i P e s t ' » . Domineca, 19./7. ianuariu, 1873 . , J 8 r . 2 - 7 3 7 . A n u l u a l u s i e s e l e a M Ü C X

. .cninti'a Redactorulu i

d?i( 'fi ifi '« Rcdactiunii e in

í r a t ' a t r a g a t o r i a l u l [ L ö -v é i . a t o s a ] , N r . 5.

»jisorile net'ranoate nn se v o n . ^jui deoatu numai de Ia oorespnn-natii'regulari ai „Federat iuni i . ' -

Uiclii tramisi si nepublicati se v o r u a r d e .

D i u r n a l u p o l i t i c u , l i t e r a n u . c o m s r c i a l u s i e c o n o m i c u .

V á e s s * s j o u i - a »1 l H o a n i n e c - a .

Pret in ln di.» Prpni. Pre tre i l u n e . . . P r e s i e s e l u n e . . . 5 P r e anulu intrebu . 10

p r e a . in t regu 3 > IV. rg 26 uei a „ 6 Inn« 1« = 14 . - 3 - « » = s ::

Punţi-a Insert ion! : 1 0 o r . de l i n i a . s i 30 or . taos 'a tim braie pentru tiesoe-care publ ica-t iune s e p a r a t u . In looulu desohisr.

20 or. d e l in ia . Unu e semplar iu c o s t a 10 cr .

fivitare de prenumeratiune la diuariulu politicu

J E D E R A T I U N E A enre en început ulti annului

1873. intra in allu VI. annu allu essistentiei salle, si vaapparé de doue ori in septemana, J o i - a si • o m i n e c ' a dar ' in formatu mai mare, avenlu patru columne pre una facia, éra pretulu de prenumeratiune este :

Pre annulu intregu 10 fi. v. a. G lune 3 ,

5 , 3 ,

Pmtru invetiatorii satesci :

Pre annulu iűtregu 8 fl. v. a. , 6 lune 4 „ , „ » * n 2 , . ,

Pevttu Eomani'a si tierrele străine:

Pre anuulu intregu 26 Lei nuoi. 6 lune 14

R e d a c t i a n e a .

Pest'a, 1S./6. J»n., 1873 [n siedinti'a de asta-di a camerei

deutatiloru Ungariei se incepe discus

l ' i y î H.'.*.;. . < f t a n g e i , d ' iu n é ­ni. eseata d'in pucineie resul­tate alle negotiatiuniloru Dlui Kerka pol i cu Banc'a de W i n a, in fine d'in conduit'a Lonyaisáioru judecandu lu­crulu, desbafe Ut nu voru decurge cu acea ' i e . «< iuticli ce se asceptasse n i a j >süca*se inainte de serbalori.

X ea corre8pondi iu ie loru intre Î K x p l i si Banc'a nat. de Vienn'a »invrsiunatu multu spiritele si aces-t nve.-iunare ajunse la culme prin n îereele fallimente ce se attribues c nunai si numai restrictiuniloru de clituce Banc'a nat. de Vienn'a le fîi ci scopu d'a esploatá in folosulu t. neiHVorabil'a situatiune a institute­le! de creditu aile Ungariei, dépen­dit jana acum de 1a bunu placulu

nutiloru Vienesi. Diuaristic'a ung. irinovatiesce tire Kerkapoli ck ar fi nl'otiitu cu m uita usioretate cu dom­ni nemţi, ck-ce acesti-a nu urcară surn n» dotatiunii pentru banc'a fil. a Un griti in proportiune de 38 : 3 2 , ci ddera una dotatiune de 4 millione, cea ce pre departe ru ia . :* si astfelu cdamitatea pecuniara"üumntace ca mai nainte in Pest'a, si Vienn'a appesa candu vre a supr'a Pestei, îragandu folose immense d'in strintori'a in carea je «ifia si vegetedia de < âti v a hJXiú in •oce. Ungaria cere cu voce innalta

„Banca propiia." Lucrulu inse este cam cu anevoe , ck ci la 1867. cu occasiunea pactului dualisticu, mai moite cestiuni s'au trecutu cu tăcerea, numai ca pae-tiilii s è se inchia è mai eu inlts nire intre acestea nu ceá mai mica ci chiaru nn'a d'in celle mai delicate este si cestiunea bancei nat. de Vienn'a, fîspectivu, ce l le 8u millione ce statulu ietoresce bancei despre cari nu s'a fa-<utL menţiune neci repartitura, apoi testaia se mai adauge si cestiunea ;ivib r/iului datu ge guvernulu aust. ticei pat. de Vienn'a, care privile i mai *;iene inca câti va anni, si pa-atunci este eu anevoe H schimba >ea lucruriloru. Tote acestea si apoi pitiilu permaninte, progressivu, a-

coperitu totu numai prin noue impru-muturi, voru at î t ia cărbuni in capulu Dlui Kerkapoli, dandu-i de lucru a se apperá pentru ptccateîe altoru-a. Mai bine de 40 ! oratori sunt inscrissi sè ièe cuventulu a supr'a bugetului. — Resultatulu probabile va fi ck lungindu se sterpele discussiuni in­terminabili, timpulu va tacé si trece, câtu pre patrariulu viitoriu guvernulu neavendu bugetu votatu, va cere éra indemnitate si camer'a va fi silita a i o da — lu locu de secce dispute, guvernu si camera, aru face bine sè meditedie in fine a supr'a modului d'a regula starea financir.ria a tierrei, ck-ce asia precum mergu lucrurile de la inchinrea pactului dualisticu, tierr'a merge dreptu spre ruina. — S'a do­vedita prin cifre ck administratiuiiea centrale (ministeriele cu nenumeratele sinecure) apoi administratiunea justiţiei, cea politica si financiaria este in Un­gari'a neassemenatu mai scumpa pre candu totodată este si neassemenatu mai rea ! de câtu in Austri'a Cislai-tana, unde a fara de acest'a pentru instrucţiunea publica si pentru commu-nicatiune ne spes< sce mai multu de< âtu in Ungari'a, si in fine sè nu uitkmu unu momentu de mare importanţi» ck isvorele principali alle veniturüoru Ausrtiei cislaitane provinn d'in buna-

uraiarn, e>• «* ów'oi>--i"cfî»' » t a c u i u i

nu Hppesa, cá la noi in Ungari'a, ca-pitatuiu poporatiunii. La aceste sè mai adaugemu ck spesele de pereptiune si de administratiune a dkriloru sunt, in urmarea mai bunei administratiuni, — cu multu mai pucine in Cis- de­câtu in Translaitani'a.

De alta parte inse sarcin'a detorie-loru de statu este ma' usiora in Un­gari'a,, sum'a procentuale pentru appe-rarea commune este mica, perceptiu-nile d'in vendiarea bunuriloru statului nu se spesescu in asia mare mesura cá in Austri'a spre acoperirea lipse-loru curiente, prin urmare modulu de a regula finaneiele ar fi mai cu inles nire, daca guvernulu ar pricepe si ar vre, aici dara este peccatulu si greu tatea lui ind-ita. Guvernulu Ungariei are grea detorintia de implinitu, ellu trebue cu una ora mai nainte se caute seriosu mediuloce de îndreptare, cu atâtu mai vertosu, ck-ce in Ungari'a principalii factori ai venîturiloru sta­tului nu potu fi basati pre bunăstarea poporului, cà ce acest'a este deplorabi­le, deci nu prin urcare', dkriloru, ci prin reducerea speseloru, prin economia scrupulosa si prin drepta impartîre a dkriloru, se va vindeca reulu de care suffere tierr'a. Părinţii patriei a supr'a acestoru-a sè meditedie si nu si fre-mente capetele cu illusiuni de a oar-ricá Ungari'a de potere mare Europena. Sè nu uite fabul'a broscei cu boolu

Nouele occupatiuni, alle Russiloiu in interiorulu Asiei, est.inderea si pana acum nemărginita a imperiului russes-cu. dar mai allessu apropiarea margi-niloru lui de possessiuuile asiatice alle Angliei, au desceptatu in fine ingrigi-iile acestei-a si d'in caus'a resbellulai Russlei cu regele de Chiv'a tote dia-riele anglesesci fecera a<ât'a sgon.otu. câtu lumea incepusse a vorbi despre eventualitatea unui resbellu imminente intre Russi'a si Angli'a, cá despre nnu lucru certu. L a atât'a inse n'a ajunsu differintiele. Diariele anglesesci sunt dedate a face mare larma spre a infri-cá pre contrari cu larm'a, Russii inse

nu se temu de vorbe, fia câtu de vio­lente, ci numai de potere superiore po-terei loru, si de atare consideia inca d'insii pre betran'a Angli'a, ceea ce se vede appriatu d'in grab'a cu care gu

j vernulu russescu, — probubilmente la reclamarea Angliei, — tramisse cu

' missiune straordenaria pre D. Siuva i lovu la curtea de London, spre a da

guvernului Britanniei assecurarile ne­cessarie pentru inlaturarea presuppu neriioru sinistre, ce pote au prinsu radecine. Diuariulu ^Observer* credea ck D. Siuvalovu ar' fi avutu mis-siunea d'a negotiá unu proiectu de căsătoria intre celle doue fami lie domnitorie , dar' acest'a nu s'a âddeveritu, d'in contra cercurile bi­ne informate d'in Berlinu, unde Siu­valovu, reintornandu d'in Angli'a, pe­trecu câte va dîlle, au aflatu, ck mis-siunea acestei persone de încredere au fostu d'a molcomi pre Angli'a in pri vinti'a intentiuniloru ce Russi'a urma-resce in Asi'a centrale.

