1  

 

 

 

Dr. Laurențiu‐Ștefan SZEMKOVICS  

      

  

ISTORICUL  COMPANIEI DE JANDARMI BOTOŞANI  

(1893‐1914)      

 Editura Ministerului Afacerilor Interne 

 – 2015 – 

 

3  

       

  

ISTORICUL COMPANIEI DE JANDARMI BOTOŞANI (1893‐1914) 

  

Dr. Laurențiu‐Ștefan SZEMKOVICS  

    

La Arhivele Naționale  Istorice Centrale din București,  în fondul  „Inspectoratul  General  al  Jandarmeriei”  (dosar  nr.  2/1893),  se  află  date  referitoare  la  istoricul Companiei  de  Jandarmi  Botoșani,  începând  de  la  1 septembrie 1893 și până  la 18  ianuarie 1948 (71 file). Redăm  mai  jos  doar  primele  13  file  din  dosar,  adică istoricul  amintit  anterior,  însă  doar  perioada  1893‐5 ianuarie 1914 (f. 3‐13), precedat de o copie după art.  14  din  Registrul  Istoric  (f.  1)  și  de  „Instrucțiuni asupra  întocmirii  și  ținerii  la  curent  al  istoricului companiei” (f. 2). 

 

4  

Articolul 14 din Registrul Istoric  

   Se întocmeşte de către toate Comandamentele, unităţile corp aparte şi serviciile care figurează în ordinea de bătaie de pace a armatei. 

• În el se va înscrie în ordine cronologică numai datele referitoare la perioadele de pace,  începând de  la  înfiinţarea  comandamentului, unităţii sau serviciului respectiv şi aparţine acestora. 

• Registrul  istoric  nu  se  ia  în  campanie  sau  manevre,  în  această perioadă fiind înlocuit prin registrul jurnal de operaţii. 

Redactarea şi păstrarea registrului istoric se face: • La M.St.M. de către secţia adjutanturei. • La  corpurile  de  armată,  divizii  şi  comandamentele  similare,  de 

către biroul 3. • La  inspectoratele generale de armată,  inspectoratele generale de 

armă, de către biroul 3. • La  direcţiile  şi  serviciile  M.A.N.,  secţiile  şi  serviciile  M.St.M., 

brigade, regimente, batalioane corp aparte şi diferite stabilimente şi servicii, de către biroul adjutanturei. 

În registrul istoric se va trece: a) Datele referitoare la înfiinţare: 

• Înaltul Decret prin care a fost creat comandamentul, unitatea sau serviciul (numărul şi data completă). 

• Numele complet şi numărul ce i s‐a dat la înfiinţare. 

 

5  

• Dacă unitatea a fost creată prin scindarea unei alte unităţi, ori prin funcţionarea a 2 sau mai multe unităţi şi care anume. Se vor arăta, de asemenea, unităţile din care s‐a constituit, teritoriul din care a făcut parte  înainte de deslipire  sau  fuzionare, precum  şi un  scurt rezumat al  faptelor de arme  la care au  luat parte acele unităţi cu indicaţiunea locului dosarelor şi istoricul lor redactat mai detaliat. 

• Efectivul numeric (ofiţeri, trupă şi cai, avut la înfiinţare). • Localitatea unde s‐a înfiinţat, cazărmile şi clădirile ce a ocupat. • Data  primirii  drapelului  şi  solemnitatea  ce  a  avut  loc  cu  această 

ocaziune. b) Date referitoare la ordinea de bătaie: 

• În  prima  zi  a  lunii  noiembrie  se  va  trece  ordinea  de  bătaie  a ofiţerilor,  subofiţerilor  şi  funcţionarilor  civili,  indicându‐se  şi funcţiunile ce îndeplineşte fiecare. 

• În  cursul anului  ce  vor  trece  toate  schimbările  survenite  (mutări, decese, schimbări de funcţiuni, însărcinări speciale, detaşări etc.). 

c) Date referitoare la organizare efectivă şi instrucţie: • Odată  cu  întocmirea  ordinei  de  bătaie,  se  va  arăta  schematic  şi 

organizarea comandamentului, unităţii sau serviciului. Se va trece, de  asemenea,  reşedinţa  subunităţilor  dislocate,  teritoriul  de recrutare şi efectivul (ofiţeri, trupă şi cai). 

• Schimbările  survenite  în  cursul  anului  în  constituirea comandamentului,  unităţii  sau  serviciului  şi  schimbările  de garnizoană,  se  vor  arăta  la  ziua  respectivă,  menţionându‐se numărul şi data I.D. sau a ordinului care le‐a provocat. 

 

6  

• Data  primirii  contigentului de  recruţi  şi  situaţia  lor  de  efectiv  pe naţionalităţi, ştiutori de carte şi cunoscători ai limbii române. 

• Concediile ce s‐au dat trupei pentru economii bugetare. • Data  şi  durata  concentrărilor  pentru  instrucţie,  efectivele 

concentrate (ofiţeri şi trupă) şi rezultatele obţinute. • Desfăşurarea instrucţiei tragerii, îmbunătăţirile aduse poligoanelor 

de tragere şi premiile de tragere acordate.  • Data şi solemnitatea eliberării contigentului. • Starea sanitară, epidemiile şi bolile contagioase (date statistice)  în 

cursul anului. • Starea localurilor şi îmbunătăţirile aduse în cursul anului. M.U. vor 

trece  în plus datele necesare  la  recrutare, organizare  şi  instrucţie din care rezultă pregătirea militară a armatei.  

d) Datele referitoare la faptele şi evenimentele petrecute în cursul anului: • Solemnităţile şi serbările militare. • Parăzile la care a luat parte unitatea. • Schimbările de Garnizoană. • Accidente importante întâmplate. • Inspecţiile şi vizitele care s‐au făcut unităţii. • Distincţiunile  acordate unităţii  (decoraţii,  citări prin  I.O.  şi ordine 

de zi). • Evenimente importante la care a participat unitatea. 

 

 

7  

COMANDANTUL LEGIUNEI JAND. BOTOŞANI Maior (semnătura) 

 Copia  după  art.  14  din  Registrul  Istoric  este  validată  cu  un  sigiliu  rotund  (22 mm), imprimat cu tuş, având în emblemă stema mică a României de la 1921, iar  în  exergă, mărginită  de  un  cerc  liniar  la  exterior,  legenda:  *  România  * LEGIUNEA JAND. RURALI BOTOŞANI.  

 

 

8  

Redăm mai  jos stema mare a României de  la 19211, așa cum a  fost descrisă  în legea de la acea vreme, precum și reproducerea color care se găsește la Arhivele Naționale Istorice Centrale2.   Art.  I.  –  Stema  Regatului  României,  întregit  cu  ţările  surori  unite,  se compune  din  trei  scuturi  puse  unul  peste  altul:  scutul mare,  scutul mediu  şi scutul mic (peste totul). 

I. Scutul mare: pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, cu coroana  regală  de  aur  pe  cap,  ţinând  în  cioc  o  cruce  pedată  (pattée)  de  aur, ascuţită  la extremitatea  inferioară,  în gheara dreaptă o spadă,  în gheara stângă un sceptru de aur cu vârful în formă de crin, ‐ acuila României, armele Regalităţii române. 

