INTRODUCERE

Republica Italiana este un stat suveran european, situat in sudul Europei, cea mai mare parte aflandu-se in Peninsula Italica, in componenta sa intrand si insulele mediteraneene: Sicilia, Sardinia si Elba. Statul Italian este impartit in 20 de regiuni si 103 provincii, climatul este de tip continental-mediteranean iar relieful este diversificat, aici regasindu-se atat dealuri si campii cat si munti. Principalele zone montane sunt Alpii la nord i Munii Apenini care se intind pe toata lungimea peninsulei.

Capitala si totodata cel mai mare oras al Italiei se afla la Roma, oras care pentru o perioada lunga de timp a fost centrul civilizatiei occidentale. Limba oficiala este italiana, suprafata este de 301.230 km, cu o populatie de 58.751.711locuitori dintre care aproximativ 90% sunt catolici, si cu o densitate de 192,73loc/km.Astazi, Italia este o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului - 2150 miliarde $, a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui dezvoltarii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene si NATO, cat si unul dintre membrii G8, Consiliului Europei si Uniunii Europei Occidentale.

Membr a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta, iar in 2009 era a saptea pe plan mondial si a patra in Europa, conform FMI cat si raportului Bancii Mondiale. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor de 32.700 $/an,apropiat unor tri ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Italia este bine cunoscuta pentru arta si cultura sa, precum si datorita nenumaratelor ei monumente, printre care se numara Turnul din Pisa si Colosseumul roman, dar si pentru mancarea sa, stilul de viata, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust. Toate acestea au facut din Republica Italiana o atractie turistica de mare impact. Capitolul II.1. AgriculturaMinisterul Agriculturii si Padurilor din Italia, instituit in 1946 iar in prezent condus de Francesco Severio Romano, dezvolta si coordoneaza liniile politicii agricole, forestiere, agroalimentare si de pescuit la nivel national, european si international.

Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor de modernizare. Regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au fost reamenajate, iar cele mai intinse suprafete din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. Italia este o importanta producatoare de cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai, struguri, fructe, masline. Este totodata prima producatoare mondiala de vin.Jumatatea nordica a Italiei este caracterizata prin productia de porumb, orez, sfecla de zahar, soia, carne si produse lactate, in timp ce in jumatatea sudica se remarca productia de grau dar si de citrice, exemplul cel mai elocvent fiind faimoasele portocale de Sicilia.

Italia este unul din principalii exportatori de vin, renumite fiind vinurile din regiunea Toscana, Abruzzo dar si faimosul Pinot Grigio din regiunea Piemontului.

Totodata, Italia este unul din liderii in productia uleiului de masline alaturi de Grecia, dar si in productia de fructe (portocale, lamai, piersici, capsuni etc.), legume si flori.

Principalele productii in agricultura datate in 2007 au fost: gru 7,1 mil. tone, porumb 9,8 mil. tone, orez 1,4 mil. tone, orz 1,2 mil. tone, cartofi 1,8 mil. tone, sfecla de zahar 4,6 mil. tone, rosii 6,5 mil. tone, masline 3,2 mil. tone, citrice 3,8 mil. tone, mere 2,2 mil. tone, piersici 1 mil. tone, struguri 7,4 mil. tone.In 2010, Italia a importat vinuri in valoare de 81 mii euro, in timp ce exporturile de vinuri au valorat aproximativ 1,5 milioane euro. Importurile de cereale au fost de aproximativ 1,3 milioane euro, in crestere cu 4,65% fata de 2009, iar exporturile au fost de aproximativ 1,8 milioane euro, in scadere cu doar 0,19%.

In total, Italia a importat in 2010 produse in valoare de 16.647.357,81 milioane euro, mai mult cu 8,75% fata de 2009 si a avut o cifra de exporturi ridicata la 12.885.153,19 milioane euro, in crestere fata de 2009 cu 9,27%.

I.2. Industria

Italia este una dintre cele mai industrializate tari din Europa, cea mai mare parte a industriei concentrandu-se in nordul peninsulei.