Deslucirile si assecuratiunile ce D. Siuvalovu fù insarcinatu a le da sunt precum se affirma, astfelu, câtu nu lassa neci una indoiela despre sincer'n dorintia a Rtissiei d'à sustiené si d'a consolida buna intielbgere cu Mare-Britanni'a. De ocamdata dara periclulu resbellului ar' fi inlaturatu, cu tote ck jîfe""atunci porta cutîtulu sub toga.

Camer'a representantiloru Ungariei.

S i e d i n t i ' a d e l a 13. J a n . 1873.

Presiedintele B i t t o deschide siedinti'a la 10 ore.

Iosifu M a d a r á s z iutreba pre minis­trulu de interne, cà are de cugetu a presinta unu projectu de lege despre întregirea legii electorali d'in 1848 si prin acest'a a pune ca-petu apucaturiloru de tota natur'a, cari peri-clitedia libertatea de alegere.

Ludovicu K á r m á n interpelledia pre ministrulu pentru aperarea tierrei, cà liiatu-a dispusetiuni si mesure, ca armat'a pentru ape­rarea tierrei (honvedii), in casu de mobilisare, sè fia provediuta cu pusce, munitiune, vest­minte, armatura si cá toti acei iactori, cari facu una armata capace de lupta sub ori-ce impregiuràri sè fia pregătiţi, la indemana si inipartiti fia-care la loculu seu asiè, ca mobi-lisarea sè se tace in ordene, iute si sigurii ?

Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si ac­cepta tara modificatiune projectulu de resolu­tiune, presentatu de Lonyay inca de pre tem­pulu ciuidu erá ministru presiedinte si in ur­m'a scandalului cu Csernatony. Fiindu cà atun­ci l̂ am publicatu in totu cuprinsulu seu, acumu amintimu numai atât 'a cà acestu proiectu dc^ resolutiune tratedia despre însărcinarea comis­siunii financiarie d'in partea camerei, ca sè esaminedie tote so»otelele d'in 1869—1S71 respective repportelo curţii de comtabihtate relative la aceste socotele, precum si obser-vatiunile guvernului in acesta privintia si apoi resultatulu sè-lu asterna camerei spre apro­

bare.

Urmedia projectulu de lege despre aplica­

rea in funcţiuni a subofticieriloru cari au ser-vitu in armata mai multu tempu. Dnpa una scurta desbattere generala projectulu se pri­mesce spre desbattere speciale si cei de antâi siepte paragrafi se accepta parte fara, parte cu neînsemnate modificafiuni. — Sied, se re-dica la 2 ore.

S i e d j n t i'a d e 1 a 14. J a n. 1873. Presiedintele B i t t ó deschide siedinti'a la

10 ore d'in dî si, dupa verificarea processu-lui verbalu d'in sied, precedenta comunica ca­merei, c i contra deputatului Aiessandrn Má-day, alesu in cerculu superioru allu districtu­lui Fagarasiu, a iucursu unu protestu, care la tempnlu seu se va da prin tragere de sorti unei comissiuni judiciarie.

Eduardu H o r n adressedia ministrului de financie doue interpella ti uni ; prin cea de' an­tâi intreba pre ministru daca are de cugetu se faca unu conspecta generalu despre per-ceptiunile si errogatiunile annului trecutu. A dou'a interpellatiune se referesce la nisce note, cari au esîtu la lumina in dîllele acestea, si cari, se dîce, cà s'ar fi schimbatu intre gu­vernulu magiaru si direcţiunea bancei nationale de Vienn'a in cestiunea bancei unguresci.

Camer'a trece in fine la ordenea dîllei si continua desbattere.i a supr'a projectului de lege despre aplicarea sub-officieriloru, care projectu se accepta cu pucine modificatiuni. Siediuti'a se redica la 2 ore.

Abilii »f> ut

vqsab

insa

ai't»

J1 (Hi

S i e d i n t i'a d e l a 15. J a n. 1873. Dupa ceremoniele indatenate , Ignatiu

H e l f y présenta iu numele seu si allu ami-cilöru sei de principie uuu projectu de reso­lutiune, care in partea sa esseutîale suna ast­feliu :

t QWEWriPnfofte ièCTrwryrs Zeirènulu politicu, tiene inca cu pertiuacitate la impacatiunea de la 1867, carea impedeca înflorirea statului ungurescu ; considerandu cà promissiunea gu­vernului, d'a desdauná tierr'a pentru drepturile perdute prin redicarea bunăstării materiale si intellectuale, nu s'a implinitu si nici cà se pote spera cà se va împlini ; considerandu cà guvernulu s'a oppusu totu-de-un'a, candu se cerea investigatiune contra procederei salle in affacerile financiali ; considerandu mai departe, cà procederea guvernului facia cu Croati 'a a produsu in tierrele appaitienetorie de Ungari'a numai contusinne si irritatiune ; considerandu cà justiţia nu corespunde recerintieloru, cà tote reformele se facu in direcţiune illiberale si cà introducerea cununiei civile si a liber­tàtii religionari, ştergerea monopolului de tabacii si a beneficieloru regali se amâna pana la calendele grecesci, — subsemnaţii n'au încredere in guvernu si roga camer'a ca sè enuncie prin conclusu, cà respinge bugetulu presintatu de guvernu.

Acestu projectu de resolutiune se va pune la ordenea dîllei de-odata cu bugetulu.

Iosifu M a d a r á s z intreba pre minis­trulu de financie, daca notele publicate de banc'a nationale d'iu Vienn'a si schimbate in affacerea bancei sunt genuine séu nu ? La casu sè fia genuine, cugeta diu ministru se intrerumpa ori-ce legătura cu acellu institutu, care prin lirabagiulu seu a vatematu in mo­dulu cellu mai nesocotitu si pre ministru, si ouorea tierrei represiutate prin elu, si apoi sè nisuesca a infiintiá uua banca nationale uu-gu reşca ?

Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si dnpa altele iè in desbattere speciale projectulu de lege despre aceoperirea contingentului de cai necessariu pentru armata iu tempu do mobiiisare. Projectulu se accepta nescirbitu pana Iu §. 8. inclusive si cu acest'a siedinti'a se redica la 2 ore d. m.

'ii'

fi lé

• '

S i e d i n t i'a d e l a 16. J a n. 1873. Presiedintele deschide sied, la 10 ore si

25 minute si dupa verificarea processului ver­balii d'in siedinti'a trecuta anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comisşiunea peti­tiunaria.

Géza L ű k ő intreba pre ministrulu de

- VW LVIUjJU t U . lied. 1

cumi daca are cunoscintia despre irupregiu-rarea, cà episcopulu de Rosenau, Georgiu Schopper a publicatu in diecesea sa dogm'a infallibilitàtii, ignorandu cu totulu jus plăceţi, care in ungar ia se afla in vigore ? Daca are cunoscintia, apoi ce mesure cugeta a luá facia cu acestu faptu ?

Camer'a trece la ordenea dîllei si continua desbatterea a supra projectului despre procu­rarea cailoru necessari pentru armata in tem­pn de mobilisare, care projectu se accepta intregu cn unele modificatiuni neesentîali.

Urmedia repportulu comissiunii centrale despre acei duoi paragrafi ai projectului de lege pentru colonişti, cari s'au lassatu in sus-pensu si s'au retramissu la comissiune spre a-i formula de nou. Ambii paragrafi [14 si 25) se accepta in testulu formuiatu de co­missiune.

Siedinti'a se redica la 12 ore 20 minute.

Clusiu, in 26. dec. 1872 Multu stimate die red. ! j

Au trecutu vr'o câte-va luni, de candu j d'in mai multe impregiurari neatematorie de- j la mené, nu v'am o.omunicatu chiaru nemicu j neci de interessu scolastecu, neci bnserecescu f

si ueci politicu. Cu tote aceste materialu asiu j fi avuta si inca in abun iantia. Pentru ace'a conforma parclei date, nevoindu a abusa de bunetatea contra mea aret i ta , amenuratu potereioru si debilei mele pene de cari dis-piinu, me grabescu de asia data a i.npirtasi on. publica unele schituri d'in c^le esp^iiate in acesta capitala cu respectu la afacerile nos­tre scolarié, basericesci si politico-natim.ale, pentru cà d'in acesta scurta revista se va convinge ori-care d'intre stimaţii cetitori ai pretiuitului diuariu „Fed." despre starea activa st-au inerta a intelegentiei uos-tre romane d'in comitatulu Ciusiului.

Mi incepu iuipartasirele mele cu politic'a, de M me cam temu de acesta monstrosa idea. Uniculu terenu pre care ne mai potemu mis-pfc -j.v»eK*"«ia»ii_de si amu chiaru liberu, du-membri in comitetele comitatense. Aici daca a m i fi si noi rejresentati pre bas'a dreptăţii si egalitatei, au pote face forte multu cu res­pectu la buna starea nostra materiale si in-telec uale. Pre langa tota vitregitatea legei in sensulu carei-a e infiintiata acesta iustitutiune de representatitme, totu-si de si in minoritate

— daca membrii romani sunt activi, inspiraţi de semtieminte adeveratu natiunale si daca cá atari nu lasa neci o ocasiune ne folosita facia cu aperarea intereseloru nostre politico-nationali, atunci in sessiunile acestoru comite­

te se mai casciga cellu pucinu d'in secure j toporisce, seau cellu pucinu ni-se da prele- > giu spre a ne manifesta nemultiumirile prove­nite d'in nedreptăţile, ce ni se facu intr'o privintia seau in a l f a d'in partea supremati-tisatoriloru noştri.

