Italiana

Conjunctia

* partea de vorbire care face legatura intre parti de vorbire sau de propozitie.

* ele pot fi:

Conjunctii simple Conjunctii compuseE -si Allorche-atunci candO -sau Affinche-pentru ca saMa –dar Cioe-adicaChe-care, ca Eppure-si totusiSe – daca Giacche –caciDunque – deci Purche- numai saAnzi- dimpotriva Nemmeno-nici macar Neppure- nici macar Sebbene - desi

* dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo coordonate sau subordonate:

1. Conjunctii coordonate:

* se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu sunt independente unul de altul.a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de vorbire cu aceeasi valoare- e, anche, pure, eppure,ne, etc.

Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro. (Ana se duce la film si rosa la teatru).

b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de vorbire- o, oppure, ovvero, etc.

Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un

cappucciono sau o cafea?).

c) Adversative: contrarietate - ma, pero, tuttavia, piutosto, oppure, ovvero, etc.

Exemplu: Luca e andato al cinema, ma e il film era scadente. (Luca s-a dus la cinema, dar filmul era prost).

d) Declarative sau explicative: declaratie sau explicatie- cioe, infanti, etc.

Exemplu: Laura e un'amica, infanti mi aiuta siempre. (Laura este prietena mea, de fapt ma ajuta mereu).

e) Concluzive: concluzie sau consecinte- dunque, quindi(deci), ebbeme (deci), etc.

Exemplu: Ho studiato molto, quindi ho presto un bon voto. (am invtat bine deci am luat o nota buna).

f) Corelative: coresponedenta intre doua constructii-e...e, sia...che, ne...ne, o...o, non solo...ma anche, etc.

Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che un caffe.(pot comanda fie un cappuccino, fie o cafea).

2. Conjuctii subordonatoare:

* folosite pntru a uni doua propozitii dintre care una este dependenta si una este regenta.

a) Declarative: declaratie- che, come, etc.

Exemplu: Dice che non ha visto niente.(spune ca nu a vazut nimic).

b) conditionale: conditie fara de care actiunea principala nu s-a desfasura-se, qualora, nel caso se, etc.

Exemplu: Se fossi te, agirei diversamente. (Daca as fi in locul tau as actiona altfel).

c) Cauzale: cauza, motiv-perche, visto che, siccome, etc.

Exemplu: siccome e tardi, prendero un tassi. (fiindca este traziu, voi lua un taxi).

d) Finale: scopul realizarii unui lucru - perche, affinche, acciocche, etc.

Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso sentire. ( vorbesc cu voce tare pentru ca toti sa ma aua).

e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat in propozitia principala.

Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo

in piedi. (eram asa de obosit ca de-abia ma mai tineam pe picioare).

f) Temporale: circumstanta temporala- quando, prima, dopo, finche, ogni volta, etc.

Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. (l-am vazut cand am fost la tine acasa).

g) Modale: circumstanta modala - come, come se, quasi, etc.

Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te ca acasa).

h) Adversative: contrarietate- quando, mentre, etc.

Exemplu: Lo ha fatto in fretta, mentre doveva farlo lentamente. (a facut-o repede, cand de fapt trebuia sa o faca mai incet).

i) Exlusive: exceptie- tranne che, fourche , eccetto che, salve che, etc.

Exemplu: Senza che ne accorgessimo, si a fatto tardi. (s-a facut tarziu fara sa ne dam seama).

Adverbul

* este partea de vorbire utilizata pentru a modifica unverb , un adjectiv sau un alt adverb.

* se formeaza prin mai multe modalitati:

1. Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente":

Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu dragalasenie).

* in cazul in care adjectivul se termina in "-le" sau "-re" cade ultima vocala inainte de sufixul adverbului:

Exemple: gentile-gentilemente ( gentil - cu gentilete).

Exceptii: violento-violenta- violentemente (violent-violenta-la mod violent)

leggero-leggera-leggeremente (usor-usoara- cu usurinta)

2. Dupa un adjectiv, pastrand aceeasi forma:

Exemplu: camminavano lento.

* adverbele pot avea aproape aceleasi grade de comparatie ca si adjectivele, cu exceptia comparativului de egalitate.

Exemple: velocemente - piu velocemente- meno velocemente velocissimamente - il piu velocemente ( cu rapiditate- cu mai mare rapiditate- cu mai putina

rapiditate- cu foarte mare rapiditate- cu cea mai mare rapiditate).

* pot fi aterate prin intermediul diminutivelor, augumentativelor, peiorativelor, etc.

Exemplu: bene-benone

TIPURI DE ADVERBE:

1. Avderbe de mod:

* create cu ajutorul sufixului "-mente";

* create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la radacina unui substantiv sau verb.

Exemplu: bocconi;

* cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele corespunzatoare.

Exemplu: giusto;

2. Adverbe de timp:

* ancora, ora, mai, dopo, prima, ieri, spesso, etc.

3. Adverbe de loc:

* la, li, qua, su, giu, ci, vi, davanti, dietro etc.

4. Adverbe de cantitate:

* tanto, poco, quasi, affato, etc.

5. Adverbe de valoare:

* giustamente, purtropo, stranamente, etc.

6. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie:

* certamento, certo, si, appunto, propriu, etc.

7. Adverbe de negatie:

* neppure, no, non, ne, neanche, giamai, etc.

8. Adverbe de indoiala:

* chissa, magari, forse, eventualmente, etc.

9. Adverbe interogative si exclamative:

* dove, como, quando, perche, quanto, etc.

Pronumele

* are functia de a inlocui un substantiv si se foloseste pentru a face discursul mai fluent.

1. Pronumele personale:

* pot avea functia de subiect si complement. Ele indica:

- pers. I (care vorbeste): io (sg),noi (pl).

- pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg), voi(pl).

- pers a IIIa (despre care se vorbeste): egli (m.sg), lui (m.sg), esso (m.sg), essi (m.pl), loro (m.pl), ella(f.sg), lei (f.sg), essa (f.sg), esse(f.pl), loro (f.pl).

OBSERVATII:

* "lui", "lei" se folosesc cel mai des in functia de subiect.

* "egli" se foloseste pentru persoane, "esso" se foloseste pentru obiecte.

* " ella" se foloseste pentru persoane, "essa" se foloseste pentru persoane si obiecte.

* "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi folosite:

- in expresii exclamative.

Exemplu: Oh, beato lui!

- cand u functie de nume predicativ.

