Josef Hrabak

7/23/2019 Josef Hrabak

http://slidepdf.com/reader/full/josef-hrabak 1/10

josef Hrabak - Introducere in teoria versificatiei -Conspect lectura

Josef Hrabak - Introducere in teoria versificatiei

-Conspect lectura-

Prezentare generala:

Cartea de fata reprezinta un altfel de manual de teorie a versificatiei,numindu-l“altfel “ datorita modului sau de concepere,autorul neplecand de la un punct de vedere

istoric evolutiv,ci multitudinea de probleme pe care le ridica aceasta disciplina aflata la

cumpana dintre studiu literar si lingvistic,e prezentata sistematic.stfel, intreaga lucrarereprezinta practic o elaborare a unui sistem elastic si operational de interpretare a

versului,bazat pe principiile traditionale ,dar totusi desc!is spre puncte de vedere

moderne.

"aca ar fi totusi sa desemnam si un punct slab al lucrarii lui J.Hrabak, acesta ar fi probabil lipsa studiului aprofundat, cartea avand mai mult caracter de manual, limitandu-

se la enuntarea de ipoteze si descrierea de fenomene ,neincercand e#plicarea sau

rezolvarea dificultatilor teoretice aparute pe parcursul lecturii.

"upa cum insusi afirma,scopul initial si final al autorului in lucrarea de fata a fostacela de a:$demonstra in special doua lucruri: %."ependenta constructiei versului de

particularitatile limbii. &.'ecesitatea ca versul sa fie abordat in stransa legatura cu actul

vorbirii e#primat prin el.$ ( Josef Hrabak )“Introducere in teoria versificatiei$-“Cuvantintroductiv$pg. %*+

Prezentare aprofundata:

Cartea autorului ce! cuprinde patru mari parti.

In prima din ele,intitulata sugestiv “'otiuni introductive$ autorul nu face altceva

decat sa prezinte,pe rand,problemele si notiunile de ordin general in domeniulversologiei. In acest sens,el incepe prin a denumi versul nu ca o “deformare$ a limbii,ci

ca “un anumit tip particular de stilizare$,latura sa sonora dupa cum afirma si autorul punand in valoare “inventarul de miloace ale fiecarei limbi$.(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,pg.%,aliniat

/+.

Indreptand apoi discutia spre latura sonora a versului,autorul

mentioneaza prozodia ca fiind uneori numita stiinta despre accent,alteori in scara mailarga,stiinta despre vers.Ce este insa mai important in viziunea lui Hrabak este



corectitudinea folosirii acestor termeni,astfel “prozodia trebuie deosebita de teoria

versificatiei,dupa cum nu este corect sa se foloseasca termenul demetrica cu sensul de

“stiinta a versului$ intrucat semnificatia acestui cuvant este mult mai ingusta$(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,pg %0+.

"iscutand despre conditiile pe care o secventa lingvistica trebuie sa o indeplineasca pentru a fi perceputa ca vers, autorul afirma ca necesitatea consta in plasarea ei in

conte#tul unei poezii,$in calitate de parte componenti a unui comple# metricsuperior$.stfel,de retinut este ca “opozitia dintre proza si vers este clara numai in cadrul

conte#tului versificat si,respectiv,al conte#tului in proza.$ (Hrabak,Josef,$Introducere in

teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,1ersul, pg.&2 ,aliniat &+

3ai mult,in momentul lecturarii unei strofe,acea asteptare a unui alt vers,o asteptare

generata in constiinta receptorului este numita teoretic impuls metric.”Impulsul

metric este acela care face ca un enunt lingvistic sa fie vers si de aceea el reprezinta

elementul principal al acestuia.” (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria

versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,pg &%+

4 alta idee importanta ce reiese din studiul autorului ce! o reprezinta

faptul ca “versul poate lega intr-un ansamblu foarte strans cateva unitati sintactice

distincte,alteori insa limita versului poate rupe o unitate sintactica$.sadar,ideea de bazaar fi ca,in cadrul versului se pot gasi intr-o legatura mai stransa cuvinte sau grupuri de

cuvinte care in proza ar fi separate.

