CAPITOL 1

I. AUTONOMII LOCALE

1. Izvoare istorice despre formaţiunile prestatale din sec. IX-XIII

a) Ţara Românească : 1. Diploma cavalerilor Ioaniţi 1247-sec. XIII, prezintă 5 formaţiuni prestatale:

- Cnezatele lui Farcaş (Olt-Vâlcea)- Cnezatele lui Ioan (Olt-Dunăre)- Voievodatele lui Litovoi (Jiu)- Voievodatu lui Seneslau (Argeş)- Ţara Severinului

Cavaleri Ioaniţi aşezaţi de regalitatea magheară în Ţara Severinului pentru apărarea graniţelor.

2. Cronica pictată de la Viena - Prezinta bătălia de la Posada dintre protagoniştii Carol Robert de Anjou şi voievodul Basarab, care obţine victorie. Rezultă independenţă.

b) Moldova

Cronici străine prezintă formaţiuni locale denumite: Ţări, Câmpuri, Codrii, Cobâle, Ocoale.

c) Dobrogea Sec. X :Inscripţii (Izvoare epigrafice) de la Mircea Vodă (943), Basarabi , prezinta doua jupanate, conduse de Dimitrie şi Gheorghe.Sec. XI: Ana Comnena - lucrarea Alexiada , prezintă 3 căpetenii locale: Tatos, Seslav, Satza.Sec. XIV : Ţara Cărvunei, cu centrul la Caliacra, reprezinta nucleul statului dobrogean.

d) Transilvania Evoluţia politică între sec. IX-XII prezentată în Gesta Hungarorum (izvor din sec XII) numit şi Cronica lui Anonymus. Cronica lui Anonymus prezită formaţiunile politice din Transilvania.

sec. IX-X. Voievodate (ducate) conduse de: Gelu (Someş, cu centru la Dăbâca)Glad (Banat, între Mureş şi Dunăre)Menumorut (Crişuri cu centrul la Biharea)

Cuceriţi de magheari noii conducătri locali din sec. XI sunt :Gyla (în centrul Transilvaniei cu centrul la Bălgrad)Athum(urmaşul lui Glad, cu centrul la Morisena)

Cronica lui Nestor, sec. XII prezintă trecerea maghiarilor prin Carpaţii Păduroşi şi descrie că ungurii au găsit în Ardeal pe români şi slavi. (Glad român cucerit de Athum maghear).

Colonizare: Realitaţiile din sec. XI sunt confirmate şi de legenda Sfântului Gerard Sec. XII: Colonizarea secuilor şi saşilor pentru consolidarea stăpânirii magheare la graniţe.

Colonişti: Saşi – Orăştie, Sibiu, Braşov Secui – Bihor, Târnave, Subcarpaţii Răsăriteni.

Cavalerii Teutoni aşezaţi de regele ungariei in ţara Bârsei (Regele Andrei al II-lea 1211 )Regele dă drept de autonomie (administrativă, militară, religioasă) Exemplu: Saşii organizaţi în scaune şi districte conduse de 2 juzi. Reuniunealor periodica in universitatea saşilor.

Secuii organizaţi în scaune conduse de căpitan şi un jude.

Organizarea Transilvaniei sec. XII-XVII

Maghiarii au ca unitaţi teritoriale administrative: comitate, Bihor-1111Românii ş-au păstrat ţările, exemplu: Maramureş, Olt, Haţeg.Voievodul transilvaniei vasal Regalitaţii maghiare.

a) Voievodat sec.XII-XVI (1541)b) Principat sub suzeranitate otomană (principele ales de Dietă confirmat de sultan).c) Provincie austriacă condusă de împărat, reprezentat de guvernator, ales de Dieta, confirmat de Viena (1691-1867) -> Instrument de organizare Diploma Leopoldinăd) 1867-1918 Austroungaria, 1918 unirea Transilvaniei cu România.

Relaţiile voievodatului Transilvania cu Ungaria

Regele Ştefan I în 1003 înfrânge pe Gyla şi apoi pe Athum.În 1111 incercarea de a impune principatu în locul voievodatului, durează până în 1176 când apare din nou voievodatu.Mercurius princes-1111-1176 principi. (1176-Leustachius voievod)1526 - înfângerea maghiarilor de către turci la Mohács.1541 – organizarea paşaliâcului de la Buda.1437 – excluderea românilor din rândul naţiunilor privilegiate (naţiuni privilegiate:maghiarii, saşi, secuii)

II. FORMAREA STATELOR FEUDALE ROMÂNEŞTI.

a) Formarea: Ţara Românească:

Evenimente externe:- 1241-1242 invazia tătaro-mongolă în Europa centrală rezultă hanatul Hoardei de Aur .- Atacul pecenegilor şi cumanilor.- Formarea ţaratului Vlaho-Bulgar în sec. XII-XIII dupa răscoala anti bizantină din 1185

condusa de fraţii Asăneşti: Petru şi Asan, Ioan Asan al II-lea , dupa care statul se bulgarizează.

Evenimente interne:

Etapele unificării:1. Răscoala din 1277-1279 a lui Litovoi şi a fratelui său Bărbat contra suzeranităţii maghiare. rezultă:Litovoi este ucis, Bărbat este prins şi obligat să se răscumpere dar şi sa recunoască suzeranitatea maghiară.

2 . Descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraş la Câmpu Lung şi Argeş la 1290-1291

3. Unificarea teritoriilor din dreapta şi stânga Oltului de către Basarab I (întemeietorul, întregitorul 1310-1352). Eşecul soliei diplomatice: 7000 marci de argint+Severinul.