Spre ilustrarea acestei assertiuni voiescu in celle urrnatorie a descrie celle 3 siedintie alle comitetului comitatense tienute ia decur-sulu anului 1872. I n t r W a d'in aceste siedin­tie d'intre 1 membrii romani au escelatu DD. G. Popu prot. gr. cat. d'in locu, V. Rosiescu prot. gr. or. si D. Leontinu Popu. Celu d'an taniu a facutu o moţiune, ca d'in partea co­mitetului cottense sè se faca una representa-

tiune càtra ministeriu pentru-cà universitatea

infientînda in Clusiu se fia paritetica.

Intru câtu s'a satisfacutu d'in partea re­

gimului magiaru acestei dorintie prea juste a

romaniloru scimu cu toţii. Alu doilea D. pro-top. a propusu cá de alta data rescriptele mi-nisteiiale sè se citesc a in sessiunile comitetu" lui si in limb'a romanesca nu numai in cea unguresca, pentru cá se le pricepa toti mem­brii romani ; ér' D. Leontinu Popu prin una cuventare meduosa sprigini propunerea ante-vorbitoriulu seu.

In siedinti'a d'in iuliu a. c. D. L. Vaida neobo8itulu nostru barbatu pre carele dreptar tea uuguresca lu asiediá in florea activitatei sule in stare de disponibilitate, ba chiaru cu durere am infiellesu cà dora se fie si pensio-natu, a datu in scri.-su una opmiune separata, in care a aretatu cu amenuntulu câtu de asu-pritoriu si ueconvecibile e cu ecuitatea si ega­litatea art. dt) lege 42 d'iu 1870 despre or­ga nisarea municipieloru , rogandu-se tom-odata, cá priu uua representatiune comitetulu sè intrevi..a la ministeriu, ca acea lege sè se modifice in seusulu egalei îndreptăţiri si a dreptatei. Acesta opiniutie a tostu sprigiuita de toti membri romani, si s'a allaturaiu la protocollu. Totu atunci si totu acellu d. L. Vaida a propusu, cà de-ora-ce la noi e si limb'a romana < e limbi' protocularia, ast'a sè se aduca la cunot-cieoti'a toturoru

municipieloiu, unde siedu si romani, ca apoi

tatu si romanesce. Acest'a s'a si 'primTtu!

Dar' cá sè se pota sei cà ore efeptui tu-s'a

in urniatori'a siedintia propunetoriulu a facutu

iuterpelatiuue, cà efeptiutu-s'a seau ba ? La

acest'a notariulu primu d. N. Gyarmathi i-a

respunsu acollo in siedinti'a publica cum-cà

s'a efeptuitu incunoscientiendi.-se comitetele

respectiva cà la noi limb'a protocol!; ria este

langa cea unguresca si cea romana.

I n t r e srssiune a comissiunii permanente

totu L. Vaida a propusu, cà de-ora-ce sunt o

multîme de esemple, cum-cà oficialii cottensi

Rom'a, 24. dec 1872. Ceriulu seninu, clim'a temperata, natur'a

inflontória, atmosfer'a inbalsamata de odorulu

svavu alu citroneloru si pomeiantiloru; dar t mai

allessu insemnetatea morala, attragerea miste-

riosa ce essercita asupr'a paporaloru, aduna

mulţime numerosa de străini, cari dorescu a petrece dîlle de érna in Urbea-Eterna si a gustá, a se nutri de plăcerile si maguificenti'a ei. Stradele, gradinele arteficiose, museele, ga-leriele, locurile monumentali sunt pline de Ispani, Franci, Angli, Germani, Slnri, cari toti, coutempla cu atât ' i aviditate câtu omulu stà sè crédia, cà voiescu a duce cu sene totu

ce vedu.

Essu de multe ori la preamblare, cu acea

sperantia cà dora voiu vedé ore unu compatri­

otu romanu intre atât 'a mulţime de omeni. Inse, dorere si mirare, acést'a fortuna inca nu o-am avutu.

Ore ce e caus 'a? Au singuru pentru romani n'are atât 'a in-

semnetate si importantia, sè-i pota attrage la

sene, ca sè admire, sè o studiedie, cum facu

alte naţiuni de si neromane ? Nu e, nu pote fi asia! Eu sentiescu eu ce

altu spriritu pot9 petrece dîlţele sale romanulu in vetr'a strabuniloru sèi, si ce sentiemiute i insufla glorios'a lui marna.

Vine Auglulu, pentru ca!curiositatea-i înnăs­cuta nu-lu lassa in pausa pan'ee n 'a visita-tu totu ce e demnu de vediutu pe faci'a pa-

lentului. Trece prente tote eu indifferentismu Nepesare, séa cu superare si machnire, pen­

nu respectedia prescrissele legei despre egalitatea nationale, si in afacerile loru oficiose cu par­tide romane, nu se servescu de limb'a ro­mana, comitetulu cottense se hotaresca cá se

fia invi ta ţ i toti oficialii cottensi, ca cu tota stncteti 'a se observeze legea de naţionalitate. ' Dar' rogandu-lu pre laudatulu domnu cà pro- (

punere se nu faca cá sc vena in ante in sie­dinti'a comitetuli'i, a retras-uo, cà-ci altu cum ar fi trebuitu sè se proceda in contr'a toturo­ru oficialiioru, pentrn cà au calcatu legea chiaru in comitatulu acest 'a, unde pana acum s'a respectatu in catu-va si natiunalitatîle. Acest-ua inse naraai dupa ace'a si-a retras'o, dupa ce v.-comitele d. Macskási, a promissu dlui propunetoriu, cà dlui se va igrigí cá de acum in ante limb'a romana se fia respectata. Cá — acesta promissiune cu atâtu mai Sigu­r d e Be realisedie, d'in acestu motivu d. pro­punetoriu rogatu d'in tote parti, ca acesta pro­punetoriulu împreuna cu toti membrii romani au predatu v. comitelui una petitiune subscri­sa de toti membrii romani lui comitetului, in ca­re se cere, cá sè se faca dispositiuni, cá l im­b'a romana se fia intrebuintiata in tote acele afaceri, in cari dupa lege e de a se apleca. In urmá ai estora apoi s'a sciricitu cà facutu s'a destullu acestei rogari d'in partea d. v. comite, si de-ora-ce s'a vediutu la cancelaria tabelle de abatere, unde chiaru unu jude pro­ces, unguru Gyulai cu martori romani a luatu protocollulu romanesce, cu sassi nemtiesce si cu unguri unguresce, d. L. Vaida in siedinti'a uimatoria a comitetului cottense a m iltiamitu pubiice dlui v. comite, cà a facutu dispusetiuni despre observarea legei de natiunalitate. Ast'a a facutu-o parte cà se se vedia cà nu numai ne sfeiîimu cu ei, ci candu vedemu ecuitate sun­temu recunoscători, éra de alta parte, pentru ca se veda, <à noi romanii nu amu intrelas-satn à ne intéressa de limb'a nostra. Totu in sie.denti'a d'in iuliu a. c. si tot-.; prin d. L. Vaida s'a facutu si acea propunere, ca d. v. comite in provocaiile sale iudrepta e càtra membrii comitetului cottense pentru infacio-siare la siedintie, se scrie mai detaliatu, cà cu obiecte se voru pertracfá, éra nu numai ti-

"* h : ' * v "H"-*» rin .d facerea drumuriloru etc., etc., ci deosebitn ca aici seau acolit <ïru-mulu aici seau de colle etc. e tc . , cà asia mai multi voru veni la siedintie d'intre membrii comitetului si voru fi mai bine pregăti­ţi la o consultare despre aceste cestiuni. S'a rogatu si pentru aceea, cá piovocarile la membri romani se fia romanesci. Acest'a s'a si primitu de comitetu si de atunci totu ro ­manesce se-scrie la membri romani si obiec­tele de pertractare sunt cu ceva si mai bine specificate in provocatoria.

In siedinti'a d'i 2 si 3 dec. a. c. fiendu

tru ce n'Lre si poporuluu sèu unu trecutu atâtu de maretiu si gloriosu ?

Germanulu astutu pasiesce mai incolo. Elu vede in mai multe mouumente, espresse

fapte relativu la gintea s'a. Se sentiesoe con-fusu si umilitu, pentru eà acelle mouumente représenta victoriele splendide ale Romaniloru raportate asupr'a rasei teutonicp. Se pune in positiunea de emulatoriu, studia cu asidu­itate totu ce e frumosu in Rom'a, d'in trecutu séu in présente.

Se silesce apoi a reproduce, in tierr,a s'a, Itali'a sub totu respectuîu, si bucina cà Ita­li'a antica a reinviatu in Germani'a noua, si capital'a Bavariei o offeresce lumei sub numele de Rom'a-noua.

Eu credu inse sà prin acést'a procedura solvesce Romei tributulu de lauda si recuno-sciritia, cellu mai onorificu, pentru cà o marturisesce de maestr'a sa cu care emula, dar ca sè o pota întrece nu-i succede neci-decâtn.

Romanulu, oh ; Romanulu, se afla in cou-ditiuni de totulu diverse : Ellu debue sè sentié-sca legaturele celle mai sânte naturali, ce es­eiştii intre fîiu si parente, intre frate si frate.