Exemplu: si eu fosse lui...

- langa un gerunziu sau participiu absolute.

Exemplu: Lei arrestata, la banda si e sciola.

2. Pronumele de politete:

* cand se doreste exprimarea respectului fata de o persoana.

* pentru pesoana a III a feminin forma de singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisa cu majuscula).

* in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma de la persoana a III-a singular: SUO (scrisa cu majuscula).

Persoana Functie de subiect Functie de complement Forma tonica Forma atonaIa singular Io Me MiA IIa singular Tu Te TiA IIIa singular masculin Egli, lui, esso Lui, esso,se Lo, gli,ne,siA IIIa singular feminin Ella, lei, essa Lei, essa,se La, le,ne,siIa plural Noi Voi Ci, ceA IIa plural Voi Voi Vi, veA IIIa plural masculin Esssi, loro Essi, loro,se Li,ne,siA IIIa plural feminine Esse, loro Esse, loro,se Le, ne, si

3. Pronumele personal in functia de complement:

* se intalneste in doua forme:

a) forme tonice: me, te, lui, se, noi, voi, essi, loro:* acentueaza mai mult persoana pronumelui si se folosesc numai dupa verb.

Exemplu: Penso a lui. (ma gandesc la el).

* se folosesc in functia de complement direct- caz acuzativ, si complement indirect - introduc de prepozitiile: di, a , da.

Exemple: Io vedo te. ( eu te vad pe tine)-complement direct. Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-complement indirect.

b) forme atone: mi, ti, lo, gli, si, la, ci, loro:

* se pot folosi si inainte si dupa verb.

Exemplu: Viene a trovarci. (vine sa ne ia).

* sunt folosite in functia de complement direct si complement indirect-caz dativ, dar fara propozitia a.

Exemple: Io lo vedo.( eu il vad)-complement indirect. Io gli offero.(eu ii ofer) (complement indirect la dativ).

Pronumele relative:

* fac legatura dintre un substantiv din propozitia principala si o propozitie secundara ce il califica.

* forme:

- Che (care): subiect sau complement direct, forma invariabila.

Exemplu: Questa e una guerra che ha finito ogidia. (acesta este un razboi ce s-a terminat astazi).

- cui (care): complement prepozitional, forma invariabila.

Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael. ( Studentul despre care vorbesc este Michael).

- il/la quale sau i/le quali (care): complement prepozitional, forma invariabila, dar cu prepozitii articulate.

Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael. ( Studentul despre care vorbesc este Michael).

- chi (cel, acel care) - referitor la persoane:

Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro. (cine nu tolereaza diversitatea este un barbar).

- quello che, quel che, cio che - ceea ce, cele.(cele 3 forme nu sunt sinonime).

Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui. (cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici).

- il/la/i/le cui( a;/a carui/carei, ai/ale caror):

Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta nella scuola e difficile da capire per noi. (Maria e o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles pentru

noi).

Adjectivul

* este o parte de vorbire flexibila.

* poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau dupa substantiv) sau de nume predicativ (legat de substantivul cu rol de subiect, prin verbul copulativ).

* exista doua categorii de adjective: calificative (se acorda in gen si numar cu substantivul) si determinative.

1. Adjectivele: "bello" si "quello":

* la masculin singular inaintea substantivelor care incep cu o consoana in afara de : z,x,ps,gn,pn si s+consoana, pierd silaba finala devenind: bel, quel.

Exemple: bel ragazzo (baiat frumos), quel tempo (acel timp).

* iniantea substantivelor care incep cu vocala se alideaza devenin: "bell'", "quell'".

Exemple: bell' uomo (barbat rumos), quell' albero (acel copac).

* inaintea substantivelor care incep cu : z,x,ps,gn,pn si s+consoana, nu isi schimba forma.

Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos).

* la masculin plural inaintea substantivelor care incep cu o consoana, in afara de z,x,ps,gn,pn si s+consoana, se folosesc formele: "bei", "quei":

Exemple: bei tempi, quei ragazzi;

* inaintea substantivelor care incep cu z,x,ps,gn,pn, s+consoana , cu o vocala sau vocala impura isi schimba forma in : "begli", "quegli":

Exemple: begli uomini, quegli alberi;

* la feminin exista o singura forma de singular: "bella", "quella" care se elideaza in cazul in care cuvintele incep cu o vocala, devenind:"beli'","quell'":

Exemple: bell' amica, quell' alluna.

2. Adjectivele ' buonno" si "grande":

* la masculin singular, inaintea substantivelor care incep cu o consoana (exceptand z,x,ps,gn,pn si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon", "gran".

Exemple: buon tempo, gran canale;

* inaintea substantelor care incep cu z,x,ps,gn,pn si s+consoana adjectivul buono nu isi schimba forma:

Exemplu: buono strumento;

* la feminin singular si plural, inaintea substantivelor ce incep cu consoana isi mentin foemele:

Exemple: grande cosa, grandi cose;

* la singular, feminin , in fata unui substantiv se schimba in "buon'",iar la lural in: "buone":

Exemple: buon' amica, buone anime;

Gradele de comparatie ale adjectivului:

* adjectivul calificativ exprima insusirea unui obiect, fenomen, etc.

* exista 3 grade de comparatie: pozitiv, comparativ si superlativ.

1. Pozitiv:

* cand adjectivul calificativ exprima o insusire la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect.

Exemple: alto (inalt); grande (mare);

2. Comparativ:

* cand adjectivul exprima insusirea la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect.

Exemple: meno stupida(mai putin proasta),tanto grande quanto (la fel de mare ca).

* are 3 forme:

a) Comparativul de egalitate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este egala cu cea exprimata de termenii comparati:

- cosi...come (asa..ca).

Exmplu: Ana e cosi alta come Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex).

- tanto...quanto (tot atat de...cat).

Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex.(Ana este la fel de inalta ca si Alex).

- non meno di (nu mai putin de):

Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex).

b) Comparativul de superioritate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mare decat cea exprimata de termenii comparati:

- piu (mai) + adj. + di (decat):

Exemplu: Ana e piu alta di Alex. ( Ana este mai inalta decat Alex).

- piu (mai) + adj. + che (decat):

Exemplu: Ana e piu alta che Alex. ( Ana este mai inalta decat Alex).

c) Comparativ de inferioritate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mica decat cea exprimata de termenii comparati:

- meno (mai putin) + adj. + di (decat):

Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul este mai putin acru decat lamaia).