- în 1330 victoria de la Posada, rezultă independenţă, suveranitate.- alungă stăpânirea mongolă dintre Prut şi Nistru- îl asociează pe tron pe fiul său Nicolae Alexandru- pune bazele dinastiei basarabilor.

Nicolae Alexandru - pune bazele Mitropoliei ortodoxe (Curtea de Argeş, 1359). - domn autoctrat (singur stăpânitor)Vadislav Vlaicu 1370 – episcopia de la Severin. - primeşte feude Făgăraşul şi Severinul.

b) Formarea: Moldova.

Etape in formarea Moldovei:

1. Descălecatul lui Dragoş din Maramureş în Baia, centru mărcii de apărare, la cererea regelui ungar Ludovic cel Mare 1347-1352

2. Descălecatul lui Bogdan (1359-1364-65)- alungă urmaşii lui Dragoş şi pune bazele unui entităţi de sine stătătoare.

3. Consolidarea statului de către Laţcu (fiul lui Bogdan) - relaţii cu papa, papa acordă titlul de duce al Moldovei.

Petru Muşat (dinastia muşatinilor) În 1387 relaţii cu Polonia lui Vladislav Jagiello recunoscut suzeran. Pune bazele mitropoliei ortodoxe de la Suceava. în 1387 Abea în 1402 patriarhul recunoaşte mitropolitul moldovei.

Roman I (urmaşul lui Petru Muşat) întinde statul zona muntoasă până la mare (riveran)

c) Formarea: Dobrogea (sec. XIV, a doua jumatate)

Nucleul: Ţara Cărvunei , CaliacraConducători locali: - Balica , numit şi despot al imperiului bizantin. - Dobrotici: unificatorul, dependenţi de bizanţi. - Ivanco: devine independent, bate monedă.Dobrogea alipită Ţării Româneşti în timpul lui Mircea cel Bătrân până în 1417 sau în 1420.Între 1417 până în 1878 Dobrogea este sub dominaţia otomană (Poarta)

III INSTITUŢII POLITICE

1) Domnia – Reprezentată de mare voievod şi domn. (mare voievod=atribuţii militare, domn=stăpân al pământurilor şi supuşilor)

- puterea se transmite pe cale ereditar-electiva (ereditar=original electivă=ales) În legătură cu biserica: Domnul era uns de mitropolit care era şi locţiitorul său, mitropolitul era numit de domn.

2) Sfatul domnesc format din boieri cu dregădori.dregădorii: vornic=şeful curţii domneşti

vistiernic=finanţe postelnic=activitate diplomatică spătar=armata logofăt=redactează actele Sfatul domnesc din sec. XVI se numeşte Divan.

3) Adunrea Ţării formate din boieri, cleri, curteni. Are rol consultativ (ca şi sfatul domnesc) Alege domnul, declara război, închide pace.Ultima alegere a unui domn de către adunarea ţării s-a făcut în 1730, iar ultima sa convocare a avut loc în 1749 legată de desfinţarea şerbiei (iobăgiei).Alta denumire al Adunării Ţării este Adunarea Stărilor.Este adunarea obştească 1831-1848, după 1866 senumeşte parlament până în prezent (putere legistlativă)În Transilvania în evul mediu sa numit Congregaţia Generală a Ţării (stările privilegiate) iar din sec.XVI (1541) s-a numit Dietă.

4) Armata formată din oastea cea mare a ţării şi oastea cea mică(privilegiaţii) în apărare rol cetăţiile.

Cetatea sucevei, cetatea neamţ, cetatea chilia, cetatea albă.

5) Administraţia:Maghiarii: organizaţi în comitate. Exemplu: 1111 primul comitat Bihor. sec XIII Arad, Zarand, Târnava.Saşii: organizaţi în scaune conduse de doi juzi. Universitatea saşilor cuprinde toate organizaţiile săseştiSecuii: organizaţi în scaune conduse de un căpitan şi un jude.Românii: organizaţi în ţări. În Ţara Româneasca judeţe, în Moldova ţinuturi, acestea sunt unitaţi teritorial administrative.

6) Biserica

În Moldova :1387 Petru Muşat pune bazele mitropoliei, recunoscură în 1402 în timpul lui Alexandru cel Bun.

În Ţara Românească: 1359-Nicolae Alexandru, Curtea de Argeş 1370-Vladislav Vlaicu, mitropolia severinului.Mitropolitul Ţării Româneşti (Ungro-Vlahiei) are şi funcţia de exarh al plaiurilor, adica împuternicitul patriarhiei ecumenice de la Constantinopol pentru românii ortodoxi din Ardeal.

În Transilvania: se recunosc religiile romano-catolice (lutherană, calvină, unitariană)- Începutul sec.XVIII o parte a românilor din Ardeal s-a unit cu Roma (uniţi sau greco-

catolici), drepturile lor sunt prevăzute în Diploma Leopoldină din 1701.- Greco-catolici pot studia în străinătate unde află despre originea latină , vechimea,

continuitatea românilor şi cer drepturi pentru toţi românii.

Domniile fanariote:(1711-Moldova până în 1821, 1716- Ţara Românească până în 1821)Fanarioţii erau domni străini aleşi de Poartă dintre greci din Fanar (cartier din Istambul).

Fiscalitatea excesivă, domniile scurte sunt trăsături a domniilor fanariote.Ţările Române au suferit şi pierderi teritoriale in timpul a celor 6 războaie în care au fost imiplicate principatele române.

Exemple de domni fanarioţi: - Alexandru Moruzi- Nicole Mavrogheni- Alexandru Ipsilanti (a reorganizat academia română de la Sfântul Sava)- Constantin Mavrocordat – reforme mijlocul sec XVIII-desfinţarea şerbiei.