Cá tenerulu, crescutu departe de cas'a pa-rentiésca e rapitu de bucuria candu passiesse intre ai sèi ; asiá fiii Romei crescuţi pre ma­lurile Dunărei sunt incantati de unu sentie-mentu iarmecatoriu la contemplarea Urbei Eterne, ce se redica maiestosa pre siepte col­line inantea ochiloru loru. Oh ce memoria se infacisièdia mintei unui Romanu intrandu in acestu sanctuariu gloriosu alu stramosiloru'sei ! Ori unde priveşte, vede trecutulu sèu, citesce

*) Mai desu inca .Athena noua.* Red.

istori'a s'a. Monumentele gigantice, cari paie cà lupta cu poterea destructiva a tempuriloru spre a cânta in eternu gloria Romanului, ei vorbescu la inima cu voce misteriosa, ce-lu mângâia, lu-insufletiesce, lu-rapesce!

Stăteam un'a di frumosa radiematu pre cancellii ce impregiora columu'a maiestosa a lui Traiauu, rădicata anume spre eternisarea fundaţi unei Colonieloru Danubiane. Anim'a mea mi merse in contemplatiunea trecutului gintei melle redunda de sentiaménte misteriose, si pareá cà unu geniu mi-vorbesce despre una etate fericita si gloriosa a Romaniloru. Dar' presentele nu m'a lassatu a me bucura in aceste cugete.

Aici te cunoscu, dîssei, ce ai fostu tu, scump'a mea naţiune! Poti sta in cumparati-n n e adi cu trecutulu ?

Entusiasrniilu inímei melle respuu&e „poti, de voiesci!" Precumu atunci asiá adi, o Romane, Roman salus tua, gloria tua !

Capitoliulu, arculu lui Coustantinu, allu lui Vespasianu, Forulu, Colosseulu si alte monu­mente, ni vorbescu despre etatea de auru a Imperiului R o n d a u , candu vulturii Romani portau triumfulu, gïori'a si respectulu numelui

Romanu intre to,;e poporale, si aduceau

avutîe si affiuiûtia de thesauri in casele loru.

Inse tote acesteau trocutu. Rom'a a cadiu-

tu preda invas^ri'ioru barbari , si Romanii

Danubiani pr'ic acest'a au perdutu centrulu

poterei s a gloriei ioru. Impregiura i de po-

pore selbatice. inundau Europ'a de mediulocu

si meridionala, si-a consumatu fortiele in lup-

t'a giganiica a coi?servarei proprie, fara de a

r e p o s a altu v ; tagia, decâtu essistintia.

Pan;, astaci, ;n sstuiu Europei s'a schimbatu

faci'a lueruriloru. r e ruinele paganismului s ' 4

pre tapetu cestiuuea organisant comuneli

totu desu-amentitulu d. L. Vaida a predatu

moţiune in scrisa in carea a aretatu cà ci de neconvenabile cu ecuitatea si egal'a indi tatire si câtu e de asupritoriu pentru noi virilismulu s'a introdusa inca si in corni A aretatu detaiatu, cà prin acest'a si' prin decisiuni alle legii despre organis. munici] loru si a comuneloru noi atâtu in comite cottense, câtu acum inca chiaru si in ci comunali in celle mai multe locuri, vomu maiorisati prin o minoritate, si cà influim nostra se face illusoria, seau in casulu ce mai bunu, se reduce la minimulu -, s'a rogi deci cá sè se faca una representatiune, cu;

cà art. de lege 42 d'in 1870 despre organis

rea munieipialoru despre cari am amentitu

mai susu, si art 18 d'in 1871 despre orgat

sarea comuneloru sè se modifice — lapeda

du-se d'in institutianea virilistiloru tote puncte

cari nu consuna cu egalitatea de dreptu.

Comitetulu cottense a reieptatu acesta m

ti une, pentru cà corniţele snpremu o dîssu < ar fi trebuitu sè se fi predatu presidiului, sei

se o predee in siedinti'a comitetului.

D. L. Vaid'a a reflectaţii cà de presid se pote privi si v. corniţele si cà chiaru ace; tui-a i a admanuatu inca cu 48 ore in ants

siedintiei. Dar dupa ce a vediutu cà totu-si i reiepta s'a sculatu si a dîssu: .Bene dara, acu; mi ieu voi'a de a preda acesta moţiune chia r i in siedinti'a publica a comitetului in ma n'a D.Vostra die comite supremu, rogandu-v cá sè se ièe sub desbatere in siedenti'a ordi

naria prossima." D. prot. V. Rosiescu a pre

datu o moţiune in privinti'a repartWune iacia de faceria drumuriloru, ca aceea sè n u s f Cad ipa fumuri si dupa vite, ci dupa contribu-tiuue essarindandu-8e prin licitatiune minuenda

Propunerea sa si-ojmotivat'o prin o vorbir mai luuga. Acesta propunere a spriginifo s d. L. Vaida, ar e vedîendu cà nu se partines ce s'a scolatu si a dîsu cà acesta propuneri merita se fia studiata de amenuntulu prin ur­mare ar debui sè se incredentieze comis­siunei permanente spre opinare, a refutatu pă­rerea contrariloru, cari tieneau, cà acesta ces­tiune fiendu una cestiune de tiera si cà s'ar pott

' O c u t a l S i a ctteUa, ptOTOOandu-Se 111941-!,

la §. 1 alu legii despre organisarea municipialorii dupa care comitetulu are dreptu de a consulta si de a petitiuná in fia-ce cuestiune. Cu tote aceste inse acesta propunere a cadintu per maiorati. Moţiunea dlui L. Vajda au spri-genit'o toti romanii si au si subscrisu-o, anu­me : dd. G. Popu, V. Rosciescu, G. ' C h ' a T. Hossu, J. Petranu, J . Hossu, A. Isacu, L. Popu, I. Stupinenu, A. Truti 'a, A. Popu, L. Popu, I . Vajda sen., D. Danciu, A. Romanti-anu, G. Nestoru si N. Cotisielu. Mai tardîu fi-

redicata crestinismulu, cu centrulu seu in Rom'a.

In eapitoliu se inarbora crucea, si in loculu Colosseului si a templeloru Dieesci unde se ardeau ecatombe de victime umane, s'a redi­catu altariulu spre a offeri necruntatu sacrifi-ciulu de pace intre, Dieu si omu. Rom'a < Domn'a lumeii si cul t iva, insrue pr< toti cari se apropia da ea si primescu doctri-n'a ei. Romanii d'in colonie, primescu si e religiunea iubirei, dar' continuele ocupatiun strategice nu-li permitte a urmail tote inspi raţiunile ei. Abia --'-cu amente cà sunt d'ii, sângele Romaniloru suaouni , si fraţi poporal loru latine/ 'deja in progresau de cultura soci ala si scientifica.

Seclulu XI. e una epoca de splendori pentru Romaui. Marele erou Ioanniciu îadici vocea inaintea ponteficelui Romanu si si pronuncià in faci'a lumei a fi de „genu s sânge Romanu." Pap'a i dà investitur'a d< imperatoriu, si numele Ror anu devine fai-mosu si gloriosu in oriente si occidente. Dar successorii lui Ioanniciu n'au avutu spintulu lui

Influinti'a grecismului, ostilităţile vecini loru i-au devulsu numai decâtu de la focula riulu loru naturalu, si Romanii óra au cadiuti in obliviune.

Invasiunea Turciloru chiama de nou p-e Romani in bătălia. Ei arrêta valore admiraMla si reebiama a snpr'a sa attentiunea Europii. Se ivesc» Ştefani, Mihai, Corvini, si alii eroi, ca i sunt celebraţi de cei mai mari bclliduci ai seclului loru. Rom'a observa' cu altentiune 7

*) Lucrulu cellu mai necessaria pertru noi cu essistenti'a vomu cascigá tote câte ni lip pescu. Red.

eDdu vorb'a despre alegerea membriloru însăr­cinaţi cu essamiuarea canditatiloru de notari, s'a fostu decisu cá se stè ac sta comissiune dein membri ord. si dein suplenti si unu mem­bru finantialu in numeru de 12 insi. Deintre aceşti 12 a vrutu se alega numai 3 romani, pre DD. I . Petranu, Aureliu Isacu cá mem. ord., si pre d. Teofilu Hossu cá suplentu. La acest'a s'a sculatu éra. d. L. Vajda si a dissu, cà de si stimeza pre cei 3 si are tota încrederea in densii, totuşi ar dori cá se fie mai multi romani si ca se se alega si de atari membri romani, cari nu sunt amploiaţi , ci sunt omeni de totu independenţi, a si recomendatu pre D. Alesse Popu adv. La acest'a incarna-tulu magiaru Gyarmathi Sigruondu a dîsu, cà aci nu e vorb'a de naţionalităţi, ci trebue se fimu cu privire numai la aceea, cá membrii comisiunei essamiuatorie sè fia apti si cualifi-

cati. D. V. i a reflectatu dicundu : me indoescu

cà B'ar multiami diu Gyarmuthi deca cum-va

am pune 12 Romani i a u de cualificati si

chiaru doctori iu drepturi, asia apoi D. Ales-

siu P o p u, totu-si fu primitu de membru ord.

Se primi si propunerea Dlui Vas. V a i d a,

cá concursele pentru notariate sè se publice

si in dîariele romanesci. — Atât'a pre tere­

nulu politicu. Aci observu inse, cà daca in fia

care municipiu cu maioritatea romanesca a

poporatiunii s'ar face cellu puciuu atât'a câtu

facu membri rom. ai commissiunii centrale d'in

comitatulu Clusiului, atunci ar mai vedé lu­

mea cà romanii se interessedia de caus'a loru

natiunale si de affacerile administratiunii pu­

blice si atunci caus'a romana ar' cascigá mai

multa respectare înaintea dietei si a regi­

mului.