5e discuta apoi caracterul de entitate al versului,care,dupa cum afirma autorul, estein mod normal subliniat in poezie prin diferite procedee grafice,cum ar fi spre e#emplu

faptul ca fiecare vers se scrie pe un rand separat si foarte adesea incepe cu litera mare.In

cazul versului liber insa,aflam ca “intergitatea versului si specificul constructiei sale suntsubliniate uneori prin renuntarea la semnele de punctuatie,ba c!iar si la mauscule.In felulacesta se sugereaza ca versul nu trebuie inteles ca o propozitie sau ca o parte de

propozitie,ci ca un intreg autonom.$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria

versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,pg &6+

5unt discutate in continuare notiuni precum cadenta ca fiind “procedeu desegmentare a actului vorbirii$, segmentele intonationale7intonatia in general )ca element

ce “se repeta cu regularitate in intreaga constructie versificata si este elementul de baza

care deosebeste versul de proza$,intonatia versului fiind determinata de insasi formaacestuia,in timp ce “intonatia prozei este data de constructia frazei$.

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,pg &8+.

Versul tonic apare prezentat de catre J.Hrabak ca fiind un tip de vers in care

“impulsul metric se bazeaza pe principiul ca fiecare vers din poezia respectiva trebuie saaiba,in mod obligatoriu,acelasi numar de silabe accentuate,neavand nici o importanta

cum sunt acestea dispuse in cadrul versului sau cate silabe neaccentuate se gasesc intre

doua silabe accentuate.$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea I- 'otiuni enerale,1ersul,pg.&8+



Ritmul versului:

Ce!ul Josef Hrabak isi incepe discutia despre ritm plecand de la simpla si

generala definitie a conceptului, si anume “ repetarea sistematica in mai multe versuri aanumitor elemente sonore 9care se manifesta sub forma unei repetari se

numesteritm,urmand ca apoi sa treaca la o clasare a lor.stfel,aflam ca ritmurile se potimparti in exogene9de origine e#terioara siendogene9de origine interioara."aca prima

categorie cuprinde ritmurile neconditionate pe care in mod normal nu le puteminfluenta,ritmurile endogene sunt cele conditionate,din aceasta categorie facand parte si

ritmul versului.

nalizand in continuare ritmul si atribuindu-l pe rand atat artelor 9poeziei, muzicii,dansului cat si muncii “initial ritmul a fost strans legat de munca in colectiv,intrucat

ritmicitatea miscarilor autau la o mai buna coordonare a miscarilor$, Hrabak aunge la o

singura si esentiala concluzie:$ 5eparand ritmul de materie-oricare ar fi aceasta- aungem

la o abstractizare artificiala$

(bramovici,.;.,$Introducere in stiinta literaturii$,ed. a III a,%8%,p.&2/+

Valoarea de comunicare a versului:

5e porneste in argumentare de la ideea ca,prin simplul fapt ca versul are elemente

organizate intr-un anumit mod nu este destul pentru a numi un vers o creatie artistica.

5e pune intrebarea daca folosirea versului aduce anumite calitati semantice in plus fata de operele “libere$ in proza.;a aceasta autorul raspunde afirmativ,subliniind

inca o data ideea mentionata anterior precum ca “prin simpla fragmentare a enuntului in

unitati de versificatie se genereaza efecte deosebite in sfera continutului.cestea s-ar pierde daca am recepta enunturile ca proza$.

utorul mentioneaza apoi faptul ca sistematizarea unor elemente precum

ton,tempo,timbru,intensitate, fac ca folosirea versurilor sa genereze in constiinta

cititorului un sentiment de apreciere subiectiva,din aceasta cauza unii teoreticieni printrecare si J.Hrabak caracterizandu-l 9versul ca “forma tipizata a vorbirii cu nuanta

emotionala,respectiv afectiva$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea

I-'otiuni enerale,1aloarea de comunicare a versului,p.//,aliniat /+

In plus,vizand ideea de comunicare a versului poetic,Hrabak mentioneaza:$<aptul

ca versul,datorita legaturii sale cu literatura artistica,are o valoare semantica speciala,neda raspuns si la intrebarea daca versul trebuie considerat o forma lingvistica neutra din

punct de vedere al comunicarii.4 atare conceptie ar fi posibila doar daca versul ar fi

utilizat in scopuri e#clusiv mnemote!nice$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoriaversificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,1aloarea de comunicare a versului,p./6,aliniat &+.