II STATUL ROMÂN MODERN (XVIII-XX)

1. Context extren:

Internaţionalizarea problemei orientale prin preluarea de către Rusia a rolului de protectoare a creştinilor din imperiu (1769-1774)

Problema orientala = Imperiul otoman extins în europa trebuia dizolvat, alungat de către marile puteri creştine (Rusia, Prusia, Austria) aliate împotriva Imperiului Otoman (islamism) considerat „omul bolnav al europei”.

2. Context extern: Tudor Vladimirescu şi domniile pământene. 1821 anul izbucnirii revoluţiei şi elaborării celor 2 documente : - Proclamaţia de la Padeş (1821 ianuarie) - Cererile norodului român (1821 februarie)

Izgonirea domniilor fanariote, dar apar complicaţii cu eteriştii (greci care urmeaza sa ajungă în ţara natală pentru a sprijini lupta anti otomana, societate secretă greacă, implicată în moartea lui Tudor în mai 1821)

Urmări:

Din 1822 încep domniile pământene.În Ţara Românească: Grigore al IV-lea, Dimitrie GhicaÎn Moldova: Ioniţă Sandu SturzaÎntre 1822-1828 domnii pământene Între 1828-1834 ocupaţie militara rusă (legat de războiul ruso-turc).Între 1834-1848 domni regulamentare adică domni pământeni care conduc pe baza Regulamentelor Organice (un fel de constituţie) aplicate din 1831 în Ţara Românească şi din 1832 în Moldova. (Actul de naştere al parlamentarismului în România) Domni Regulamentari sunt: Moldova – Mihail Sturdza 1834-1849

Ţara Românească – Alexandru Ghica 1834-1842 - Gheorghe Bibescu 1842-1848

În prima jumatate al sec. XIX – domnii fanariote pământene regulamentare (aproximativ 1800-1850)În a doua jumătate a sec. XIX vorbim de Cuza 1859, Carol 1866 (unirea cea mică Moldova cu Ţara Românească)

Anul 1848

a) Moldova :Izbucnesc revoluţii în Moldova, martie 1848 cu centrul la Iaşi Document de bază: Petiţia-proclamaţie :

- îmbunataţirea soartei ţăranilor- desfinţarea cenzurii- siguranţă personală- gardă cetăţenească

*Măsuri moderate respinse de domnitorul Sturdza care ordonă arestarea revoluţionarilor.

b) Ţara Românească (iunie – septembrie 1848)

Domnitori: Gheorghe BibescuDocumentul de baza: Proclamaţia de la Islaz.Idei: - independenţa administrativa şi legistlativă a ţării

- domn responsabil ales pe 5 ani- gardă naţională- libertatea tiparului

Domnitorul Bibescu acceptă programul, apoi fuge din ţară iar în locul lui se alege un guvern revoluţionar care conduce din iunie până în septembrie şi aplică unele prevederi ale proclamaţiei de la Islaz denumită şi constituţie. Principii moderne la baza proclamaţiei sunt drepturile omului, separarea puterilor în stat: domn şi adunare, suveranitatea poporului (reprezentarea tuturor stărilor sociale în adunare).

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

1. Contextul extern

a) Aprilie 1849 – convenţia de la Balta Liman între puterea protectoare Rusia şi puterea suzerană Poarta, îngrădea şi mai mult autonomia principatelor după înfrângerea revoluţiei de la 1848.Domnul era numit de ţar şi de sultan pe 7 ani. Adunările erau înlocuite cu Divanul formate din mari boieri. Noii domni au fost în - Moldova : Grigore Alexandru Ghica - Ţara Românească: Barbu Ştirbei

b) Războiul Crimeii 1853-1856 dintre Ruşi şi Turci. Turcii fiind sprijiniţi de Anglia şi Franţa obţin victoria. Pacea se discută la Paris finalizat cu documentul numit Tratatul de pace de la Paris (martie 1856) care discută şi problema românească.

Prevederi:

1. Noul statut al principatelor este suzeranitate otomană şi protecţia colectivă al marilor puteri (Franţa, Anglia, Prusia, Sardinia, Rusia, Austria, Turcia)

2. Consultarea voinţei de unire prin adunări ad-hoc (Divanuri Ad-hoc)3. Sudul basarabiei revine principatelor (1856-1878)4. Independenţă administrativă (autonomie dar in politica externă avem obligaţii), armată naţională, comerţ liber. Rezultă: Problema românească (unirea principatelor) devine problemă europeană.

Adunările ad-hoc (1857) au rol consultativ în privinţa unirii.Sunt reprezentative (boieri,cleri, ţărani)Se convocă la Iasi şi la Bucureşti pe baza tratatului de la Paris.Hotărârile se numesc rezoluţii , prevăd unire, prinţ străin neutralitate, puterea legiuitoare deţinută de o adunare, garanţia colectivă.Trimise la Paris şi analizate de Conferinţa Puterilor Garante (1858) (marilor puteri)

Finalizarea discuţiilor în documetul numit Convenţia de la Paris, August 1858:

- Alegerea a 2 domni, 2 guverne, 2 parlamente, 2 capitale.- Numele ţării Principatele unite Moldovei şi Ţării Româneşti, la Focşani alese 2 instituţii

comune: - o comisie centrală pentru legi comune - o curte de casaţie şi justiţie

La Iaşi şi la Bucureşti vor conduce câte un caimacam.