- meno (mai putin) + adj. + che (decat):

Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul este mai putin acru decat lamaia).

3. Superlativ:

* cand intensitatea insusirii unui obiect este la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut.

Exemple: il piu alto ( cel mai inalt), il meno alto( cel mai scund).

Conditionalul prezent si trecut al verbelor neregulate

* verbele neregulate nu au o anumita regula pe care sa o urmeze in cazul conjugarii.Iata cateva exemple:

Bere ( a bea) Dare ( a da) Fare ( a face) Potere (a putea) Volere ( a vrea)Berrei Darei Farei Potrei VorreiBerresti Daresti Faresti Potresi VorrestiBerrebbe Darebbe Farebbe Potrebbe VorrebeBerremmo Daremmo Faremmo Potremmo VorremmoBerreste Dareste Fareste Potreste VorresteBerrebbero Darebbero Farebbero Potrebbero Vorrebero

Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare

* se foloseste pentru a arata concordanta timpurilor verbale.

* formare:

conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare + participiul trecut al verbului de conjugat.

Essere (a fi) Avere (a avea)Conjunctiv imperfect

Che io fossi Che io avessi

Conjunctiv mai mult ca perfect

Che io fossi stato/a Che io avessi avuto

Conjunctiv imperfect

Che tu fossi Che tu avessi


Che tu fossi stato/a Che tu avessi avuto


Che lui/lei fosse Che lui/lei avesse


Che lui/lei fosse stato/a Che lui/lei avesse avuto


Che noi fossiamo Che noi avessimo


Che noi fossiamo stati/e Che noi avessimo avuto


Che voi foste Che voi aveste


Che voi foste stati/e Che voi aveste avuto


Che loro fossero Che loro avessero


Che loro fossero stati/e Che loro avessero avuto

Conjuctivul la timpul trecut pentru verbele auxiliare

* conjuctivul trecut se formeaza astfel:

auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+ participiul trecut al verbului de conjugat

Essere ( a fi) Avere (a avea)Che io sia stato/a Che io abbia avutoChe tu sia stato/a Che tu abbia avutoChe lui/lei sia stato/a Che lui/lei abbia avutoChe noi siamo stati/e Che noi abbiamo avutoChe voi siate stati/e Che voi abbiate avutoChe loro siano stati/e Che loro abbiamo avuto

Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si al verbelor regulate

I: In cazul verbelor auxiliare:

* releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni in cadrul unei fraze sau propozitii.

* este introdus intotdeauna de conjunctia "che" ("ca").

* iata conjugarile:

Essere ( a fi) Avere (a avea)Che io sia (ca eu sa fiu) Che io abbia (ca eu sa am )Che tu sia ( ca tu sa fii) Che tu abbia ( ca tu sa ai)Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie) Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba)Che noi siamo ( ca noi sa fim) Che noi abbiamo ( ca noi sa avem)Che voi siate ( ca voi sa fiti) Che voi abbiate (ca voi sa aveti)Che loro sianno (ca ei sa fie) Che loro abbiano ( ca ei sa aiba)

II: In cazul verbelor regulate:

* releva lipsa de siguranta, relevanta sau oviectivitate.

* se formeaza astfel:

che+pronume personal+radical verb+ terminatiile:-i,-i,-i,-iamo,-iate,-ino (conjugarea I) -a,-a,-a,-iamo,-iate,-ano (conjugarea a IIa) -isca,-isca,-isca,-iamo,-iate,-iscano (conjugarea a IIIa)

Conjugarea I (parlare-a vorbi) Conjugarea a IIa (vedere-a vedea)

Conjugarea a IIIa (finire- a termina)

Che io parli Che io veda Che io finiscaChe tu parli Che tu veda Che tu finiscaChe lui/lei parli Che lui/lei veda Che lui/lei finiscaChe noi parliamo Che noi vediamo Che noi finiamoChe voi parliate Che voi vediate Che voi finiateChe loro parlino Che loro vedano Che loro finiscano

FOLOSIREA MODULUI CNJUNCTIV LA TIMPUL PREZENT:

1.Consideratii personale:

- indica situatii de obiectivitate;

Exemplu: Mi dispiace che tu parta cosi presto (imi

pare rau ca pleci asa de repede).

2. Nesiguranta:

- indica astfel de situatii cand apare in propozitia secundara dupa verbele "pensare", "avere l'impressione", "credere", "sembrare".

Exemplu: Penso che tutti on partito (cred ca au plecat cu totii).

3. Vointa:

- in momentul in care este situat dupa verbe ce indica vointa sau asteptarea:

Exemplu: Vogliamo che tutti partano subito (vrem ca toti sa plece imediat).

Perfectul simplu al verbelor neregulate

* spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul simplu are forme neregulate de conjugare.Iata astfel cum

se conjuga verbele neregulate la acest timp:

Stare ( a sta) Venire (a veni) Volere (a vrea) Dovere (a trebui)Io stetti Io venni Io volli Io dovei/dovettiTu stesti Tu vebisti Tu volesti Tu dovestiLui/lei stette Lui/lei venne Lui/lei volle Lui/lei dove/dovetteNoi stemmo Noi venemmo Noi volemmo Noi dovemmoVoi steste Voi veniste Voi voleste Voi dovesteLoro stettero Loro vennero Loro vollero Loro dovero/dovettero

Perfectul simplu al verbelor simple

* este des folosit ca timp al povestirii.

* este timpul cu formele cele mai neregulate.

* iata conjugarea catorva verbe simple:

Fare (a face) Dire ( a spune) Sapere ( a sti) Dare ( a da)Io feci (eu facui) Io dissi (eu zisei) Io seppi (eu stiui) Io diedi (eu dadui)Tu facesti (tu facusi) Tu dicesti (tu zisesi) Tu sapesti (tu stiusi) Tu desti (tu dadusi)Lui/lei fece (el/ea facu) Lui/lei disse (el/ea zise) Lui/lei seppe (el/ea stiu) Lui/lei diede (el/ea

dadu)Noi facemmo (noi facuram)

Noi dicemmo (noi ziseram)

Noi sapemmo (noi stiuram)

Noi demmo (noi daduram)

Voi faceste (voi facurati)

Voi diceste voi ziserati) Voi sapeste (voi stiurati) Voi deste ( voi dadurati)

Loro facero (ei facura) Loro dissero (ei zisera) Loro seppero (ei stiura) Loro diedero (ei dadura)

Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate

* ca particularitate au inversarea terminatiei la infinitiv (-are, -ere si -ire)pentru a forma terminatiile la toate persoanele.