II. Pe  pieptul  acuilei,  scutul  mediu,  incuartat  (ecartelé),  cu  insiţiune3 între cartierele de jos (enté en pointe), cuprinzând armele ţărilor surori unite:                                                             1  Promulgată  prin  Legea  pentru  fixarea  stemei  Regatului  României,  întregit  cu  ţările  surori  unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 29 iulie 1921, p. 3569‐3573; vezi şi Constantin Moisil, Originea şi evoluţia ei  istorică  şi heraldică, Bucureşti, 1931  (extras din „Boabe de grâu“,  II, 1931, nr. 2), p. 20‐21; idem, Stema României, în Enciclopedia României, vol. I, 1938, p. 70‐71; Dan Cernovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică  în  România,  Editura  Ştiinţifică  şi  Enciclopedică,  Bucureşti,  1977,  p.  162‐163;  idem,  Evoluţia armeriilor  Ţărilor Române de  la apariţia  lor  şi până  în  zilele noastre  (sec. XIII‐XX),  traducere din  limba franceză Livia Sîrbu, Muzeul Brăilei, Editura  Istros, Brăila, 2005, p. 413‐416; Maria Dogaru, Colecţiile de matrice sigilare ale Arhivelor Statului, Bucureşti, 1984, p. 46‐47; eadem, Stemele României moderne. De la Cuza la Marea Unire, în „Magazin Istoric“, serie nouă, anul XXVII, 1993, nr. 1 (310), p. 3‐5; eadem, Arta şi ştiinţa blazonului. Album, Bucureşti, 1994, p. 38, poziţia 45; eadem, Din heraldica României. Album, JIF, 1994, p. 88, 95; eadem, Tipare sigilare provenind de la suveranii României 1866‐1947, Editura Biblioteca Centrală Pedagogică, Bucureşti, 2000, p. 14; Cristache Gheorghe, Maria Dogaru, Simbolurile naţionale ale României, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003, p. 130‐131. 2 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 3. 3  Claude Wenzler,  Le  guide  de  l’héraldique.  Histoire,  analyse  et  lecture  des  blasons,  Éditions  Ouest‐France, Édilarge SA, Rennes, 2002, p. 118. 

 

9  

1. Sus  în  dreapta,  armele  vechiului  Principat  al  Ţării‐Româneşti:  pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce pedată de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună‐nouă de aur la stânga. 

2. Sus  în stânga, armele vechiului Principat al Moldovei (cu Basarabia şi Bucovina): pe roşu, un cap de bour negru cu gura închisă, însoţit de o stea de aur (cu  cinci  raze)  între  coarne,  de  o  roză  de  aur  (cu  cinci  foi)  la  dreapta,  de  o semilună de aur la stânga. 

3. Jos  la  dreapta,  armele  Banatului  cu  vechiul  Banat  românesc  al Severinului (fixate acum): pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite4, construit din piatră cioplită  (podul  lui Traian), din care  iese un leu de aur. 

4. Jos  la  stânga,  armele  vechiului  Mare‐Principat  al  Transilvaniei  (cu părţile Crişanei  şi Maramureşului): albastru  şi aur,  împărţit prin o  fâşie  îngustă roşie, din care iese o acuilă neagră cu ciocul de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o semilună de argint la stânga; jos, şapte turnuri roşii, câte patru şi trei, cu câte două rânduri de crenele (sus trei, jos patru) şi câte două ferestre, cu porţile închise. 

5. În  insiţiune  (enté),  armele Dobrogei:  pe  albastru,  doi  delfini  de  aur afrontaţi, cu cozile ridicate în sus. 

III. Peste  totul,  scutul mic,  incuartat  de  argint  şi  negru,  armele  Casei domnitoare de Hohenzollern. 

Pe scutul mare, coroana de oţel a României5. 

                                                            4  Dicționar  de  istorie  a  României,  de  Dan  Stoica,  Vasile Mărculeț,  Vasile  Valentin,  Valentina  Bilcea, coordonator: Stan Stoica, cuvânt înainte: Acad. Dinu C. Giurescu, Editura Meronia, 2007, p. 348. 5 Vezi și Constantin Moisil, Însemnele regalităţii române, în Enciclopedia României, vol. I, 1938, p. 83. 

 

10  

Scutul e ţinut de doi lei de aur, stând pe arabescuri de aur. Colanul ordinului „Regele Carol I”. Pe  eşarpă  albastră  cu marginile  de  aur,  de  forma  cordonului  ordinului, 

deviza  Casei  domnitoare  de  Hohenzollern,  în  litere  latine  de  aur:  „Nihil  sine Deo”. 

Pavilionul de purpură, cu marginile de aur, căptuşit cu ermelin, timbrat cu o coroană regală de aur ornată cu nestemate.   Art. II. – Stema va fi întrebuinţată în trei forme: 1‐a, stema cea mare, cum e descrisă mai sus; a 2‐a, stema cea medie, fără pavilion; a 3‐a, stema cea mică, compusă din cele trei scuturi cu coroana de oţel.   Stema cea mare se va întrebuinţa în actele Statului emanate de la Rege şi în  actele  oficiale  internaţionale,  cum  şi  din  Înalt  ordin  al  Regelui  în  cazuri speciale; stema cea medie, de armată şi autorităţile Statului; stema cea mică, pe sigile  şi  ştampile  oficiale.  Pentru  alte  cazuri  se  va  prevedea  în  legile  şi regulamentele speciale.   Art.  III.  –  Se  înfiinţează  pe  lângă  ministerul  de  interne  o  comisie consultativă heraldică care va examina cererile de a se întrebuinţa stema în alte cazuri  decât  acelea  prevăzute  la  Art.  II  şi  va  lua  măsuri  pentru  ca  actele administrative  în  legătură  cu  stemele  să  se  facă  în  conformitate  cu  regulile heraldice.   Un regulament special va stabili organizarea comisiunii.   Art.  IV. – Art. 1 până  la 5  inclusiv din  legea pentru modificarea armelor ţării, sancţionată cu înaltul decret regal No. 498 din 1872, se abrogă.   Această lege s‐a votat în Senat în şedinţa de la 18 iulie 1921 şi s‐a adoptat cu unanimitate de una sută unu voturi. … 

 

11  

  Această  lege  s‐a votat de Adunarea deputaţilor  în  şedinţa de  la 20  iulie 1921 şi s‐a adoptat cu unanimitate de una sută şapte voturi. …   Promulgăm  această  lege  şi  ordonăm  ca  ea  să  fie  învestită  cu  sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.   Dat în Bucureşti, la 23 Iulie 1921. 

  

FERDINAND6  

  (L. S. St.)       Ministru de justiţie,                                                     Ministru de interne,         M. Antonescu.                                                                 C. Argetoianu. 

                                                            6  Ferdinand  de  Hohenzollern,  rege  al  României  între  1914‐1927;  Nicolae  Constantin,  Dicţionar  de personalităţi istorice româneşti, ediţia a III‐a revizuită şi adăugită, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011, p. 109; Petru Demetru Popescu, Vieţile voievozilor, domnilor  şi  regilor poporului  român, Editura Vitruviu, Bucureşti, 2008, 394‐398. 

 

12  

 Stema mică  a  României  de  la  1921,  care  apare,  fără  cromatică,  în  emblema sigiliului amintit mai înainte, se găsește reprodusă color tot la Arhivele Naționale Istorice Centrale7 din București.                                                             7 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 3. 

 

13  

 

 

14  

 INSTRUCŢIUNI  

asupra întocmirii şi ţinerii la curent al istoricului companiei   

1. Data înfiinţării companiei. 2. Efectivul şi împărţirea companiei pe unităţi la 1 Aprilie al fiecărui an.  3. Numele  comandanţilor  de  companii  şi  al  ofiţerilor  de  la  înfiinţare, 

arătând ordinele în baza cărora s‐a făcut numirea.  4. Mişcările  şi efectivul  jandarmilor sau detaşamentelor ce au  luat parte 

la  razboi, manevre,  potolire  de  răscoale,  combatere  de  epidemii  şi  epizootii, inundaţii etc. 

5. Descoperirile  faptelor mai  importante  petrecute  în  judeţ,  ca  crime, delicte  grave  (falsificări  de  monede,  furturi  mari  de  vite,  spargeri  etc.),  arătându‐se  numele  făptaşilor  şi  al  jandarmilor  prin  concursul  cărora  s‐au descoperit aceste fapte.  

6. Numele  jandarmilor care au fost recompensaţi băneşte sau medaliaţi, arătându‐se faptele meritorii ce au motivat aceste distincţii. 

7. Numele jandarmilor care nu s‐au lăsat a fi mituiţi cu sume mai mari ca 50 lei. 

8. Epoca  şi  durata  şcolii  jandarmilor  caporali‐elevi,  localitatea  unde  s‐a făcut şi gradele însărcinate cu conducerea. 

9. Jurământul  noilor  jandarmi  caporali,  arătându‐se  data,  efectivul  şi numele şefilor care au luat parte. 

 

15  

10. Epoca inspecţiei generale, arătându‐se nominal şefii care au trecut‐o şi părţile serviciului care s‐au inspectat. 

11. Datele când compania sau parte din unităţile ei, ar fi inspectate de M.S. Regele  sau oricare alt membru al  familiei  regale,  cum  şi de  către miniştrii  sau alte persoane oficiale superioare. 