UNIREA PRINCIPATELOR(1859)

Realizată prin dubla alegere a lui A. I. Cuza în 5/17 ianuarie 1859 la Iaşi şi 24/5 februarie 1859 la Bucureşti.Situaţia se menţine până în ianuarie 1862 când Cuza proclamă unirea deplină recunoscută de marile puteri. Acum (22 ian. 1862) s-a format primul guvern unic al principatelor condus de Barbu Catargiu, iar primul parlament unic îşi deschide lucrările la Bucureşti în 24 ian. 1862.

Domnul Cuza colaborează mai ales cu liberalii moderaţi.

Domnia sa cunoaşte 3 perioade:

a) 1859-1861 Consolidarea unirii prin recunoaşterea internaţională şi unificarea legislative şi administrativă în plan intern.

b) Reformele din perioada 1862 – 1864 .- între octombrie 1863 - ianuarie 1865 premier a fost Minail Kogălniceanu (orientare liberală),

adoptă reforme interne radicale alături de domn (proiectul Cuza – Kogălniceanu : reforme). - Secularizarea averilor mănăstireşti din 1863.- 14 aug. 1864 – legea rurală, reforma agrară. Constă în înproprietărirea ţăranilor după numărul

de vite (criteriu). Înproprietărirea ţăranilor s-a făcut prin dezpăgubire (plată). Dezfinţarea şerbiei (clăcăşiei).

Consecinţe:

- Înproprietăriţii, 463.000 de ţărani cu 1.810.311 hectare.- 2/14 mai 1864 adoptarea unei noi legi electorale şi a unei constituţii numită Statutul

dezvoltător al Convenţiei de la Paris care creştea atribuţiile domnului ce putea controla legislativul.

- Se trece de la sistemul uniameral la cel bicameral, aceasta rezultă domnia autoritară a lui Cuza între 1864-1866

- Legea învăţământului 1864 prin care învăţământul primar era obligatoriu şi gratuit. Se organizau universităţiile de la Iaşi 1860, Bucureşti 1864.

- 1865 codul civil garanta egalitatea în faţa legii şi apăra proprietatea privată. Codul civil şi penal alcătuită după modelul francez din 1810 şi prusac din 1851

- 1 dec. 1864 s-a înfinţat C.E.C

1863 – secularizarea averilor mănăstireşti.1864 mai – Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris cu rol de constituţie – 2 ani1864 august – Legea rurală 1864 – legea învăţământului general. 1865 – codul civil şi penal.

Opoziţia faţă de Cuza formată din conservatori şi liberali radicali numită “monstruoasa coaliţie” urmărea înlocuirea lui Cuza cu un ptinţ străin, fapt realizat în februarie 1866 când Cuza a fost silit să abdice, iar prinţul străin va fi adusă in mai 1866 (Carol de Hohenzollern-Sigmaringen)

REGATUL ROMÂNIEI, CAROL I ŞI FERDINAND(MONARHIA)

1. Domnia lui Carol I (1866 – 1914)

Provenea din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, se numeşte domnitor sau principe până în 1878 când primeşte titlul de “alteţă regală”. Între 1881 – 1914 are titlul de rege.

Principe1866 – 1878

Alteţă regală1881

Rege1881 – 1914

Realizări:

- 1866 - adoptarea constituţie în vigoare până în 1923 revizuită în 1879 şi 1884.- Introduce rotativa guvernamentală în 1895, adică alternarea la guvernare a celor 2 partide:

liberal (1875) şi conservator (1880).- Cucerirea independenţei de stat a româniei.- Proclamată în 1877 câştigă pe câmpul de luptă unde Carol era comandant al frontului de la

plevna şi recunoscută de marilor puteri.

Consecinţă:

Proclamarea Regatului României în 10 mai 1881.În 1883 încheie tratatul secret cu Austroungaria şi Germania, puterile centrale.În 1913 România participă la al doilea război balcanic, România având rol de echilibru în această

zonă. (1912 primul război balcanic contra turci).

România obţine progrese culturale, economice: - Înfinţarea băncilor naţionale .- Legi pentru dezvoltarea industriei.- Organizarea armatei, învăţământului

Carol căsătorit cu regina Elisabeta. Carol more in 9 sept. 1914.

2 . Domnia regelui Ferdinand ( 1914 – 1927 )

Soţia regelui Ferdinand era regina Maria (nepotul de frate a lui Carol)

Participarea româniei în primul război mondial, războiul de reântregirea a neamului (1916 – 1918)Înfăptuirea statului naţional unitar român din 1918.Adoptarea constituţiei din 1923.Introducerea unor reforme radicale: votul universal înlocul votului censitar (cesitar = bazat pe avere).Reforma agrară (1918 – 1921)

Instituţii:1. Monarhia (monarh, rege) – Regat (1881 – 1948)

2. Guvernu : Barbu Catargiu şeful primului guvern unic.Regele încredinţa guvernu unui lider de partid după care dizolva parlamentul şi se organizau alegeri.Guvernul era subordonat în faţa parlamentului. Puterea executivă reprezentată de guvern + domn.

3. Justiţia :- în 24 ian.1861 s-a înfiinţat curtea de casaţie şi justiţie.- Puterea judecătorească era exercitată de curţi şi tribunale.- din iulie 1868 se creează curţile cu juraţi.

4 Armata: din 1868 sa elaborat legea pentru organizarea puterii armate: formată din armată permanentă, rezerve, dorobanţi, grăniceri, miliţiile, garda civilă şi gloatele. Legea din 1972 a urmărit ridicarea calitativă a nivelului oştirii. 5. Biserica: În 1885 biserica ortodoxă şi-a proclamat autocefalia în raport cu patriarhia din Constantinopol. (Autocefalia=conducere de sine stătătoare a biserici ortodoxă)

După 1885 s-a adoptat legea clerului care prevedea salarizarea preoţilor din bugetul statului sau a localităţiilor.

