VIOREL DOMENICO

Jean Georgescu

oltf, 1...

De la etaj la subsol

ncB

9

17

t7

27

35

35

47

63

77

85

85

9r

tt2127

146

149

r57r67

175

198

Coprins

I. UN FILM TAnA PELICULA: DOMNUL JEAN

II. REGIZoRUL - pERSoNALITATE RccpNtuerA, uN. PBnsoNnJp DE AruNCI, DE ACoLo

. SuNt rrprcAR $r pRETENTIos. SuNr INCoMoD

DAMNAI

III. DE LA ETAJ IA PARIER. iN ser LA Nor

. Drnrcronul NosrRU

. TovenLgur Src.L

. Egecunr iN ssrun

IV. SUBSOLUL

. iN vrzonur Secunrt&pr

. DosepuL PRELIMTNAR

. UnllLnrnse rNponruetrvi

. MenronII

. iNcrrrosRuA DoSARULUT

V CADEREA

VI. RELANSAREA

. Srrow-ueN

UI.IALHARIT LA DRUMUL MARE

VIII. BIOFILMOGRAFIE

1,, tt

,.llloiast dinfre ;i nedrept

lu'i/ de oitregia.ttremurilor in

',ttt i-ufos/ sorli/ sd /rdids2.

,lntrt ()t,orgescu a trebuit sd

IrtLrr. itr anii comunismu/ui nu

lt tt .\t t'is memorii/e penlru rd

rttt t,oitt so se autocenzureze.

l',/ilurtrrca de cenzurd a sosit

/tt t1t /tit ziu ?entru e/. Cei care

/ rut iililor(ul, admiral si iubil,

jlut i'in-/( su?erbd d?ierdut

r tt/ltutt ttotstrd".

l\l,rrrrrclr Ccrnat

TIN F'ILM trARA PELICULA: DOMNULJEAN

Bucurestenii ceva mai in virsti si-l amintesc, neindoielnic, trecind pe Calea Victoriei intr-o

finuti vestimentarl distincti, apa4inand acelei elegante interbelice plstrati doar in imagini

fotografice sau documentare cinematografice din arhive. Omul eru, fdtd, indoial[ ,,ultimulbtrghez" al capitalei romanesti, supravieguitor eroic intr-un regim politic ce-si propusese sI

stearg[ orice urme ale existentei istorice de pinl la el. $i cred cI simlea ci oamenii pe lingi care

trecea il admirau cum p[sea magnanim pe fostul Pod al Mogogoaiei, cu pardesiul siu impecabil

tliat, cu pdltrrra de buni calitate,tlnand cu grafie pe mana stdngl bastonul ce pdrea mai degrabi

un adjuvant al personalitlfii decet al trupului. (Mina dreapti era liberi, pentru a rlspunde

discret salutului cunosculilor si necunoscutilor ce-l opreau aproape spontan, interesdndu-se de

starea sa de slnltate si, eventual, de proiectele sale cinematografice.)

ir-, ...u ce mI priveste m-am multumit sl-l privesc de la distanll, derulind in memorie filmele

sale. Nu am avut niciodatl, timp de un sfert de veac cdt l-am intilnit pe marele bulevard

bucurestean sansa de a-i fi fost prezentat.Acest privilegiu l-a al,ut in schimb vechiul meu amic

Viorel Domenico. in ultimul deceniu de viagl al marelui personaj descris ceva mai devreme,

el s-a aflat adeseori in preajma celui care mutase filmul romanesc din debaraua cu vechituri insufrageria modernitltii sale.

Pentru Jean Georgescu - cici despre el a fost vorba pini acum - filmul a reprczentat singura

ratiune a existentei. Fondator - in tinerele - al unei scoli de cinema (7928), actor in productii

cinematografice nelipsite de naivitate (ligencusa de [a iatac - 1,923) dar si scenarist si regizor

(Milionar pentru o zi - 1924), va colabora cu Ion Sahighian (Nnbndnile Cleopatrei - 7925),

Ion Timus (Maiorul Mura - 7927),Marin Iorda (Asa e viata -1928) ca interpret si - in cazul

ultimelor doui filme si ca scenarist.

j ..: ;?:. ::./lt ,'.i.'a

:

i::;! ;-.- t!/' .j{.t.t.:,lt't

r']c)'-d.r:.a. -, 6i,r.-4;u-, r.

t t' ,i; ''

l''<+-l*, 1t r;

Manuscrisele maestrului...