(Pinea in nr. v.)

Societatea ademica romana.

Secţiunea scierttieloru fisico-naturale. Societatea academica in siedinti'a sa de

la ...a luatu decsiuue cá pentru anulu 1872—1873 8e puna la concursu cestiunile, ce urméza, afectandu p ;rtru fia-care recompensele aretate mai josu : 1. Unu premiu de 2600 lei pen­tru studiulu agricole si economica alu unui

judetiu ; 2 . TJnu premiu de 600 lei pentru flor'a UDui judetiu ; 3 . Unu premiu de 800 lei pentru studiulu si analis'a apelor.i minerale d'in diece isvore ; 4. Unu premiu de 2000 lei pentru confecţionarea cartei geologice a doue judetie d'in Romani'a, unulu de d'incoce, si altulu de d'incolo de Milcovu ; 5. Unu premiu de 800 lei pentru studiulu chimicu si geolo-gicu aln principaleloru localităţi, unde se afla

petroleu si cărbuni fosili in judetiele Praho-v'a si Damboviii'a.

Memoriele asupra acestoru lucrări se voru tramite preşedintelui societăţii ara . emice < ellu multu pana la 1. Augustu, 1873.

Programele detaliate asupr'a coprinsului ce urméza se aiba studiurile cestiuneloru, puse la concursu de catra societatea aca­

demica. I. (Descrierea agricole si economica a unui

judetiu d'in România, impartitu dupa regiu­nile d'in cari se compune judetiulu.).

Lucrarea va coprinde intre altele : Statis-tic'a agricole a judetiului, reliefulu generale, aspectulu terenului, cursurile de apa, clim'a, temperatur'a, stagiunile, idee generale asupr'a constitutiunii geologice, terguri, cái de comu­nicatiune, divisiunea proprietăţii si a culturei, munc'a, starea agriculturei, rotatiuni si asola-mente, instrumente agricole, fenetie, animale domestice, culuri arbustive, arboricultur'a, in­dustrii agricole, amelioratîunile deintrodusu in agricultur'a judetiului, o charta a judetiului pre care sè se insomne diferitele regiuni agricole

cu descrierea loru sumaria.

II. Flor'a unui judetiu alu României. Autorele va alege pe câtu i va stá prin po-

tintia unu judetiu, care va coprinde câmpie, de-

luri si munţi, séu numai câmpie si deluri, cu tote acestea societatea academica va primi si flor'a unui judetiu de munte seu de câmpie.)

Lucrarea va coprinde : 1 . 0 descriere to­pografica sumaria a judetiului. 2. Plantele, cari vegeteza iu acelu judetiu, clasificate dupa familie ; 3 . Staţiunea fia-carei plante, adică loculu unde se gasesce. In casulu candu sunt plante cari se gasescu pe munţi, sè va indica inaltimea la care incepu a se întâlni diferitele

plante, si acea unde inceteza d'a mai cresce;

4. Natur ' a geologica seu mai bine mineralo­

gica a pamentului, fara a intrá in amonunte.

5. Intrebuintiarea aceloru p l an te , cari au

ore-care-va utilitate in economi'a agricola, in

medicina, in economi'a domnestica, seu in in­

dustr ie; 6. Ochire generale asupr'a distributi-

unii planteloru in localitate, seu unu sumariu

asupr'a geografiei botanice a judetiului: 7. Unu

ierbaru, care va coprinde celu pucinu doue tre­

imi d'in plantele descrise.

III. Studiulu apeloru minerale d'in 10 isvore.

Partea A. (Operatiuni de procederi de esecu-tatu la isvoru, la facia locului.)

1. Prinderea gazuriloru libere, cari se de-

gagia d'in isvoru (in flacone séu tuburi în­

chise prin chalumeaux) in numeru de 2—4 ;

2. Receptiunea apei pontau determinarea

acidului carbonicu liberu si semiliberu ale lo­

ru combinatiuni dupa metod'a lui Fresenius ;

3 . Receptiunea apei minerale peutru determi­

narea corpuriloru fixe organice si anoiganice ;

4. Determinarea cantitativa a acidului sulfi-

dricu si diso'vatu, in casulu candu s'a con­

statatu calitativ'a presintia, a lui ; 5. Deter­

minarea sulfo-metaleloru la faci'a locului prin

gazometria ; 6. Determinarea sulfideloru ; 7.

Determinarea corpuriloru organice volatile

(dupa Fresen.) ; 8. 'Determinarea seu prinderea

apei dupa Bunsen in flacone cu amoniacu,

clorcalcium seu clorbarium ; 9. Presinti 'a

combinatiuniloru de protxidu de feru, care

trebuie determinatu volumetricesce la faci'a

locului prin impermanganatu de potasa ; 10.

Determinarea température! in doui diferiţi ţ e -riodi si de trei ori pre diua ; 11 . Determina­rea temperatuiei esteriore ; 12. Determinarea proprietatiloru fisice ; 13. Determinarea pro­prietatiloru chimice ; 14. Analis'a calitativa a corpuriloru gazosé, a corpuriloru organice vo­latile si nevolatile si a corpuriloru anorganice fixe ; 15. Remasiti'a corpuriloru fixe trebuie determinata dupa metod'a lui Bunsen (Ros-cae) ; 16. Receptiunea si analis'a sedimentului isvorului.

Partea B. (Operaţiuni si procederi de esecu-

tatu in laboratoriu.)

1. Determinarea pondului specificu ; 2. Determinarea iodului, bromului, clorului pre calea volumetrica ; 3. Determinarea gazuriloru idrocarbare, sulfoidrice, a azotului, idrogenu-lui, accid ilu carbonicu si oxigenu prin metod'a gazometrica a lui Bunsen ; 4. Determinarea acidului suliuricu si acidului silicicu pre ca­lea pondorabile ; 5. Determinarea combinatiu­niloru de feru pre calea volumetrica ; 6. Determinarea baseloru alealeioru de pamentu si a cau8ticeloru, spectroscopicesce, séu pre calea ponderabile séu cà a alcoleloru fixe prin volumetria ; 7. Determinarea metaleloru dupa metod'a lui Bunsen ; 8. Determinarea acideloru organice séu anorganice dupa Fresenius ; 9. Determinarea si calcululu cantitàtiloru in to­tale a corpuriloru fixe ; 10. Calcululu dateloru cantitative a corpuriloru in warte si a corpu­riloru necombinati in cifre originale ; 11 . Calcululu cantităţi vu alu dateloru obtienute d'in corpii combinaţi ; 12. Calcululu gazuri­loru obtienute atâtu alu celor: libere câtu si alu celoru combinate sen semicombinate ; 13. Calcululu corpuriloru fixe si alu acideloru cum ai ulu gazuriloru in compositia, dupa cum se afla contieuute in apa, socotitu d'in 100 séu 1000 parti apa, séu doue oc'a ; 14 . Studiulu terenului séu geologi'a isvorului ; 15. Flor'a impregiurulu isvorului ; 16. Istoriculu.

Obiit. IX, Cal. Octobris. MDCCLXVIII. Ioannes (e stersu) . . . . Ortsq.

M. P . Spiritulu meu erá t r a n s p o r t a i la etatea

illustrului barbatu, a cărui tumba o contem-plamu roeditaudu. M'a petrunsu unu semtiu de tristétia, de dorere, ce a geneuatu sensulu de însufleţire si lupta in urm'a estiusului. Cadiendu in genunchi, cu lacrime iu ochi rostii una ferbinte rogatiune cu pietatea unui fliu. cu devotiunea unui preutu, cu zelulu si însufleţirea unui luptatoriu ! Fia eterna rne-mori'a practica a dîllei acestei-a !

Dara lucrulu cellu mai interessante, l'am lassatu in fine. In. a 9. dec. avui fericirea d'a fi primitu, cu collegii mei d'impreuna, la San-ti'a S'a Pontificele Romanu. Dupa ascultarea Liturgiei, celebrata de insu-si marele Pontifice, ne-a dussu in cabinetulu sèu privatu, unde cu una coudescendentia adevjratu paterna s'a intretieuutu cu noi in vorbire, rapindu-ne prin mansuetudinea si afabilitatea ce deobliga pre toti, cari au fericirea allu impregiurá.

Unu teneru Romanu i-a presentatu unu donu pretinsu, ce erá una perina de altariu d'in materia de velutu, cosuta frumosu cu fire de auru.

In mediulocu e representatu Rescumpera-toriulu in actu de rogatiune in gradin'a Getie-maniloru; elaboratu escellentu de broditura cu metassa. Santîtatea| sa a primitu in manele salle donulu, si facuadu unelle reflessiuni oppor­tune , si-a adussu amente si de fiii sei Ro­mani, despre cari vorbiá cu deplina cunoscin-

hali, care observasse atunci cà inscriptiunea fiindu pre plan ulu besericei, se calea si prin urmare literele se sterga cu tempulu. Red.

IV. Studiulu geologicul alu unui judetiu. Autorele va trebui : 1. Se faca descrip-

tiunea orografica a judetiului ; 2. Se arete ce terenuri si ce étage se gasescu in acelu ju ­detiu. indicandu natur 'a locuriloru fia-carui etagiu, si fosilele pre cari se baseza pentrn determinarea loru ; 3 . Se faca o sşetiune lon­gitudinale si a l fa transversale a judetiului, precum si secţiuni de diferite accidinte ale cojei globului ce se potu aflá in acelu judetiu ; 4. Se faca chart'a geologica a judetiului ; 5. Se aducă o colectiune de rocele caracteristice.