Conjugarea I:

Lavare( a spala)

Viitor simplu Io lavero Noi laveremo

Viitor anterior Io avro lavato Noi avremo lavato

Viitor simplu Tu laverai Voi laverete

Viitor anterior Tu avrai lavato Voi avrete lavato

Viitor simplu Lui/lei lavera Loro lavranno

Viitor anterior Lui/lei avra lavato Loro avranno lavato

Conjugarea a IIa:

Piacere ( a place)

Viitor simplu Io piacero Noi piaceremo

Viitor anterior Io avro piaciuto Noi avremo piaciuto

Viitor simplu Tu piacerai Voi piacerete

Viitor anterior Tu avrai piaciuto Voi avrete piaciuto

Viitor simplu Lui/lei piacera Loro piaceranno

Viitor anterior Lui/lei avra piaciuto Loro avranno piaciuto

Conjugarea aIIIa:

Capire ( a intelege)

Viitor simplu Io capiro Noi capiremo

Viitor anterior Io avro capito Noi avremo capito

Viitor simplu Tu capirai Voi capirete

Viitor anterior Tu avrai capito Voi avrete capito

Viitor simplu Lui/leicapira Loro capiranno

Viitor anterior Lui/lei avra capito Loro avranno capito

Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare

Viitorul simplu se formeaza astfel:

viitorul simplu al verbului+participiul trecut al verbului

Essere (a fi):

Viitor simplu Viitor anteriorIo saro=eu voi fi Io saro stato/a = eu voi fi fostTu sarai=tu vei fi Tu sarai stato/a=tu vei fi fostLui/lei sera=el/ea va fi Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fostNoi seremo=noi vom fi Noi seremo stato/e=noi vom fi fostVoi serete=voi veti fi Voi serete stato/e=voi veti fi fostLoro saranno=ei vor fi Loro saranno stato/e=ei vor fi fost

Avere (a avea):

Viitor simplu Viitor anterior

Io avro=eu voi avea Io avro avuto=eu voi fi avutTu avrai=tu vei avea Tu avrai avuto=tu vei fi avutLui/lei avra=el/ea va avea Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avutNoi avremo=noi vom avea Noi avremo avuto=noi vom fi avutVoi avrete=voi veti avea Voi avrete avuto=voi veti fi avutLoro avranno=ei vor avea Loro avranno avuto=ei vor fi avut

Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassato prossimo) verbelor regulate

Formarea timpului Imperfect:

radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo, -vi, - va, vamo, - vate, - vano).

Formarea timpului Mai mult ca perfect:

forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul verbului

Conjugarea I:

lavare (a spala)

Imperfect Io lavavo Noi lavavamo

Mai mult ca perfect

Io avevo lavato Noi avevamo lavato

Imperfect Tu lavavi Voi lavavate

Mai mult ca perfect

Tu avevi lavato Voi avevate lavato

Imperfect Lui/lei lavava Loro lavavano

Mai mult ca perfect

Lui/lei aveva lavato Loro avevano lavato

Conjugarea a II a:

vedere (a vedea)

Imperfect Io ved-evo Noi vedevamo

Mai mult ca perfect

Io avevo veduto Noi avevamo veduto

Imperfect Tu vedevi Voi vedevate

Mai mult ca perfect

Tu avevi veduto Voi avevate veduto

Imperfect Lui/lei vedeva Noi vedevano

Mai mult ca perfect

Lui/lei aveva veduto Loro avevano veduto

Conjugarea a III a:

capire ( a intelege)

Imperfect Io capivo Noi capivamo

Mai mult ca perfect

Io avevo capito Noi avevamo capito

Imperfect Tu capivi Voi captivate

Mai mult ca perfect

Tu avevi capito Voi avevate capito

Imperfect Lui/lei capiva Loro capivano

Mai mult ca perfect

Lui/lei aveva capito Loro avevano capito

Imperativul verbelor regulate

De stiut:

1. multe verbe nu au forma de imperativ datorita lipsei de sens.

2. pentru ordine genrale, anunturi, retete, instructiuni se foloseste infinitivul.

3. pronumele se adauga doar in cazul formei de imperativ informal : parlami.

4. forma de negativ a imperativului foloseste infinitivul doar la persoana a IIa si in vorbirea

informala: no disturbare/ non ci disturbi.

5. in cazul vorbirii formale, imperativul precede verbul: mi dica (spune-mi).

6. persoana a IIIa se foloseste pentru:

- invitatii adresate unor persoane: Vengano ale cinque - sa vina la cinci.

- pentru forma de politete: fare attenzione - atentie!

7. in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare, dare, dire, fare, stare pronumele dubleaza consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-mi!), fammi! (fa-mi!), etc.

Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt:

Conjugarea I (parlare)

Conjugarea a IIa (credere)

Cojugarea a IIIa (dormire)

Parl-a (tu)! Cred-I (tu)! Dorm-i! (tu)

Parl-i (lui)! Cred-a (lui)! Dorm-a (lui)!

Parliam-o (noi)! Cred-iamo (noi)! Dorm-iamo (noi)!

Parl-ate (voi)! Cred-ete (voi)! Dorm-ite (voi)!

Parl-ino (loro)! Cred-ano (loro)! Dorm-ano(loro)!

Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbele regulate

Formare:

verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare;

(in cazul verbelor conjugate cu "essere", participiul se acorda in gen si numar cu subiectul.)

De stiut:

1. Se conjuga cu auxiliarul "avere":

* verbele tranzitive : cantare, capire, etc.

* unele verbe intranzitive ce arata actiunea in desfasurare: piangere, dormire, etc.

* verbele "volare", " correre" si "saltare" ( care indica miscare) se pot conjuga atat cu auxiliarul

"avere" cat si cu "essere".

2. Se conjuga cu auxiliarul "essere":

* verbele reflexive: si e lavata, si e camminato, etc;

* verbele intranzitive ce arata o miscare terminata: morire, arrivare, etc.

* verbele impersonala se pot conjuga atat cu auxiliarul "essere" cat si cu "avere".

Observatie:

* verbele "incombere"( a ameninta cu, a fi iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt verbe deficite,

motiv pentru care nu au forma de participiu trecut. I cazul lor s folosesc sinonime sau se reformuleaza

propozitiile pentru a evita timpul perfect compus.