Italia are resurse putine. Resursele traditionale (minereuri de fier si minereuri neferoase) au fost depasite de necesitatile industriei constructiilor de masini. Resursele de carbuni sunt foarte mici, iar recentele descoperiri de gaze naturale din Campia Padului si platforma continentala a Marii Adriatice sunt nesemnificative. Exploatarea zacamintelor de sulf, marmura si mercur satisfac economia proprie.Din punct de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Productia nationala a celor mai importante materii prime: carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii tone, caolin 238,5 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone.

Dezvoltarea industriei italiene este legata de productia de automobile (principalul centru este in Torino), utilaje agricole, aparate electrotehnice si electronice, nave (La Genova si La Spezia), produse chimice (ingrasaminte chimice, fibre sintetice, mase plastice), textile, produse agroalimentare. O pozitie deosebita intre societatile transnationale o au societatile italiene I.R.I. (profil complex) si FIAT (autovehicule).Industria energeticaPentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat pentru dezvoltarea hidroenergiei si a importului unei cantitati mari de petrol. Principalele centre de rafinare a petrolului sunt situate in porturi. Industria siderurgica este dezvoltata mai mult in porturi, datorita importului materiilor prime pe mare.

Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.

Industria petrolieraPetrolul prelucrat si consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore iar Italia este obligata sa importe anual cantitati impresionante.Petrolul este importat in principal din Orientul Mijlociu si Libia, prelucrat in centre precum: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Maghera, Livorno, Mantova, Roma.Daca in 2008 exporturile produselor derivate din petrol insumau aproximativ 15,3 milioane euro, in 2009 asistam la o scadere a exportului acestui tip de produse care a totalizat doar 6,7 milioane euro, insa in 2010 se observa o usoara crestere de pana la 10,5 milioane euro, contributia la produsul intern brut fiind de 4,3%.

Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma si Napoli.In 2008, exportul de produsi chimici de baza si compusii a fost in valoare totala de aproape 12 milioane euro, in timp ce in 2010 aceste exporturi au totalizat doar 9 milioane euro, in scadere fata si de anul precedent, cu o contributie de 3,7% la produsul intern brut.Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.SiderurgiaProductia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Maghera, Napoli, Taranto, Piombio.

Industria constructoare de masini este puternica si diversificata, aceasta jucand un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial, la Torino regasindu-se trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea, sa nu uitam de firmele precum Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.

Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo, iar centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. Spre deosebire de anul 2007 cand exportul de masini de uz general a totalizat suma de aproximativ 20 milioane euro, perioada ianuarie-septembrie 2009 s-a caracterizat printr-o scadere a cifrei de export care a totalizat doar 13,2 milioane euro iar in 2010 exporturile au fost in valoare de 14 milioane euro, contribuind cu doar 5,7% din PIB.

Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.

Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii.

Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.

Despre industria alimentara se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin.I.3. Transporturile

Reteau de transport a Italiei este diversificata, dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi, noduri ale retelei de transporturi fiind: Milano, Torino, Bologna, Florenta, Roma si Napoli.

Caile rutiere se intend pe 654.676 Km, dintre care 6.800 km autostrazi. Ele sunt mai dense in nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si viaducte.Reteaua feroviara se intinde pe circa 20.000 km, controlata de catre Ferrovie dello Stato (Caile Ferate ale Statului). Treni Italia SpA este societatea de stat care se ocupa de transportul calatorilor in Italia.

Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei. Transporturile maritime au un rol important in exportul produselor industriale si importul materiilor prime energetice si minerale. Genova este principalul port italian.O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari. In privinta transporturilor aeriene, alaturi de compania Alitalia opereaza o serie de companii nationale private si internationale.

Avand o populatie ce reprezinta doar 1% din populatia globului, Italia participa cu 5% la volumul comertului international, pondere ce arata pozitia deosebita pe care o are in economia lumii contemporane.I.4. ServiciileIn cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il are turismul.