V. Studiulu chimicu, geologicu alu prin­cipaleloru localităţi unde se afla petro­leu si cărbunii fosili, in judetiele Pra-

hov'a si Dambovitia. Studiulu petroleului indigenu, pecur'a, cór'a

de pamentu, oleiulu terosu-fosile in cea-a ce privesce constitutiunea, compositiunea si pro­prietăţile lui chimico-techuologice, esploata-tiunea industriale împreuna ca derivatele Iui.

1. Determinarea proprietatiloru fisici ale petroleului indigenu, comparatiunea cu petro-leulu americanu si europenu d'in alte staturi. 2. Ce constitutiune si proprietăţi au produc­tele de destilatiune si cohubatiune ale petio-leului la temperatur'a 120°. Celsius pana la 350°. Gruparea acestoru producte si determi­narea cantitativa dupa volumina si procente, aplicatîunea loru. B) Determinarea producte-loru licide cele mai vilatile, adeca a etere-loru petrolinei, proprietăţile si aplicatiunea loru. C) Petroleulu indigenu eontiene parafiua ? Determinarea cantitativa. D) Petroleulu indi­genu eontiene naftolina ? Determinarea canti­tativa. E) Petroleulu séu gudron'a (smola eontiene producte d'iu grup'a alealeioru mona-tomice d'in seri'a 7, adică tenalulu, benzin'a acidu carbonicu, ferilamin'a. Determinarea loru cantitativa si constitutiva. F) Contiene gudron'a de petroleu, inainte séu dupa estragerea para­finei, gaze idrocarbure ? cari se potu intre-buintiá ca luminatoriu aeriferu ? In casulu positivu sè se esecute determinarea cantitativa

si calitativa a acestoru producte gazose.

Descrierea modului celu mai practicu a

aparateloru de estragere a gazuriloru combus­

tibile luminatorie pentru aplicaiiunea cá gazu

de luminaţii aeriteru iu industria. Usin'a de gazu aeriferu de petroleu.)

I) Contiene petroleu indigenu seu gudro -nulu de petroleu corpuri de natura desinfec­tante ? in stare natur'a séu dupa ore-care preparare ? pentru ca se pota ob ti eue uuu productu eftinu pentru susu - mentionatulu scopu ?

K) In ce modu si cu cari midiloce ae pote stringe mai completu si mai curendu gazulu fluidu de petroleu iuflacaratu (spre

tia. In urma impartiendu benecuventarea Apos­tolica Parentiloru, cunoscutiloru si asupr'a na tiunei nostre ne a licentiatu, éra noi rentorna-ramu, plini de recunoscieutia si iubire càtra capulu Basericei, pentiu atât 'a favore.

Sè dămu una ochire asupr'a starei lucru-riloru in Rom'a.

In parlamentu s'a inceputu pertractarea cestiunei, — demultu deslegate — despre or-denile monestice. Resultatulu formale inca nu l'avemu, inse scimu prea bine ce va sè se de­cidă» Pentru Jesuiti se lucra unu proiecta speciale de lege, iu forti'a cărei aru debui se se sterga de totulu, fora a remané ce-va ur­ma a esistintiei loru. Am audîtu deja nisce brigate assoldate de gu.ernu strigaudu in gu-r'a mare : „Abbasso i Gesuiti" „Morte ai fra­ţ i " (Morte Calugariloru) si alte espectoratiu-ni uiite. Aici mi adducu a minte de principu-lu ce dice, cá demoralisatiunea poporului atun­ci e mai periculosa candu propune de la gu­vernu. Guvernulu actuale allu Italiei, va gusta in scurtu íruptele a caroru semeutie ellu insu-si a seditu in anim'a poporului sèu.

Cuscrulu Germaniei Pr. Umbertu iaca e

aici. Nu se scie precisu ce miue s'au facutu

in convenirile acelle curiose d'in Germani'a ,

inse vocea publica vorbesce despre nisce ten-

dintie Germanice in Orientu. Sum forte preo-

cupatu, cà Itali'a, sau mai bine dicundu, frac­

ţiunea revolutiunaria, ce domnesce "-adi va fi unulu d'in trădătorii Romaniloru si noi vomu aflá inveuin itoi'i in acei-a, de la cari amu asceptatu beutur'a vietiei ! Vederemo.

Dandu salutare cordiale fratiloru mei ro­mani remanu in Urbea-Eterna.

Devota naţiunii mele V. . . . L . . . . u.

*

mantienerea Romaniloru, i recunosce de sus-tienetori ai creştinismului in oriente si incita apusenii a le da mana de ajutoriu. Corvinu e cunoscutu in Rom'a ca „Romanu" si Papii in epistolele si operele loru, i dau titlulu de „glori'a gintei Romane*, si „erou allu creşti­nismului.»

Inse imparechiarile si intrigcle greciloru Byzantini au trasu in partea sa spiritulu Ro­maniloru, si acesti-a, spre nefericirea nostra, gravitau mai multu câtra Constantiuopole, decâtu càtra Rom'a.

In annulu 1670, Athanasiu, A. Eppulu Albei-Iulie reconstitue unirea Diecesei salle cu Rom'a. Romanii sunt primiţi cu cea mai mare bucuria d'in partea Ponteficiloru, cari punu londatiuui pentru crescerea unoru teneri in institutele Romane ; si noi capet;'.mu unu Athanasiu II. unu Sîucai, si alti bărbaţi bravi si zeloşi pentru naţiune si beserica.

Piu IX. restabilesce Metropoli'a, confirma doue episcopate si pune fonduri pentru cres­cerea a lora 4. teneri Romani iu collegiula Athanasianu. Memori'a acestoru fapte gene­röse e couservata prin unu' monumentu fru­mosu cu stilu lapidariu in acellu-a-si collegiu, in care sunt iuscrisse urmatoriele sîre : PI0IX.PONT.MAX.ReligionisFautoriacVindici

Qui hierarchia Graeci Ritus Catholici In Transsylvania Viciniisq. Instaurata, Aucta

Sacrorum Antistibus mage devinetis Eorum cleri institutioni consuluit fundis attributi, Utiquatoralurnnihoc in conlegio gratuito alantur

Moderátoré eiusdem Collegii Ne singulare facti memoria intercidat.

P. An. MDCCCLIX. Acestu prospectu generalu historicu mi-lu

subministra firulu relatiuniloru, cari le-au avutu

Romanii cu Rom'a de la tempulu descalleca-rei loru in Daci'a, pana in diu'a de asta d i . Rom'a e magazinulu thesauriloru historiei nostre, si nu este cine sè le cerce, sè le studie, sè le aduca la lumina ! (Voru fi 1 ur­mători d'a lui Sîncai se voru ivi de siguru. Red.)

D'in tempii mai recenţi, avemu in Rom'a unu monumentu, scumpu pentru totu Roma­nulu, monumentului marelui nostru barbatu Innocentiu Miculu, a cărui nume e strinsu legatu cu istori'a Transilvaniei d'in seclulu trecutu. Dupa multe fatige si lupta pentru basorica si naţiune, a fostu silitu a-si aban­dona patri'a, si ellu s'a retrasu in Rom'a, unde a traitu pana la capetulu dîlleloru salle. E immormentatu in una baserica frumoşi chia-mata „Madonna del Pascolo", înaintea alta-riului de frunte. In 15. dec. a. c. am visitatu cu pietate acestu mormentu de martiru si no-taiu urmatori'a inscriptiune sculpita in marmo-rea, ce mvelesce mormentulu :

D. 0 . M. Ioanni. Innocentio. Lib. Bar. Ciein.

Vallachorum. Graec. Ruth. Et. Rase. Episcopo. Fogarasien8i.

Qui. A. Carolo. VI. Et. M. Theresia Rom. Impp.

Pro. Sua. Ecclesia Suoque. Populo. Plurimis. Impetratis. Beneficiis.

Provincia. Sancte. Pieque. administrata. De. Ecclesia. De. Patria. De Principe. 0 . M.

Tandem. Aetate. viribusq. Confectus. Cessit. Episcopatum.

Vixit. Ann . . . [aici e atersu]*)

*) Acestu Epitafiu l'am publicatu alta data dupa una copia primita de la D. Victoru Mi-

8

esemplu incendiulu produsu prin acestu corpu a nume fotoger'a, Pinolin'a, etc.)

Conditiunile cele-l-alte formali adică de modulu presintarii manuscripteloru, remanu acele publicafe degia prin foi si pentru cele-l-alte concursuri ale secţiunii filologice.

Presiedinte, N . Cretiulescu. Secretariu generale, V. A. Urechia.

„Romanulu."

V A R I E T Ă Ţ I . St (S e r v u g 1 u m e t i u.) — Docto-

rele Swift, unu invetiatu anglese, aveá obiceiu-lu d'a calletorî pre josa si cu nna carte in mana citindu continuu. Adese-ori meigeá pana in nopte, far' a se opri d'a manca sau a be ce-va. Iütr'una d'in dille mergandu d'iu Du­blin la altu orasiu, urmatu de servulu sèu, se

intalni iu drnmu cu unu seniore irlandese, ca­

re nocimoscandu pre invetiatulu doctore, in­

trebà pre servulu lui, cine este acestu domnu.

Servulu mai totu asié de originale ca si sta-

panula seu, respunse Irlandeselui : — „Acestu

domnu este decanulu Sautului-Petru d'in Ro­

ma, pre care lu-servescu pentru peccatele me­

le — Dara unde mergeţi acum pre tempulu acestn-a ? — Dreputu la ceriu, fàra a ne mai intorná. Gentilomnlu irlaudese nu intiellesse nimicu d'iu acestu respunsu si rogá pre sorvu a se esplicâ mai bine. — Ei bine, domnule, respunse servulu, e forte lamuritu. Stapanulu meu se roga si eu postescu. Unde mergu omenii prin postu si rogatiune ?

