Istoricul bioeticii.Principiile etice carestau labaza cercetarii stiintifice pe subiectul uman.

Principiile bioeticii:beneficenta,non-maleficenta,autonomia,justitia.

Dezvoltarea bioeticii.Nevoia debioetica.Conflicte si dileme.

Prof.GCCurcaProf.demedicina legala si BioeticaDiscipl.Medicina legala si Bioetica,

Depart.2Stiinte MorfologiceFac.deMedicina,UMFCDBucuresti

Etapa 1

• Actiunea:practica medicala neunitara lapatulbolnavului,etic si profesional

• Masura:juramantul Hipocratic 450i.H.,Hisbah atestat in931d.H,juramantulMaimonide 1170d.H

Repere aleeticii medicale inEuropa

• Juram Hipocratic (cca 450iH):acreat relatia medic-pacient adezvoltat practica medicala clinica lapatulbolnavului,asustinut necesitatea existentei corpuluiprofesional,asustinut odeclaratie deintentie(Juramantul)laintrarea inpractica medicala caunnormativ almoralitatii profesionale ce trebuie acceptatsi implinit decatre toti,nevoia desolidaritate colegiala,umanismul si competenta profesionala.

• Etica medicala (studiul filozofic almoralei inpracticamedicala)incepe odatacupractica medicala lapatulbolnavului si Juramantul Hipocratic casi normativ almoralitatii actului medical,casi reglementare amoralitatii relatiei medic-pacient.

450IH

Juramantul Hipocratic

“Jur pe Apollomedicul,Asclepius,Hygeiasi Panacea,si iau camartori pe toti zeii si zeitele,cavoi pastradupa abilitatile si judecata meaurmatorul juramant si intelegere:

Sail considerpe profesorul carem-ainvatat aceasta arta egal cuparintii mei;sa impartcueltraiul meu,si atunci cand va fi indatorie deplata,daca va fi nevoie,sa contribui pentru a-lajuta;sa iiconsiderpecopii sai cape fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori,fara taxe ori faravreun acord scris,si invatandu-i ,sa impartcunoasterea acestei artecatre fii mei,catre fii profesorilormei si catre discipolii careauprestat unjuramant dupa legile medicale,dar nusi catre altii.

Voi folosi prescriptii pentru aajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele;dar si casa tindeparte orice vatamare si injustitie.

Deasemenea nuvoi da nici osubstanta letala chiar daca misecere si nici nuvoi sfatui în această privință.Totașa nuvoi da unei femei remedii pentru ainduceavortul.Voi pastra inpuritate si curatenie viatasi artamea.

Nuvoi folosi cutitul,nici chiar pentru cei cupietre,dar voi permite sa ofaca celor carepractica aceastamunca.

Siinoricate caseasputea sa intru,voi intraspre binele bolnavului, tinandu-ma departe deorice injustitiedinvina meaori prin inselaciune abtinandu-ma delaplacerile iubirii cufemei sau barbati, fieei liberisau sclavi.

Totceea ce voi vedea sau auzi intimpul tratamentului sau inafara lui inlegatura cuviata aceluia si carenutrebuie vorbit innici unfel inafara,nuvoi vorbi,cuprivire lacele ce nusepotspune.

Daca va fi sa tinacest juramant cucredinta,fiesa mabucur deviata si practica artei mele respectat decatre toti oamenii intoate timpurile;dar daca il voi incalca sau voi jura stramb,contrariul sa miseintam"

Organizatie socio-profesionalaBeneficentaIndependentaJustitiePro-viata:nueutanasiei,avortului

Non-maleficentaCompetenta,profesionalismEgalitarism,NondiscriminareFidelitateResponsabilitate

REPEREALEETICIIMEDICALEINLUMEAARABA

In“EticaMedicului”(Adabul Tabib)scrisa deIshap binAliAlRahawi (854-931)inAlRaha,nordul Siriei sedescriu cudoua secole anteriorsistemului “Hisbah”,sistemul delicentiere almedicului,norme cuprivire ladocumentatiamedicala,folosirea actelor si documentelormedicale ineducatia profesionala,controlulcalitatii actuliumedical,rezolvarea litigiilor,etc.[1,2].“...medicului nuiieste permis sa ingrijeasca pacienti pana cand nutrece testelementionatemai sus si examinarile.Daca letrece iiva fi permis”.Medicul,cand vaintralapacient sa il trateze,mai intai va cere ocoala albadehartie pe caredupa oevaluarea apacientului va scrie numele pacientului,primazi abolii apoi adoua siatreia dupa cumsunt.Amgasit acea boala.Boalamis-aaratat prin aspectulurinii,pulsului,sau ce alte semne amvazut.I-amprescirsmedicamente si cemedicamente i-amprescris,ori ce dieta.”[3]

[1] Al- Shaizari’s book.OnSupervision (Hisbah) overPhysicians, Oculists,Orthopedists andSurgeons[http://earchiving.wordpress.com/category/medical-record-keeping-islam-5th-century/][2]M.Zuheir AlKawi,Historyofmedicalrecordsandpeerreview,Editorial,KingFaisalSpecialistHospital,1997[3]Ishaq binAliAlRahawi.Adabul Tabib (EthicsofthePhysician).VerificationbyDr.Muraizen Saeed Assiri.IssueNo.9.Riyadh:KingFaisalCenterforResearchandIslamicStudies, 1992:264-5.

931

• Apoi va pleca si va lasa ce ascris familiei pacientului.Cand va reveniva urmari daca sunt semne deschimbare si va inregistra lafel defiecare datainfiecare vizita asa.Daca vede vreun semn deinrautatire vamentiona aceasta.Daca inrautatirea apare dupa cumaspus va notaaceasta pana lasfarsitul bolii cufiecare iintalnireapacientului.Daca pacientul recupereaza va pastra acestedocumentari pentru a-si aduce aminte incazul incareoboalaasemanatoare apare si laalta persoana pe careotrateaza.[3]

• Daca pacientul moare si cineva ridica intrebare cuprivire lacalitateaingrijirii atunci doctorul seva intalni cucei ce auexperienta vaaduce cusinedocumentarea pentru afi examinata decei ce aucunsotiinteprofesionale.Daca boala adecurs dupa cumaspus elsisemnele bolii sunt cele cunsocute si caracteristice iarmedicamentele si ingrijirea aufost satisfacatoare,medicului Isevamultumi si elva pleca.Iar daca nu,va primi ce merita…”[3].

Normele documentatedepracticamedicala erau cunoastere comuna siadaptatedupa normele grecesti.Maitarziu aceste normeaudevenit legeprin decretul dinanul 931ADalcalifului abasid “AlMuqtader”prin careniciunmedicnuavea voie sa ingrijeasca unpacient pana cand nuva parcurgeoexminare si nuva primi uncertificat caresa ateste caatrecut aceaexaminare”[4].

