Curs 1ISTORIA EDUCATIEI FIZICEORIGINILE EXERCITIILOR FIZICE1.1 Importanta si problematica istoriei exercitiilor fizice1.2 Exercitiile fizice in epoca preistorice1.3 Viata de intretinere a omului preistoric1.4 Sarbatorile legate de naturaIstori este o reflectare a lumii sociale, economica, politice, culturale, sportive, o oglinda, o banca de date si informatii prelucrate, o cronologie a ideilor si faptelor umane, un inventar al intamplarilor provocate sau traite de colectivitatea umana; ea este in fond constiinta lumii si cartea revenitii ei.Marele istoric roman Nicolae Iorga considera istoria un mijloc important de cunoastere a omului, a societatii, a lumii de intelegere a interdependentelor diferitelor aspecte ale vietii sociale; cunoasterea trecutului, sublinia el, este "o necesitate pentru cunostinta umana".Fiecare domeniu de activitate si creatie omeneasca isi are propria sa istorie.Istoria Kinetoterapiei este stiinta de spre gandirea si creatia stiintifica si tehnica in timp cu privire la ameliorarea sanatatii si integritatii fiintei umane prin toate mijloacele cunoscute: exercitiu, aer, apa, cuvant, sacru etc...Interrelatia exercitiu fizic - civilizatie - cultura - sanogeneza si echilibru ecologic, ca dovada a faptului ca omul ramane marele sau obiectiv, in planul ameliorarii acestuia in toate componentele ce il definesc, va impune structura cursului si orientarea sa.Periodizarea istoriei exercitiilor fizice:Modificarile produse in baza economica a societatii le corespund tot atatea perioade de dezvoltare in evolutia societatii omenesti si implicit in istoria ei universala, sau a domeniilor ei de manifestare (militara, politica, stiintifica, culturala, sportiva etc.)Corespunzator acestora s-au diferentiat urmatoarele perioade: perioada comunei primitive; perioada oranduirii sclavagiste; peroada oranduirii feudale; perioada oranduirii capitaliste si perioada oranduirii socialiste.-Revolutia neolitica 6000-2900-Orientul antic 299 - sec 3 d.Hr.-Vechea Elada si Roma antica 2000 - sec 4-Bizantul si Islamul sec 5-14-Umanismul si Renasterea sec 10-17-Epoca Moderna sec 17 - 1918-Epoca Contemporana 1918 - pana aziExercitiile fizice in perioada preistorica:Aparitia si existenta omului preistoric sau primitiv cu 600 000 de ani in urma (primii hominizi, apoi tipul preuman Homo......) si evolutia lui in paleolitic si neolitic (incheiata catre anul 4500 i.Hr.) au fost marcate si chiar conditionate de activitatile fizice, de actiunile sale motorii indispensabile existentei. De aceea, in plan didactic si, presupunem noi, in plan istoric, in sens cronologic, distingem mai multe momemte probabile de manifestare motrica.Insusirea miscarilor conditionate, naturale ale deplasarii si verticalitatii.Primul: ridicarea capului, apoi adoptarea pozitiei de sezand, apoi stand, ca premise ale dinamicii omului, evidentiata de tarare, de mers, alergare, aruncare, catarare, echilibru, purtatul greutatilor. Acest bagaj motric modifica si salveaza totodata existenta umana, ii amplifica potentialul biologic, sistemul locomotor si aparatul neuro-muscular, dobandind prin repetare o functionalitate sporita, stimulatoare si generatoare de crestere si dezvoltare in acest plan.Aceste aptitudini motrice i-au asigurat omului preistoric viata sa de relatie cu mediul inconjurator, posibilitatea de comunicare cu semenii, sursa a indeplinirii celorlalte activitati indispensabile existentei si supravietuirii sale, adica gandirea, afectivitatea, volitionalul si moralitatea sa.Dar pe langa viata sa de relatia exista si viata de intretinere a omului. Aceasta se realizeaza pe doua cai distincte:-vanatoarea si pescuitul (in paleolitic)-practica agriculturii (in neolitic)Vanatoarea si pescuitul ii confera hrana pe care trebuia sa o dobandeasca in medii climatice diferita - uscat, apa, zapada, gheata. El foloseste pentru aceste indeletniciri o intreaga gama de miscari naturale insusite in copilaria sa.Ambele indeletniciri reclama omului acestei epoci un remarcabil potential biologic pentru a realiza mari si rapide deplasari spatiale, a-si asigura exactitatea miscarilor, puterea si forta de a purta vanatul; a se confrunta uneori direct cu salbaticiunile padurilor pentru a asigura hrana lui si a familiei, a tributului.Deprinderile:-de a arunca cat mai departe si corect obiectele de lovire sau prindere-de a alerga-a sari peste obstacole neprevazuta ale haituirii vanatului-pastrarea echilibrului in conditiile terenului denivelat-capacitatea de a sustine in tempo alert "goana" vanatului-curajul, stapanirea de sine in momentele hotaratoare ale actiunii-coordonarea ei de catre colectivul barbatilor carora le revenea sarcina traditionala de a o intreprinde cotidianToate explica rolul vital al miscarilor naturale devenite utilitate pentru existenta omului primitiv.Practicarea agriculturii (in neolitic) implica un efort fizic periodic si diferentiat, realizat pe o tre apta noua, superioara de existenta, care modifica pozitia omului preistoric fata de natura, de hrana sa care se diversifica. El acum o produce, o determina, nu o asteapta, desi nu va renunta la vanat si pescuit.Treptat, aceste deprinderi motrice, mai multe, mai complexe si mai eficiente, se vor transmite din generatie in generatie, atat in asa-zisele perioade ale matriarhatului si patriarhatului, cat si ale conducerii razboinice a triburilor, prin agricultura, ele vor capata o stabilitate indispensabila aparitiei si sedimentarii traditionale a obiceiurilor, cutumelor, momentelor.O data cu aparitia primelor forme de proprietate asupra pamanturilor necesare agriculturii, a pasunilor reclamate de cresterea animalelor domestice, a spatiilor de vanatoare si de hrana, ca si a pretentiilor de prioritate.In aceste situatii dramatice:-calaria-manuirea armelor albe-a arcului-bumerangului-sulitei-prastiei-obiectele de piatra-bronz si fier tot mai ascutite si eficaceToate amplifica gestul motric, il obliga sa fie mai viguros, mai exact, mai repetat, mai perfectionat.Sarbatori, legate de anotimpurile naturii, de bucuria recoltelor, de reusita vanatului, de victoria in confruntarile militare, de casatorie, nastere si moarte, de cult, de credinte magico-religioase reclama miscari umane noi forme de exprimare.Dansul, miscarile ritmice, nuantate insotite de mimica, de cant si sunete onomatopeice vor imbogati asrselalul motric uman. Pe langa miscarile cu caracter natural, utilitar, militar, vor apare si cele stilizate, de cult, emotionale, cuprinse in ritual.Marturiile aduse de exploratorii din secolul 19 indeosebi, ai pamanturilor polineziene, australiene, sud-americane si africane, deci, din zona australa, sunt elocvente, intrucat atunci si uneori astazi, in colturile cele mai indepartate si mai ascunse ale planetei noastre, se mai intalneau si se mai intalnesc vestigii, urme, traditii, practici motrice sub forma alergarilor, aruncarii bumerangului, jocurilor cu mingea, inotului, vaslitului, calariei, luptelor care toate amintesc de formele primare ale miscarilor corporale umane.