(N e g r u s i r o s i u). Una domna ce se sulemeniá intr'una d'in dille mustra pre unu deputatu c'a trecutu de la „albi" la „ro-rîi." — D'apoi si dta, respiui-î ellu, mai in in fia-care dî treci d'in albu in rosiu.

St ( M u l t i a m i t a s i r o g a r e p u b l i c a . ) Societatea de lectura pentru cultivarea si deşteptarea poporului rom. d'in comun'a Beregsenlui carea, d'in causa cà statu­

tele asternute superiorităţii politicesci nu sunt inca aprobate, este numai in modu provisoriu constituita, si ca atare, prin subscrisii aduce multiamita publica DD. Redactori ai jurua-leloru „Albina" si „Federatiunea" si d'incolo de Carpati DD. redactori delà „Trompeta Carpat." si „Noulu Curieru rom." cà-ci avură buuetatea a tramite g r a t u i t u diuariele loru acestei societăţi. Rogamu pre DD. Re­dactori cari se interesedia de cultivarea ro­manului respective a plugariului de la sate, sè aiba bunetatea si pentru acestu annu a

sprigini societatea tramitendu-i diuariele loru.

Assemenea rogàrnu pre toti DD. a u t o r i

r o m a n i , a doná pre seam'a bibliotecei

plugariloru infiintiate aci, câte unu essempL-

riu d'in operele loru, asemenea si pre alti DD.

însufleţiţi pent.u luminarea si cultivarea ro­manului de la comele plugului; adress'a este : „Societatea romana de lectura" in Beregsèu

pust'a ultim. S z a k á i h á z a , B a n a t u.

Bi'ieg-èu, in 1. iau. 1873. A. O 1 e c a n u,

parochu ca presied. ad hoc allu societ. A n-

d r e e 8 c u , invetiator. ca not. ad hoc.

(U n-a d e s o p p e r i r e e s t r a o r -

d i n a r a.) Se citesce in „City Press" urrna-

tori'n descoperire, ca r eia i lássam tota res-

) unmrea : — Se afla in Munţii scoburosi unu sp. ' iu de veri-uua d i e c mile, unde aeruIn e a«iè «If curatu, cà nu ni*>re cm>'-va n uri t. nu data, rie ca i; prin intim-plare, > à - 1 i curai ieni'a e8tniordin.ua a atriioMerei S" oppun<- la ac'.st'». Acolo, toti wne ior i si sopalorii Ameriumi île pnn pr-giurn, se uimin scu in .1 u'a de 4 lu-liu spre a ceilebra anni ve rsa ta I n d e p e n ­d i n t i e i . El l a d HCOllo 'Uli u escelinte pon­ei u eu ghintia, scotiendu-o d'i.itr'una pescera eiiotma <i'iri vei un t»îe, ui dr se gasesce in rruri cuantnàti si in tote se-oneie. Intr'un'a d'in acesta oceasiuiii, beura atat'a, cà consu­mară cá a una caiutia de ybiair.i, si tr. bui a m.ii t ami te duoi Mandesi a adduie s i alt'a Se întorscra preste pucinu spaim-ntau. S.-pau-du ghiati 'a gassira ui;a parechia de ci-snue, ce accopereau tiua parecbla de piciore si nu cute­zară a mt-rge niai iuainte. Mai m ilti d'intre dinsii se ciiboiira in percera spre a redica ghiati', care de siguru nu fusese derangiata ue veri mia cinci-dieci de aooi, si reesîra a desgropá unu omu. Corpulu aveá aerulu asiè de ruuienu, cá si candu ar fi fostu viu. Erá imbracatu dupa mod'a vechia : pantaloni scurţi cu catarame, haina d'in timpurile vechi, si pe-leria cu coltiuii. Pussera corpulu in caruti,

si lu transportară la loculu loru de intelnir». Ve-diendu-lu asie de bine* conservatu ; mulţi d'in

. sepatori pretinsera cà nu erá de catu adormiţii si ck daca ar intrebuintiá midiloce cuviinciose

j ar poté sè-lu reanimeze. Acesta idea li se pă­ru ridicula; cu tote acestea pregătiră una căl­dura m a r e , in care pussera corpulu dupa ce l'au desbracatu, si incepura a-i versá rachiu caldu iu gura. Preste optu-dieci de minute, una mare mirare i coprinse. Ét ta cà ochii in­cepura a se deschide si muşchii feciei a se destinde. Apoi lu culcară in plapome de lana, si incepura a'lu freca cu potere. Preste unu altu patrariu de ora, vorb'a i reveni, si-in prea pucinu timpu fii cu totulu restabilitu. Lu imbrac&ra, luà partea sa la bucuriele nostre, si paru pentru nna ora asiè de fericitu cá ' fie­

care dintr'insii. Apoi se sculà, si muHiamindu-li

de politoti'a loru, disse cà erá obligatu a-si

urmá callea, si intrebà de caluilu seu. „Care

calu ?" „Celui ce l'aveam eri sera" Nime nu

poteá respunde. „Domniloru, ve rogu, nu me

tieneti in locu striga elu; am una affacere de cea

mai mare importantia. Procurati-mi unu calu

si vi voiu plaţi bine. Vedeţi cà am bani." La aeeste cuvinte scosse unu felu de saculetiu seau punga plina cn guinee [mo neta a D g l e s e ]

j avèndu effigi'a lui George III. Erá unu mis-teriu-ce nu-lu poteáu petrunde, si curiositatea loru nu era mai mica de catu nerăbdarea strai* nului. Vi vomu procura unulu, daca ni ve 1

spune unde avei sè mergeţi, respunsera dinsii. „Vi voi spune, dacn, mi-promiteti, sè nu me

mai tieneti dé locu" I promissera. „Me ducu

la armata sè ducu depesiele guvernului." „ A !

mergi la Florida ? „Nu, me ducu la***" „Da­

ca, amice, nu mai este armat'a acolo, si pent.u

ce porti acelle haine vechi si ridicule," Sum

in poterea d-vestra, disse elu; nu me voiu în­

josi a mintî. Faceţi d'in m i n e ce veti voi. Sum otficierulu lui George III. si mândru de a-lu servi. Acestu-a erá adeverulu. Acestu offieeru fusesse tramissu cu una missiune la câte-va triburi indiene, in timpul resbelului re-volutionaru, si pre candu se întorcea la a mata intra in pescera cá sè adorma. Se facusse nopte

de to tu: cadiu si perdu ori-ce simtîre, pana

in momentulu cai.du Iu reehiamara in vietin.

Fisicii si phisologistii in unire cu una comis-

siune de doctori, au fostu invitaţi a si dá o-piniunea assupr'a acestei descoperiri estraor-dinare.

S% ( C r e a t u r a m i r a c u l o s a . ) Dillole trecute s'a potutu vidé aici in Pest'a productiuna dnisiorei Christioa-Emilia (Miss Christine Milie), seau „Filomei'a cu doue ca­pete" Chr. Millie este o parechia de sorori in-gemenate, copil'a unei sclave nogre si sa nas-dutu iu 1851 in Carolin'a de nordu (Americ'a). Mam'a mori immediatu dupa nascerea copilei miraculose, si acest'a reniasse sub crescerea croprietariului ei, pre tiermurii fluviuiiu Missi-sipi. Mai tardîu fu furata si dussa ia Londo-nu, unde aretata fiindu pentru bani, lurulu si-facusse sume considerabile de parale. Scirea despre fet'a miraculosa in scurtu tempu imp lu lumea si petruuse si la urechiele primului pro-prietanu allu fe te i ; care pornindu pre urmele turului lu-prinse . i itentàprocessu,si recascigàpro-pnetatea instraiuata. In an. 1871. Diu Smith, proprietariulu, dupa ce educà fet;a in musica si jocu, in caie e s c i ie, porui cu ea p n n c a ­pitalele Europei, an tandn-o pre bani si Miss Miilie pietutiudenea esciiá adtuiratiutiea publi­cului, [ i i in artea si e l eg . in t i ' a , ce des 'Oltá in pioductiUui.e ei âf canin si jo>u. Iu an. 1872. la t'.pet"ie!e invitări, lilomel'a cu duoe capete veni si la P.-st'a, escelle.ndti M aici inaimea i publicului si -i curtei imperiale. Miss Chr. Mulie ente persona duplic»' dotaia cu tote m e i L b i e l e co. pul ui ; astt t Iu are 2 capete, 4 . mani i 4 pecior", toie deplinu d svoitate si ; miseire propria. C . pe t é in M i n t independente si i représenta. a*>é «iicuu<;u, d u o e pei son.' cu unele ; insu.-îi'i clnaru d ff r i te . Asii iu. dup.i spiv&si j Unea f e t i e l 0 ; U , un ' a paie a fi mai iu e t a t e ;

vocile loru assemene sunt deosebite ; cugetarea | iiidepe.ideuta poteudu fia care conversa de oda- j t a , separatu cu doue persone, despre deosebite ' obiecte. Limb'a loru materna este cea augle-sa. Statur'a li e mica s i suiit ingemenate un'a cu alt'a numai in partea interiore a trunchiu­lui, (la copse) de a colé in susu, 4 otu organis-nulu este peutru doue fiintie separatu.

^ ( M e m e n t o p e n t r u g u v e r - j n u.( Diuariulu „Hon" publica mai mulţi a r -ticuli prè interes anti, essiti d 'in pen a dlui

Alessiu Jacobu, despre cestiunea fundului reg.