Sinonime:

* incombere - sovrastare, toccare, etc.

* soccombere - configgere, darsi per vento, etc.

Conjugarea I: ("-are")

Parlare (a vorbi):

Io ho parlato Noi abbiamo parlatoTu hai parlato Voi avete parlatoLui/lei ha parlato Loro hanno parlato

Andare ( a merge): Io sono andato/a Noi siame andati/eTu sei andato/a Voi siete andati/eLui/lei e andato/a Loro sono andati/e

Conjugarea a II a: ("- ere")

Credere (a crede):

Io ho creduto Noi abbiamo credutoTu hai creduto Voi avete credutoLui/lei ha creduto Loro hanno creduto

Nascere ( a (se) naste):

Io sono nato/a Noi siamo nati/eTu sei nato/a Voi siete nati/eLui/lei e nato/a Loro sono nati/e

Conjugarea a III a: ("- ire")

Capire (a intelege):

Io ho capito Noi abbiamo capito Tu hai capito Voi avete capitoLui/lei ha capito Loro hanno capito

Uscire ( a iesi):

Io sono uscito/a Noi siamo usciti/eTu sei uscito/a Voi siete usciti/eLui/lei e uscito/a Loro sono usciti/e

Prepozitiile DI, IN, SU si PER

I. Prepozitia "DI":

1. tradus prin "de":

* data di nascita - data nasterii;

2. tradus prin "ca", "decat":

* hai piu libri di me - ai mai multe carti decat mine;

3. tradus prin "din":

*cavare di boca - a scoate din gura;

4. tradus prin " cu":

*vaso riempito d'aqua - vas umplut cu apa;

5. marca a genitivului:

* le foglie dell'albero - frunzele copacului;

6. cu sens partitiv:

* magio delle melle - mananc mere;

7. in constructiile verb+di+ verb la infinitiv:

* cerca di convingerlo - incearca sa il convinga;

8. introduce nume proprii cu functii de apozitie:

* il citta de Brasov - orasul Brasov;

9. formeaza complemente de timp cand este folosit impreuna cu anumite substantive temporale:

* di giorno - in timpul zilei.

II. Prepozitia IN:

1. tradus prin "in":

* tornare in casa - a se intoarce in casa;

2. tradus prin "cu":

* in auto - o masina;

3. in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv:

*laureato in geografia - laureat in geografie;

III. Prepozitia SU:

1. tradus prin "pe":

* essere sul punto de partire - a fi pe punctul de a

pleca;

2. tradus prin "cam", "in jur de", "vreo":

* passare sui settana chili - a cantari cam vreo 70 kg.

3. tradus prin "despre", "asupra":

* un tratato sulla liberta - un tratat de/despre libertate;

4. tradus prin "in", "cam pe la":

* sulla sera - sprea seara.

IV. Prepozitia PER:

1. tradus prin pentru:

* una camera per me - o camera pentru mine;

2. tradus prin "petru ca", "din cauza ca", "de":

* rifiutare per vergona - a refuza de rusine;

3. tradus prin "pe", "prin":

* uscire per la porta principale - a iesi pe usa principala.

Expresii uzuale:

* andare in giro - a hoinari;

* in fretta - in graba;

* stare in pensiero - a fi ingrjorat;

* parlare sul seno - a vorbi serios;

* parlare sul conto di - a vorbi despre, pe contul lui...

* coligere sull fatto - a prinde asupra faptului;

* soffrire di stomaco - a suferi de stomac;

* non essere d'acordo - a nu fi de acord;

* mancare di talento - a fi lipsit de talent.

* per scherzo - in gluma;

* per gioco - in joaca;

* per lo meno - cel putin.

Incearca noul TRANSLATOR ONLINE - GRATUIT

Pepozitia articulata

* in limba italiana in fata unui substantiv se folosesc prepozitii urmate de articol: "di", "da",

http://www.dictionarelectronic.ro/traducere

"in",

"a", "su".

Prepozitia

Articol masculin Articol feminin

Singular

Plural Singular Plural

Il Lo L’ I Gli La L’ Le

Di Dell Dello Dell’ Dei Degli Della Dell’ Delle

A Al Allo All’ Ai Agli Alla All’ Alle

Da Dal Dallo Dall’ Dai Dagli Dalla Dall’ Dale

In Nel Nello Nell’ Nei Negli Nella Nell’ Nelle

Su Sul Sullo Sull’ Sui Sugli Sulla Sull’ Sulle

a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul genitiv pentru a exprima posesia. Se traduce in

romana ca: a, al, ai, al si uneori prin: de, despre, din.

Exemplu: Questo e il problema di italiano per la proxima.(Aceasta este problema de italiana pentru data

viitoare).

b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul dativ easpunzand intrebarii "cui?", dar si cu sensul

de "la", exprimand directia.

Exemple: Io vado a Bucharest. (Eu ma duc la Bucuresti). Lei donne ai lei amici dei soldi.(Ea le da prietenilor bani).

c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din", "de la", "la".

Exemplu: Vengo dal mi amica. (vin de la prietena mea).

d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in".

Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna. (imi place sa lucrez in masina).

e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe", "deasupra", "despre".

Exemplu: Il libro e sul tavolo. (cartea se afla pe masa).

Nota:* toate aceste prepozitii simple nu se articuleaza inaintea numelor proprii.

Numeralul

1. NUMERALUL CARDINAL:

* se refera la numaratoarea in limba italiana:

* numaratoarea de la 1 la 10:

-unu-uno -doi-due

-trei-tre

-patru-quattro

-cinci-cinque

-sase-sei -sapte-sette

-opt-otto

-noua-nove

-zece-dieci


-unsprezece-undici

-doisprezece-dodici

-treisprezece-tredici

-paisprezece-quattordici

-cincisprezece-quindici

-saisprezece-sedici

- se observa ca numeralul se formeaza prin adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele cardinale simple.


-sapresprezece-diciasette

-optsprezece-diciotto

-nouasprezece-diciannove

-se observa ca "dici(a)" devine prefix.


douazeci-venti

treizeci-trenta

patruzeci-quaranta

cincizeci-cinquanta

saizeci-sessanta

saptezeci-settanta

optzeci-ottanta

nouazeci-novanta

- se formeaza prin adaugarea unui numeral simplu la formele respective.

-douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-ventidue

-treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-trentatre

-patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si patru-quaranta-cinque

* numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza prin: -cento (suta)+ numeral simplu

Exemple: due cente-doua sute tre cento-trei sute

* numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza prin:

mille (mie)+ numeral simplu

Exemplu: due mille- doua mii

OBSERVATII:* de regula,numeralele cardinale sunt impersonale, insa exista o exceptie: uno (masculin), una

(feminin).

* numeralul cardinal mile (mie) are si forma de plural: mila.

* numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli ca si articolul nehotarat:

- un: un arco; - una: una stivale;

- uno: uno amico;

* in cazul expresiilor formate cu "uno" este recomandat, dar nu obligatoriu sa se foloseasca

trunchierea.

Exemple: trentun (treizeci si unu).

Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: anni trentuno.

* numeralele cardinale "milione" si "miliarde" trebuie sa fir precedate, de regula, de numerale simple.

In cazul in care sunt precedate de substantive trebuie adaugata prepozitia "de".

Exemplu: un milione de euro.

* numeralele cardinale pot fi folosite si ca substantive:

- pentru a indica un grup de persoane cu importanta istorica.

- in expresii din care se subintelege ca este vorba despre eoro, dolari, etc.

- in expresii in care indica ora, data, anul, secolul, etc.

* numeralele cardinale se folosesc, de regula, fara articol, insa exista exceptii in cazurile in care se doreste indicarea unui intreg grup.

2. NUMERALUL ORDINAL:

* indica ordinea numerica a unor obiecte, fiinte, etc.


-I-ul - il primo amico;

-al II-lea - il secundo amico;

-al III-lea - il terzo piano;

-al IV-lea - il quarto piano;

-al V-lea - il quinto piano;

-al VI-lea - la sesta lezione;

-al VII-lea - la settima lezione;

-al VIII-lea - l'ottava allieva;

-al IX-lea - il nono amico;

-al X-lea - la decima preofessoressa.

* numaratoarea de la 11 in sus se formeaza adaugand sufixul "-esimo/a" la forma numeralului cardinal.

-al XI-lea - l'undicesiomo operaio;

-al XL-lea - il quattordicesimo premio;

-al XXIII-lea - il ventitreesimo premio;

EXPRESII UZUALE:

* l'otto settembre del 2008 - opt septembrie 2008;

* venti ani fa - acum douazeci de ani;

* fra quattro ani - peste patru ani;

* sei anni dopo - dupa sase ani;

* due giorni piu tarde - doua zile mai tarziu;

* dal 1987 fino al 2009 - din 1987 pana in 2009;

* venti per cento - douazeci al suta;

* otto percentuali - opt procente;

Nota:

- adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro)

- scaderea: 3 - 1 = 2 ( tre meno uno fa due)

- inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre)

- impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre)

3. NUMERALUL MULTIPLICATIV:

* se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale si se impart in 2 categorii:

a) indica de cate ori este ceva mai mare decat altceva.

Exemple: doppio (dublu)

triplo (triplu) quadruplo (cvadruplu) decuplo ( de 10 ori mai mare)

b) indica din cate elemente numerice egale este format un lucru:

Exemple: duplice (dublu) triplice (triplu) quadruplice (cvadruplu)

4. NUMERALUL COLECTIV:

* defineste un grup de fiinte, obiecte, etc.

Exemple: ambedue - amandoi/amandoua etrambi/e - amandoi/amandoua tutt'e dude - amandoi/amandoua

coppia - pereche, cuplu paio - pereche dozzina - duzina

5. NUMERALUL DISTRIBUTIV:

* ad uno ad uno - unul cate unul;

* (uno) per uno - unul cate unul;

* a due a due - doi cate doi;

* tre per tre - trei cate trei

Verbul - Conjugari

Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re", s-a stabilit sa se faca o diferentiere a acestora dupa cea de-a treia litera de la sfarsit.

Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de verbe (cu terminatiile: "-are", "-ere", "-ire"), fiecare avand o conjugare diferita.

A. Conjugarea I:

Se aplica verbelor ce au terminatia "-are" (cantare, ballare, lavare).

Io cant-o = eu cant Noi cant-iamo = noi cantamTu cant-i = tu canti Voi cant-ate = voi cantataLui/Lei cant-a = el/ea canta Loro cant-ano = ei canta

Particularitati:

* verbele de conjugarea I care se termina cu "-care" sau "-gare" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane:

Io man-co = eu lipsesc Noi man-chiamo = noi lipsimTu man-chi = tu lipsesti Voi man-cate = voi lipsitiLui/lei man-ca = el/ea lipseste Loro man-cano = ei lipsescIo ne-go = eu neg Noi ne-ghiamo = noi negamTu ne-ghi = tu negi Voi ne-gate = voi negatiLui/lei ne-ga = el/ea neaga Loro ne-gano = ei neaga

B. Conjugarea a II a:

Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia "-ere" (scrivere, conoscere).

Io scriv-o = eu scriu Noi scriv-iamo = noi scriemTu scriv-i = tu scri Voi scriv-ete = voi scrietiLui/Lei scriv-e = el/ea scrie Loro scriv-ono = ei scriu

Particularitati:

* verbele de conjugarea II care se termina cu "-gere" sau "-cere" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-go" sau "-co" la anumite persoane (leggere - a citi, corregere- a corecta, respingere- a respinge, piangere- a plange, crescere -a creste, nascere- a naste, conoscere- a cunoaste, etc) :

Io le-ggo = eu citesc Noi le-ggiamo = noi citimTu le-ggi = tu citesti Voi le-ggete = voi cititiLui/lei le-gge = el/ea citeste Loro le-ggono = ei citesc

Io nas-co = eu nasc Noi nas-ciamo = noi nastemTu nas-ci = tu nasti Voi nas-cete = voi nastetiLui/lei nas-ce = el/ea naste Loro nas-cono = ei nasc

C. Conjugarea a III a:

Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia "ire" (dormire, punire).

Io dorm-o = eu dorm Noi dorm-iamo = noi dormimTu dorm-I = tu dormi Voi dorm-ite = voi dormitiLui/lei dorm-e = el/ea dorm Loro dorm-ono = ei dorm

Particularitati:

* unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina de infinitiv si terminatia verbului, lucru ce va avea influenta asupra timpurilor verbale: prezent conjucativ, prezent indicativ si imperativ (finire- a termina, pulire- a curata, punire - a pedepsi, preferire- a prefera, capire - a intelege, etc).