Ritm si metru:



Josef Hrabak nu dezbate foarte mult aceasta tema,intregul subiect dezbatandu-l in & /

pagini,mentinand totul clar si succint.5unt prezentate definitia si interdependenta ritmului

de metru.

stfel, “repetarea in timp ,ceea ce reprezinta esenta ritmului poetic,se bazeaza pe o

anumita norma,numita metru = ritmul poeziei reprezinta aplicarea acestei norme$(Hrabak,Josef, $Introducere in teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni enerale,>itmul si

3etrul,pag./?,aliniat %+.

utorul pomeneste apoi in cateva cuvinte si metrica,aceasta fiind “stiinta despre

metru$,mentionand totodata ca este in mod gresit identificata cu teoria versificatiei,ea

fiind doar o simpla parte componenta a acesteia.

Cezura,Diereza,Piciorul:

@rei concepte esentiale in teoria versificatiei,prezentate de catre autor foarte

e#plicit,dupa cum urmeaza:

Pentru a defini si clarifica aceste concepte se pleaca intai de la ideea mentionata

anterior precum ca versul este o unitate de sine statatoare ,si,ca orice entitate, ea poate fidivizata in parti mai mici.sadar,intr-o prima faza versurile pot fi impartite in doua

“formatiuni de lungime egala,asa numitele emistihuri”.

Conceptul de diereza,asa cum ne este prezentat de Hrabak ar semnifica astfel acea

limita o!ligatorie intre cuvinte,care face parte din impulsul metric

“Pentru desemnarea dierezei centrale in asa numitul vers sila!ic 9mai precis silabic

pur se utilizeaza adesea termenul decezura.$afirma J Hrabak.

3ergand mai departe,autorul ce! afirma ca,uneori versurile se pot imparti in

segmente si mai mici decat umatatea versului,rezultand mai mult de doua in cadrul unui

vers,fiind cu toate acestea resimtite ca purtatoare a impulsului metric.

ABl da e#emplu un vers din 3i!ai Bminescu pentru a-si sustine afirmatia: in

versul Peste varfuri trece luna” fragmentul “peste varfuri$ poate fi la randul lui impartit

in * unitati,fiecare avand doua silabe,una neaccentuata si una accentuata.

stfel aungem la definitia termenului de picior ,acesta reprezentand cea mai mica

unitate purtatoare a impulsului metric,si care se repeta cu o anumita regularitate intr"o serie de versuri”.5e dau apoi pe rand urmatoarele definitii ale unor concepte

importante:

#impul greu in versificatie reprezinta acea parte a piciorului in care se gasesteelementul purtator al accentului metric 9ictus= #impul usor reprezentand bineinteles acea

parte a piciorului care nu este accentuata din punct de vedere metric, ambele provenind

din metrica clasica greaca.



Metrica moderna recurge,dupa cum afirma Hrabak si la clasificarea picioarelor in

diferite genuri,dupa cum urmeaza: “piciorul in care dupa timpul greu urmeaza un timp

usor 9dupa o silaba lunga una scurta- in versul bazat pe ritmul cantitativ- sau o silabaneaccentuata si una accentuata )in versul bazat pe accent-se numeste troheu.

In plus ne este prezentata si notarea timpurilor,timpul greu notandu-se cu “ ) “ 9olinie orizontala iar timpul usor printr-un semicerc “ U $.

'i se prezinta apoi opusul termenului de tro!eu,numit iam!9in care timpul greuurmeaza celui usor U- un alt tip de picior,numit dactil ,9dupa un timp greu urmeaza doi

timpi usori -UU ,anapestul 9timpul greu urmeaza dupa doi usori UU- ex: indurand

si amfi!rahul care se compune din un timp usor,dupa care urmeaza un timp greu si apoiiar unul usor U-U )EX :”cantarea”.

Hrabak lamureste apoi conceptia de descendent$ascendent. stfel,$cand dupa un

timp greu urmeaza unul usor spunem ca piciorul este descendent(metrul,versul si

ritmul la fel) iar atunci cand avem situatia inversa vom spune ca vorbim despre unpicior(metru, ritm, vers) ascendent.”

