joomla

7
Conservare Printre consideraţiile cu privire la conservarea patrimoniului construit de secol XIX – vizând marile edificii-monument, în special din a doua jumătate a secolului, trebuie să menţionăm o componentă constructivă importantă – lemnul. Este perioada unui avânt fără precedent în dezvoltarea urbanistică şi edilitară a oraşelor noastre. Este perioada în care despre lemn – ca material constructiv se poate afirma că a trăit ultima sa perioadă benefică – „intervalul” dintre tradiţie şi modernitate, dintre meşteşugul unei civilizaţii a lemnului în care nobleţea lui a polarizat energii şi sentimente şi industrializare, cea a cărei consecinţă a fost serializarea şi mai târziu – deplorabil – kitsch-ul. Calamităţile naturale din prima parte a secolului XIX – cutremurele, incendiile şi inundaţiile – au impus introducerea unor măsuri radicale în construirea clădirilor. Normele de construire prevenitoare de incendii se vor succeda în deceniile trei, patru şi cinci, ele impunându-se cu dificultate, dezvoltarea oraşelor, înmulţirea programelor arhitecturale, nevoia cetăţenilor fiind mai mare decât posibilităţile financiare pe care le aveau. Astfel, prin actul din 4 mai 0823 se prevedea ca «„toate ....câte s-au ars să fie datori stăpânii a le face zid...cei ce vor...voi să-şi facă...boltite de zid...iar cei care nu le va da mâna...să şi le facă cu tavan bagdadin”. În 1836, pentru prima dată, se vor elabora regulile pentru confecţionarea cărămizilor pentru construcţii şi sobe. Problema va fi însă considerată nerezolvată şi în 1846, şi 1 / 7

description

arta

Transcript of joomla

  • Conservare

    Printre consideraiile cu privire la conservarea patrimoniului construit de secol XIX vizndmarile edificii-monument, n special din a doua jumtate a secolului, trebuie s menionm ocomponent constructiv important lemnul. Este perioada unui avnt fr precedent ndezvoltarea urbanistic i edilitar a oraelor noastre. Este perioada n care despre lemn camaterial constructiv se poate afirma c a trit ultima sa perioad benefic intervalul dintretradiie i modernitate, dintre meteugul unei civilizaii a lemnului n care nobleea lui apolarizat energii i sentimente i industrializare, cea a crei consecin a fost serializarea i maitrziu deplorabil kitsch-ul. Calamitile naturale din prima parte a secolului XIX cutremurele, incendiile i inundaiile auimpus introducerea unor msuri radicale n construirea cldirilor. Normele de construire prevenitoare de incendii se vor succeda n deceniile trei, patru i cinci,ele impunndu-se cu dificultate, dezvoltarea oraelor, nmulirea programelor arhitecturale,nevoia cetenilor fiind mai mare dect posibilitile financiare pe care le aveau. Astfel, prinactul din 4 mai 0823 se prevedea ca toate ....cte s-au ars s fie datori stpnii a le facezid...cei ce vor...voi s-i fac...boltite de zid...iar cei care nu le va da mna...s i le fac cutavan bagdadin. n 1836, pentru prima dat, se vor elabora regulile pentru confecionareacrmizilor pentru construcii i sobe. Problema va fi ns considerat nerezolvat i n 1846, i

    1 / 7

  • Conservare

    n 1851, cnd se cere ca fiecare crmid s poarte marca meterului i pecetea sfatuluiorenesc, care s-i ateste calitatea. [1]

    n 1831 reflex al Regulamentului organic va fi votat prima legislaie privind supravegherea construciilor oraului: Aezmnt pentrunfrumusearea oraului Bucureti. n acest sens vor aprea diverse comisii edilitare i servicii de control a avizrii i construirii edificiilor. Printoate aceste demersuri, ca i prin preluarea modelelor europene de mai trziu se impune construirea din piatr n care zidria trece n primplan, lemnul fiind utilizat la acoperiri i n diverse combinaii cu fierul. Acoperiurile vor pstra n continuare elementele tradiionale: astereala,cletii, cpriorii, grinzile i stlpii, contrafiele, coamele, cosoroabe i juguri vor fi construite din lemn.

    n arhitectura popular tradiional conceperea unor acoperiuri nalte, cu pante mari, a fost impus de climatul nostru aspru, cu ploi, zpezi,frig i clduri excesive. Courile trebuia s strbat aceste acoperiuri i treceau pn peste linia coamei.