Caligrafia literei gi scriitura

textului dovedesc obsesia

pentru detaliu, pr.ivirea lumii

in fi1igran...

. ;! : t:LL:1 "

a. / {,

tr.ti.rur' *'-,/e,!$w ,!iitz ,r.fetu| /.t' lrr;'r*ti..,,, . '::rit /.',:!.,Jl/'t-

l./n-"1

/ "?a 1.:J{?

in 7929 noul cineast se intreapt[ spre Paris, acolo unde fogtii sIi colegi de echipi Elvira

Popescu si Alexandru Mihalescu - igi deslvdrseau cariera actoriceascl in Hexagon. Timp de

un deceniu el a activat cu intensitate in studiourile cinematografice franceze ca actor, scenarist,

asistent gi chiar regizor.intors in !ar[ in preajma declans[rii rlzboiului al doilea mondial,Jean

Georgescu este decis s[ valorifice experienta partziand. (in cuprinsul clreia se afl[ si mariajul cu

o urmas[ a Ioanei d'Arc) in primul rind in plan artistic. O experienld ce i-a permis s[ deplaseze

atentra filmului romanesc - pd'nd atunci captiy al unei naratiuni cinematografice destul de

pedestre - citre o dilatare vizuald., aptl sI confere operei un nou statut. Momentul fast este

prilejuit de intentia Oficiului Nalional Cinematografic de a transpune pe ecran o cunoscute

comedie a lui Caragiale. Trebuie spus ci O noapte furtunoasi s-a n[scut din intilnirea a doi

oameni exceplionali,Jean Georgescu gi Ion Cantacuzino si chiar din intinirea a doui scenarii

semnate de cei doi cineasti. (T[ebuie spus ci, la lectura variantei propuse de Jean Georgescu,

Ion Cantacvzino avea s[ renunte, plin de cavalerism, la propria-i lucrare. $i aceasta pentru

ci, dupi cum va observa peste ani Jean Mihail, Jean Georgescu ,,nu se mdrginise sd transcrie

?e alte foi de hhrtie situa/iile ;i dialogurile operei marelui clasic, ci intrase in addncimea ei, fdrdsd-i zdruncine intriga sau sa-i altereze tnftili;area si nici caracterul tipurilor, qtdt de originale;i de

perfect omene;ti".)

-li rr ::r t L i n hirtiile astea",sptnea

.f cnrr ( lcorgescu...

Viorel Domenico fixeazd. in noua sa carte locul de onoare pe care-l deline in istoria filmului

romanesc aceastl capodoperl, in care Jean Georgescu a recompus cu pasiune documentari.

in plin rdzboi, piesa de teatru dela 1.879 a marelui Caragiale. Thxtele de supravietuire ale

regizorului, editate in urmi cu ani de acelasi Viorel Domenico dau sama de fascinaqia pe care

Conu'Iancu a exercitat-o asupra lui Conu'Jean:

,,Pe Caragiale trebuie sd-l sim/i tot timpul, nu nurnai pe scen,i (...) Comedia ori o ai in sdnge, ori

te-apuci de altceoa. Eu sunt numai ochi ;i urechi la cei ce po,z.testesc despre Gambrinusul de a/tddata,

cu lumea lui pestri1d, de moftangii cu pdlarii de pai ;i b,itrdni cu degetele ingalbenite de nicotind..."

Acest mare film, O noapte furtunoasi afost realizat, cum bine observl Viorel Domenico ,,din

bugetul de rdzboi al Romkniei" iar aparilia sa, in plinl hecatomb[, ,,trebuie pusii in rela{ie cu nevoia

deflme romdnesti pe cdmpul de luptd, pentru energizarea patrioticd a combatanfilor". Din pdcate,

aceastl virtute avea si devinl picat capital chiar din primele luni dupi legalizarea Partidului

Comunist din RomAniainvara/toamna lui 1,944,cind confrali mai pufin inzestrali aveau si-latace individual ori in haiti, denunlindu{ drept inamic al neamului. A fost prima campanie

de demascare a ,,burghezului" Jean Georgescu, a doua - mai ampli si mai subtil coordonati

- producdndu-se dupl 1955, cind semna Directorul nostru, in care nu se sfia sI arate ,,noua

Cu ochi de urltur incordat: ,,In

cli?aflm,irii e toatd oiala mea."

clasI" despre care va vorbi si Milovan Djilas in toati alcdt.irea ei

nomenclaturisti. Au urmat atacuri concentrate in presa centrali 9i - cel

mai grav - au fost iniliate misuri de supraveghere sever[ din partea

Securitdlii.