12. Înfiinţarea  sau  desfiinţarea  de  unităţi  (secţii  sau  posturi),  în  cursul anului şi cauzele ce le‐au produs.8  1893 septembrie 1. Cu Decretul Regal № 9210 se sancţionează  legea  înfiinţării Jandarmeriei Rurale, cu atribuţiunile prescrise în lege. Prin art. 73 se prevede că punerea ei  în aplicare  se va  face  în 2 ani  consecutivi,  începând de  la 1 aprilie 1894 cu judeţele ce cad în circ. Corpului 2 şi 4.  1893 septembrie 29. Se decretează regulamentul legii.  1894  aprilie 1.  Ia  fiinţă Compania  Jud. Botoşani  cu un  efectiv de 21  jandarmi călări.  1894  iulie 16. Căpitanul Zamfirescu C. este numit comandant al Companiei  cu Decret Regal № 2778.  

                                                            8 Note:  1. Pentru descoperirile de  la punctul 5,  se  va  cere mai  întâi aprobarea  Inspectoratului  înainte de a  fi trecute. 2. Pentru datele de la punctele 5‐12 se vor trece numai cu începere de la 1 iulie 1908. 

 

16  

1894  iulie  16.  Locotenentul  Gh.  Ursian  este  numit  ajutor  al  comandantului companiei cu Decret Regal № 2779.  1895 martie  31.  Căpitanul  Zamfirescu  C.  este mutat  din  Comp.  Botoşani  ca comandant al Companiei Iaşi.  1895  aprilie  1.  Efectivul  Companiei  este  de:  2  sergenţi  majori  plutonieri,  1 sergent major secretar, 7 sergenţi şefi de secţie şi 27 jandarmi călări împărţiţi în 3 plutoane şi 6 secţii.  1896 martie 17.  Se modifică legea amendându‐se 33 articole.  1896 aprilie 1. Efectivul Companiei este: 1 sergent major secretar, 4 sergenţi şefi de secţie, 3 brigadieri şi 21 jandarmi călări împărţiţi în 4 secţii.  1897 martie 15. Locotenentul Ursian Gh. este trecut în disponibilitate.  1897 martie 16. Locot. Teodorescu Th. numit comandant al Companiei cu Decret Regal № 953.  1897 aprilie 1. Efectivul Companiei este de: 1 sergent major secretar, 5 sergenţi şefi de secţii, 3 brigadieri şi 20 jandarmi călări împărţiţi la 4 secţii.  1897 iunie 1. Locot. Teodorescu Th. este mutat din Companie şi în locul său este numit ca comandant locot. Lambrino D. cu Decret Regal № 2064. 

 

17  

1897 august 1. Sergent major Munteanu Vasile cu Decret Regal № 2614 i se dă medalia „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. I cu ocazia urmăririi banditului Florea Ion.  1898 aprilie 1. Efectivul Companiei este de: 1 sergent major secretar, 4 sergenţi şefi de secţie, 2 brigadieri şi 20 jandarmi călări împărţiţi la 4 secţii.  1899 aprilie 1. Efectivul Companiei este de: 1 sergent major secretar, 4 sergenţi şefi de secţie, 5 brigadieri şi 19 jandarmi călări împărţiţi la 4 secţii.  1899 iunie 29. Prin lege se abrogă modificările ce s‐au făcut în 1896.  1899 iulie 1. Rămâne în vigoare vechea lege din 1893.  1899  iulie 11. Căpitanul Ursian Gh. este numit ca comandant al Companiei cu Decret Regal № 2779.  1900  aprilie  1.  Efectivul  este  de:  1  sergent major  secretar,  5  sergenţi  şefi  de secţie, 5 brigadieri şi 26 jandarmi călări împărţiţi la 7 secţii.  1900 decembrie 1. Căpitanul Ursian Gh. este mutat din Compania Botoşani.  1900 decembrie 9. Locot. Răceanu Th. este mutat  în companie cu Decret Regal № 4216.  1901 martie 1. Locot. Răceanu Th. este mutat din companie. 

 

18  

1901 aprilie 1. Efectivul companiei este de: 1 sergent major secretar, 6 sergenţi şefi de secţie, 6 brigadieri şi 24 de jandarmi călări împărţiţi la 6 secţii şi 1 post.  1902  februarie 8.  Locot.  Lambrino D. este mutat din Comp. Botoşani  şi  în  loc vine căpitanul Panaitescu C. Decret Regal № 532.  1902 aprilie 1. Efectivul Companiei este: 1 sergent major secretar, 6 sergenţi şefi de secţie, 5 brigadieri şi 25 jandarmi călări împărţiţi la 6 secţii şi 1 post.  

1902 septembrie 1. Jandarmul sergent Sova N. cu Decret Regal № 43 medaliat cu  „Serviciul  Credincios“  cl.  II  cu  ocazia  urmăririi  şi  prinderii  banditului  Florea Ion.  

1903  aprilie  1.  Se  desfiinţează  jandarmii  călări  şi  efectivul  se modifică  astfel:  1  sergent major  secretar, 6  sergenţi  şefi de  secţie, 6 brigadieri  şi 38  jandarmi pedeştri împărţiţi în 4 plutoane, 6 secţii şi 8 posturi.  

1904  aprilie  1.  Efectivul  este  de:  1  sergent major  secretar,  6  sergenţi  şefi  de secţie, 11 brigadieri  şi 58  jandarmi pedeştri  împărţiţi  în 4 plutoane, 12 secţii  şi  6 posturi.  

1904 noiembrie 1. Căpitanul Panaitescu C. este mutat şi în locul său se numeşte ca comandant de companie locot. Stavru N. Popescu. Decret Regal № 2970.  

1905  aprilie  1.  Efectivul  este  de:  1  sergent  major  secretar,  6  sergenţi,  11  brigadieri  şi  58  jandarmi  pedeştri,  împărţiţi  la  4  plutoane,  12  secţii  şi  4 posturi. 

 

19  

1906 martie  6.  Locot.  Stavru  N.  Popescu  este mutat  şi  înlocuit  cu  căpitanul Văsiescu M. Crist. Decret Regal № 1085.  1906  aprilie  1.  Efectivul  este  de:  1  sergent  major  secretar,  6  sergenţi,  13  brigadieri  şi  58  jandarmi  pedeştri,  împărţiţi  la  4  plutoane,  12  secţii  şi  4 posturi.  1906 mai  10.  Căpitanul  Văsiescu M.  Crist.  este  avansat  la  gradul  de  maior. Decretul Regal № 2755.  1907 martie 10. Compania Botoşani  ia parte  în diferite  localităţi  la menţinerea ordinei, în mişcările agricole, până la sosirea armatei.  1907  aprilie  1.  Efectivul  este  de:  1  sergent  major  secretar,  6  sergenţi,  13 brigadieri şi 56 jandarmi.  1907  iulie  1.  Locot.  Cucu  Grigore  este  numit  ajutor  al  comandantului  de Companie. Ord. zi № 75/1.  1907 octombrie 1. Maiorul Văsescu M. Crist. este lăsat în disponibilitate. Decret Regal № (...)  1908 martie 24. În urma mişcărilor agricole ţărăn. din 1907 simţindu‐se nevoie a se  modifica  legea  jandarmeriei,  cu  Decret  Regal  №  817  se  sancţionează modificarea în total a legii. 