Sistemul “Hisbah”(sistemuldecontrolalcalitatii)afost aplicat inmedicinapentru primadatainlumea araba insecolul 11descris incartea lui AlShaizari[1]

4.Ibn AbiOsaibiaa.Uyunul Anbaa fi Tabaqatil Atibbaa (SourcesoftheNewsintheRanksofPhysicians).Verification byNizar Reda.Beirut:AlHaya House,Beirut,1992:302.

930-1000InLumea araba

Juram Maimonide (cca.1170dH)inEuropa mediteraneanasi Asia:umanism si competenta profesionala,avalorizatcalitatilemedicului sinevoia lor deautodezvoltare,prin calitatile salemoraleactul medicalcastiga inmoralitate,asustinut valori prudentiale si toleranta fata dediversitate,nevoia decolegialitate.Ainitiatmodelul detratament bio-psihologic.

InEuropa mediteraneana si Asia

• "Dumnezeul meu,pune ininima meaiubirea pentru arta si pentru toate creaturile.• Sanuaccepti casetea decastig si deglorie sa imi influenteze arta,pentru cadusmanii adevarului si ai iubirii de

oameni sa numapoata abuza ori samaindeparteze deladatoria meanobila deafacebine copiilor tai.• Sustine forta inimii mele pentru casa potfi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel sarac catsi pe cel bogat,pe

prieten dar si pe dusman,pe cel buncatsi pe cel rau.• Fă,Doamne,caincel atins deboală să nuvăd altceva decît omul suferind.• Fa astfel caspiritul meu sa ramana liber si clar lapatul bolnavului si sa nuserataceasca inainte deainregistra tot

ceea ce experienta si stiintam-au invatat.• Fa astfel cabolnavii sa aiba incredere inminesi inarta meapentru aurma sfaturile mele si prescriptiile mele.

Indeparteaza depatul lor pe sarlatanii inarmati cumiile lor desfaturi sipecei carestiu totpentru cavanitatea poateesua cele mai bune intentii aleartei si conduceadesea spre moarte.

• Daca ignorantii mablameaza fa astfel caiubirea meapentru arta sa imi fieaparatoare si samafaca invulnerabilpentru casa potcontinua fara sa tinseama deprestigiul, renumele si varstadusmanilor mei.Da-miDoamne,indulgenta si rabdare pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.

• Fa astfel casa fiu ponderat intoate,dara fara limita iniubirea pentru stiinta.Numafa sa cred capottotul.Da-miforta,vointa si ocazia deacunoaste mereumai mult.

• Asputea astazi afla lucruri nestiute ieri caci arta estemaredar spiritul omului este patrunzator si mereumai infata.• Fă-mă să ţin seama,în faţa celor dinbreasla mea,desfaturile celor cuadevărat ştiutori şi alecelor dornici sămă

înveţe să înţeleg,căci mareşi necuprinsa este întinderea ştiinţei!”(traducere literara dupa Soulier,DuSerment d'Hippocrate àl'éthique médicale,Thèse médecine,Marseille,1985[http://wij.free.fr/maimonid.htm])

JuramMaimonide (cca.1170dH):umanism si competenta profesionala,avalorizat calitatilemedicului si nevoia lor deautodezvoltare,prin calitatile salemoraleactul medicalcastiga inmoralitate,asustinut valori prudentiale si toleranta fata dediversitate,nevoia decolegialitate.Ainitiat modelul detratament bio-psihologic.

1170

Etapa 2

• Actiunea :cazul Neisser,1897-1899• Masura:Norme cuprivire lacercetarea pesubiectul uman inGermania1900-1931

GerhardArmauerHansen AlbertNeisser

• n.1855,1877absolventinBreslau• 1879descopera gonococul (Neisseriaghonorhoae)• 1880anunta descoperirea etiologica aleprei• 1882numit profesor extraordinar• 1898publica datedespre seroterapia sa contra

sifilisului; pentru baza decercetare si-aalescasubiecti umani prostituate:unele seimbolnavesc

• Esteacuzat deincalcarea bunei conduite incercetaredar ordinul medicilor il absolva deacuzatie,pacientele neputand aduce dovezi ca s-auimbolnavit dinseroterapia lui Neisser iar nudepe urma meseriei lor

• Contribuie ladiagnosticul sifilisului (lucreaza cuWasserman), latratamentul sifilisului (Salvarsan,PaulEhrlich) si laprofilaxia sifilisului

• Moare in1916desepticemie la61deani dupa 37depractica

• Unul dintre cei mai mari bacteriologi inscris inpanteonul medicalalGermaniei

• n.1841;1866absolventOslo• 1868incepe studiul leprei cuDanielssen• 1872-73descopera bacteriasi anunta ca aidentificat cauza

(ungermen)dar nuaputut lega etiologicbacilul deboala• 1979il roaga pe AlbertNeisser sa il ajute inhistopatologia

produselor biologice• 1880Neisser anunta singur descoperirea leprei prin

identificarea bacilului inprodusele recoltate deHansen• Subpresiunea deaputea macar lega bacilul deboala

clinica,dupa 1880Hansencontamineaza intentionat cativasubiecti umani,femei,insperanta ca va demonstralegatura cauzala:acestea insa nufac boala si astfel nuobtine demonstratia.

• Esteacuzat deincalcarea bunei conduite incercetare.Ordinul medicilor il condamna laridicarea dreptului delibera practica

• Ramane inorganizarea sistemului medicalca expertinlepra,implementeaza primele masuri epidemiologice,promoveaza legea cuprivire lalepra si reducenr.deleprosicu2/3,Norvegia fiind tara cucel mai bun controlalleprei:profilaxia norvegiana este preluata intoate tarile

• Moare in1912la71deani deinima desi suferea desifilisde50deani si devine olegenda amedicinii norvegiene.

• In1891ministerul Prusac alinteriorului aemis odirectiva catre toate inchisorile catestul latuberculina utlizat intratamentul tuberculozei sa “nufiefolosit innici uncazimpotriva vointei pacientului”.