Istoric pasionat de teritorii obscure ale culturii nalionale (cartea sa

intitulati O istorie secreti a fiknului romdnesc si numeroasele cercetlri

ale ,,epocii Nicolae Ceausescu", soldatl cu procesul de la Tirgovigte

confirmi acest lucru) Viorel Domenico a studiat in arhivele CNSAS

paginile acesdilZlm noir pe care l-a rcprezentat supravegherea marelui

artist. Confrali mai tineri sau mai vArstnici, oameni afla9i mai mult sau

mai putin intdmpl[tor in preajma luiJean Georgescu au semnat declaratii

legate de ,,activitatea contrarevolugionaril'a acestui artist antisovietic gi

anticomunist, declarat tot timpul ca prooccidental si proamerican intr-o

epoci in carejocurile istoriei plreau fhcute pentru o sutl de ani...

Adev[rul e cd, pdnd la moaftea sa, in 7993, Jean Georgescu nu s-a

dezis'de convingerile sale democratice, clamate la Capga ori in alte

locuri frecventate de intelectuali cu un curaj la fel de mare ca si cel al

exprimirii in piala publici.

Rlmas frrd, angajament profesional, expus foametei si declaslrii sociale,

Jean Georgescu a trlit drama pe care Viorel Domenico ne-o anuntl,

incl din tidul acestei c[rti in manuscris plini de tensiune ,,de la etaj la

subsol". Declaratia de la Securitate a unei ,,surse" dezviluie conditia aproape tragictr a celui ce fusese

considerat - pe bunl dreptate - pringul filmului rominesc: ,l[i-a spus cd nu are ce sd mdndnce $ ca

intr-o zi o sd-/ gdsim mort in casd, defoame. Cd n-are bani nici mdcar sd iyi pl,iteascd intrelinerea locuinfei

;i a telefonului. (...) M;a spus cd n-are nici unfel de pensie, deoarece n-are vdrsta ;i ca se simte tdndr ;i ca

ar maiface unflm. Spunea cd afost ner-,oit sd vdndd tot din casd;i cd acunx are un binoclu de r-,dnzare ;idacd cunosc rtreun amator sd-i comunic lui. L-am intrebat ce aru puteafoce pentru ddnsul, noi regizorii din

Studio ;i atunci mi-a repro;at cd ce trebuiaficut n-amficut atunci cind arf trebuit;i n-amfost uni/i.

,,In oiziunea luiJean Georgescu,

noaPtea caragialiand deoi ne pe

ecran cu adeodrat nelini;titd,

tumultuoasd, bdntuilti de spaime

reci;i de oedenii hazlii, un

teriloriul al a;/ep/arii anxioase

;i al mistifc,irii enorme.

Umbre ameninldtoare insofesc

? er man en t s? al i i I e. A t mo sfe ra

f.l mului, cu pe ceti inconfun dab ile,

?oartd marca stilistic,i a

unei puternice personalitdTi

regizora I e". Valentin Silvestru

L3

t:1il :i

*;.:;'r"iir$

iit1t1.;;;::,,liili

Mi-a spus cd a{a cunx s-a ?rzcedat cu el ;i cu Malaina Ursianu se va ?roceda cu toti regizorii talentali

din Studio..."

Un alttrl declarl anchetatorilor cd ,Jean Georgescu czruenteazd tn mod dulmdnos, in dese rdnduri,

situa/ia internationald crednd infelul acesta o psihozd de nesiguranld in jurul oamenilor cu care aine in

contact. Asfel, cu ocazia torpilarii de cdtre partea americand a Conferin/ei la niwel inalt care trebuia sd

aib,i loc la Paris, Jean Georgescu a af.rmat ca dupd aceasta urmeazd rdzboi."