Acesta contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele trei forme de turism: cel de mare, de munte si cultural, cel din urma atrage cel mai mare numar de turisti straini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri.

O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa multor operatori de telefonie.

I.5. Turismul

Imaginea tarii sarace de unde locuitorii emigreaza masiv a disparut de mult timp. Italia este a cincea tara producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti.Cu aproape 40 de milioane de turisti anual, Italia ocupa locul al treilea in lume, aceasta ramura reprezentand principala sursa pentru bugetul de stat. Principalele atractii turistice sunt: orasele cu obiective culturale si arhitectonice, litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi.In 1994 au existat aproape 52 milioane de turisti, in 1997 aproximativ 31 milioane turisti, veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 miliarde lire italiene ( circa 28 mil $). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $ anual. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob. Italia detine peste 1,7 mil. locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.Actualul ministru al turismului in Guvernul Italian este Vittoria Michela Brambilla.

I.6. ComunicatiileSectorul comunicatiilor a fost influentat de modificarile structurale ample aplicate

privind liberalizarea sectorului si privatizarea acestuia. In 1997, a fost privatizata societatea STET-Telecom Italia, iar din 1998 a fost liberalizata piata telecomunicatiilor, aparand o diversitate de servicii oferite de alti operatori, alaturi de Telecom Italia. Din 1999, s-a deschis concurenta pe piata apelurilor interurbane si internationale cu alti trei operatori nationali: Albacom, Infostrada si Wind.

In cadrul telefoniei mobile exista patru operatori: Telecom Italia Mobile (TIM), Vodafone (multinationala), WIND (societate mixta coordonata de ENEL, in asociere cu France Telecom si Deutsche Telekom), Tre (ofera tehnologia 3G). Recent a intrat pe piata Poste Mobile care a luat fiinta in urma colaborarii dintre Postele Italiene si operatorul Vodafone Italia.I.7. Populatia

Italia este una dintre cele mai populate tari din Europa si are o densitate medie de 190 loc./ km2. Religia catolica este predominanta, intr-un cartier din Roma aflandu-se sediul Statului Papal (Vatican).

Populaia Italiei mbtrnete, iar rata natalitii continu s scad, dei numrul locuitorilor este n cretere, ajungnd la 60,6 milioane, pe fondul imigraiei, a declarat Institutul Naional de Statistic (ISTAT) in ianuarie 2011.Potrivit statisticilor referitoare la anul 2010, persoanele care au peste 65 de ani reprezint 20,3 % din populaia rii, fa de 18,4 % n 2001. Persoanele care au peste 85 de ani reprezint 2,8 % din populaie, fa de 2,2 % n urm cu zece ani. Numrul copiilor mai mici de 14 ani a sczut de la 14,3 % n 2001 la 14 % n 2010. n acest context, vrsta medie a populaiei a crescut de la 41,7 ani la 43,5 ani.Rata natalitii continu s scad n Italia, n 2010 nregistrndu-se 557.000 de nateri, cu 12.200 mai puine dect n 2009. Cu toate acestea, populaia Italiei a ajuns la 60,6 milioane de persoane, n plus cu 0,43 %, dar creterea se datoreaz imigraiei, strinii reprezentnd 7,5 la sut din populaie.

n mai 2010, Italia avea o populatie de imigranti de circa 4 milioane de persoane.Capitolul IIDeclansarea celei mai profunde crize din istoria economica recenta a afectat, in mod inevitabil, si Italia, determinand inregistrarea in perioada 2008-2010 a celei mai mari reduceri a PIB-ului. Conform estimarilor ISTAT, Produsul Intern Brut al Italiei a inregistrat, in anul 2009, o scadere cu 4,9% fata de nivelul inregistrat in 2008. Se apreciaza ca este cea mai mare diminuare inregistrata din 1971 si confirma faptul ca Italia, in 2009, era in plina criza, fapt demonstrat si de cresterea deficitului bugetar de la -2,7% la -5,3% (38 miliarde euro) si de nivelul ridicat al raportului datorie publica/PIB. Datoria publica a Italiei a ajuns in luna mai 2010 la nivelul de 1.827 miliarde de Euro, fiind pe primul loc in Europa i a patra la nivel mondial.