    2 / 7

  • Conservare

    Problema relaiilor courilor cu arpantele acestor acoperiuri se cerea rezolvat temeinic i din cauza riscului ridicat de cutremure, printresoluii era executarea unor arpante de lemn ct mai solide care s poat prelua sarcinile acestor couri. Cutremurul din noaptea de 9-10noiembrie 1940 a pus n eviden precaritatea acestor soluii de ancorare. n situaiile n care acoperiurile a cror arpant nu a fost bine legatprin ferme, cleti i contravntuiri, acestea s-au desfcut determinnd couri i ziduri de calcan. [2] Aceste elemente fuseser utilizate i n arhitectura vernacular a secolului XVIII, se mai pstra ceva i din austeritatea monumental a culelor, din simplitatea lor geometric, din jocul de plin-gol dar influenelestilurilor europene vor fi din ce n ce mai precumpnitoare. Arhitecii strini, iar mai apoi romnii colii n academiile occidentale, vor aduce elemente noi cu rezolvri ce impun materiale durabile. Plafoanele simple pegrinzi de lemn se vor complica n plafoane casetate cu ornamente tot mai des stucate, pridvoarele i balcoanele cu stlpi de lemn vor fi diversificate, prile constructive de rezisten fiind constituite din zidrie, iarlemnul acoperit cu tencuieli decorative. Edificiile impuntoare din ultimele dou decenii ale secolului XIX rspunznd exigenelor noilor programe arhitecturale social-administrative, presupun deschideri enorme la rezolvarea crora cimentul nc nu-ipoate aduce contribuia. Acest material va aprea abia la sfritul secolului, dar ntrebuinarea lui pe scar larg poate fi fixat abia n anul 1905. n august 1903 s-au ncercat primele poduri, unul de 5 metrideschidere pe oseaua Piteti - Curtea de Arge i altul de 6 metri lng Piatra Neam. Tot n acel an s-au nceput nc 27 podee n care s-au pus aproape 170 m3de beton armat i s-a dat n licitaie podul peste Ialomia la igneti cu chesoane de acelai material, la care s-au ntrebuinat 270 m3.[3] Reedinele i edificiile publice de prim rang trebuia s corespund unor atribute din ce n ce mai pretenioase. Evoluia n construire a obligat la inovaii n dou planuri: cel al siguranei fizice i materiale i cel al delimitrii sferei publice de cea privat.

    3 / 7

  • Conservare

    n arta clditului un rol important l dein tencuielile i zugrvelile, cel puin n prezentarea estetic final. O zidrie greit conceput n forme sau executat prost tehnic nu poate fi corectat printr-o tencuial bine aplicat, la fel cum nici o tencuial neglijent nu poate fi mascat de o zugrveal sau o stucatur cu valene estetice. Lemnul a fost suportul acestor componente artistice de-a lungul timpului, dar mai ales n marileedificii de sfrit de secol XIX. Soluiile de trecere de la planul ptrat la cilindru, prin suite de pandantive, soluii uimitoare mai cu seam n arta brncoveneasc la turlele bisericilor sau a cuhniilor au fost puse n oper prin zidire cu crmid. n secolul XIX arhitecii i constructorii vor cuta rezolvri care s uureze sarcina prin utilizarea lemnului, iar la deschiderile foarte mari, structura de baz va fi alctuit din ferme de fier. Pe acest schelet se compune suportul prin alternarea grinzilor i grinzioarelor de lemn pn la bine-cunoscutul i indispensabilul rabi dintrestie pentru a crea patul tencuielilor. Reeaua de trestie este ancorat pe o gril din ipci subiri btute pe bolioarele de lemn. Aceast stratificare are rolul de a prelua i atenua eventualele modificri ale structurii grinzilor sub influena factorilor de microclimat. ntregul ansamblu - lemn, tencuial, ornamente stucate ipictate, se constituie ntr-un sandwich complex n care fiecare component are coeficieni diferii de absorbie, de desorbie, dilataie termic i de efort fizic la solicitrile mecanice de traciune i compresie. Toi aceti parametri impuneau o temeinic cunoatere a materialelor, o corect utilizare a lor n sensul seleciei, aamestecurilor, a timpilor de reacie. Este cazul scafelor n marile sli reprezentative, acea trecere de la verticala zidului la planul orizontal al plafoanelor, prin suprafee curbe cu arc mai mult sau mai puin acuzat, al suportului ornamentelor stucate de pe tavane, a turlelor i cupolelor cu deschideri mari. Astfel de scafe ample se pot ntlni n Sala de Consiliu aBncii Naionale Romne n Bucureti, n Sala Festivitilor de la Primria Arad, fiind doar dou exemple n care ntre 2007-2012 am desfurat intervenii complete de restaurare-reabilitare. Aceste lucrri ne-au oferit prilejul unui studiu mai aprofundat al structurilor unor plafoane i planee complex alctuite, bogat ornate,adevrate mrturii de nalt meteug i ingeniozitate.