• Darprimele regulamente si norme despre cercetarea stiintifica inEuropa aufostemise decatreMinisterul Prusac pentru afaceri medicale,religioase si educatie in1900.Acestea aufost ocazionate decatre cazul Neisser careaajuns sa fiediscutatchiar si inParlamentul Germaniei unde aintrunit consensul cuprivire laintroducereabazei legale aconsimtamantului informat si adeschiderii secretului profesional:“Directorii medicali sunt atentionati caorice interventie medicala alta decatdiagnosticul, ingrijirea,imunizarea sunt excluse cattimp subiectul uman eminororilipsit decompetenta dinorice ratiuni”sau daca subiectul nusi-adat consimtamantulintr-oformalipsita deambiguitate dupa oexaminare corespunzatoareaposibilelorconsecinte negativealeinterventiei.Orice cercetare ori interventie trebuie implinitenumai decatre directorul medicalsau cuautorizatia lui ori aei.“

• [http://web.archive.org/web/20080304153538/http://www.bmj.com/archive/7070nd1.htm]

• Intr-unraport olograf,EmilvonBehringargumenta in1900inreferire lacazul Neissercaautoexperimentarea trebuie intotdeauna sa preceada experimentul pe pacienti.EmilvonBehringaprecia caexperimentarea pe subiectul uman este neetica daca seefectueaza fara consimtamantul voluntar lasubiectului.

1900inGermania

• EmilAdolfvonBehring (n.15martie 1854,Hansdorf- d.31martie 1917,Marburg)afostunbacteriolog șiserologgerman,careadescoperitîmpreunăcujaponezulKitasatoShibasaburoserulantitetanic.

• Înanul1890,împreunăcuPaulEhrlich,adescoperitantitoxinadifterică.Pentrumeritelesaleaprimitînanul1901 premiulNobelpentrumedicină.

• [http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Adolf_von_Behring]

• “In1931Reich-ul german aemis unregulament detaliat cuprivire la“Ghiduri pentru noi terapii si experimentarea umana”.Ghiduldistinge clar intre cercetarea terapeutica (“noi terapii”)si cea non-terapeutica (“experimentarea umana”)si stabileste unsetdeprecautii stricte.

• “Noile terapii potfi aplicate numai daca exista consimtamantul sauproxi consimtamantul afost dat inclar si indiscutabil dupaoprealabila informare.Noi terapii potfi introduse fara consimtamantnumai daca sunt urgentceerute si nupotfi amanate datorita nevoiideasalva viata sau apreveni deteriorarea sanatatii….”Inacestecazuri unraport va documenta clar aceste preconditii.

• Cercetarea non-terapeutica “nueste permisa fara consimtamant”.[http://web.archive.org/web/20080304153538/http://www.bmj.com/archive/7070nd1.htm]

1931inGermania

• Decretul de“eutanasie”aldeficientilor:“ReichLeaderBouhler andDr.Brandtarechargedwiththeresponsibilityforexpandingtheauthorityofphysicians,tobedesignatedbyname,totheendthatpatientsconsideredincurableaccordingtothebestavailablehumanjudgment[menschlichemErmessen]oftheirstateofhealth,canbegrantedamercydeath[Gnadentod]”. A.Hitler,1939,

(Traducere inengleza,citat deRobertJayLifton,TheNaziDoctors:MedicalKilling andthePsychology ofGenocide, BasicBooks1986,64,http://en.wikipedia.org/wiki/Action_T4)

• Decretul “Eutanasiei”devine in1939politica destat(actiunea T4).Elva firevocatdinacelasi ordin in1941pentru apreveni refuzulcetatenilor lainrolaredar va continuaneoficial.

1934-1039inGermania• 1934legea privind prevenireaurmașilorbolnavigenetic• 1939decretul deeutanasiere

Etapa 3

-Actiunea:Eugenia1870-1945,experimenteledincel de-aldoilea razboi mondial,1939-1942-1945

-Masura:Codul delaNuremberg,1947

1939-1945Aldoilea RM

Experimentedesfasurateasupraprizonierilor,ShirōIshii,unitatea731(1935-1945):armebiologicesitoxicedeluptahttp://en.wikipedia.org/wiki/Unit_731

Valoare sociala si genetica redusa Valoare sociala si genetica ridicata

Indezirabili, raufacatori,neasimilati,marginalizati,carefraneaza dezvoltareasociala generand prejudiciisi cheltuieli ce depasescbeneficiile comunitare: fara plata

Persoane limitate incunoastere si abilitati:prostplatiti,saraci

Clasa caremuncestesi isi aduce onorabilaportul labunul mersalsocietatii:echitabil platiti

Posedand cunoastere,abilitati sporite,expertizaridicata,capabilisa-Iinvete pe altii,etc.:bineplatiti

Profesionistiindependenti,antreprenori, persoanece creaza locuri demunca,capital:foartebineplatiti

FrancisGalton,1883:introducetermenul deeugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)

Experimente desfasurate pe subiecti umani inlagare deconcentrarenaziste inaldoilea RM1. gemeni (Auschwitz),2. transplantdemuschi/oase/nervi (Dachau)3. traumatisme cranio-cerebrale (Dachau)4. hipotermie (Dachau)5. malarie (Dachau),6. altitudine inalta (Dachau)7. gazeiritante8. sulfonamida (intrat.Streptocociilor)9. tetanos,gangrena gazoasa10. apa demare(exper.pe romi),11. sterilizare (Auschwitz,Ravensbrück)12. eugenie,igienarasiala(Ravensbrück)13. otravuri (Buchenwald)14. bombeincendiare cufosfor

http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_human_experimentation

Tribunalul delaNuremberg,1947• In1947inTribunalul delaNurembergaufost adusi injudecata 23demedici care

aufost banuiti ca:– audesfasurat ori comandat experimente pe om– ori caaucondus destinele sistemului medical inperioada Germaniei naziste incares-au

constatat atrocitati laadresa libertatii si demnitatii umane• Aufost acuzati de:

1. Crimederazboi =experimente medicale pe omfara consimtamantul subiectului peprizonieri derazboi si civi dintarile ocupate,crime,brutalitati,cruzimi,torturi,atrocitati sialte acte inumane savarsite asupra prizonierilor. Uciderea inmasa aprizonierilor derazboisi acivililor dintarile ocupate,stigmatizarea lor pe motivedevarsta,tulburare psihica,boala incurabila,handicapfizic,si uciderea lor prin administrarea degaz,injectie letala sialte metode incasedeingrijire,aziluri, sau campconcentrational.

2. Crimeimpotriva umanitatii.Crime indreptate impotriva civililor, abunurilor culturale aleumanitatii,avalorilor individuale si nationale,fara afiocazionate deactiuni delupta saudecurgand dinactiuni delupta,cuscopul explicit deaanihila,adistruge,ainlatura,grupuriumane,populatii,natiuni,adresand actiuni fizic precum si catre valorile si cultura lor.