6. Partidele politice: acestea au la bază ideoloii: - Liberală pentru PNL – constituit în 1875

- “Prin noi înşine” – adică valorificarea capitalului autohton - Pun accent pe industria naţională, băncile, comerţ românesc, proprietatea privată, libertatea presei, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Liderii: - Ion C. Brătianu (contemporan cu Carol I)- C. A. Rosetti- Mihail Kogălniceanu- Dimitrie Sturdza - Ion I. C. Brătianu (contemporan cu regele Ferdinand)

Etape în formarea partidului .a) 1867 – programul de la Concordiab) 1875 mai – s-au pus bazele PNL în urma colaliţiei de la Mazar Paşa

Partidul conservator

Ideologie: bazată pe susţinerea agriculturii, a tradiţiei, alumii satului.

Lideri: Lascăr Catargiu Manolache Costache Epureanu Titu Maiorescu (deviza forme fără fond) Au pus bazele partidului conservator, sec XIX Vasile Pogor Petre P. Carp

Alţi lideri din sec XX: Tache Ionescu Alexandru Marghiloman

STATUL ÎN SLUJBA IDEALULUI NAŢIONAL(Primul război mondial)

1. Alianţe politico-militare aflate în conflict:a) Puterile centrale (tripla alianţă) – Germania, Austroungaria, Italia. Aderă România (1883-1914) , Bulgaria şi Turcia. Italia se retrage.

b) Antanta (tripla înţelegere) – Anglia, Franţa, Rusia - România din 1916-1918

2. Începutul războiului: - Atentatul de la Sarajevo, capitala Bosniei din iunie 1914 când Ferdinand este asasinat de un tânăr sârb. - Războiul izbucneşte peste o lună de la atentat în 15/28 iulie 1914 prin declaraţia de război Austroungariei adersată Serbiei.

3. Poziţia româniei faţă de război:

- Exprimată la Consiliul de Coroană de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914, unde s-a hotărât neutralitatea româniei.

- Consiliul de Coroană = Organism consultativ format din membrii guvernului+foşti prim miniştrii+şefi de partide prezidat de rege.

Se conturează 3 poziţii:

a) Menţinerea alianţei cu puterile centrale susţinută de grupul regelui Carol.b) Neutralitatea susţinută de majoritatea celor prezenţi liberali şi conservatori. Tiutu Maiorescu,

Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu, Tache Ionescu, susţin intrarea în război de partea Anantei. Ionel Brătianu şi Ion I. C. Brătianu preşedintele PNL susţine neutralitatea pentru pregătirea întregirii naţionale.

c) Socialiştii cer neutralitate definitivă.

4. Intrarea româniei în război hotărâtă de Consiliul de la Sinaia din 14 august 1916 - Se aprobă cele 2 documente semnate de guvernul liberal condus de Ionel Brătianu cu Antanta la 4 Aug. 1916. - Cele 2 documente sunt: 1. Tratatul politic (recunosc unirea)

2. Convenţia militară (ajutor militar de la Ruşi şi Anglo-Francezi) - La acest consiliu s-a decis un atac înpotriva Austroungariei nu mai târziu de 15 August.

Urmări: Germania declară război româniei în ziua următoare, la fel şi Turcia şi Bulgaria.

Etapele războiului:

Regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană din 1916.a) Ofensiva din Transilvania începând din noaptea de 14 spre 15 august 1916.b) Contraofensiva germano-austroungară şi bulgară determină retragerea armatei româneşti din

Transilvania şi lupte în sudul ţării in zona Craiova, Argeş, Neajlov.

Între 17 – 20 Noiembrie bătălia decisivă pentru Bucureşti. - Rezultă retragerea generală armatei româneşti şi întreaga trupelor inamice în Bucureşti în 23

noiembrie 1916. Comandantul german este August von Makenzen. Guvernul, armata se retrage în Moldova. S-au remarcat în sudul ţării sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Pierderi grele suferite de armata română aproximativ 250.000 de ostaşi morţi, răniţi, prizonieri. Sudul ţării sub ocupaţie străină din decembrie 1916 – octombrie 1918.

c) Luptele din 1917.- Din Iulie – August sunt victoriile româneşti de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz care salvează

Moldova de la ocupaţie.- Revoluţia bolşevică din octombrie 1917 (Rusia) a dus la dezorganizarea frontului de est prin

retragerea ruşilor şi încheierea armistiţiului cu puterile centrale.

d) Anul 1918 - din decemrie 1917 România semnează armistiţiul cu puterile centrale dar amână încheierea

păcii până în mai 1918. Acum guvernul era condus de către conservatorul Alexandru Marghiloman.

- Tratatul de pace de la Bucureşti din 7mai 1918 România devenea dependentă economic şi politic de puterile centrale dar tratatul nu este aprobat de regele Ferdinand fiind astfel nul.

e) Reintrarea în război la 28 Oct. 1918.- Pentru a încuraja pe ţărani la 23 martie 1917 printr-o proclamaţie către trupe, Ferdinand promite pământ şi drept de vot , promisiuni aplicate la sfârşitul războiului. - Eliberarea treptată a sudului ţării, la 1 dec. 1918 Ferdinand şi armata intră în Bucureşti - Regina Maria coordona crucea roşie dând ajutor permanent răniţilor şi bolnavilor pe front- Războiul s-a încheiat cu victria Antantei prin tratatele semnate la paris şi împrejurimi

denumite şi sistemul Versailles.