S-a estimat ca deficitul bugetar al Italiei in 2010 ar fi trebuit sa fie de 5% din PIB, urmnd ca in 2011 sa fie redus la 3,6% din PIB i 2,7% n 2012. Pentru anul 2010 i 2011 au fost prevzute rate anuale ale creterii economice ntre 0,8% i 1,2% din PIB.II.1. Exporturile

In anul 2009 exportul Italiei a fost de 290.116,00 milioane euro (in scadere cu 20,7% fata de anul 2008), din care 165.784,00 milioane euro exportul catre tarile membre UE (in scadere cu 22,5% fata de nivelul inregistrat in 2008). Principalii parteneri comerciali ai Italiei, la export, in anul 2009 au fost: Germania (12,8%), Franta (11,2%), Spania (6,5%), SUA (6,3%), Marea Britanie (5,3%). Romania detine 1,6% locul 13. Principalele grupe de produse la export sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie.II.2. Importurile

In anul 2009 importul Italiei s-a situat la nivelul valoric de 294.225,00 milioane euro (in scadere cu 22% fata de anul 2008), din care 167.575,00 milioane euro importul din tarile membre UE. Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania (16%), Franta (8,6%), R.P.Chineza (6,3%), Olanda (5,4%), Federatia Rusa (4,3%) etc. Lista principalelor produse/grupe de produse importate de Italia: metale de baza si produse din metale, exclusiv masini si instalatii (17%), petrol brut (10,6%), substante si produse chimice (8,4%), autovehicule (7,6%), masini si aparate neclasificate in alta parte (7,0%), produse textile, articole de imbracaminte, piei si accesorii (6,5%), calculatoare, aparate electronice si optice (6,3%), gaze naturale (6%) si articole din cauciuc, mase plastice si alte produse din prelucrarea mineralelor nemetalice (2,9%).

Deficitul comercial al Italiei a fost in anul 2009 de 4.109,00 milioane euro dintre care 1.791,00 milioane euro deficitul provenit din relatia cu tarile membre UE.II.3. Politica fiscalaSistemul italian de impozitare este reglementat de Codul General de Impozitare, care este actualizat anual prin Buget (Legge Finanziaria).

Sistemul fiscal italian se bazeaza pe impozitarea directa (IRPEF - impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, IRPEG - impozitul pe profit, pentru persoane juridice, ILOR- impozitul pe veniturile rezultate din afacerile pe plan local) si pe cea indirecta (TVA si alte taxe). Persoanele rezidente sunt impozitate pe venitul global realizat in tara si in strainatate (exceptand cazurile in care Italia a incheiat acorduri de evitare a dublei impuneri cu anumite tari), iar cele nerezidente sunt impozitate numai pe veniturile realizate in Italia.

Companiile inregistrate in Italia, care au sediul central sau realizeaza majoritatea afacerilor in aceasta tara sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din strainatate). Alte companii sunt supuse impozitarii pe venitul realizat in Italia. Companiile sunt supuse unui impozit pe profit (IRPEG) de 36% si unui impozit local (IRAP) de 4,25%. Companiile rezidente si nerezidente, cu activitate de productie, sunt supuse unei impozitari pe veniturile realizate. Taxa regionala asupra productiei (IRAP) a fost introdusa in luna ianuarie 1998, cand o serie de alte taxe au fost eliminate. IRAP nu este deductibila din impozitul pe venit, este platibila in fiecare perioada de impozitare in functie de valoarea neta a productiei realizate intr-o anumita regiune. Procentul platibil este, in mod normal, de 4,25%. Sunt exceptate de la impozitare dobanzile la titlurile de stat ca si cele la obligatiunile emise sub forma de bonuri de trezorerie inainte de 30 septembrie 1986.