3. Participare si apartenenta demembru intr-oorganizatie criminala

http://en.wikipedia.org/wiki/Doctors'_Trial

1.Consimţământulvoluntaralparticipanţilor într-unexperimentesteesenţial.2.Rezultatele careurmeazăsăfieobţinutedinexperimenttrebuiesăfiebenefice pentrusocietate,iar acesterezultatenupotfiobţinuteprinaltemijloace.3.Studiultrebuiesăfiefundamentatperezultateleobţinutedinexperimentepeanimale şicunoştinţeprivindistorianaturalăabolii,astfelîncâtrezultateleanticipatesăjustificedesfăşurareaexperimentului.4.Oricesuferinţăsaulezarefizicăsaupsihicăinutiletrebuiescevitateîntimpuldesfăşurăriiexperimentului.5.Niciunexperimentnutrebuieefectuatdacăexistăindiciicăacestaarputeaduceladecesulsaulezareaparticipanţilor, cuexcepţiasituaţiilorîncarecercetătorulparticipăelînsuşicasubiectînexperiment.6.Gradulderiscasuprasubiecţilornutrebuiesădepăşeascăimportanţaumanitarăaproblemeicercetateînexperiment.7.Trebuieluatemăsuriadecvatepentruaevitalezareasaudecesulparticipanţilor.8.Experimenteletrebuiesccondusenumaidecătrepersoanecucalificare ştiinţifică.9.Participanţiiaudreptuldeadecideterminareaparticipării într-ocercetarelaoricemomentdacăei considerăcăparticipareanumaipoateficontinuată.10.Cercetătorulcareconduceexperimentultrebuiesăfiepregătitsă-lîncheiedacăelconsiderăcăcontinuareaexperimentuluivaducelaproducereadeleziuni,dizabilităţisaudecesulparticipanţilor.

1949,CODULDELANUREMBERG

Etapa 4

• Actiunea:incalcari repetate aleeticii cercetariistiintifice pe subiect uman inmulte tari,1950-1964

• Masura :Declaratia delaHelsinki,1964

1.ExperimentelVipeholm, Suedia,1950:zaharpentrucopiihandicapatimentalpentruacercetaprogresiacarieidentare

ThalidomidaInultimii ani ai decadei 1950talidomida afost aprobata casedativ inEuropa dar nusi inSUA.Cutoate acesteamedicamentul afost folosit pentru acontrola greata si insomniapetimpul sarcinii.S-adescoperit caproducemalformatii lafetus.Celemai multe paciente nustiau camedicamentul erainuz fara afi aprobat;deasemenea nu li s-acerut nici unconsimtamant medicalpentru caserealiza ocercetare asupra lor.12,000decopii s-aunascut cumalformatii.[http://www.cgu.edu/pages/1722.asp]

Willowbrookhs.(1963-1966):hep.B,Gamma-globulinaIntreanii1950-1972numerosi copiicuhandicapmentalaufostinfectatiintentionatcuvirusurihepatiticeinspitalulWillowbrook StateSchool, StatenIsland, NewYork inscopul deadezvolta unvaccin antihepatitic.Intre 1963- 1966, parintilor li sespunea cavor fi ingrijitiinspital si vor fi vaccinati:inacest scop li secerea sa semneze unconsimtamant.Inrealitateseefectuau cercetari cuprivire lavaccin carelepunea inpericol sanatatea:copiii erauhraniti ori injectati cuextracte defecale provenit din fecalele pacientilor infectati.[http://en.wikipedia.org/wiki/Unethical_human_experimentation_in_the_United_States]

1950inSuedia

1950-1960inSUA

DupaceldealII-leaRazboiMondial

1950-1972inSUA

DECLARATIADELAHELSINKIPrincipii etice pentru CercetareaMedicala pe subiecti umani

• In1964,Asociatia Medicala Mondiala stabileste regulamente etice caresa ghideze mediciiincercetarea biomedicala careiplica subiecti umani.Declaratia guverneaza cercetareaterapeutica si nonterapeutica.Afost amendata de9ori,ultima oara in2014si sta labazaGoodClinicalPracticeinlume.

• Declaratia subliniaza nevoia:– Cercetarii careva fibazata pe rezultate delaborator si experimentpe animalinainte deafirealizata pe om– Protocoaalele decercetare vor fiverificate decatre comisii independente carevor verifica eticismul

cercetarilor propuse– Consimtamantul informat alsubiectilor este obligatoriu– Cercetarea va ficondusa decatre persoane calificatemedicalsi stiintific– Riscurile nuvor depasi beneficiile

1964,Helsinki(WMA)

• Cristiaan Barnard,1967,Decembrie 3• Decidesa realizeze transplantul decordpe caretehnic il stapanea

prin numeroase experimente pe animale;inacest sens astabilit dg.Dedeces alunui acient accidentat cuTCCgrav fara afolosi criteriullegalalincetarii ireversibileacordului si respiratiei (standardulcriteriului respirator-circulator)inschimb folosind criteriulireversibilitatii leziunilorcerebrale.

• Dupa obtinerea consimtamantul tatalui tanarului decedat numitDarvall,Barnardfara aastepta oprirea cordului si fara a-lresuscita adeschis toracele incareinima batea (heartbeatingdonor),ainjectat-ocuKCl pentru aoopri pentru aopregati pentrutransplant.Apoi atransplantat-oortotopic.[McRae,D. (2007). EverySecondCounts.Berkley.]

• Criteriile pentrumoartea cerebrala aufost formulatedupa acesteveniment inanul urmator,1968,printr-unarticol pivotaldecatrecomitetul adhocdelaUniv.HarvardSUA,criterii inuz si astazi sicareprivesc moartea cerebrala.

1967

Etapa 5(nasterea bioeticii)

• Actiunea:experimentul Tuskagee,1932-1972• Masura:raportul Belmont,1979

• Seinfiinteaza decatre DanielCallahan siWillardGaylin in1969cusediullaHastingsonHudson(NY), Institutul deSocietate,Etica si Stiinte aleVietii (InstituteofSociety,EthicsandtheLifeSciences), cunoscutsubnumeledeHastingsCenter caoinstituţiededicatăstudiuluiaspecteloretice,socialeşilegalealeştiinţelormedico-sanitare.

• Seinfiinteaza decatre Hellegers,JosephandRoseKennedyInstitutefortheStudyofHumanReproductionandBioethicsdenumit KennedyInstituteofEthics laUniversitateaGeorgetownin1971.

1969-1970inSUA

• VanRensselaerPotter, biochimist,intelege disocierea careseproduceintre stiintamedicala si etica medicala si lanseaza ochemare oamenilor destiinta dinlume pentru camai multa stiintasa aduca mai multa moralitate si pentru asta sugereaza infiintareaunei stiinte noi,caresa constituieo“stiinta asupravietuirii”si caresa pazeasca moralitatea instiinta pe careadenumit-obioetica(bios=viata,ethos=moralitate).