 

20  

1908  aprilie  1.  Dl.  colonel  Berlescu  Anton  este  numit  Inspector  General  al jandarmeriei conform cu legea nouă.  1908 aprilie 1. Dl. locot. colonel Cezianu Paul este mutat în corpul jandarmeriei şi numit ajutor al Inspectorului General.  1908 iulie 1. Se pune în aplicare noua lege.  1908  iulie  1.  Locotenentul  Vuruclas  Petru  este mutat  în  corpul  jandarmeriei rurale cu Decretul №    (…)  şi numit comandant al Companiei Botoşani  şi tot pe această zi locot. Cucu Grigore este lăsat în disponibilitate.  1908 iulie 1. Dl. maior Racoviţă Mihail este mutat în corpul jandarmeriei şi numit ca Inspector al Circumscripţiei 4.  1908 iulie 1. Se stabileşte efectivul Companiei după dispoziţiunile legii noi, astfel compania are: 1 jandarm sergent major secretar, 8 sergenţi majori şefi de secţii, 42 sergenţi şefi de posturi, 42 caporali la posturi şi 8 brigadieri la secţii.  1908  august  1.  Se mută  din  diferite  regimente  în  corpul  jandarmeriei  soldaţii necesari, conform cu dispoziţiunile legii. Compania Botoşani primeşte 42 soldaţi infanterişti şi 8 soldaţi din trupele călări, toţi aceştia urmează şcoala la reşedinţa secţiilor sub ordinul direct al şefului secţiei.  1908 august 1. Jandarmului sergent major Vântur Mihai prin Decret Regal № 50 i se dă medalia „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. (…) pentru serviciu neîntrerupt de 15 ani. 

 

21  

1908  septembrie  15.  Jandarmii  noi  depun  jurământul  la  reşedinţele  secţiilor unde urmează şcoala.  1909 aprilie 1. Efectivul companiei este de: 1  jandarm sergent major secretar,  8 jandarmi sergenţi majori şefi de secţii, 8 brigadieri la secţii, 42 sergenţi şefi de posturi şi 42 caporali la posturi.  1909 octombrie 5. Sosesc  la  companie 21  soldaţi din diferite corpuri destinaţi pentru jandarmi caporali şi brigadieri.  1909  octombrie  5.  Sunt  echipaţi  şi  începe  şcoala  la  reşedinţa  companiei  sub supravegherea  comandantului  companiei  ajutat  de  sergentul  major  Buznea Gheorghe şi jandarmul sergent A Lupului Vasile.  1909 noiembrie 1. Se eliberează  jandarmi  caporali  şi brigadieri din  contingent 1907.  1909 noiembrie 8. Noii  jandarmi depun  jurământul  în prezenţa comandantului Companiei la reşedinţă.   1909 noiembrie 20. Noii jandarmi depun examenul şi sunt repartizaţi la posturi.  1910 martie 2. Jandarmul sergent major Tonegaru Gh. citat prin Ord. de Zi № 79 al  Inspectoratului  General  pentru  descoperirea  unei  tâlhării  la  drumul  mare comisă de individul A Roboaei din Vlădeni. 

 

22  

1910 aprilie 1. Efectivul companiei este de: 1 sergent major secretar, 8 sergenţi majori şefi de secţii, 42 sergenţi şefi de posturi, 8 brigadieri şi 44 caporali.  1910 mai 3.  Jandarmul  sergent major Mocanu Gh.  şeful  secţiei Bucecea,  citat prin  ordin  de  zi  pentru  descoperirea  şi  prinderea  criminalilor  N.  Cănănău  şi  V. Gh. Voinea din Sarafineşti.  1910  iunie  1.  Jandarmii  iau  parte  la  salvarea  inundaţiilor  din  tot  cuprinsul judeţului.  

1910  august  1.  Jandarmii  companiei  Botoşani  dau  concursul  nelimitat  pentru luarea  măsurilor  higienice  şi  de  salubritate  contra  ameninţărilor  flagelului holerei.  

1910  octombrie  5.  Se  primesc  de  la  corpuri  34  soldaţi  pentru  jandarmi  şi urmează  şcoala  la  reşedinţa  companiei  sub  supravegherea  comandantului companiei ajutat de sergentul major Buznea Gh. şi de sergentul Mazarini Gh.  1910 noiembrie 8. Noii  jandarmi depun  jurământul  în prezenţa comandantului companiei.  

1910 noiembrie 20. Noii caporali depun examenul şi se repartizează la posturi.  1911 aprilie 1. Efectivul companiei este de: 1  jandarm sergent major secretar,  8 sergenţi majori şefi de secţii, 36 jandarmi sergenţi şefi de posturi, 8 brigadieri şi 40 caporali la posturi. 

 

23  

1911 aprilie 1. Dl. maior Gheorghiu Mihail de la circ. I este mutat ca inspectorul circ. IV în locul dlui maior Racoviţă Mihail care trece la circ. I.  1911 aprilie 6. Jandarmul sergent Macovei D. cu Decret Regal № 367 medaliat cu „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. III pentru salvarea unor copii dintr‐o casă incendiată.  1911 mai 5. Indivizii Gheorghe Mihai, Vasile S. Stanilă şi Dumitru Rus au omorât pe locuitorul Vas. C. Padurareu din Sarafineşti, comuna Corni, indivizii arestaţi de şeful secţiei jandarm sergent major Mocanu Gh.  1911 iunie 1. Se începe urmărirea banditului Toader Pantelimon.  1911 iunie 1. Locotenentul Vuruclas Petru este numit din Compania Botoşani în Compania  Fălciu  ca  comandant,  iar  comandant  al  Companiei  Botoşani  este mutat locot. Stefănescu.  1911 august 1. Locot. Stefănescu este avansat la gradul de căpitan. Decret Regal № (…) şi mutat în Compania Tulcea.  1911  august  1.  Căpitanul  Schipor  Al.  cu Decret  Regal №  2650  este mutat  ca comandant al Companiei Botoşani.  1911 august 14.  Indivizii Alexa Morariu, Dumitru Cotovlău  şi Gheorghe Huțan, toţi din Grăneşti, judeţul Dorohoi, au jefuit la drumul mare pe doi servitori de la moşia Gulioaia de 20 lei, indivizii arestaţi de şeful secţiei. 

 

24  

1911  septembrie 9. Individul Gheorghe Alexandru Marion din Flămânzi a omorât cu  lovituri  de  cuţit  pe  Costache  Sulcină  din  Rădeni,  fiind  în  stare  de  beţie; individul arestat de şeful Postului.  1911 octombrie 5. Se prind de jandarmii sergenţi majori Mocanu Gh. şi Neguriţă Vasile  tâlharii  C.  Lupu, V.  Prună  şi Gh.  Lăcătuşu,  autorii mai multor  tâlhării  şi furturi cu spargeri în jud. Botoşani şi cele limitrofe.  1911 octombrie 8.  Indivizii necunoscuţi au  jefuit  la drumul mare pe evreul  Iţic Credinciosu din Suliţa de 120  lei, 2 piei de vacă şi un cal cu căruţă, dispărând; cazul cercetat  şi descoperit autorii  în persoana  lui  I. Bilici, Gh. Loghin  şi Vasile  A Mariei.  1911  octombrie  5.  Se  primesc  de  la  corpuri  18  soldaţi  care  urmează  şcoala pentru  jandarmi  caporali  şi  brigadieri  la  reşedinţa  Secţiei  Bucecea  sub conducerea  jandarmului  sergent  major  Mocanu  Gh.  şi  jandarmului  sergent Ciortan Gh.  1911  octombrie  31.  Jandarmii  caporali  şi  brigadieri  din  contingentul  1909  se eliberează.  1911 noiembrie 8. Noii jandarmi depun jurământul în localul Secţiei Bucecea în prezenţa comandantului Companiei.  1911 noiembrie 16. Noii jandarmi caporali sunt repartizaţi şi porniţi la posturi. 

 

25  

1911  noiembrie  24.  Bandiţii  V.  A Mariei,  Gh.  Loghin,  autorii  tâlhăriilor  de  la Basarabi, Roman şi Sârca sunt prinşi de jandarmii sergenți majori Neguriţa Vasile şi Mocanu Gh.  1911 decembrie 3. Compania este  trecută  în  inspecţia generală de dl.  colonel Berlescu Anton, Inspectorul General al Jandarmeriei Rurale.  1912  ianuarie  26.  Prin  Decret  Regal  №  382  sergentul  major  Mocanu  G.  şi Neguriţa  Vasile  medaliaţi  cu  „Bărbăţie  şi  Credinţă“  cl.  II  pentru  prinderea tâlharilor Gh. Prună, C. Lupu, V. A Mariei, G. Loghin şi alţii, recompensându‐se şi băneşte.  1912  ianuarie 22.   A  fost omorât prin  lovituri de ciomag  locuitorul Constantin Dărânga din  Ştefăneşti de către Vasile  şi  Iordache Paucă, ambii din  Ştefăneşti. Cazul cercetat şi descoperit de şeful secţiei sergent major Costea Andrei.  

