Istoric Dactiloscopie in Romania
3
Inceputurile dactiloscopiei în România Despre primele informaţii legate de dactiloscopie în România sfârşitului de secol XIX vorbeşte dr. Constantin Ţurai într-una dintre lucrările sale, „Enigmele unor amprente” : „Toate declaraţiile ce se luau anchetaţilor şi martorilor neştiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de aceştia conform obiceiului, prin punere de deget, după ce li se citea conţinutul. La 1 septembrie 1886, când apare Legea pentru autentificarea actelor, unde în art. 16 şi 18 se reglementează modul cum se autentifică actele celor neştiutori de carte, „care trebuie subscrise prin punere de deget sau aplicarea unei ştampile sau peceţi”, organele poliţieneşti ştiau cum trebuie făcută această punere de deget. Comisarii şefi ai brigăzilor de cercetări şi secretarii acestora ştiau că trebuie făcută cu atenţie, pentru a reda clar conţinutul liniilor ce formau desenul acelui deget.” Cel care a contribuit la introducerea metodei dactiloscopice în România a fost prof. dr. Mina Minovici, care înfiinţează în 1892 prima şcoală de antropologie, pentru pregătirea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie, şi care, interesat şi atras de noile studii ale lui Vucetich, devine în scurt timp un adept înflăcărat al dactiloscopiei. Din 1894 criminalii condamnaţi erau amprentaţi şi înregistraţi, iar în 1896 Mina Minovici obţine primul succes românesc în identificarea infractorilor cu ajutorul liniilor papilare. În cazul unui furt de la o tipografie, la faţa locului a fost găsită o urmă digitală imprimată pe o hârtie dintr-o condică, pe baza căreia autorul a fost identificat. Dr. Ţurai subliniază : „Prof. Mina Minovici a fost promotorul, teoreticianul şi cel mai competent om de ştiinţă de la noi, care s-a dedicat studiilor antropometrice şi dactiloscopice în scopul promovării metodelor ştiinţifice şi de identificare a recidiviştilor”.
Transcript of Istoric Dactiloscopie in Romania
Inceputurile dactiloscopiei n Romnia
Despre primele informaii legate de dactiloscopie n Romnia sfritului de secol XIX vorbete dr. Constantin urai ntr-una dintre lucrrile sale, Enigmele unor amprente : Toate declaraiile ce se luau anchetailor i martorilor netiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de acetia conform obiceiului, prin punere de deget, dup ce li se citea coninutul.
La 1 septembrie 1886, cnd apare Legea pentru autentificarea actelor, unde n art. 16 i 18 se reglementeaz modul cum se autentific actele celor netiutori de carte, care trebuie subscrise prin punere de deget sau aplicarea unei tampile sau pecei, organele poliieneti tiau cum trebuie fcut aceast punere de deget. Comisarii efi ai brigzilor de cercetri i secretarii acestora tiau c trebuie fcut cu atenie, pentru a reda clar coninutul liniilor ce formau desenul acelui deget.
Cel care a contribuit la introducerea metodei dactiloscopice n Romnia a fost prof. dr. Mina Minovici, care nfiineaz n 1892 prima coal de antropologie, pentru pregtirea ofierilor i agenilor de poliie, i care, interesat i atras de noile studii ale lui Vucetich, devine n scurt timp un adept nflcrat al dactiloscopiei.
Din 1894 criminalii condamnai erau amprentai i nregistrai, iar n 1896 Mina Minovici obine primul succes romnesc n identificarea infractorilor cu ajutorul liniilor papilare. n cazul unui furt de la o tipografie, la faa locului a fost gsit o urm digital imprimat pe o hrtie dintr-o condic, pe baza creia autorul a fost identificat.
Dr. urai subliniaz : Prof. Mina Minovici a fost promotorul, teoreticianul i cel mai competent om de tiin de la noi, care s-a dedicat studiilor antropometrice i dactiloscopice n scopul promovrii metodelor tiinifice i de identificare a recidivitilor.
Prima expertiz dactiloscopic prezentat justiiei romne s-a efectuat n anul 1914, n cazul colosalului furt de bijuterii din reedina bucuretean a d-nei Elena Cretzulescu. La locul faptei a fost ridicat de pe marginea seifului o urm papilar palmar, pentru care Nicolae Episcopescu, eful Serviciului de Identitate i Fotografie din Prefectura Poliiei Capitalei a ntocmit o expertiz n care demonstra c urma a fost creat de regiunea hipotenar a minii drepte a numitului Christu Sotiriu, arhitectul d-nei Cretzulescu, care fcea parte din anturajul acesteia. Nu s-a putut ns stabili vechimea urmei i nici dac persoana n cauz nu a avut acces la seif n ziua comiterii furtului. Cu toate dovezile tiinifice aduse de Poliie, acuzatul a fost achitat i abia n 1918, la rejudecarea faptei, a fost acceptat ca mijloc de prob expertiza dactiloscopic . Condamnarea lui Sotiriu n anul 1918 a marcat un triumf al amprentei digitale ca factor de prob n stabilirea adevrului.
Din 1914, dr. Andrei Ionescu se va ocupa de organizarea noului cazier dactiloscopic din Serviciu de Identificare al Poliiei. La metoda de clasificare inventat de argentinianul Vucetich (1901), dr. Andrei Ionescu introduse ideea nomenclaturii latine a tipurilor desenelor dup numrul deltelor, realizat la Madrid de spaniolul Oloritz (1904), i concepia propus de norvegianul Daac (1906), ca primul element al fraciei din formula de clasificare s fie reprezentat de degetele arttoare . La aceast decizie au fost luate n considerare i observaiile fcute asupra desenelor papilare de la degetele arttoare ale romnilor, unde se confirma opinia lui Daac c variabilitatea tipurilor de desene la aceste degete e mai mare dect la police sau cellalte degete.
Odat cu adoptarea formulelor dactiloscopice, cartarea fielor cu amprente digitale a devenit posibil, iar gsirea uneia anume era o chestiune de cteva minute, indiferent ce nume purta cel ce era supus verificrii.
Din 1925, ef al Serviciului Central de Identificare a devenit dr. Valentin Sava, care a preluat n 1929 de la Direcia General a Penitenciarelor un nr. de 300.000 fie dactiloscopice, recoltate timp de 20 de ani, reprezentnd o important colecie a delicvenilor recidiviti.
Odat cu organizarea cazierului judiciar n 1936, fiele dactiloscopice erau ntocmite pentru toi inculpaii, aflai fie n stare de libertate, fie n stare de arest preventiv- nc din faza trimiterii lor n judecat.
Datorit bunei organizri i funcionri a serviciului de cazier judiciar i identificare judiciar, la ora actual baza de date dactiloscopice a Poliiei cuprinde sute de mii de persoane luate n eviden dup impresiuni digitale i asigur o desfurare coerent i fructuoas a procesului de identificare a persoanelor dup amprentele papilare.
C-tin urai, Istoricul descoperirii fptuitorului dup urmele desenelor papilare n Romnia, vol. coala romneasc de criminalistic, Ed. Ministerului de Interne, Bucureti, 1975.
C-tin urai, Enigmele unor amprente