Tratatele de pace:

Între Antanta şi Germania la Versailles 1919- O dezpăgubire de război în Ianuarie 1919.

Tratatul cu Austria semnat la Saint Germain 9 dec. 1919 recunoaşte unirea Bucovinei cu Regatul României. La aceeaşi dată s-a semnat şi tratatul minorităţilor.

Tratatul cu Ungaria din 4 iunie 1920 de la Trianon recunoaşte unirea Transilvaniei cu România.

Tratatul de la Paris din 28 oct. 1920 recunoaşte unirea Basarabiei cu România.

Tratatul de la Neuilly din noiembrie 1919 recunoştea graniţa de sud a dobrogei fixată în 1913 prin pacea de la Bucureştti când s-a alipit cadrilaterul româniei.

STATUL NAŢIONA UNITAR ROMÂN(1918)

Format prin unirea a 3 provincii româneşti cu Regatul României:

Basarabia – Centrul la Chişinău, sfatul ţării votează unirea la 27 martie/9 aprilie.Lideri: Ion Inculeţ, Pan Halipa.

Bucovina – Capitala: Cernăuţi, Congresul General votează unirea necondiţionată în 15/28 noiembrie 1918.Lideri: Sexil Puşcariu, Iancu Flondor

Transilvania – Alba Iulia, Marea Adunare Naţională la 1 dec. 1918.Lideri: Gheorghe Pop Debăseşti, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu.

Unirea Basarabiei cu România

Etape:

a) Autonomia – proclamată în octombrie 1917 rezultă: se constituie 2 instituţii de conducere proprii: - Sfatul Ţării (legislativ) condus de Inculeţ

- Consiliul Directorilor (executiv) condus de Petre Erhan.b) Proclamare independenţa faţă de federaţa Rusă. Determinată de presiunile ruseşti asupra conducătorilor, distrugerile provocate de trupele ruseşti în retragere, şi prezenţa armatei româneşti la Chişinău pentru a restabilii ordinea începând de 12 ian. 1918 , rezultă: ruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Rusia. La 24 ian. 1918 proclamarea independenţei republicii democratice moldoveneşti (basarabiei) în Sfatul Ţării.

c) Unirea votată în Sfatul Ţării pe baza dreptului istoric, a celui de neam şi a dreptului a autodeterminării. Nerecunoscută de Rusia, recunoscută de Antanta prin tratatul de la Paris, octombrie 1920.

Unirea Bucovinei cu România

Sub stăpânire austriacă cunoaşte 3 etape:

a) Octombrie 1918: se constituie Consiliul Naţional Român în parlamentul de la Viena, în fruntea cu Constantin Iosipescu Grecu şi George Grigorovici.În 14 oct. se convoacă Adunarea Constituantă Bucovinei, preşedintele Iancu Flondor, hotăreşte unirea cu celelalte provincii româneşti din imperiu.

b) Independenţa este răspunsul la încercările trupelor ucrainiene de a ocupa Bucovina. Se cere ajutorul armatei române care restabileşte ordinea în 1918 noiembrie.

c) Unirea hotărâtă la 28 noiembrie de Congresul General, preşedinte Iancu Flondor recunoscută de Austria la Saint Germain decembrie 1919.

Unirea Transilvaniei cu România

a) Autonomia proclamată în condiţiile destrămării a imperiului Austroungar şi a recunoaşterii dreptului de autodeterminare. Românii îţi aleg instituţii proprii de conducere, care elaborează o declaraţie de autodeterminare la Oradea prin implicarea fruntaşilor Partidul Naţional Român, declaraţie citită în parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida Voievod 18 noiembrie 1918.

b) La Arad se constituie un fel de guvern provizoriu numit C.N.R.C – Consiliul Naţional Român Central format din 6 reprezentanţi ai PNR şi 6 ai PSD. În noiembrie poartă tratative cu delegaţia magheară la Arad. Rezultă eşecul tratativelor pentru că românii doresc unirea cu România.

c) Unirea: La 1 dec. 1918 se convocă MAN la Alba Iulia la care participă 1228 delegaţi şi peste 100.000 de oameni. Se votează unirea cu România. Conducerea provizorie a transilvaniei asigurată de Consiliul Dirigent în frunte cu Iuliu Maniu (executiv) şi Marele Sfat Naţional condus de Gheorghe Pop Debăseşti (legislativ)

Toate unirile recunoscute prin decret regal de regele Ferdinand, apoi de parlamentul româniei şi în final în plan extern.

Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict.

1. Contexte externe:

- Expansiunea otomanilor în peninsula Balcanică cucerită în sec. al XIV-lea.- State transformate în paşalâcuri sau provincii turceşti.- Ţările Române îşi păstrează autonomia sau vasalitatea faţă de Poartă- În sec. XVI creşte pericolul otoman în Sud-Vestul europei (Ungaria,Transilvania)- Turcii înfrâng Ungaria la Mohács în 1526 iar in 1541 o transformă în paşalâc.

2. În plan extern:

- Turcii încheie în 1536 un tratat cu francezii înpotriva Imperiului Hapsburgic, principalul opozant al Porţii.

- În 1522 şi Banatul este transformat în paşalâc.- La sfârşitul sec. al XVI s-a constituit Liga Sfântă (creştină) din imperiul hapsburgic,

Spania,papalitatea, ducatele italiene.- Liga Sfântă = alianţa politico-militară în care intră şi Ţările Române în vremea lui Mihai

Viteazu.- Bătăliile cu turcii dintre sec. XIV – XVI se numesc Cruciade Târzii.