1912 martie 11.  Indivizii Nică şi Theodor P. Mihai, ambii din Bucecea, au jefuit la drumul mare pe evreul Aizu Avram David de suma de  lei 50 după ce mai  întâi  l‐au  lovit  cu  pari  în  cap  rupându‐i  urechea  stângă.  Şeful  Secţiei  a  descoperit faptul înaintând pe indivizi Parchetului.  

1912 aprilie 1. Efectivul este de: 1  jandarm  sergent major  secretar, 8  sergenţi majori şefi de secţie, 39 sergenţi şefi de posturi, 44 caporali şi 8 brigadieri.  1912 aprilie 1. Se schimbă reşedinţa Secţiei Todireni la Suliţa şi Secţia Cristeşti la Corni unde se stabileşte şi reşedinţa de plasă. 

 

26  

1912 aprilie 4.  Individul  Ioan  I. Antonaş a omorât  cu puşca pe Dumitru  Lazăr, ambii din  Ştefăneşti, din ură personală;  individul arestat  şi  înaintat Parchetului de către şeful secţiei.  

1912 aprilie 8. Dl. maior Gheorghiu,  inspectorul Circ. IV este avansat  lt. colonel în aceeaşi funcţie.  

1912  aprilie  30.  Necunoscuţi  făcători  de  rele  s‐au  introdus  prin  viclenie  în bordeiul țiganului Dumitru Alistor din Suliţa şi după ce l‐a maltratat, l‐a jefuit de suma  de  400  lei;  autorii  au  fost  descoperiţi  de  şeful  secţiei  sergent  major Grigoraş.  

1912 mai 5. Prin Decret Regal 2663 sunt medaliați cu „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. II sergent major  secretar  Tonegaru  G.  şi  jandarmul  sergent major  Petrovici  D., Grigoraş N., Vântur M., Andrei Costea şi Buzuca G. pentru urmăriri şi descoperiri de tâlhării şi crime.  

1912 iulie 28. Indivizii Mihai şi Costache Andrei au omorât  la drumul mare prin pândire  cu  ciomegele  pe  factorul  rural  Iacob  Panait,  toţi  din  satul  Salogeni, comuna Dumbrăveni, din ură; indivizii arestaţi de şeful postului jandarm sergent, Mazarini G.  1912 iulie 28. Jandarmul sergent major secretar Tonegaru G. citat prin ordin de zi  №  439  al  Insp.  Gl.  şi  recompensat  băneşte  pentru  prinderea  dezertorului Mândăsescu G. condamnat la 5 ani închisoare. 

 

27  

1912 august 28. Individul Ion Prodan din satul Stanca, com. Ştefăneşti, cu voinţă a  împuşcat  pe  pândarul  Vasile  Ion  Sarhej  de  pe  moşia  Ştefăneşti.  Individul arestat de şeful secţiei jandarmul sergent major Andrei Costea.  1912  octombrie  12.  Compania  este  trecută  în  Inspecţie  Administrativă  de  dl. lt. col. Cezianu Pavel, ajutorul Insp. Gener. al Jand.  1912 octombrie 28. Individul Vasile Cogan, din Burdujeni a omorât cu voinţă pe locuitorul  Gh.  Salageanu  tot  din  Burdujeni  şi  l‐a  aruncat  în  baltă.  Cazul descoperit de şeful secţiei jandarm sergent major Neguriţa Vasile.  1912  octombrie  30.  Prin Decretul  Regal №  3075,  jandarm  sergent  Curtea  C., Ghidu D. şi Gheorghiu Constantin sunt medaliaţi cu „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. II‐a pentru descoperiri de tâlhari şi furturi.  1912  octombrie  31.  Jandarmii  caporali  şi  brigadieri  din  contingentul  1910  se eliberează.  1912  octombrie  31.  Se  primesc  de  la  corpuri  36  soldaţi  destinaţi  pentru jandarmi, caporali şi brigadieri.  1912  noiembrie  1.  Soldaţii  sunt  echipaţi  şi  trimişi  la  Bucecea  pentru  a  urma şcoală, sub conducerea jandarmului sergent major Mocanu Gheorghe şi sergent Ceortan Gh. 

 

28  

1912 noiembrie 8. Jandarmii noi depun jurământul la reşedinţa Secţiei Bucecea, în  prezenţa  căpitanului  Schipor  Al.  comandantul  Companiei  şi  a  preotului Garnizoanei.  1912 decembrie 15. Se face examinarea teoretică şi practică a jandarmilor elevi la reşedinţa secţiei în prezenţa dlui locot. colonel Gheorghiu Mihail, Inspectorul Circ. 4‐a.  1912  decembrie  16.  Jandarmii  elevi  sunt  repartizaţi  şi  porniţi  la  posturile  şi secţiile unde trebuie să facă serviciu.  1913  aprilie  1.  Prin Decret  Regal №  4217  se  sancţionează  legea  prin  care  se modifică Legea Jandarmeriei din 1908 la articolele 18, 22, 27, 32, 40, 42, 43 şi 82. 

1913 aprilie 1. Efectivul Companiei este de: 1 căpitan comandant al Companiei, 1  jandarm plutonier major secretar, 8  jandarmi plutonieri majori şefi de secţie, 39 jandarmi sergenţi majori şefi de post, 16 jandarmi sergenţi activi, 8 jandarmi brigadieri, 21 jandarmi caporali, 10 jandarmi. 

1913 mai  10.  Prin  Înaltul Decret  Regal №  3785,  dlui  colonel  Berlescu  Anton, inspectorul  general,  este  avansat  pe  ziua  de  10 Mai  la  gradul  de  general  de brigadă. 

1913 mai 10. Prin Înaltul Decret Regal № 3785, dlui locot. col. Cezianu Pavel este avansat la gradul de colonel. 

 

29  

1913  iunie 1. Prin Ordin de Zi № 344 al  Insp. General, 12  jandarmi caporali din contingentul 1911 sunt avansaţi la gradul de jandarm sergent. 

1913  iunie 22.  În noaptea de 20 spre 21  iunie s‐a primit ordinul de mobilizare generală a  întregii armate  române pe  ziua de 23  iunie  cu  Înaltul Decret Regal  № 4609. Pe ziua de 23 iunie dl general Berlescu Anton a fost numit Mare Pretor a întregii Armate, lăsând comanda Corpului Jandarmeriei dlui col. Cezianu Pavel. 

Căpitanul Schipor fiind numit Pretor la Divizia 8 a fost înlocuit pe timpul lipsei cu subl. de rezervă Borcea Panait mobilizat. 

La serviciul de Pretor s‐au trimis mai mulţi jandarmi activi şi complectaşi.  

1913  iunie 23. Tot prin acelaşi Decret Regal,  jandarmi  complectaşi aparţinând jud.  Botoşani  au  fost mobilizaţi  la  Comp.  Jand.  Botoşani.  Parte  din  ei  au  fost trimişi  la  posturi  pentru  a  face  serviciu  în  locul  jandarmilor  activi  trimişi  ca mobilizaţi  în diferite servicii specificate  în  tabloul de mobilizare din Cornet,  iar parte  din  i  au  fost mobilizaţi  şi  trimişi  în  diferite  Servicii  la Divizia  f.,  Corp  4, Dizivia 8 şi Serv. Etapelor. 

În timpul de la 21 la 2 iulie, jandarmii Companiei Botoşani au executat trimiterea la corpuri a diferitelor elemente mobilizate cum şi cu îndeplinirea şi completarea rechiziţiilor de animale şi trăsuri, necesare armatei.  

1913 iulie 5. Îndată după terminarea mobilizării şi facerea rechiziţiilor, jandarmii, conform ordinelor în vigoare, au dat concursul şi s‐au executat muncile agricole la ogoarele celor mobilizaţi.  În acelaşi timp s‐au  luat măsuri a se ajuta  familiile mobilizate sărace. 

 

30  

1913  august  6.  Începându‐se  demobilizarea  parţială  a  trupelor  de  rezervă  și militare, parte din jandarmii de la reşedinţa Companiei, au fost rechemați să facă cordonul sanitar. 