    4 / 7

  • Conservare

    5 / 7

  • Conservare

    n acest sens trebuie menionat soluia gsit n planeul ce separ holul principal de la parter de etaj n Sala de Consiliu a BNR spaiul cel mai bogat decorat dintre ncperile palatului, sal nalt de 10,85 metri i lungimea orientat perpendicular pe axa principal a cldirii de 12,75 metri, iar limea de 9,85 metri.Structura este alctuit dintr-o reea de grinzi de fier cu profil I aezate la distana de 1 metru transversal pe lungimea slii. ntre aceste forme, ancorate n profilul I, sunt aezate ntr-o structur complex, pe orizontal i vertical, grinzioare i bolioare de lemn. n golurile din aceast reea de lemn a fost inclus un pat uorde piatr de var. Se poate presupune c se miza pe o suit de reacii n timp, care urmau s se deruleze natural: absorbia umiditii din condens sau alte surse, urmat de carbonatare, rezultnd un material cu rezisten nalt dar cu o permeabilitate optim i cu indici de dilataie minim. Spre parter planeul a fost tencuitprin intermediul rabiului, apoi decorat cu stucaturi ntr-o compoziie de casete, iar spre Sala de Consiliu, prin intermediul altor straturi de lemn, pardoseala primea un foarte valoros parchetaj prin esenele alese utilizate i prin compoziia decorativ ce reia trama decorului de pe tavanul slii. Sala Festivitilor de la Primria din Arad nalt de 12,50 metri ( L = 13 metri, l = 11,75 metri) are o scaf puternic arcuit (arcul avnd 2,75 metri) care susine un tavan cu o compoziie ordonat dup dou axe de simetrie, ordinea se estompeaz ns n vrtejul de chenare i borduri realizate n stucaturi liniare i frizecomplicate ce includ spaii pictate medalioane i steme, spaii aglomerate de stucaturi n baso- i altoreliefuri sau chiar rondbossuri (steme de cca. 5,5 m2), elemente zoomorfe i fitomorfe. Toate aceste decoruri stucate sunt prinse pe suport de lemn de diverse lungimi i seciuni, ancorate la rndu-le n ferme de metal. Tencuiala este realizat pe rabi de trestie iar elementele stucate grele sunt ancorate cu uruburi de diverse lungimi i bridemetalice. Deosebita importan pe care o au suporturile de lemn pentru trinicia decorului pe care l poart, se reflect cu obligativitate i n interveniile de restaurare ntreprinse n aceste ansambluri. ntreinerea neglijent a acoperiurilor a fcut ca, n timp, umiditatea de infiltraie s degradeze grav structurile de lemn, fiind nevoie deintervenii radicale de nlocuire a unor elemente atacate biologic masiv de diverse tipuri de fungi. Este cazul unor asemenea operaiuni i la tavanul Slii Festive din Liceul Moise Nicoar din Arad (1873), unde au fost nlocuite cteva grinzi cu seciuni apreciabile (18 x 15 cm.). Operaiunea presupune extragerea unorelemente stucate i dup nlocuire replantarea lor, ca i refacerea unor tencuieli. n decoraia interioarelor, lambriul i mobilierul aveau un rol definitoriu. Lemnul i marmura erau materialele cele mai utilizate, lor le revenea rolul nnobilrii, dar i cel al precizrii stilului n care era conceput ansamblul. Arhitecii s-au folosit de ntregul randament estetic al lemnului, ca i de elasticitatea acestui material, n soluii ndrznee. Aceast tendin va fi i mai vizibil n arhitectura neoromneasc, atunci cnd Ion Mincu i urmaii lor vor revalorifica elementele tradiionale din arhitectura vernacular. ntoarcerea la pridvoarele aeriene, la cresttura lemnriei, la tavanele din lemn ce vor nlocui boiseriile false din stucatur pictat, vor prilejui punerea n eviden a unui meteug secular specific spiritului romnesc.

    6 / 7

  • Conservare

    [1]. Cezara Mucenic, Bucureti, un veac de arhitectur civil. Secolul XIX, Ed. Silex, Bucureti, 1997, p. 13. [2]. I. D. Enescu, Arhitectur i cutremur n Arhitectura, iulie-decembrie 1940, p. 7. [3]. Ion Ionescu, Betonul armat la noi n ar, Natura, an IX, 1914, p. 84, articol republicat n vol. Povestiri tehnice, ediia I 1994, ediia a II-a 2007, Ed. Cadmos, Bucureti, pp. 209-215.

    7 / 7