Mircea cel Bătrân(1386 – 1418 Ţara Românească)

Ctitoria sa este Cozia (Necropolă domnească)

- Tratate în scop antiotoman cu regele maghear Sigismund de Luxemburg 1395 la Braşov.- primul tratat din S-E europei cu caracter antiotoman- cu regele poloniei Vladislav Jagiello în 1385 cu caracter antiungar.- implicarea lui Mircea în lupte pentru tron într e fii sultanului Baiazid (1402 înfrânt la Ancara

de către hanul Timurlenc).- Câştigă tronul Mehmed I care reia politica agresivă împotriva Ţării Româneşti.- Dobrogea cucerită de turci în 1417 sau 1420.

Bătălii şi cruciade

- 1394 experienţa lui Mircea în sudul dunării înpotriva achingiilor (ostaşi turci care atacau teritoriul romînesc în sudul dunării).

- (toamna) Octombrie 1394 sau (primăvara) mai 1395 are loc victoria lui Mircea de la Rovine.- turcii impun un pretendent la tron, pe Vlad care stăpâneşte temporar estul ţării şi va fi

depărtat cu sprijin ardelean.- Bătălia de la Rovine contra lui Baiazid.- Cruciada de la Nicopole 1396 la care participă şi Mircea dar oştile creştine sunt înfrânte.- Întinderea teritorială maximă a Ţării Româneşti prin încorporarea dobrogei 1388 prin

stăpânirea feudelor Amlaş şi Făgăraş şi a Banatului de Severin, feude primite de regele ungariei.

Iancu de Hunedoara(1441 - 1456)

- Voievod al Transilvaniei. - anterior Ban de Severin. - Guvernator al Ungariei după moartea regelui Vladislav I în cruciada de la Varna (1444).

Particularitatea faptelor sale:

Ofensiva:- 1443 – 1444 campania cea lungă în Balcani – înfrânge turcii şi cucereşte Niş, Sofia obţine

pace pe 10 aniDefensivă:

- 1442 atac la Sântimbru lângă Alba Iulia, înfrânt apoi reatacă el şi obţine victoria.- 1442 obţine o victorie în Ţara Românească pe Ialomiţa şi-l impune domn pe Vlad Dracul, pe

tată-l lui Vlad ŢepeşOfensivă: - Cruciada de la Varna din 10 noiembrie 1444 moare regele Vladislav în luptă, creştinii fiind înfrânţi.

- victoria de la Belgrad înpotriva sultanului Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului în 1453.

- moartea lui Iancu de ciumă în tabăra de la Zemon.- Importanţa domniei: amână cu 70 de ani transformarea ungariei în paşalâc.

Vlad Ţepeş

- 3 domnii: - 1448 – Sprijinul lui Iancu - 1456 – 1462 - 1476 – Sprijinul lui Ştefan cel Mare

- Relaţii diplomatice cu Matei Corvin care este sprijinit de papalitate pentru a reîncepe cruciada târzie- Ambii conducători au obiective antiotomane- Relaţii bune cu Poarta până în 1459 când refuză plata tributului.

Confruntări militare:

1459 – încercarea lui Hamza- beg de al captura pe Ţepeş a eşuat.1462 – campania sultanului Mohamed al II-lea mpotriva Ţării Româneşti, finalizată lângă Târgovişte prin atacul de noapte câştigată de Ţepeş.Încercarea turcilor de al impune pe fratele lui Ţepeş, Radu cel Frumos, acceptat şi de boieri speriaţi de conducerea autoritară a lui Ţepeş.(După atacul de noapte).Retragerea lui Ţepeş în Transilvania pentru a primii ajutor de la Matei Corvin.Poveştirile germane îl reprezintă negativ pe Ţepeş, rezultă: Matei Corvil îl acuză de trădare şi îl închide lângă Buda, eliberândul abea în 1476.

Ştefan cel Mare1457 – 1504 – domn al Moldovei

Relaţii diplomatice:

1459 – Tratate cu polonia la Overkelăuţi cu regele Kazimir, recunoscut suzeran de Ştefan.1485 – Colomea – jurământul de vasalitate în faţa lui Vladislav Viagelo.1499 – de la Hârlău cu regele poloniei Ioan Albert, în condiţii de egalitate.

Bătălii cu Polonia – 1497 – Codrii Cozminului, Ştefan biruitor.

Relaţii diplomatice cu Ungaria:- Cu matei Corvin în vara anului 1475 iulie, alianţa antiotomană.

Bătălii cu Ungaria: 1465 – Ştefan cucereşte cetatea Chilia, unde se află o garnizoană magheară, afectând astfel interesele comerciale ale ungariei. 1467 – bătălia de la Baia între Matei Corvin şi Ştefan biruitor.

Relaţii cu Poarta:

Refuză plata tributului din 1473 (Tribut acceptat de înaintaşul său Petru Aron).Reacţia Porţii a fost atacul asupra Moldovei de la Vaslui (Podul înalt) din Ianuarie 1475 când Soliman, beglerbegul Rumeliei este înrânt de Ştefan.40,000 Moldova contra 120.000 turci, rezultă scrisoarea de 25 Ian.1475 adresată principiilor creştini pentru a cere ajutor antiotoman. (Moldova numită poartă a creştinităţii).

1476 iulie – Bătălia de la Valea Albă (Războieni), pierdută de Ştefan, turcii conduşi de sultanul Mohamed al II-lea.În august 1476 sultanul se retrage pentru că nu poate cucerii cetăţiile Moldovei, astfel obiectivul său nu va fi îndeplinit.1484 – Sultanul Baiazid al II-lea cucereşte cetăţiile Chilia şi cetatea AlbăÎn 1486 – 1487 Ştefan acceptă plata tributului pentru că arămas singur în faţa Porţii după ce Ungaria şi Veneţia s-a împăcat cu Poarta. Rezultă : Moldova rămâne autonomă.