• Eldefineste primul bioetica inintelesul folosintei inactul medicalsialcercetarii medicale cape "onouă disciplină caresă combinecunoaşterea biologică cucea asistemului valorilor culturalumane”, oetica globala caresa lege omul demediul dinjurul sau.

• Termenul debioetica insa afost creat primadatadeJahrin1929dar inintelesul folosintei inetica cercetarii asupra plantelor sianimalelor.

1970inSUA

• Incadrulunuiexperimentrealizatintreanii1932si1972pe399debarbatideculoare,ServiciuldeSanatatePublica alStatelorUniteastudiatefecteleinfectieiavansatecusifilis, farasaincerce sa-ivindecepepacientiidesprecaresestiacasuntbolnavi.

• SubiectiialesipentruexperimentuldelaTuskegeeaufostinceamaimareparteanalfabetidincelemaisaraceregiunialestatuluiAlabama lipsiti deorice suport medical.

• Pelangaexaminarilemedicalegratuite,voluntarilorlis-auoferitmesegratuite,iarfamiliileacestorasi-audatinceledinurmaacordulpentrurealizareaautopsiilorinschimbulunorajutoarebanestipentruinmormantare,seprecizeazapesite-ulUniversitatiiTuskegee.

• WashingtonEveningStar:“Pacienti cusifilis aumurit fara tratament”.Cuaceste cuvinte studiulTuskagee,unul dintre cele mai infame studii decercetare pe subiect uman adevenit cunoscutpublicului si astfel adevenit unsubiect depresa.“Pentru 40deani DepartamentulmedicaldeStatalSUAacondus unstudiu incareoamenii aufost pe postdeguineapig,fara tratament adecvat,aumuritdesifilis si deefectele acestuia”.“Studiul afost condus caprin autopsiere sa sedeterminecaresuntefectele pe careboala aceasta leproduceasupra omului”.

• Desiparticipantii lastudiuaufostexaminatidemedici,niciunuiadintreeinuis-aspuscafuseseinfectatcusifilis. Einuaufosttratati desi deladescoperireapenicilineiexistauntratamentstandardizatdeOMSpentrusiflis dar lis-aspusinschimbcasufereaude“sangerau”(badblood)ceeaceerapentrueiincurabil, astfelincat cercetareasapoata ficondusapanalamoarteasubiectilor

• Inceledinurma,sifilisuladeterminat lacei mai multi aparitiaunortumorisauunorbolideinimasaule-aprovocatorbirea,paralizia siinfinalmoartea.

• Inmai1997,putiniisupravietuitoriaiexperimentuluiaufostinvitati laCasaAlba,undepresedinteledeatuncialSUA,BillClinton,le-acerutiertareinnumelepoporuluiamerican,pentru primadatacand oastfel descuza publica este adusa laacest nivel propriului popor.

• Catre sfarsitul anului 1972doar 74desubiecti mai erau inviata.Dincei 399desubiecti,28aumurit desifilis, 100decomplicatii alebolii,40si-auinfectat sotiile iar 19audat nastere unor copii cusifiliscongenital.

• 1.8miliardededolaridespagubire:37.000 USD/pers lasupravietuitori,15.000USDlamostenitori/pers

"Whatwasdonecannotbeundone.Butwecanendthesilence.Wecanstopturningourheadsaway.Wecanlookatyouintheeyeandfinallysay,onbehalfoftheAmericanpeople:whattheUnitedStatesgovernmentdidwasshameful.AndIamsorry.“BillClinton,1997

1972Tuskagee,inSUAJeanHellerziarista careia premiul Pullizer

1972-1979ancheta Senatului cuprivire lacercetareaTuskagee.Seinstituie oComisie indreptatita decatre Senatulamerican casa elaboreze normele deetica pentrucercetarea stiintifica pe subiecti umani pe teritoriulSUAcareisi incheie lucrul emitand raportul delaBelmont,documentinitiatic alcercetarii stiintifice pesubiectul uman si aldezvoltarii bioeticii inSUAsi inlume

1972-1979inSUA

• Raportul Belmont(1979).Principiile cercetarii stiintificepesubiect uman trebuie sa cuprinda:1. Respectul persoanei2. Beneficenta3. Justitie

• Etica medicala si bioetica medicala sunt aplicatii aleeticii aleeticii si respectiv alebioeticii (eticaaplicativa).

• Etica provine dincampul larg alfilozofiei castudiu almoralitatii.Bioetica este oabordare globalista,multidisciplinara asupra moralitatii carecreaza punti intre teologie,filozofie,medicina,biologie,stiintelejuridice,sociologie,ecologie,etc.

• Efortul careaconstruit bioetica seaxeaza pe constatarea canutotceea ce este tehnic posibil este inacelasi timp si moral.

Etica Etica

Etica medicala

Filozofie

Ecologie,etcTeologie

Economie

StiintejuridiceBiologie

Tehnologii medicale moderneRelatia medic-pacient

medicina

Stiintejuridice Teologie

SociologieBioetica medicala

• UniversalDeclarationonBioethicsandHumanRights,Declaratia UniversalaaBioeticii si Drepturilor Omului,UNESCO,2005Bioetica insens larg (gr.Bios=viata,ethos=comportament):Campdestudiu

stiintific sistematic,pluralisticsi interdisciplinar careabordeaza teoretic sipractic problemelemoralegeneratedemedicina si stiintele vietii inraport cuomul si relatiile omului cubiosfera.

BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) in sens si mai restrans abordeazateoretic si practic problemelemoralegeneratedemijloacele moderne de investigatie si tratament si tehnologia medicala moderna in medicina.

2003-2005subegida Unesco sedefineste bioetica

Bioetica insens restrans :Campdestudiu stiintific sistematic,interdisciplinarcareabordeaza teoretic si practic problemelemoralegeneratedemedicina.

“AttherequestoftheDirector-General,theInternationalBioethicsCommittee(IBC)thereforedraftedtheReportoftheIBConthePossibilityofElaboratingaUniversalInstrumentonBioethics finalizedon13June2003.”[http://unesdoc.unesco.org/images/0013/001302/130223e.pdf]

1. DeclaratiauniversalaprivindbioeticasidrepturileomuluiUNESCO20052. CartaDrepturilorFundamentaleaUniuniiEuropene(2007/C303/01);3. ConstitutiaOMS (BasicDocuments,Forty-fifthedition,October2006)4. NormealeUniuniiEuropene,tratatesiconventii,recomandari5. WMA:Helsinki(cercetare),etc.

DOCUMENTE LEGALE CARE RECUNOSC SI IMPUN PRINCIPIILE BIOETICII

Asociatia Medicala Mondiala (WMA)[http://www.wma.net/en/10home/index.html]este organizatia mondiala amedicilor carepromoveaza cunoasterea eticii medicale si practica medicala dininteriorul respectarii normelor etice profesionale.