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$,Partea I-'otiuni

enerale, Cezura,"iereza,Piciorul,pag. **,aliniatul %+

1orbind despre picioare incomplete,respectiv anacruza,autorul o defineste ca fiind

silaba7grupul de silabe care in urma segmentarii unui vers in picioare dactilice nu face parte din impulsul metric dactilic,ea fiind nesemnificativa,putand fi usor eliminata .

Insasi termenul de anacruza,dupa cum afirma autorul “este preluat din muzica, unde

anacruza desemneaza o masura incompleta de la inceputul compozitiei “.

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea I-'otiuni enerale, nacruza, pag.*8, aliniat &+.

%etrul si materialul lingvistic: J.Hrabak este de parere ca,deoarece “sistemul sonor al

limbii ia in considerare numai acele elemente care sunt capabile sa deosebeasca sensurile

cuvintelor$, atunci cand analizam un vers, de la aceste elemente trebuie sa pornim in primul rand. Bste vorba de accentul lexical si de cantitate,factori sonori precum accentul

propozitiei si intonatia,9“o importanta deosebita o are accentul propozitiei, deoarece cu

autorul lui punem in evidenta nucleul comunicarii, pe cand intonatia este cea care

diferentiaza tonul ascendent de cel descendent$$ (Hrabak ,Josef, $Introducere in teoriaversificatiei$, Partea I-'otiuni enerale, 3etrul si materialul lingvistic, p.6&+

Ierarhia elementelor versului: @recand de la elementele ce reprezinta baza fonologica a

versului,Hrabak isi concentreaza atentia asupra elementelor componente ale versului ,dincare intr-un final ia nastere ritmul.1orbim in acest sens deelemente acustice dar

si componente eufonice ce devin factori ritmici9spre e#emplu foarte intens

participa rima la impulsul metric ba c!iar si anumite elemente ale structurii



lim!a&ului ,precum cazurile,pauzele intre cuvinte, sau elemente

sintactice precum paralelismul gramatical 9intre unitati construite similar

si tematic9repetarea unor motive.- e# de paralelism gramatical: '.(laga ) #rei fete”.

sadar $componenta este cea care se afla in cadrul acestei ierar!ii in punctul cel

mai inalt,fiind supraordonata fata de toate celelalte ,aungand dominanta compozitieirespective.$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea I-'otiuni

enerale,Ierar!ia elementelor versului,pag.?,aliniat %+

"espre Instrumentatia sonora ca factor ritmic se vorbeste de asemenea in acest

prim capitol de notiuni generale,Hrabak cerand cititorului un flas!-back a celor spuse in

capitolele anterioare pentru a putea intelege ce urmeaza a fi prezentat. stfel,plecand dela faptul ca tema celor spuse anterior o reprezenta organizarea elementelor prozodice intr-

un mod specific ,Josef Hrabak aunge sa defineasca acest concept al instrumentatiei

sonore,astfel: $In versuri se foloseste pentru realizarea functiei ritmice intr-o oarecare

masura si o repetare specific organizata a unor sunete si grupuri de sunete, ceea ce

constituie asa numita instrumentatie sonora a versului” (Hrabak,Josef,$Introducere inteoria versificatiei$, Partea I-'otiuni enerale, Instrumentatia sonora ca factor

ritmic,pag. ?8,aliniat %+

Bl mentioneaza apoi eufonia ca fiind cel mai frecvent caz de

instrumentatie sonora”,si precizeaza ca aceasta nu trebuie niciodata identificata cu

instrumentatia sonora ,aceasta insemnand ulterior o ingustare a termenului,termenul de

instrumentatie sonora fiind mult mai larg si mai precis. Daza eufoniei,asa cum o e#plicaautorul “rezida in faptul ca pentru fiecare limba e#ista anumite imbinari tipice de

sunete,anumite combinatii tipice$.cest caz al instrumentatiei sonore “ia nastere in acele

cazuri in care actul vorbirii accentueaza tendintele fundamentale ale acestui model sonor

ideal 9al fiecarei limbi,iar acolo unde cele doua elemente se afla in divergenta,ia nastereasa numita cacofonie$.vem deci,pe de-o parte un act al vorbirii care“curge lin”-

eufonia si unul in care vorbitorul “isi stalceste limba”-cacofonia.