Mihai Viteazu1593 – 1601 Domnul Ţării Româneşti

1. Lupta antiotomană2. Unirea.

1. Începând prin 1593 prin răscoala antiotomană declanşată în Bucureşti prin uciderea creditorilor turci.Reacţia Porţii: - În 1594 – 1595 – atacuri ale lor şi ale tătarilor împotriva Ţării Româneşti respinse de Mihai Viteazu.

1595 – campania împotriva Ţării Româneşti condusă de marele vizir Sinan paşa (100,000 de oameni) contra 16,000 munteni + 7000 de ardeleni-conduşi de Albert Kiraly. Bătălia se dă la Călugăreni 23 Aug. 1595, victorie Mihai.

Continuarea ofensivei otomane în oct.1595 când Mihai reuşeşte să obţină a doua victorie cu ajutorul din Transilvania, Moldova, ducatele Italiene (Liga Sfântă).Bătălia finală la Giurgiu în Oct. 1595- trupele turceşti izgonite peste Dunăre.

Tratate:

- în 1595 cu Sigismund Bathori : Alba – Mai, Călugăreni – August , Giurgiu – Octombrie.- în 1598 cu Rudolf al II-lea , împăratul hapsburg, cu caracter antiotoman, în mănăstirea Dealu. Trimisul împăratului este Giorgio Basta care îl trădează pe Mihai la Mirislău şi este implicat în asasinarea lui Mihai pe câmpul de la Turda, Aug. 1601.- Cu turcii n 1597 - Turcii recunosc domnia pe viaţă.

2. Unirea Ţărilor Române 1599 – Transilvania Cu Ţara Românească. 1600 – Moldova

Etape:- Oct. 1599, Unirea Transilvaniei după victoria de la Şelimbăr împotriva lui Andrei Bathory,

principele transilvaniei- Mai 1600, alipirea Moldovei după izgomirea lui Ieremia Movilă- Rezultă: la 27 mai 1600, Mihai era domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată ţara Moldova.

Destrămarea unirii: Sept. 1600 - înfrângerea lui Mihai Viteazu la Miraslău de către nobilimea magheară aliată cu Giorgio Basta , rezultă: Mihai pierde Transilvania. Oct.. 1600 – Ieremia Movilă cucereşte Moldova cu ajutor polon, apoi instalează pe Simion Movilă în Ţata Românească. 3/13 Aug. 1601 – Mihai învinge la Guruslău pe Sigismund Bathory reenit la tron, dar nu se poate bucura de victorie deoarece este asasinat în 19 Aug în tabăra militară de la Câmpia Turzii din ordinul lui Basta.Istoria lui Mihai Viteazu prezentată de opera lui Bălcescu „Românii sub Mihai voievod Viteazul”.Mihai a rămas model pentru domnii din Ţara Românească , Radu Şerban, Mihnea a III-a. Sau principe al Transilvaniei Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rakoczi.

Gabriel Bethlen a încercat să unească Transilvania, Moldova şi Ţara Românească cu sprijinul patriarhului din Constantinopol. Înaintea lui Mihai Viteazu a domnit Alexandru cel Rău (1592-1593).

România şi concertul european

1. Alianţe din primul război mondial.

Puterile centrale (Tripla alianţă)- România din 1883-1914Antanta (Tripla înţelegere)- Romănia din 1916-1918

2. Tratate de pace (1919-1921)

3. Alianţe regioale după primul război:

1921 Mica Înţelegere (Mica Antantă) – România, Cehoslovacia, Jugoslavia1934 Înţelegerea Balcanică: România, Grecia, Iugoslavia, Turcia.Rol în construirea înţelegerii: Nicolae Titulescu 1934 – Antanta Balcanică

- Aveau rol defensiv de apărare colectivă, de păstrare a sistemului Versailles.- În 1919 s-a constituit Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor)- Liga Naţiunilor: scop – prevenirea războaielor, apărare colctivă,menţinerea păcii- În 1930-1931 Ales de două ori preşedintele Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, Nicolae

Titulescu, rol – apărarea păcii în perioada interbelică- Societatea naţiunilor+2 alianţe regionale.- Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică.

4. Alianţe bilaterale:

- Cu Polonia – 1921 martie- Cu Franţa – 1926 iulie- Cu Italia – 1926 septembrie

- 1934 – Miniştri de externe N. Titulescu şi Maxim Litvinov au restabilit raporturile diplomatice dintre cele 2 ţări.

- În 1936 s-a finalizat tratatul de asistenţă mutuală cu uniunea sovietică care nu a fost recunoscut de Kremlin (Stalin).

5. Semnarea unor tratate internaţionale

- primul tratat : Convenţia internaţională privind statutul Dunării -1924- semnarea pactului Briand-Kellogg (1928) –pentru seuritate şi dezarmare (Pt. Europa de Vest şi

Centrală)- 1921 – Protocolul de la Moscova pentru Europa Estică având acelaş obiectiv.- 23 Martie 1939 – Tratat economic româno-german.- 23 Aug. 1939 – Pactul de neagresiune între Regmania şi URSS sau pactul Ribbentrop-Molotov Rezultă: Consecinţe pentru România: Anexarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutul HerţaCarol al II-lea a adus la putere un guvern pro-german condus de Ion Gigurtu, care acceptă orientarea spre axa Roma, Berlin şi anunţă retragerea româniei din Liga Naţiunilor în iulie 1940.