Printre actele emise deWMAsenumera:– Declaratia delaGeneva,1948– Codul delaNuremberg,1949– Codul InternationalalEticii Medicale,1949– Declaratia delaHelsinki,1964cuprivire lacercetarea pe subiecti umani– Declaratia delaMadridcuprivire laEutanasie ,1987– Declaratia cuprivire ladrepturile pacientului Lisabona,1981– etc.

Modificat dupa:http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm

Principiile bioeticii Imperativeetice alecercetarii Aplicatibilitatea principiului1.Respectulpersoanei (respectulfata defiinta umana)

1) Fiecare persoana este unagentautonom

2) Recunoasterea unicitatii,libertatii,independentei,valorii si demnitatiiumane,egale intre toti,adreptului laautodeterminare,adreptului deafi informat

• Autonomie• Consimtamantul informat:informare,

intelegerea informatiei,voluntariat,decizie• Orice persoana cuautonomie diminuata

(vulnerabila)aredreptul laprotectie

2.Beneficenta 1) Datoria deaface bineizvorand dincalitateamorala

2) Subiectilor cercetarii sanulisefaca rau

3) Maximizarea beneficiilorsi minimizarea riscurilor

• Evaluarea riscurilor si beneficiilor:natura siscopul trebuie sistematic evaluate.

• Spre deosebire deactul medicalincareindicatia profesionala prevaleaza asupraanalizei riscurilor,incercetare indicatia poate fidepasita dar prin compensatie analiza riscurilorsi beneficiilor prevaleaza

3.Justitie 1) Nondiscriminare2) Ingrijire medicala

egalitariansi echitabil

• Selectia/excluderea• Beneficiile si riscurile sa fiedistribuite echitabil• Protectia vulnerabili

http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm

Karen Ann Quinlan

ØKaren Ann Quinlan (29 martie 1954 – 11 iunie 1985)Ø1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in

SVP. Dupa ce a fost menţinuta în viaţa pe un ventilator timpde cateva luni, fără ameliorare, părinţii ei au solicitatspitalului sa intrerupa îngrijirea activa pentru a-i permite samoara.

ØConducerea spitalului a refuzatØCazul este creditat ca debut al domeniului modern al

bioeticii.ØDesi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care o

tineau in viata, a mai supravietuit in stare de PVS timp decirca 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.

ØCazul Quinlan continua sa ridice întrebări importante înteologia morală, bioetica, eutanasie, tutore legal şi drepturilecivile.

ØCazul Quinlan a afectat practica medicala si juridica dinîntreaga lume.

ØCazul a venit ca o confirmare a nevoii de etica in medicinaintocmai dupa cum a prefigurat van Potter in manifestul saupentru bioetica.

ØCazul a condus spre infiintarea comisiilor de etică în spitale,aziluri şi case de îngrijire

ØDe asemenea a condus spre dezvoltarea directivelor desănătate in avans (living will, power of attorney, engl.)

1975inSUA

RESPECTULFATADEFIINTAUMANARespect:sentimentdestimă,deconsiderație sau deprețuire deosebită față decineva (DEX)• Presupune recunoasterea unicitatii,libertatii,independentei, valorii si demnitatii,egale intre

toti,adreptului laautodeterminare (adecideasupra propriei salepersoane),adreptului deafiinformat

• Persoanele vulnerabile• Formele deimplinire:

– Autonomie (competenta si capacitatedecizionala;persoane vulnerabile)– Consimtamant informat (competenta si voluntariat;informare –corecta si completa- si

intelegere;decizie si autorizare).

Ghid CIOMS:“CIeste Cdat deopersoana competenta care(1)primeste informatia, (2)intelegeinformatia, (3)decideininteresul propriei persoane fara afisubiectul coercitiului, intimidariisau aflata intr-ostaredevulnerabilitate”

http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf(InternationalEthicalGuidelines forBiomedicalResearchInvolvingHumanSubjects )PreparedbytheCouncilforInternationalOrganizationsofMedicalSciences(CIOMS)incollaborationwiththeWorldHealthOrganization,Geneva2002

BENEFICENTA:aproteja binele fizic,psihic,social• Areduceriscul laminim• Aaborda cercetarea si rezultatele stiintifice sidinperspectiva comunitara

• Presupune si implica deopotriva Non-maleficenta

• Maximizarea beneficiului si minimizareariscurilor pt.cei inclusi incercetare

JUSTITIE

• Distributie echitabila ariscurilor si beneficiilor• Recrutare echitabila asubiectilor• Protectie speciala grupurilor vulnerabile• Esteechitate incercetarea intreprinsa?• Putem stii daca este echitate instudiul decercetare daca:

1. Vom cauta cinearebeneficiile si cineareriscurile si vom afla caele seafla deaceeasi parte,cel ce risca fiind si cel ce aflabeneficiu

2. Daca cercetarearealizeazaodistributie egala si echitabila ariscurilor si beneficiilor

3. Cumsefaceinrolarea (cumsunt alese persoanele carebeneficiaza ori cele ce raman inafara studiului):beneficiile catrecei ce seafla innevoie sii cei ce risca sa fiecei ce beneficiaza,sanuexiste persoane carerisca airaltele carebeneficiaza

Sunt fundamentate conceptualprincipiile bioeticii:

Beauchamps si Childress,1979,PrinciplesofBioethics1. Beneficenta2. Nonmaleficenta (principiuhipocraticadaugat de

Beauchamp siChildress celordescrisederaportulBelmont)

3. Autonomia4. Justitia (dreptatea)

Etapa 6• Actiunea:continuarea incalcarilor normelor etice incercetarea stiintifica pe

subiectul uman inpracticamedicala (eutanasia),etc.• Masura;

– norme aleWMA:– Declaratia delaMadridcuprivire laEutanasie ,1987– Declaratia cuprivire ladrepturile pacientului Lisabona,1981,etc.