4 alta c!estiune pe care Hrabak doreste sa o lamureasca in ceea ce priveste eufoniao reprezinta numirea termenului eufonie drept muzicalitate sau armonie imitativa. Bl

mentioneaza ca “termenul de muzicalitate este prea ingust si imprecis ,pentru ca in

realitate nu este vorba numai de diferente pe inaltimea vocii si ritm,asa cum ar sugeraacest termen,iar in ceea ce priveste termenul de armonie imitativa,acesta este mai ingust

si se limiteaza numai la un domeniu restrans al instrumentatiei sonore,onomatopee” .

” (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea I-'otiunienerale, Instrumentatia sonora ca factor ritmic,pag 02,aliniat &+

utorul mentioneaza ca poetii sim!olisti au fost cei care au dezvoltat teoria valorii

lexicale a sunetelor,formalistii rusi respingand notiunea de sunet purtator al unui

inteles lexical,si vazand in eufonie o valoare estetica in sine.

Hrabak aduce apoi in discutie subiectul Versul si proza literara .



Concluzionand,ideea generala ce se desprinde din scrierile lui pe aceasta tema ar fi

accea ca desi “procedeele de versificatie se afla intr-o permanenta confruntare cu

procedeele vorbirii libere si impulsul metric functioneaza intr-o anumita masura, motivul principal pentru care opera respectiva este perceputa ca proza si nu ca vers este faptul ca

ea se segmenteaza in unitati sintactice ,adica propozitii si nu in unitati versificate de sine

statatoare.$ ” (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea I-'otiunienerale, , 1ersul si proza literara,pag.8%,aliniat %+.

#eoria informatiei cu aplicatii in lingvistica si in analiza versului este o alta tema

importanta tratata de teoreticianul J.Hrabak spre finalul primului

capitol.stfel,suntem informati ca lingvistica si teoria versificatiei sunt puternicimpulsionate de teoria informatiei,o ramnura a disciplinei numite ci!ernetica 9gr.

“kEbernetike$ F arta de a conduce,ce se ocupa intotdeauna de “procesele de

transmitere,de pastrare si de modificare a informatiilor$. 4 c!estiune importanta destabilit, dupa cum afirma autorul este aceea ca “informatiile nu trebuie intelese din punct

de vedere a continutului ci cantitativ,de aceea se opereaza cu notiunea multime a

informatiilor $.

Hrabak prezinta apoi din punct de vedere lingvistic aceasta teorie ainformatiei,domeniu in care ea devine teoria comunicarii lingvistice.stfel limba este

inteleasa ca “unul din codurile de comunicare$,iar prin cod de comunicare se intelege un

anumit sistem de semne.

Ce este de retinut insa este caracterul du!lu al semnului ,dupa cum insusiteoreticianul afirma :$<iecare semn are un dublu aspect:un aspect este cel care poate fi

receptat pe cale senzoriala-signifiant 9“ceea ce desemneaza$,in cazul limbii vorbite acesta

este latura sonora,iar in cazul limbii scrise forma sa scrisa,iar cel de"al doilea este inclus

in primul,este purtat” de acesta,"signifie 9“ceea ce este desemnat $,in cazulcuvantului,acesta este obiectul pe care il denumeste un le#em.$

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea I-'otiuni enerale, , @eoria

informatiei,pag.8/,aliniat /+.

stfel,autorul concluzioneaza demonstrand aplicabilitatile teoriei informatiei la analiza si

in constructia versului,precizand faptul ca versul7poezia operationeaza cu anumite

principii precum:principiul selectiei 9din numeroase miloace ale limbii poetul alege doar

cateva pentru a le utiliza,apoi el foloseste un anumit tip de codificare,concepteapartinand teoriei informatiei.

In subcapitolul %etrica comparata autorul conc!ide intr-un singur paragraf ideea

esentiala in ceea ce priveste subiectul metodei comparatiste in metrica si versificatie:

“"in insusi caracterul problemelor legate de metrica rezulta ca principalul procedeude lucru in cadrul metricii este comparatia.Prin comparatia diferitelor versuri aungem la

stabilirea metrului,prin confruntarea diferitelor tipuri de metru aungem la sesizarea

elementelor caracteristice ale versurilor unui anumit poet sau ale unei anumite scoli



poetice,prin compararea tipului de metru si a versurilor din diferite epoci aungem la

cunoasterea evolutiei versificatiei$.