1913  august  25.  S‐a  dat  Decretul  de mobilizare  generală №  5510.  Căpitanul Schirol Al. reluând comanda Companiei jandarmi. 

1913 august 28. Sublocot. de rezervă Borcea Panait a fost demobilizat definitiv. 

1913  august  31.  Încheiat  pacea  la  Bucureşti  şi Germania  rămâne  stăpână  pe Silistra, Turtucaia, Dobrici, Balcic. 

1913  septembrie  20.  Jandarmul  sergent  major  Bercuţa  V.  a  descoperit  pe  V.  Ungureanu  şi  D.  V.  S.  Darangă  autorii  a mai multor  furturi  de  vite.  S‐au înaintat parchetului. 

1913 octombrie 3. S‐a descoperit de către  jandarmul sergent major Bercuţa  și  A. Lupului o bandă de hoţi de cai, care operau  furturile  şi caii  îi  treceau peste Prut în Rusia. Aceştia sunt: Dumitru Gafton, Petru Mata, I. D. Gavrilă. 

1913 octombrie 5. S‐au lăsat în concediu până la 31 octombrie pe toţi jandarmii caporali şi brigadieri contingent 1911. 

1913  octombrie  5.  S‐au  primit  de  la  Corpuri  18  soldați  destinaţi  a  deveni jandarmi  caporali.  Aceştia  din  cont.  1913  echipându‐se,  s‐au  trimis  la  Secţia Bucecea unde au urmat  Şcoala sub conducerea  jandarmului plutonier Mocanu Gheorghe, şeful secţiei. 

 

31  

1913 noiembrie 8. Fiind patronul Corpului Jandarmi noi care urmează şcoala  la reşedinţa  Secţiei  am  depus  jurământul  în  prezenţa  căpitanului  Schipor  Al., comandantul Companiei, cu care ocazie s‐a citit şi ordinul dlui general Berlescu, Inspect. Jand., dat cu Ordin de Zi 839. 

1913  noiembrie  8.  Se  trec  în  concediu  de  complectare  jandarmii  caporali  din contingent 1911 în număr 19, cu Ordin de Zi № 7709. 

1913  noiembrie  16.  Jandarmii  contig.  1913  terminând  cursurile  şcolii,  au  fost examinaţi de dl. lt. col. Gheorghiu M., insp. Circ. 4, reuşind 16 din ei, pentru care s‐a  cerut  avansarea  la  gradul  de  caporal.  Totodată  s‐au  repartizat  şi  trimis  la posturi pentru executarea serviciului. 

1913  decembrie  1.  În  noaptea  de  30  noiembrie,  pe  șos.  Botoşani‐Ştefăneşti, locuitorul Lord. Murgu a fost jefuit de bani şi lucruri. În urma cercetărilor făcute de  jandarmul  sergent major  Toma D.,  şeful  Postului  Viforeni,  s‐au  descoperit autorii  în  persoana  indivizilor:  I.D.  Colin,  D.I.  Melinte  şi  Gh.  Popa  din  com. Viforeni, satul Tomeşti. 

1913 decembrie 1. Jandarmul sergent major Bercuţa, şeful Postului Ştefăneşti şi jandarmul  sergent  major  A.  Lupului,  şeful  Postului  Călăraşi  au  descoperit  în persoana  indivizilor Gh. Mata, D. Gafton  şi V. Grigoraş, pe  autorii mai multor furturi de vite  şi cai comise de ei  în vara anului 1913, pe care vite  şi cai  le‐au trecut în Rusia. Indivizii arestaţi şi depuşi în Arestul preventiv.                                                             9 Pătat pe ultima cifră.

 

32  

1913 decembrie 25.  În noaptea de 24‐25,  femeia Zenovia C. Honcea din  satul Paluceşti,  com.  Cucoreni  a  fost  ucisă  cu  cuţitul  de  fiul  ei  Vasile  C.  Honcea. Individul  dispărut.  Jandarmul  plutonier Mocanu  şi  şeful  Secţiei  S,  jandarmul sergent  major  Istrate  D.,  şeful  postului,  urmărindu‐l,  l‐a  prins  şi  cercetat. Individul înaintat parchetului. 

1913  decembrie  28.  Locuitorul  V.  Filipescu  din  com.  Siminicea  în  noaptea  de  27‐28 decembrie a fost omorât de indivizii Petrea şi Th. Antoneac din Siminicea. Indivizii dispăruţi. 

Jandarmul  plutonier  Negruţa  V.,  şeful  Secţiei  Burdujeni  şi  jandarmul  sergent major  Ciutca  D.,  şeful  postului,  urmărindu‐i,  a  prins  pe  unul  din  criminali  Th. Antoneac care a mărturisit crima. Individul înaintat la parchet. 

1914 ianuarie 1. Jandarmii Bîrsan I., Mitraclescu Max, Chelariu Ion, Zănoaga Ilie, Geangă C., Fedeles Grig., Bornat Gh., Paran V., Padure  Ion, Leonte  Ion, Grigore Gh., Nechita D., Fiscu C.,  în urma examenului dat, au fost avansaţi  la gradul de caporal. 

1914  ianuarie 4. Prin  Înaltul Decret Regal № 66  s‐a primit demisia cabinetului prezidat de dl. T. Macarescu. 

1914 ianuarie 4. Dl. I. C. Brătianu a fost însărcinat cu formarea noului cabinet şi cu Înaltul Decret Regal № 67, Domnia Sa a fost numit preşedinte al Consiliului de Miniştri al noului cabinet, care s‐a constituit astfel: 

I. C. Brătianu, preşedinte al Consiliului şi ministrul de război; 

E. Costinescu, ministrul de finanţe;  

V. Morţun, ministrul de interne; 

Al. Constantinescu, ministrul agriculturii şi domeniilor; 

 

33  

Em. Porumbariu, ministrul de externe;  

Al. Radovici, ministrul comerţului şi industriei; 

Doctor Angelescu, ministrul lucrărilor publice;  

Victor Antonescu, ministrul justiţiei; 

Gh. Duca, ministrul culte şi instrucţiuni. 

1914  ianuarie  5.  Prin  Înaltul  Decret  Regal  №  73,  dl medic maior  în  rezervă Dionisie Goilav a fost numit prefect al judeţului Botoşani. 

1914  ianuarie  6.  Cu  Decret  Regal  №  4609  din  19  iunie  1913,  decretându‐se mobilizarea  întregii armate, Compania  Jand. Botoşani a  fost mobilizată  în două feluri: una partea sedintară şi posturi,  iar o parte  la activă cu diferite servicii  în Companie. 

Comandantul Companiei  titular  căpitan  Schipor Alexandru a  fost numit Pretor Divizia  8‐a,  iar  comandant  al  Companiei  la  partea  sedintară  s‐a  încredinţat sublocot. de rezervă Borcea Panainte. 

Jandarmii care au luat parte în campanie şi cei rămaşi la partea sedintară au fost  

a) În Companie La Serviciul de Pretor a Diviziei a 8‐a. 

Popovici C. Ion sergent major, Cucu I. Petru  

La Serviciul de Pretor Divizia 7‐a. 

Stolniceanu Constantin sergent major, Onciu Nistor brigadier, Dima N‐lai brigadier. 

 

34  

La Serviciul Pretor Corpul 4 Armată. 

Cluci Gh. sergent complec., Blană Neculai sergent complec. 

A. Mihălachioaei Dumitru caporal comp., Cercel Dumitru caporal comple., Vârlan Vasile caporal comp. 

La Serviciul Pretor Divizia 4‐a Rezervă. 

Măciucă  I.  sergent  compl.,  Guşă  Vasile  sergent  compl.,  Pădurariu  Gh. caporal  compl.,  Horomnea  V‐le  caporal  compl.,  Bucătaru  Gh.  caporal  compl., Ciobotaru I. caporal compl., Călin I. caporal compl., Gafencu I., caporal compl. 

La Serviciul de Etape Corpul 4 Armată. 

Iftime Const. sergent activ, A. Ioanei Ioan cap. complect., Cernescu Vasile cap.  complect., Turculeţ Th.  caporal  complet., Petruţa Manole  cap.  complect., Serpeanu V‐le cap. complect. 