Io capisco = eu inteleg Noi capiamo = noi intelegemTu capisci = tu intelegi Voi capite = voi intelegetiLui/lei capisce = el/ea intelege Loro capiscono = ei intelegere

OBSERVATII:

* persoanele I si II singular,precum si persoana I plural au aceeasi terminatie indiferent de

conjugare.

* persoana a II a plural isi schimba terminatia dupa vocala de la infinitiv.

* persoana a III a singular/plural au aceleasi terminatii in cazul conjugarilor II si III.

Substantivul

A) Plural/Singular:

I. Substantivul masculin:

Majoritatea substantivelor masculine au terminatia "-o", insa exista si unele care au terminatiile "-e" si "-a". Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale "-i".

1) Substantive masculine cu terminatia "-o" :

- formeaza plurarul in "-i".

Exemplu: il vento (vantul) - i venti

-substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi", daca au accentul pe ultima silaba.

Exemple: il lago (lacul) - i laghi il banco (banca)- i banchi

- substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "- ci" respectiv "-gi" daca au accentul pe penultima silaba.

Exemplu: il medico (medicul) - i medici.

- substantivele cu terminatiile "-io" formeaza pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau nu accentuat.

Exemple: il figlio (fiul) - i figli il mormorio (murmurul) - i mormorii

2) Substantive masculine cu terminatia "-e" :

- formeaza pluralul in "-i".

Exemplu: Il televisore (televizorul) - i televisori

3) Substantive masculine cu terminatia "-a" :


Exemplu: il zigoma (pomet obraji) - i zigomi

- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".

Exemple: Il monarca (regele) - i monarchi il collega (colegul) - i colleghi

II. Substantivul feminin:

Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e" sau "-i", in functie de terminatia de la singular a substantivului.

1) Substantive feminine cu terminatia "-a":

- formeaza pluralul in "-e".

Exemplu: la temperatura (temperatura) - le temperature

- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-che" respectiv "-ghe".

Exemplu: la riga (randul)- le righe

- substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia" formeaza pluralul in "-cie" respectiv "-gie".

Exemple: bilancia (balanta) - le bilancie

ciliegia (cireasa) - le cilegie

2) Substantive feminine cu terminatia "-e" :


Exemplu: la voce (vocea) - le voci

III. Substantive cu plural invariabil:

1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in "-i" :

Exemplu: la oasi (oaza) - le oasi

2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o" sau "-ie" nu isi schimba forma de plural:

Exemple: la radio (radio) - le radio

la specie (specia) - le specie

3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a" au forma de plural cu terminatia "-a" :

Exemplu: il sosia (sosia) - i sosia

4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba, indiferent de gen nu isi schimba forma de plural:

Exemplu: il colibri (pasarea colibri) - i colibri

5) Substantivele masculine care se termina in consoana nu isi schimba forma de plural:

Exemplu: il sport (sportul) - gli sport

IV. Substantive defective de plural sau singular:

1) Defective de singular:

a) substantive abstracte: (la sete - setea).

b) substantive colective: (il late - laptele).

c) nume de sarbatori: (il Natale - Craciunul).

2) Defective de plural:

a) etimologice : (la nozze - nunta).

b) nume de obiecte compuse din doua sau mai

multe parti: ( la tenaglie - clestele).

c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie - maruntaiele).

V. Substantive cu forma dubla de singular sau plural:

1) 2 forme de singular si 2 forme de plural:

Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) - le strofe sau le strofi.

2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu schimbare de sens:

Exemple: il frutto - i frutti (rodul muncii) la frutta - le frutta ( fructele).

3) 2 forme de singular si o forma plural :

Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere - i cavalieri

B) Genul:

I. Masculin:

1) Dupa terminatie:

a) "-o" : il vento (vantul), l'albero (copacul).

b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama), il poeta (poetul).

c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor de sex masculin): l'autista (soferul), l'omicida (ucigasul).

d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen feminin): il dolore (durerea).

e) "-ale", "-ile", "-ule" : l'animale (animalul).

f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul).

2) Dupa semnificatie:

a) substantive ce denumesc fiinte de sex masculin: Il padre (tatal).

b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno (ziua), il lunedi (ziua de luni).

c) fluvii, lacuri, rauri, masi si oceane: il flume (fluviul).

d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul).

e) puncte cardinale: Il nord (nordul).

II. Feminin:

1) Dupa terminatie:

a) "-a": la porta (usa).

b) "-ione": la lezione (lectia).

c) "-aggine", "-ug(g)ine", "-ig(g)ine" : la ruggine (rusinea).

d) "-trice", "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de sex feminin): principessa (printesa), attrice (actrita).

2) Dupa semnificatie:

a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin: la directrice (directoarea).

b) orase, continente, tari: la Romania, desi exista multe tari ce sunt de gen masculin : il Madagascar.

c) fructe: la noce (nuca).

d) stiinte: la fisica (fizica).

Verbele "Avere" si "Essere"

"Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele mai importante si mai folosite verbe din limba italiana. aceste verbe sunt folosite in structura mai multor timpuri verbale compuse.

Avere-a avea:

io ho - eu amtu hai- tu ailui/lei ha- el/ea arenoi abbiamo- noi avemvoi avete- voi avetiloro hanno- ei au

(A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba italiana!).

Essere - a fi

io sono- eu sunttu sei- tu estilui/lei e- el/ea estenoi siamo- noi suntemvoi siete- voi suntetiloro sono- ei sunt

(Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono" atunci cand verbul se poate traduce in romana prin "se afla", "se gaseste"/"se gasesc" etc.)

Formele negative si interogative se formeaza foarte asemanator cu limba romana:

Forma negativa: non+forma afirativa:

* Io non sono qui = Eu nu sunt aici.* Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.

Forma interogativa: predicatul apare la inceputul propozitiei:

* Hai dei soldi? = Ai bani?* Sei sicuro? = Esti sigur?

Prepozitiile A si DA

I. Prepozitia "A":

1) marca a cazului diativ:

Do a Georgi il mio capello. - Ii ofer lui Georgi palaria mea.

2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"):

Andiamo alle sei.- Plecam la (ora) sase.

3) tradus prin "cu":

barca a motore - barca cu motor

4) tradus prin "in":

al colmo di - in culmea

5) tradus prin "pe", "de", "de la":

a merito - pe merit

6) in constructiile- verb+a+verb la infinitiv:

Non riesco a parlarle con lei.- Nu reusesc sa vorbesc cu ea.