– Norme aleConsiliuluiEuropei :• ConventionfortheProtectionofHumanRightsandDignityoftheHumanBeingwithregardtotheApplicationofBiologyandMedicine:ConventiononHumanRightsandBiomedicine,Oviedo,4.IV.1997

• CartaDrepturilorFundamentaleaUniuniiEuropene(2007/C303/01);• Constitutia OMS(BasicDocuments,Forty-fifthedition,October2006)

– UNESCO– DeclaratiauniversalaprivindbioeticasidrepturileomuluiUNESCO2005(OrganizațiaNațiunilorUnite pentruEducație,Știință șiCult)

1996,trovafloxacina (Trovan)inKano,Nigeria[6]

In1996exista oepidemie demeningita inNigeria,incaredealtfel aumurit 12.000depersoane.Lafata locului lucrau medicii delaMedecine SanFrontieres tratand cucloramfenicol.Pfizeraavut ideeadeatesta osubstanta noua,Trovafloxacina (ofluoroquinolona), comercial

Trovan,insp.dinTudun Wada,Kano,unul dintre cele mai populatespitale dinlume.Trovan facepartedinaceeasi clasa cuCiprofloxacina carenuproduceefecte adversedar careera

omolecula mai vecheTestarea s-afacut pe 100copii cumeningita (lot1)dincare5aumurit,altii suferind orbire,

surditate,tulburari cognitive.Altii 100(lot2)auprimit ceftriaxon dar cudozemai mici decat cele terapeutice:sase copii au

murit.Supravietuitorii audat injudecata Pfizerceea ce acondus la4apeluri fara decizii.In2009dupa 10ani delupta juridica Curtea deApel aSUAaadmis pe rol procesul.Auurmat 4incercari deaducere infaza dejudecata,dincarein3procesul afost oprit,a4-aeste

incurs.

Pfizerafost acuzat• Cacercetatorul principalnigerian afalsificat avizul Comisiei deEtica Nationale pentru aavea

proiect iar consimtamantile informate nuprezentau riscurile noului medicament,• caselectia cazurilor nuafost condusa corect astfel incat sa fieintrodus nouamolecula doar la

cei carenuraspund lavechile molecule• Criterii deselectie netransparente apacientilor careauintrat si acelor carenuauintrat in

studiu• caTrovan aadusmortalitate inplusfata deCloramfenicol si fata deCiprofloxciina• cacei careaumurit aufost lipsiti desingurul tratament cuefecte cunoscute si rezultate

controlabile si pusi pe tratament cuosubstanta necunoscuta,nesigura fara aviz si fara afinecesar

• canuauexistat CIdinpartea parintilor,• caacei copii nigerieni aufost cobai,• Cas-aexploatat disperarea pacientilor si parintilor• caaparasit zona epidemica inainte destingerea epidemiei atunci cand ainteles dimensiunea

incalcarii deetica• cadaca eadevarat caepidemia erastinsa laintrarea inzona atunci cuatat mai mult folosirea

unei substante necunoscute apare caunexperimentlipsit debeneficii pentru pacient siaceasta inseamna caPfizeravenit inzona cuoagendapersonala alta decat tratamentulpropriu-zis si binele copiilor

• Cainfluenteaza justitia carenustramuta procesul inNigeriasi caresedesfasoara inSUA(chiarsi astazi)

Pfizers-aaparat invocand :– nuastiut caactele aufost falsificate si astfel caacea comisie deetica nuisi daduse

avizul.– Caselectia cazurilor nuafost decisa deei ci deinvestigatorul principal– Cadefapt pe alte studii Trovan scademortalitatea la6%pe cand cloramfenicolul la

doar 9.1%– Caafost solicitat sa intervina inepidemie (deci nuaintrat eldelasine)si cadefapt

atunci cand Pfizeraajuns infocar boala deja trecuse– caaprimit sprijin guvernamental si dinpartea celor delaMSFcarestiau si ei despre

cercetare– Canuexistau comisii ori comitete deetica si casingurul aviz eraconsiderat autentic

sau oricum singurul ce seputea obtine– Caoamenii erau disperati,analfabeti,saraci si astfel unCIreal,informat,neviciat,nu

ar fi fost posibil– Caepidemia eraf.grava,existand f.multicontacti carenecesita oactiune viguroasa– Totusi unii pacienti s-ausimtit mai bine dupa Trovan decat dupa cloramfenicol

• Relativ decurand (2004-2009cupublicare in2010)s-aincheiat unproiectdecercetare implicand 23mari universitatimedicale (Univ.Alabama,Stanford,Duke,Yale,etc.)careaincalcat normele eticii cercetarii cuprivire laconsimtamantul informat intr-ocercetare implicand nou-nascuti[5].

• Studiul aimplicat1.300decopii prematuri nascuti intre 24si 27saptamani.Plamanii nedezvoltati nupotextrageadesea suficient O2pt.obuna hematoza si deaceea seadministreazaO2suplimentar.

• Prea mult O2poate insa sa determineorbire sau afectare cerebrala simoarte.Normele prevad administrarea intre85-95%O2dar cercetatoriiauincercat sa afle daca nuar putea ingusta aceasta nisa astfel incat sascada riscul deorbire fara sa scada riscul dedeces.

• Nou-nascutii aufost impartiti in2grupe dincareinmodaleator una aprimit 85%O2si adoua careaprimit 95%O2.

2004-2009Univ.Alabama,Univ.Stanford,Univ.Duke,Univ.Yale:consimtamantul informat viciat [5]

• Aufost semnate CIintoate cazurile aprobate decatre Comisiiledeetica ce aufost gasite necesare.

• Cutoate acestea s-aevidentiat cainmodintentionat inCInus-aspecificat caacel grup careaprimit mai putin O2aavut risc maimarededeces prin complicatii pulmonare fata degrupul curisc deorbire.

• Maimult,inCIseafirma caintrucat ambele grupuri primesc O2inlimitele cunoscute si acceptate canormate si aflate ininteriorulstandardului deingrijire nuexista nici unrisc predictibil pentru niciunul dintre grupuri.

• Aaparut clar camultin-nauavut riscuri reale mai mari decat s-aapreciat statisticcadeex.cei careaveau nevoi crescute deO2darpentru caerau inrolati inproiect aufost alesi aleator sa primeascamai putinO2.Astfel balanta riscuri-beneficii afost debalansataintentionat,acceptat,determinand neglijare si constituireaunui CIintentionatviciat.

• Barbat 30deani vineinUrgente cusangerare GI.Isemonteaza 1cateter venosde22glaUPU.Endoscopic:ulcerdd.Seinterneaza inurgenta.

• Sangereaza pe timpul noptii.Accepta transfuzia si semneaza CIpentru transfuziecarei seadministreaza pana dimineata.

• Adoua zi dimineata sedispunepe sectie montarea unui cateter periferic maimarepentru aacoperi nevoile unei resangerari si i secere unui rezident sa ofaca.Acesta esueaza dupa 3incercari dificile pentru pacient careopreste procedura dedurere si delipsa deincredere.

• Acelasi rezident sugereaza montarea unui cateter venos periferic prin denudaresi obtine acordul medicului coordonator.Revine lapacient caruia iiprezintanevoia montarii unui cateter venos periferic prin denudare.IIexplica pacientuluibeneficiile si riscurile spre aobtine CI.Pacientul intreaba daca totelva montacateterul,rezidentul spune cada,pacientul refuza.Medicul rezident iicere sasemneze pentru refuz si pacientul semneaza.Restul zilei trece cureechilibrareahidroelectrolitica apacientului.