La partea Sedintară 

Tonegaru  Gh.  plot.  major  secretar,  Maga  V‐le  sergent  major,  şeful Postului Comandareşti, Grigoraş N. plot. şef Secţie Suliţa, A. Lupului V‐le sergent major, şeful Postului Călăraşi, Petrovici Dumitru plot., şef Secţia Dăugeni, Mazilu N‐lai sergent major, şeful Postului Rădeni, Vântur Mihai plot., şeful Secţiei Corni, Oprea  V.  I.  sergent major,  șeful  Postului  Viforani, Munteanu  V‐le  plot.,  şeful Secţiei Hârlău, Văideanu V. sergent major, șeful Postului Truşeşti, Andrei Costea 

 

35  

plot.,  şeful  Secţiei  Ştefăneşti,  Bercuţa  V‐le  sergent  major,  şeful  Postului Ştefăneşti, Buznea Gh. plot.,  şeful  Secţiei Botoşani, Onică Alex  sergent major, şeful  Postului  Cristeşti, Mocanu  Gh.  plot.,  şeful  Secţiei  Bucecea,  Trifescu  Gh. sergent major, şeful Postului Coşula, Neguriţa V‐le plot., şeful Secţiei Burdujeni, Murărescu Dumitru  sergent major,  şeful Postului  Todireni,  Şova N‐lai,  sergent major,  şeful  Postului  Salcea, Maftei V‐le  sergent major,  şeful  Postului  Poiană, Enache  N‐lai  sergent  major,  şeful  Postului  Corni,  Macovei  Dumitru  sergent major,  şeful Postului Albeşti, Ciutea C.  sergent major,  şeful Postului Siminicea, Popa N.  I.  sergent major,  şeful Postului  Suliţa,  Popovici  I.  sergent major  şeful Postului Flămânzi, Popa Gr. V.  sergent major,  şeful postului  Lunca, Debita Gh. sergent major,  şeful  Postului  Vlădeni,  Florea  I.  sergent major,  şeful  Postului Mănăstireni, Galoparu  I.  sergent major,  şeful  Postului  Fântânele, Gherghiu  C. sergent major,  şeful Postului  Slobozia, Rusu V‐le  sergent major,  şeful Postului Tudora, Toma Dumitru sergent major, şeful Postului Frumuşica, Ghidu Dumitru sergent  major,  şeful  Postului  Curteşti,  Postolache  V.  I.  sergent  major,  şeful Postului Cocorăni, Canta Th. sergent major, şeful Postului Leorda, Morariu Grig. sergent major, şeful Postului Ungureni, Rancă Gh. sergent major, şeful Postului Nicşani,  Lefter  Th.  sergent  major,  şeful  Postului  Băluşeni,  Istrate  C.  sergent major,  şeful Postului Bucecea, Obuz Th. brigadier  comp.,  Secţia Dăugeni,  Laza  N‐lai  sergent major,  şeful  Postului  Drăcşani,  Ştefănescu  Th.  brigadier  comp., Secţia  Bucecea,  Vasilache  Gh.  sergent  major,  şeful  Postului  Româneşti,  A. Nichitei Gh. caporal, Postul Lunca, Fodor Petru sergent major, şeful Postului Deleni, Bejan Gh. caporal, Postul Mănăstireni, Lăzăscu Alex. sergent major, şeful 

 

36  

Postului Bârsănești, Ioil V. caporal, Postul Dumbrăveni, Ştefan I., sergent major, şeful Postului Vânători,  Tocariuc Dumitru  caporal, Postul Ungureni, Ciurea Gr. sergent major,  şeful Postului M. Ruptă, Bârjovianu C.  caporal, Postul Cristeşti, Murariu Th. Gh. sergent major, şeful Postului Popouţi, Stoica C. caporal, Postul Truşeşti, Cocuz N. sergent major, şeful postului Stăuceşti, A. Vădanei Ilie caporal, Postul  Salcea,  Deaconu  C.  sergent,  şeful  Postului Mihăloşeni,  Diaconescu  V.I. caporal, Postul Tudora, Tudorică Ad. sergent compl., Postul Dăugeni, Olariu Gh. caporal, Postul Slob. Secătura, Leonte Const. sergent compl., Postul Burdujeni, Antohi  I.  caporal,  Postul  Deleni,  Mazarine  Gh.  sergent  major,  şeful  Postului Dumbrăveni,  Cotiga Gh.  caporal mag.,  reşed.  Companiei, Dabija  I.,  sergent  f., reşed.  Companiei,  Bălăuţă  I.  caporal,  Postul  Albeşti,  Firea  Th.  sergent,  Postul Vereşti,  Bejenaru  V.  caporal,  Postul Dumbrăveni,  Andronic  C.,  sergent,  Postul Bucecea,  Morariu  Gh.,  caporal,  Postul  Vlădeni,  Istoc  Giurgi  sergent,  postul Curteşti,  Dorobăţ  C.  caporal,  Postul  Româneşti,  Crăciun  Alex.  sergent,  Postul Viforani,  Ţaranu  I. caporal, Postul Tudora, Armaşu  Ilie  sergent, Postul Popouţi, Miron  V‐le  caporal,  Postul  Popouţi,  Cocea  Ilie  sergent,  Postul  Ionăşeni, Munteanu Gh. caporal, Postul Stănceşti, Bostan V‐le sergent, Postul Siminicea, Radu Ioan caporal, Postul Vânători, Cazacu N. sergent, Postul Burujeni, Pricop N. caporal,  Postul  Burdujeni,  Stoica  N.  sergent,  Postul  Leorda,  Danu  N.  caporal, Postul Dracşani, Stoica V‐le sergent, Postul Nicşeni, A. Savei Th. caporal, Postul Fântânele,  Ciomaga  Gh.  Brigadier,  Secţia  Corni,  Grigoriu  I.  caporal,  Postul Bârsăneşti,  Poiana  Ilie  caporal,  Postul  Cocorăni,  Avam  Costache  caporal,  Postul  Comândăreşti,  Popescu  St.  Brigadier,  Secţia  Botoşani,  Florea  Gh.,  

 

37  

reşed.  Companiei,  Cracea  V‐le  brigadier,  Secţia  Frumuşica,  Rotaru  C.  Caporal, Postul  Flămânzi,  Bădin  Al.  Brigadier,  Secţia  Suliţa,  Avram  Constantin  caporal, Postul M. Ruptă, Isac Dumitru bigadier, Secţia Ştefăneşti, Niagu I. caporal, Postul Băluşeni, Dima N‐lai brigadier, Secţia Burdujeni, Strugaru Petru caporal, postul Frumuşica,  Țurcanu  C.  caporal,  Postul  Dangau,  Axinte  I.  Alec.  caporal  comp., Postul  Suliţa,  Mâţa  Iorgu  caporal,  Postul  Călăraşi,  Fecioru  Dumitru  caporal comp., Postul Poiana, Simin V‐le caporal, Postul Rădeni, Petrila A. Gh. caporal, Postul  Ştefăneşti, Teslariu  I. V‐le  caporal  comp., Postul Corni, Pintilii  I.  caporal comp., Postul Mihăloșeni, Bădărău  I. M. caporal comp., Postul Coşula, Morariu Gh.  caporal  comp.,  Postul  Suliţa,  Turculeţ  Th.  caporal  comp.,  Postul Cocorani, Sorohan Th. Gh. caporal comp., Postul Călăraşi. 

1914 ianuarie 5. La 5 august 1913, M.S. Regele a dat următorul Înalt Ordin de Zi publicat în Monitorul Oastei № 34 din 5/8 1913. 

Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, 

Înălţătorul  avânt  cu  care  aţi  răspuns  chemării  mele  într‐un  ceas  de  grea cumpănă, mi‐a  dovedit  din  nou  că  sunteţi  oricând  gata  a  vă  da  viaţa  pentru patrie. 