II. Prepozitia "DA":

1) introduce un complement de agent - "de", "de catre" :

romanzo scritto da Mazola.- roman scris de Mazola.

2) langa nume de persoana - "la":

vado dai parenti - merg al rude.

3) "de la", "din", "de pe":

vengo da Algeria. - vin din Algeria.

4) "de":

ti aspetto da tre settimane.- te astept de trei saptamani.

5) introduce un atribut ce arata scopul:

dare da bere. - a da de baut.

EXPRESII UTILIZATE:

* lontana da - departe de.

* da destra/sinistra - la (spre) stanga/dreapta.

* da banda - intr-o parte.

* di qua da - dincoace de.

* da dove - de unde.

* al di la da - dincolo de.

Eliziunea, Trunchierea, Sunete de legatura, Accentul si Articolul

1. Eliziunea:

Apare in cazurile in care un cuvant terminat in vocala neaccentuata se foloseste alaturi de altul care incepe cu o vocala. In aceasta situatie, vocala finala se inlocuieste prin apostrof.

Exemple:

* lo + uomo = l'uomo (omul)* la + universita = l'universita * questa + allieva = quest'allieva

* dove + e = dov'e

Exceptii:

* nu se face eliziune la articolul feminin plural "le".* in cazul prepozitiei "da".* la trecerea de pe un rand pe altul.

2. Trunchierea:

Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe, care u au ultima silaba accentuata. Prin caderea unei vocale sau silabe, cuvantul isi va schimba terminatia in "-l", "-n" sau "-r".

Exemple:

* "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou frumos).* "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna ziua).* "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex" (doctorul Alex).

(In cazul trunchierii nu apare apostroful, cu exceptia expresiilor "un po' ", provenit de la "un poco" (putin), si "de' " provenit de la "dei" (ai, ale)).

3. Sunete de legatura:

In limba italiana se folosesc anumite sunete

eufonice pentru a se evita o forma auditiva neplacuta si pronuntia greoaie a anumitor cuvinte.Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i".

* "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau), care devin "ed", respectiv "od", si prepozitiei "a", care devine "ad".

* "i" se foloseste mai rar, si mai ales in pozitie initiala in fata cuvintelor care incep cu "s" urmat de consoane tari.

Exemple:

* per ischerzo (in gluma);* in Isvizzera ( in Elvetia).

4. Accentul:

Exista doua tipuri de accente in limba italiana:

a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris, el reprezentand silaba cu care se pronunta mai intens intr-un cuvant. Exista 4 tipuri de cuvinte in functie de pozitia accentului tonic.* parole piane- in care accentul cade pe penultima silaba.

Exemple: bambino, parola.

* parole sdrucciole: care au accentul pe antepenultima silaba. Asa se intampla pentru

majoritatea cuvintelor.

Exemple: medico, cinema.

* parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a silaba de la sfarsit.

Exemple: abitano, desiderano.

* parole tronche: in care accentul cade pe ultima silaba si se noteaza si grafic.

Exemple: citta,gioventu.

b) Accentul grafic: poate fi grav, ascutit - pentru vocale inchise sau deschise. Se foloseste in situatii precum:

* in cazul parole tronche.

* la unele cuvinte monosilabice terminate in diftongi (puo-poate, piu-mai mult, cio-aceea, gia-deja).exceptie fac cuvintele "qui" si "qua".

* la unele cuvinte monosilabice care au sensuri diferite in fuctie de accentul grafic.

* la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au sensuri diferite in functie de accentul grafic.

5. Articolul hotarat:

Este folosit pentru a distinge genul si numarul

substantivului pe care il determina.

MASCULIN:

Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.Il I Unei consoane Il treno I treniL’ Gli Unei vocale L’amico Gli amiciLo Gli Literelor/grupurilor

z, gn, ps, s +consoana

Lo zaino Gli zaini

FEMININ:

Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.La La Unei consoane La machine La machineL’ Gli Unei vocale L’amica Le amiche

Alfabetul limbii italiene

Limba italiana contine 26 de litere, asemanandu-se din acest punct de vedere cu limba romana. Pronuntia, insa, se face astfel:

a (numit a)- mare (mare)b (bi)- borsa (geanta)c (ci)- mucchio (gramada)d (di)- dieci (zece)e (e) - elenco (lista)f (effe)- arruffio (dezordine)g (gi)- garbo (politete)h (acca)- anche (si)i (i)- mia ( a mea)j (i lunga)- Jacopo (Iacob)k (cappa)- kefir (chefir)l (elle)- latte (lapte)m (emme)- schiamma (maimuta)

n (enne)- mano (mana)o (o)- ossa (oase)p (pi)- coppia (pereche, duet)q (cu)- quattro (patru)r (erre)- corso (curs)s (esse)- maestro (invatator, maestru)t (ti)- letto (pat)u (u)- uomo (om, barbat)v (vu sau vi)- via (strada)w (doppia vu sau doppia vi)- whisky (whisky)x (ics)- xenofobo (xenofob)y (i greca sau ipsilon)- yatagan (iatagan)z (zeta)- zoppo (schiop)

* "h" nu exista in limba italiana decat ca semn grafic, el nu se pronunta.Exemple: ahi! se citeste a! (vai!) ahime! - aime! (aoleu!) oh! - o (oo!)

* "j" se pronunta "i" in general, insa in alte cuvinte isi pastreaza pronuntia din limba de orogine.Exemple: jeep (dj)- engl. judo (dj)- jap. jabot (j)- franc.

* "k" se pronunta "c" in toate cuvintele imprumutate.Exemple: klaxon (c- claxon-engl.) kimono (c-chimono-jap.)

* "q" este intotdeauna urmat de "u"+ alta vocala.

Vor rezulta, dupa caz, grupurile de litere "qua", "que", "qui", "quo", care se vor pronunta: "cua", "cue", "cui", "cuo".

* "w" se pronunta de obicei "v" in situatiile in care un cuvant cu sonoritate internationala este adoptat in limba italiana.Exemple: Wagner- Vagner Watt- VatExista si exceptii in care cuvntul isi pastreaza pronuntia din limba de origine.Exemple: Week-end-uichend

* "x"se pronunta intotdeauna aproximativ ca in limba romana.

* "y" se pronunta intotdeauna la fel ca vocala "i".

Italiana

Documents

Transcript of Italiana