Vanzarea de marfuri, serviciile si importurile sunt supuse platii TVA (IVA), exceptand unele activitati si operatiuni pentru care se acorda derogari. Taxa pe valoarea adaugata standard este de 20%, iar pentru TVA redusa, de 0,04% si 10%, se publica liste cu produsele care beneficiaza de aceste reduceri. TVA se plateste, de obicei, lunar, iar pana la data de 27 decembrie a fiecarui an TVA trebuie platita in proportie de 88%. Sunt

scutite de plata TVA prestatiile de servicii socio-sanitare catre persoanele dezavantajate.II.4. Investitiile straine directe

In prima jumatate a anului 2010, Italia a inregistrat intrari ale investitiilor straine in valoare de 17 miliarde dolari, in crestere cu 21% fata de a doua jumatate a anului 2009, cand s-au inregistrat intrari ale ISD in valoare de 14 miliarde dolari.

Iesirile insa au inregistrat o scadere de 6 procente, de la 17 miliarde dolari in ultimele 6 luni ale anului 2009 la 16 miliarde dolari in prima jumatate a anului trecut.

Capitolul III

III.1. Masuri luate impotriva crizei economice mondiale

Guvernul de la Roma a avut n vedere un pachet de msuri printre care nghearea timp de un an a salariilor funcionarilor, o continuare a reducerii bugetelor ministerelor i o intensificare a combaterii evaziunii fiscale.

In mai 2010 ministrul italian al simplificrii legislative, Roberto Calderoli, a cerut reducerea salariilor minitrilor i parlamentarilor cu cel puin 5%, cu scopul de a contribui astfel la diminuarea cheltuielilor publice. Potrivit ministrului italian, reducerea cheltuielilor comport sacrificii pentru toi, iar guvernannii trebuie s dea exemplu celorlai bugetari.

Corecia bugetar, aprobat n luna iunie 2010, a reprezentat 1,6% din PIB, adic 26 de miliarde de euro n anii 2011-2012, dup ce o corecie de 1,2% era prevzut pn la momentul respectiv.

nc din toamna anului 2009 Italia a adoptat un pachet de msuri prin care s fie ajutate familiile i firmele afectate de criz. n noiembrie 2009, Asociaia Bancar Italian a decis introducerea unei msuri financiare care s sprijine familiile aflate n imposibilitatea de a-i plti mprumuturile. Astfel, de la 1 ianuarie 2010, cei pentru care ratele lunare constituiau o problem puteau s nghee pe o perioad de un an plata acestora.

III.2. Concluzii

In perioada iulie - septembrie 2009, comparativ cu perioada similara din 2008, a patra economie a zonei euro s-a contractat cu 4,6 la suta.Consumatorii si-au redus cheltuielile din cauza cresterii somajului, se arata in raportul trimestrial al Bancii Centrale a Italiei. n anul 2010, piata auto italian a fost de 1,96 milioane de unitti, n scdere cu 9% fat de anul precedent.Investitiile strine directe n Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari n 2009, fat de 17 miliarde de dolari n 2008. Se estimase de catre Banca Centrala a Italiei ca Produsul Intern Brut va creste cu 0,7 % in 2010 si cu 1 % in 2011. Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare a estimat ca economia Italiei va creste in anul 2010 cu 1,1 % si cu 1,5 % in anul 2011.

Economia Italiei a iesit din cea mai grava recesiune din ultimii 60 de ani in trimestrul trei din 2009, inregistrand o crestere de 0,6 %, dupa cinci trimestre consecutive de contractie.

Bibliografie

1. Marco, Fortis, La Crisi mondiale e l'Italia, Editura Il Mulino, 2009, pp. 15-162. www.oecd.org3. www.istat.it , Institutul Italian de Statistica

4. http://ec.europa.eu/atoz_en.htm5. www.ice.it , Istituto Nazionale per il Commercio Estero_1366806896.xls