In cea de-a doua parte a cartii, capitol intitulat Descrierea catorva sisteme

prozodice Josef Hrabak defineste si prezinta cateva notiuni esentiale in domeniul

prozodiei, precum: versul sila!o"tonic,troheul,iam!ul,versul tonic pur,versul sila!ic pur,versul li!er* si altele."esi multe din aceste subiecte au fost atinse de catre autor si in primul capitol de “notiuni generale$,cel de-al doilea capitol trece de la general la

particular,descriind in detaliu aceste notiuni,tocmai pentru ca sunt esentiale domeniului

lor.

stfel,intr-o prima instanta autorul alege sa ne prezinte definitiile conceptuluide sistem prozodic respectiv sistem metric,pentru o mai buna intelegere a notiunilor

ulterioare. sadar,el afirma :$prin termenul de sistem prozodic voi desemna ansamblul

tuturor normelor de versificatie care se bazeaza pe acelasi principiu prozodic ,adica pe

utilizarea in acelasi mod specific a particularitatilor ritmice ale limbii. +otiunii de sistem

prozodic i se su!ordoneaza notiunea de sistem metric,prin aceasta din urma intelegandansamblul de norme care se aplica in cazul diferitelor forme de versificare,in cadrul unuia

si aceluiasi sistem prozodic.$

J.Hrabak trece apoi la definirea concreta a fiecarui concept 9din cele enumerate la

prezentarea capitoluluiin parte:

Versul sila!o tonic este mentionat ca fiind un tip de vers clasic,caracterizat dupa

cum afirma teoreticianul prin “faptul ca de regula intreaga poezie 9daca nu este strofa,secompune din versuri cu acelasi numar de silabe,ceea ce inseamna ca lungimea versului

nu se modifica” (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea a II-a,1ersul

silabo-tonic,pag. %//,aliniat %+.

"eoarece notiunea concreta de troheu a fost lamurita in primul capitol alcartii,J.Hrabak continua discutia despre acesta in cel de-al doilea capitol venind cu

completari informatiilor aduse initial:$In cadrul tro!eului se intalnesc adesea versuri

masculineadica versuri care se termina cu timp greu- ,de regula numai in combinatiicu versuri femininecare se termina cu timp usor-.$ cesti termeni de vers masculin si

vers feminin, ne spune autorul, fiind preluati din metrica traditionala franceza.

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea II -, "escrierea catorva sisteme

prozodice ,@ro!eu,pag.%/0,aliniat /+.

"espre iam! autorul mentioneaza ca$este inversul troheului :accentele le#icale

marc!eaza silabele cu sot ,ceea ce genereaza tendinta de evitare a accentelor le#icale in

silabele fara sot$ (Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea II

-, "escrierea catorva sisteme prozodice ,Iambul,pag. %*?,aliniat %+. =iar despre versurile

logaetice aflam ca sunt acele versuri in care alterneaza,evident dupa o anumita sc!ema si

nicidecum la intamplare,picioare diferite.



Versul tonic pur,dupa cum afirma J.Hrabac ,reprezinta$acel tip de vers in care se

normeaza numai numarul timpilor grei,dar numarul de sila!e neaccentuate dintre timpii

grei este irelevant .$ ceasta afirmatie ne auta de fapt sa intelegem ca,atata timp catnumarul de silabe neaccentuate din punct de vedere metric este facultativ,atunci versul

tonic este mo!il,avand flexi!ilitate,putandu"si schim!a lungimea de la un vers la altul.


prozodice ,1ersul tonic pur, pag.%6&, aliniat %+.

Prin notiunea de vers li!er teoreticianul ce! doreste sa intelegem “un sistem

prozodic in care functioneaza mai putine elemente metrice constante decat in vec!iul

sistem traditional.$Ce mai subliniaza acesta este faptul ca, “atunci cand folosim insae#presia de vers liber ca termen metric,intelegem prin aceasta e#istenta unui numar

minim de elemente care dau nastere impulsului metric.$


prozodice ,1ersul liber,pag.%6,aliniat %+."e retinut de asemenea faptul ca,datoritanumarului minim de elemente metrice normate utilizate,versul liber dobandeste o

ma#ima variabilitate,capacitatile lui estetice si informationale fiind mult mai intense si..

practic nelimitate.@otodata,” un vers liber are valoare estetica numai in cazul in careofera o cantitate mai mare de informatie decat pot oferi cuvintele din care este alcatuit

versul atunci cand sunt transpuse mecanic in proza”.


prozodice ,1ersul liber,pag.%?2,aliniat %+.