Aţi plecat voioşi şi cu încredere pe câmpul de onoare, părăsind holdele voastre, hotărâţi  de  a  înfrunta  cu  bărbăţie  toate  primejdiile  războiului.  Mulţi  dintre camarazii voştri au căzut  jertfă bolilor nemiloase de peste Dunărea. Dureroasa lor  pierdere  a  sângerat  inima  mea.  Niciodată  nu  voi  uita  mărturisirile  de dragoste cu care m‐aţi înconjurajat pe amândouă ţărmurile Dunărei în ziua când 

 

38  

armata, sub ochii mei, a trecut a doua oară acest fluviu măreţ. Strigătele voastre înflăcărate  au  găsit  un  puternic  răsunet  de  la  Carpaţi  până  în  Balcani  şi  au pătruns adânc în inima mea de bucurie. 

Aţi  ajuns  cu  o  repeziciune  mai  presus  de  toate  aşteptările  până  în  creasta munţilor Bulgariei. 

Prezenţa voastră acolo a impus pacea fără vărsare de sânge, a mărit ţara noastră cu un ţinut însemnat spre întărirea hotarului ei şi a înălţat vaza României în ochii tuturor.  În  amintirea  acestor  fapte  veţi  purta  cu  cinste,  pe  piept,  un  semn doveditor al bărbăţiei voastre. 

În  curând  vă  veţi  putea  întoarce  la  căminele  voastre  cu  înalta  mulţumire sufletească că v‐aţi făcut datoria şi că aţi scris una din cele mai mândre pagini ale istoriei patriei.  

Să  plecăm  cu  smerenie  capetele  noastre,  înălţând  rugi  fierbinţi  către  A‐Tot‐Puternicul  care  ne‐a  învrednicit  să  trăim  aceste  zile  înălţătoare  şi  să  lăsăm urmaşilor noştri o Românie mai tare şi cu mai mare încredere în vitejia fiilor săi.  

Din  tot  sufletul mulţumesc  scumpei mele  armate  pe  care  de‐a  pururea  o  voi înconjura cu o părintească dragoste. 

Dat în Bucureşti, la 31 iulie 1913. 

(ss) Carol 

1914 ianuarie 5. La 2 septembrie 1913, A.S.R. Principele Ferdinand, comand. de căpetenie al armatei a dat următorul Ordin de Zi. 

 

39  

Ostaşi, 

În momentul  în care părăsesc comanda de căpetenie a Armatei de Operaţiuni, îmi este o datorie sufletească să arăt ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei adâncurile şi viile mele mulţumiri. Vă  întoarceţi  acasă,  unii  din  garnizoanele  voastre,  alţii  la  ocupaţiile  voastre paşnice,  toţi  însă  cu  simţământul  că  v‐aţi  făcut  datoria  cu  sfinţenie,  şi  că  aţi contribuit ca ţara voastră să iasă mărită în ochii lumii întregi. Prin  avântul  vostru  voios  la mobilizare,  prin  puterea  voastră  de  rezistenţă  şi abnegaţie  în  timpul marşurilor grele  şi  lungi, prin disciplina ce aţi arătat  în  tot timpul  campaniei,  v‐aţi dovedit demni de  încrederea  ce prea  Înaltul  şi Marele vostru Căpitan şi Rege pusese în voi. Purtarea voastră camaraderiască şi jertfelnică faţă de greaua şi cruda boală ce a cuprins mulţi dintre  voi  şi  a  stins  atâtea  vieţi pline de nădejde,  vă dă un nou drept la dragostea şi respectul superiorilor voştri. Amintirea acestor victime va rămânea neştearsă în inimile noastre. 

Ostaşi, 

Despărţindu‐mă astăzi de voi, o fac cu adâncă mulţumire pentru timpul petrecut în mijlocul vostru, mulţumire care se înaintează pe strânsele legături de dragoste şi încredere ce ne unesc în frumoasa noastră oştire. 

Dat la Zimnicea, la 22 august 1913. 

Comandantul de căpetenie al armatei, 

(ss) Ferdinand Principe al României. 

 

40  

1914  ianuarie  5.  La  1  septembrie  1913,  domnul  general  Berlescu  Anton, Inspector General  al  Jandarmeriei  şi Mare  Pretor  al Armatei mobilizate  a  dat următorul Ordin de Zi № 540 din 1/9‐1913.  Întorcându‐mă  de  la  serviciu  de Mare  Pretor  al  Armatei  de Operaţiuni,  reiau comanda Corpului pe ziua de 1 septembrie 1913. Din laudele şi mulţumirile ce am primit de la comandamentele respective pentru serviciile  jandarmilor,  din  rapoartele  pretorilor  şi  din  constatările  ce  am  avut ocazie a face personal pe tot timpul de operaţiuni al armatei active  în Bulgaria, reiese că toţi jandarmii de la Comandamente şi Serviciul Etapelor au dat deplină dovadă de o perfectă disciplină, devotament şi conştiinţă în serviciul lor. Din  întregul  efectiv  de  1128  jandarmi mobilizaţi  la  partea  activă,  nu  ni  s‐au semnalat  cazuri de  indisciplină, nu am avut nicio pierdere  şi nici  chiar bolnavi evacuaţi  cu  toate  greutăţile  serviciului  şi epidemia  ce era  în Bulgaria,  ceea  ce dovedeşte  străşnicia  ce  fiecare  jandarm  a  pus  în  îndeplinirea  serviciului, respectarea prescripţiunilor higienice şi a măsurilor disciplinare, spre a fi oricând şi oricum, la serviciul armatei. Sunt mândru de acest devotament ostăşesc ce aţi pus cu atâta prisosinţă, pentru serviciul patriei  şi  tron;  vă puteţi  întoarce  la  căminele  voastre,  cu mulţumirea sufletească că v‐aţi îndeplinit cu sfinţenie datoriile voastre pentru ţară. Mergeţi  sănătoşi  în  sânul  familiilor  voastre  cei  demobilizaţi,  ceilalţi,  reluaţi‐vă serviciul obişnuit; şi unii şi alţii, folosiţi‐vă de învăţămintele ce aţi putut trage, în tot timpul campaniei, mai cu seamă în ţară străină. 

Dat în Bucureşti, astăzi 1 septembrie 1913. 

Inspector General (ss) Berlescu 

 

41  

1914  ianuarie  5.  Prin  Decretul  Regal  №  (…)  din  (…)  s‐a  conferit  căpitanului Schipor  Alexandru,  comandantul  Companiei  Botoşani,  medalia  „Bărbăţia  şi Credinţa” clasa I‐a. 

1914 ianuarie 5. La 1 ianuarie 1914, M.S. Regele Carol I a dat următorul Ordin de Zi № 1, publicat în Monitorul Oastei № 1 din 1914. 

Ostaşi, 

Puteţi  privi  cu mândrie  anul  care  s‐a  dus.  El  va  rămâne  neşters  în  amintirea voastră prin însemnătatea faptelor săvârşite. V‐aţi împlinit datoria mai presus de orice  laudă. Simt, dar, o vie mulţumire a vă  împărtăşi adânca mea recunoştinţă pentru graba cu care aţi răspuns la chemarea ţării. 

Aţi arătat că  în orice clipă Patria se poate  rezema pe voi. Dacă n‐au  fost  lupte sângeroase, totuşi aţi dovedit adevărate însuşiri războinice, răbdând cu bărbăţie toate  ostenelile  şi  neajunsurile. Aţi  înfruntat  boala  nemiloasă  ca  nişte  voinici. Întipărite  pe  vecie  vor  fi  în  inimile  noastre  numele  acelora  care  nu  s‐au mai întors la căminurile lor. 

Fiți pururea însuflețiți de înaltele simțăminte care v‐au călăuzit în acele vremuri mari și care vor rămânea fala armatei. 

Medalia Avântului, care vă  împodobește pieptul, vă va aminti vouă și viitorimii acțiunea măreață, care prin grabnica și hotărâta ei îndeplinire a ridicat și mai sus renumele vostru. 

 

42  

Vă mulțumesc călduros pentru ascultarea  și disciplina ce  le‐ați arătat  în aceste zile  înălțătoare,  fără  să dați o  clipă  înapoi  în  fața  jertfelor  și greutăților de  tot felul pe care împrejurările le impuneau. 

Să dea Dumnezeu  ca Anul Nou  să  vă dăruiască  fericire  și belșug. Din  adâncul inimii vă urez mulți ani. 

Dat în București, la 1 ianuarie 1914. 

(ss) Carol. 

      

 

43