Diu Jakobu, prin profunditatea si imparţiali­tatea scrieriloru salle, se vede a cunosce de aprope si câtu de bine nu numai trebele si calamităţile ronoaniloiu si magiariloru impibti si torturaţi de fgemoni'a si juncherisniulu sassescu ; cisi nobilele menuutaie alle si.ssi-loru, a acestui Culturvolk alessu. — Cu re-ferintia la acestea „Kelet" éra admonedia gu­vernulu si. bărbaţii, cari au detorinti'a d'a da tierreloru pacea si natiuniloru indestulirea si dice : Guvernulu aru face bine, daca, in.nnt e de ce aru luá la desbatere meritoria ominosele 12 puncte de la Mediasiu [despre organisât, fund. reg.], aru luá la profunda cumpenire sirulu consilieloru sassesci, compuse pre ba­sea multoru esperientie si date autentice. Bine se grigésca guvernulu, cá fllancierii falşi si bine disciplinaţi ai sassiloru, se nu lu-afle nepregatitu in acésta cestiune. Ranicherii d'o suta ori voru duce ministeriulu la apa, si to­tu-si totu-de-un'a setosu se va reintorce ! Es­te bine a scormoni pucintellu prin archivele fostului guvernu. Guvernulu nu crutie osteue" l'a, ce o pretinde studiarea acestei cestiuni, cà-ci pocainti'a ar ,poté sè fia preatardîa.

Suatulu n'ar fi rèu, dar de urmatu cu anevoe

lu-va urmá guvernulu magiaru, care se va in­

grigi cá sassi se crutie interessele celloru 20

mii magiari de pre fundulu reg. éra ca sè im­

pile pre Romani este vechi'a politica a ma-

giaro-sassiloru.

*S (P r o i e c t u 1 u d e l e g e ) des­

pre organisatiunea fundului reg. dupa soirile

mai recente, se dîce a fi gat'a. Dupa acestu

proiectu, fia care scaunu d'in fund, reg. va

forma unu comitatu cu corniţele sèu supremu si universitatea fuud. reg. nu va avé alta in-gerintia de câfu administraroa averei comune. — Inse aceste sunt numai faime.

St [S o c i e t. „ P e t r u M a i o r u."] Secretariulu provisoriu allu societ. „P. M." incunoscientiedia on. membri ai societ. cà in sied, de la 19. ian. la ordinea dîllei voru fi operatulu Dlui Grui'a Liub'a. D. Gav­rila Mihali va da cetire criticei făcute a supr'a tratatului D. Hange a despre „Nessulu intre principiu si persona, si valorea lui." Diu Ionu M. Rosiu va ceti continuarea dialogului poli-ticu-nationalu, intre unu pessimistu si optimistu

*t [ B a l u l u r o m a n u ) care lu-va arangiá tenerimea stúdiósa d'iu Budapesta, se va tiené in 1 1 . fauru a. c. st. n. in Otelulu Mare. De mama a balului rom. fú invitata Dn'a Mocini, nasc. Somogyi. Assemene scimu^ cà comit, ar aug. s'a adressatu câtra DD. M. D o b o si Elia P o p u , d'in Orestia, rogun-du-i pentru împrumutarea vestm inteloru de ca-lusieri, care strabumi jocu si in estu annu va fi produssu de 11 teneri, spre admirarea si delectarea publicului. Dupa activitatea de pa­na acum a comit, am poté avé sperantia de unu saccesu fromosu allu balului rom.

(I m e n e u.) Clemente A. Raicu, teologu absolutu de Blasiu, fiiulu parocului d'in Sîn-c'a-Vechia, districtulu Fagarasiului, s'a incre-dintiatu cu amabil'a si frumos'a Domnisiora Maria Moga, fiic'a repausatului si sor'a actu-alelui protopopu d'iu Vaîcelle (Élőpatak.) Ac-tulu de cununia se va celebra Joi in 23. ja -uuariu a. c. iu Brasiovu. Ceriulu sè binecu-

vente acesta juna parechia si fericirea sè li

surida preste tota vieti'a.

(Offerte benevole) p e n t r u s c o l ' a pple

g r . o a t h. r o m. d'i n L a p u s i u - u u g.

List'a Nr. 17. Prin staruinti'a Dlui Ga-

brielu Popu. protopopu in Tr. Ciusiului s'a

tramisu 12 fl. 40 cr. v. a. anume : D'in co­

mun'a Fenesiu si de la parochulu Fenesiului,

d'iu CiitsH -MoiiOstorii, d'in Agbiresiu, d'in

T.itelfcu, d'in S an'a, d'in Dresea si de la

paroihulu Dresel, d'in Feleacu. d'iu S. Paulu

si de la DS.i, atara de postportulu epistolei

câta 1 fl. Apoi d'in comuu'a Corusiu 90, si

d'iu Top'a-Sancraiu 50 ci. Sum'a totala tace

12 fl. 40 cr. v. a. Care adaugundu-se la

sum'a de 623 fl. 76 cr., paua acum offerita,

résulta capitalulu 636 fl. 16 cr. v. a.

Lapusiti-ung., la 31 . dec. 1872.

D e m e t r i u V a r n'a,

v.-prot. si professore.

Sciri electrice. V e r s a l i'a, 15. Jan. (Siedinti'a

Adun, nation.) Belcastle indegeta de-missiunea contelui Bourgoing si faptele premrsse ac.stei demissionàti, anume affacerea Orénoque, si intrtba deca acest'a insemna recedere de la politic';!, d'a aperá si venera pre Pap'a. Orato­rele esplica mai de paite, ck scutulu francesu pentru Vaticanu este de in­semnetate pentru salutea si libertatea lumii. Dufaure respunde, cà instruc­ţiunile date lui Orénoque au fostu sim piu lucru de curtenire si de locu nu contient] părăsirea relatiuniloru ck­tra a. sciuinu. Documentu pentru acé st'a este nnmirea lui Coreei les a ca rui liberálisom si catolicismu dau des­tula garanţia. Aperarea asiediamintt loru francese religiöse d'in Roui'a va fi una d'in principalele grigi ale lui Corcelles. Franci'a in neci o privintia nu nutresce politica inamica facia de s. scaunu. Dufaure, in fine, deliniedia greutăţile guvernului francesu, caro nkuesce, a tiené in Rom'a duoi repre­sentanti : si roga Adunarea nat a luá in consideratiune aceste gaeutàti. Ches-nelong multiamesce lui Dufaure, si conosce greutăţile, conjura inse guver­nulu, a nu desparti interessulu fran­cesu de celu catolicu ei a aperá BÍ mai de parte pre l'ap'a, a cami curagiu si virtuţi impie cu admirare lumea in­trega. (Approbkti viue.)

L o n d o n u, 16. Jan. La immor-mentarea lui Napoleon au fostu de facia 60,000 persone. Princiulu impe­riale fu salutaţii in Camdon hause, cu : „Se traesca imperatorele !" Inse princi­pele e respunsu : imperatocele e mor­ţ i i , se traesca Franci'a ! *(Ex ungue leonem !)

B u c u r e s c i . 15. Jan, Asta-di se va tiené in tota Romani'a parastn.su pentru Napoleonu intieg'a pressa de­dica lui Napoleonu scrieri simpatice ; «sseuiene fù. ordonatu si doliu de i5 dille.

R o m' a , 15. Jan. La parastasul u tienutu asta-di psntru Napoleonii, au luatu parte cardinalulu Bunaparte, membrii familiei Bunaparte, elit'a so­cietăţii romano, membri ai parlamentu­lui si alte persone numerose.

R o in' a , 1 5 . Jan. Senatulu primi cu unanimitate propunerea lui Borno-meo, care deplânge mortea lui Napole­onu. Diuariulu „Odservaiore Romano" dice : catolicii nu potu partecipá la oionumentulu lui Napoleonu, fiendu ck Napoleonu a causatu starea présenta din Rom'a. Pap'a primi asta-di adressele collegieloru preotieeci d'in Rom'a si in respunsulu seu citk caloru trei tentatiunia lui Isuai ; Pap'a accentua de ce mai periculosa aceea, carea in schim- bu pentru bani si promi8siuni , promittu pace si odihna.

V i e n' a. 16. ian. Diuariulu „Va­terland" scie, ck slovenii nu se voiu presinta in camer'a reprerentantiloru.

L e o p o 1 e , 16. Jan. Goluchows-ky este chiamatu la Vien'a. Diuariulii „Dzi-nik" provoca polonii se nu de-c da a dá proteste, ci petitiuni contra alegeriloru directe.

P r « g a 17. J a p . I n fruntea foie-loru Ci-hice we vede publicata una p ; -litiune cktra imperutulu, subecrissa de roti declaranţii ; petitiunea se inchiaia, pi'onunciandu-Me contra purcederii in-l e n t i o i i H t e a guvernului, care produce vmlarea drepturiloiu a celoru mai multe popore auntiince i-i ae roga ptn-tru ch a m a r i a la (arma a alto. u băr­baţi, pentru a tace nou legamentu cu poporulu bohernu, innainte de ce s e voru creá astfelu de fapte, cari voru prepara pedece chiaru si potestkiii medilocitoria a coronei, si se roga a intrepune, vointi'a suverana, pentru <á tote poporele sè se bucure de eg«ia dereptate.

Propriet., edit. si red. resputidiet. :

A L E S S A N D R U R O M A N U

S'a tiparitu in Pest 'a 1872. prin Victoru H o r n y á u s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20.