Josef Hrabak sc!imba apoi directia discutiei spre tipurile traditionale deversuri,subcapitol in care face o prezentare istorica evolutiva a versurilor,descriind

cand,unde si cum au luat nastere fiecare.

vem asadar,ca primul tip descris:

“ lexandrinul " vers tipic pentru tragedia franceza clasica,secolul al /VII"

lea -.0ste un vers sila!ic de douasprezece picioare ,cu rima si diereza permanenta dupa

sila!a a sasea. Versul isi ia numele din simplul fapt ca a fost folosit in alcatuirea

versiunii franceze a lexandriei de catre 'am!ert le #ort si lexandre de (erna1.

Versul al! " este un vers de zece sila!e,fara rima,cu ritm ascendent.2rigineaacestui vers se afla in literatura franceza,unde a reprezentat versul tipic al epicii

eroice,atestat de&a in Chanson de Roland sec. al )/I"lea-insa a fost inlaturat de cel

alexandrin.3lterior versul al! s"a dezvoltat foarte mult in literatura engleza.0ste versul

tipic pentru dramaturgia lui 4ha5espeare si in general pentru dramaturgia engleza

din secolul al /VI"lea.0l a fost utilizat si in creatia epica a 'ost Paradise”Paradisul

Pierdut a lui %ilton.



Versul de unsprezece sila!e cu ritm ascendent 9care de fapt este un vers alb

feminin este deosebit de cunoscut in special in literatura italiana unde este

numit endecasillabo.”

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea II -, "escrierea catorva

sisteme prozodice , @ipurile traditionale de versuri,pag.%?8,%0%,%0/+

Grmeaza apoi prezentarea Decasila!ului - vers de zece silabe dupa cum o arata clar

si numele,$tipic pentru epica populara sud"slava.,neritmat,ritm trohaic si o pauza

o!ligatorie dupa sila!a a patra”

2ctosila!ul"versul de opt silabe.In Bvul 3ediu era versul preferat al sonorei poezii

latine.Bste de obicei ritmat si are ritm tro!aic,iar in versurile destinate cantatului si

iambic.

Partea a III-a a cartii lui Josef Hrabak prezinta deasemenea notiuni generale cu

privire la im!inarea versurilor in unitati metrice superioare.In acest sens,teoreticianulce! vorbeste despre versuri ca “parti ale unor unitati superioare$ numite strofe, acesteadin urma actionand ca un impuls metric.

Primul subcapitol al acestei parti finale defineste concis notiunea de rima, ca fiind

“potrivirea partii finale a cuvintelor de la sfarsitul unei serii ritmice 9vers,emisti!,grup de

versuri sau al unei unitati sintactice 9in proza."in punct de vedere al repetarii sonore ea

are o functie eufonica,iar ca element purtator al sensului are si functie semantica= in

calitate de parte componenta a metrului are si o functie ritmica.Ba poate sa ia parte la

realizarea impulsului metric” afirma J.Hrabak.

(Hrabak,Josef,$Introducere in teoria versificatiei$, Partea a III-a,>ima.'otiuni enerale, pag. %8&, aliniat %+

Intelegem astfel ca termenul rima desemneaza un fel de raport sonor intre cuvinte.

In alta ordine de idei, autorul prezinta rima din perspectiva legaturii ei cu

metrul,$rima ca factor metric marc!eaza finalul unei serii metrice ,a unui vers ,emisti!sau al unui grup intreg de versuri$ .

"upa problema$ rimei ,tipurile de rima si relatiile ei,Hrabak analizeaza strofa si

tipurile de strofa,,reia conceptul de eufonie si il reanalizeaza in profunzime,dand pentru

fiecare din conceptele mentionate e#emple pe te#te,clasice si moderne, din diferite colturiale lumii tocmai pentru ca informatia transmisa sa devina cat mai clara si mai accesibila

cititorului fie el teoretician,lingvist sau simplu iubitor de teorie literara .

Josef Hrabak

Documents

Transcript of Josef Hrabak