• Pestenoapte (adoua noapte)pacientul sangereaza dinnou. Devinehipotensiv,intraincolaps si isi pierde cunostiinta.

• Isemonteaza inurgenta uncateter periferic femural prin denudare.IntrainSCRsi este resuscitat.

• Seconstata decesul.

Opinii alepersonalului medicaldupa decesulpacientului

1. Medicii sunt frustati pentru cadesi aumanifestat dorinta deaajuta unbolnav tanar nuauputut ajunge laofinalitate favorabila

2. Pacientul careafost autonomsi deci urma sa aleaga singur ce doreste,aavutoalegere gresita

3. Medicii aurespectat principiile practicii medicale si alebioeticii:1) beneficenta (toate analizele testele aufost facute cudorinta deaface

bine si dea-Ipune undiagnosticcatmai complet)2) non-maleficenta (cand s-aconstatat casepoateproducerau s-a

suspendat punctia)3) autonomie (CIafost semnat si nus-atrecut lacateterizarea jugularei fara

unCI)4) justitie (toti pacientii primesc acest tratament standardizat decarea

dispus si acest pacient)4. Medicii si-auexercitat datoria curesponsabilitate5. Moartea este otragedie individuala

INTREBARIDEPUS

• Principiile bioeticii aufost respectate?• DA/NU

• Daralte principii si valori moralece caracterizeaza relatiamedic-pacient?

• DA/NU

• Exista obligatii moralece decurg dincazul demai sus si carenuaufost asumate si implinite?

• DA/NU

• Exista odatorie neimplinita amedicilor?• DA/NU(daca da,care?)

Principlismul (principiile bioeticii)nueste singuraparadigma morala inpracticamedicala.

Elseadauga teoriilor etice alebinelui ce fundamenteazaeticamedicala si relatia medic-pacient

Obligatia morala Valori moraleinjoc

Valori corective Apelare inrelatia medic-pacient

Suferinta Empatie,Compasiune,Benevolenta,beneficentaAfacebineDemnitateumana

RegretCompasiune,Incurajare,Respect

“Neparerau”(regret,condoleante)“Credcava doare;stiu caeneplacut(compasiune)”.“Fiti curajos!Stiu cadoare,va trece“Suntem alaturi dedvs”(incurajare,respect)

Greseala proprie Reparatie,Anufacerau,Afacebine,Demnitateumana

Aspune adevarul,Recunoasterea greselii,A cere iertare,Reparatie

“Trebuie sa va spunca…/ exista ceva cetrebuie sa stiti…”(recunoastereagreselii)“Esteprimadatacand miseintampla…/ numis-amai intamplat /este primadatacand incerc”(aspuneadevarul)“Mascuzati/maiertati…”(acereiertare)“Nuva speriati/impacientati voi chemape altcineva imediat…/existaposibilitatea deacorecta si vom face…”reparatie)

Promisiune Fidelitate,Datorie,Respect,Demnitateumana

LoialitateDiligentaNonabandonSecurizarea increderii

“Aveti incredere…vom corecta”(loialitate),“Ramanem alaturi dedvs.catva finecesar…”, (loialitate),“Vom facece este mai binepentru

Codul Dentologic alColegiului medicilor-despre diligenta (aplicabil inacest caz)

• Art.8Obligatia diligentei demijloace.Medicul isi va dedicaintreaga stiinta si pricepere interesului pacientului sau si vadepune toata diligentapentru aseasigura cadecizia luata estecorecta,iar pacientul beneficiaza demaximumdegarantii inraport deconditiile concrete,astfel incat starea sa desanatatesa nuaiba desuferit.

• ART.26Diligenta declaritate.Medicul carearapuns uneisolicitari cucaracter medicalseva asigura capersoanarespectiva inteles pe deplin prescriptia,recomandarea sau oricealta cerinta amedicului,precum si cuprivire lafaptul capacientul este,dupa caz,preluat deoalta unitatemedicala oriin supravegherea altui specialistin domeniu.

Unmedicdemedicina generala dintr-unspital maimic este contactat deunreprezentant alunei organizatii medicale importante cunsocuta pentruechipamente si aparaturadar si cercetare stiintifica.Reprezentantul iisolicitamedicului sa participe intr-untrialclinicprivind unnoumedicamentantiinflamator nonsteriodian.Medicul ar trebui sa prescrie noulmedicamentinlocul medicamentelor existente infisele pacientilor si sa tina oevidenta aadministrarii.Isepropuneparticiparea launcongres internationalcuacoperirea taxelor departicipare si transport.Isespune ca toate etapele deverificare astudiuluiaufost respectate,studiulesteaprobat si areavizele etice necesare.Medicul isi intreaba colegii despre studiu:toti iiconfirma castudiul eserios iar ei auacceptat deja oferta;cutotii audeja planuri pentru excursia ocazionata departiciparea lacongres.Medicul segandeste daca sa inroleze pacientii sai instudiu sau nu.Decidesa ofacagandind laavantajele sale.Facebine?

CodulDeontologicalColegiuluimedicilordinRomania,ART.43Diligentamedicului.Mediculestedatorsadepunatoatadiligentasisastaruiepentrulamurireatuturorimprejurarilordefaptsidedreptatuncicandesteimplicatintr-oactivitatedecercetaremedicala.Incazdenevoie,pentrulamurireadeplina,mediculestedatorsasolicitesprijinulorganismelorprofesieimedicale.

Referintebibliografice

[1]Al- Shaizari’s book.OnSupervision(Hisbah)overPhysicians,Oculists,OrthopedistsandSurgeons[http://earchiving.wordpress.com/category/medical-record-keeping-islam-5th-century/][2]M.Zuheir AlKawi,Historyofmedicalrecordsandpeerreview,Editorial,KingFaisalSpecialistHospital,1997[3]Ibn Abi Osaibiaa.Uyunul Anbaa fi Tabaqatil Atibbaa (SourcesoftheNewsintheRanksofPhysicians).VerificationbyNizar Reda.Beirut:AlHaya House,Beirut,1992:302.[4]Ishaq binAliAlRahawi.Adabul Tabib (EthicsofthePhysician).VerificationbyDr.MuraizenSaeed Assiri.IssueNo.9.Riyadh:KingFaisalCenterforResearchandIslamicStudies,1992:264-5.[5]StudyonbabiesdidnotdiscloserisksUSFInds (April11,2013)AndrewRosenthal,follow[6][http://www.nytimes.com/2013/04/16/opinion/an-ethical-breakdown-in-medical-

research.html?_r=0]accesat /]accesat in17.10.2014