Istoria Timișoarei...Istoria Timișoarei De la Wikipedia, enciclopedia liberă Timișoara are o...
Transcript of Istoria Timișoarei...Istoria Timișoarei De la Wikipedia, enciclopedia liberă Timișoara are o...
Istoria Timișoarei
De la Wikipedia enciclopedia liberă
Timișoara are o istorie icircndelungată care icircncepe cu antice așezări umane pe actuala
vatră a orașului și mai apoi cu apariția primei cetăți fortificate icircn jurul secolului
XII Cetatea a trecut prin diferite stăpacircniri care i-au marcat profund cursul
dezvoltării A icircnceput să se dezvolte sub stăpacircnirea ungară a lui Carol Robert de
Anjou icircn secolul XIV devenind pentru scurt timp și capitală a Regatului Ungar
Cetatea a fost apoi cucerită de otomani icircn 1552 și pentru aproape două secole a
devenit un important bastion militar turcesc Icircn 1716 istoria Timișoarei ia o
puternică icircntorsătură cacircnd cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic și icircncepe
reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a Banatului Colonizarea
Banatului face din Timișoara un adevărat centru multicultural și multiconfesional
Construcția canalului navigabil Bega dă un avacircnt puternic dezvoltării economice și
a comerțului Orașul cunoaște o perioadă de icircnflorire fără precedent ajungacircnd să
primească numele de Mica Vienă ca recunoaștere a importanței și frumuseții lui
Icircn 1919 Banatul se unește cu Romacircnia și icircn Timișoara se instaurează pentru prima
dată administrația romacircnă Ocupația sovietică postbelică marchează icircnceputul
perioadei comuniste perioadă care ia sfacircrșit icircn 1989 odată cu Revoluția
anticomunistă revoluție pornită tocmai din orașul de pe Bega
Vechea stemă a Timișoarei
Cuprins
bull 1Timpuri străvechi
bull 2Atestarea documentară a castrului Tymes
bull 3Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
o 31Răscoala lui Gheorghe Doja (1514)
o 32Atacul otoman (1552)
bull 4Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
o 41Răscoala antiotomană (1594)
o 42Tentative de recucerire
o 43Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
bull 5Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
o 51Timișoara oraș liber regesc
o 52Colonizarea germană
o 53Reconstrucția cetății
o 54Comandanții cetății Timișoara
o 55Canalul Bega
o 56Epidemiile de ciumă și holeră
o 57Revoluția de la 1848
o 58Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
bull 6Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
bull 7Secolul XX
o 71Primul război mondial
o 72Republica bănățeană
o 73Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
o 74Timișoara interbelică
o 75Al Doilea Război Mondial
bull 8Timișoara sub regimul comunist
o 81Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
bull 9Revoluția din 1989
bull 10Evoluția populației
bull 11Note
bull 12Bibliografie
bull 13Legături externe
bull 14Vezi și
Timpuri străvechi
Primele urme ale prezenței omului pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din
neolitic mai bine de 6000 de ani icircn urmă Poziția geografică a vetrei pe care s-a
dezvoltat orașul Timișoara aproape icircn centrul unei zone delimitate de trei artere
importante de circulație (Mureș Tisa Dunărea) fertilitatea Cacircmpiei bănățene
luncile și mlaștinile icircntinse din preajmă au oferit icircncă din vechime condiții
favorabile de hrană și viețuire a oamenilor
Icircn cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținacircnd culturii Vinca iar
icircn altă locație un complex de locuințe și ceramică De asemenea au fost
descoperite obiecte aparținacircnd acestei perioade (anul 4000 icircChr) icircn cartierele
Cetate Mehala și la Pădurea Verde
Referitor la perioada bronzului cea mai relevantă descoperire este o necropolă de
incinerație icircn cartierul Fratelia unde arheologii au scos la lumină 200 de morminte
și 400 de vase Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă
Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și icircn Fabric și Mehala
Epoca fierului legată puternic de icircnflorirea civilizației geto-dacă este destul de
slab reprezentată Au fost descoperite ceramică monede romane și un cuțit la
Pădurea Verde Din perioada romană au fost descoperite monede fibule și un vacircrf
de lance icircn cartierele 1 Mai și Mehala Icircn vatra orașului este atestată o continuitate
și după retragerea aureliană Icircn cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de
racircșniță semințe carbonizate gropi de provizii toate datacircnd din secolele III-IV și
care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor iar resturile de vacircnat
indică practicarea vacircnătorii De asemenea icircn așezarea de la Cioreni s-a descoperit
ceramică autohtonă dar și romană aparținacircnd secolelor II-IV iar locuirea așezării
se prelungește pacircnă icircn secolele VIII-IX Tot icircn acestă așezare a fost identificată o
necropolă aparținacircnd feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte
Este vorba de același lucru și icircn cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde
materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite icircn acest loc au dus la concluzia
existenței aici a unei așezări daco-romane icircn secolele II-III
Atestarea documentară a castrului Tymes
Se presupune că icircn secolul IX cneazul Glad domnea peste aceste locuri El a
acceptat suveranitatea ungară Totuși pacircnă acum nu a fost descoperit nici un
document care să dateze din acea perioadă Prima atestare documentară a localității
Timișoara este destul de controversată aceasta fiind plasată de specialiști fie icircn
1212 fie icircn 1266 Icircn această perioadă cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară
iar fortificația consta dintr-un val de pămacircnt cu palisadă care era apărată din trei
părți de brațe de apă iar pe a patra latură de un canal Așezarea care a evoluat icircn
această zonă nu dobacircndise pacircnă atunci o importanță politică economică socială
sau religioasă pentru că rolul dominant icircn zonă icircn plan politic și spiritual icircl avea
Cenadul Icircn 1175 este menționat comitatul Timiș dar sursele nu menționează care
este centrul economic și administrativ al acestuia Icircn momentul atestării sale acesta
făcea parte din comitatul Timiș o unitate administrativ teritorială a regatului ungar
Teritoriul cunoscut mai tacircrziu ca Banat cu centrul administrativ icircn bdquoUrbs
Morisenardquo (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari icircn jurul anului 1030 și
icircncorporat regatului ungar
Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
Ioan (Iancu) Huniade
Fiind așezată icircntr-un punct strategic de unde putea fi controlată o mare parte a
Cacircmpiei Banatului atacirct Timișoara cacirct și funcția de comite de Timiș devin din ce icircn
ce mai importante Timișoara primește un impuls deosebit icircn timpul domniei
regelui Carol Robert de Anjou care icircn urma vizitei sale din 1307 ordonă
construirea unui palat regal pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit
de Ioan de Hunedoara iar icircn timpul anarhiei feudale acesta chiar icircși va muta
capitala la Timișoara Stabilirea curții regale icircn acest loc a determinat o creștere
demografică a așezării dar importanța ei devine și comercială și politică
Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani icircntre 1316-
1323 Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara icircn 1330 cacircnd pornește de
aici icircmpotriva lui Basarab I Domnul Țării Romacircnești Palatul regal a fost ridicat cu
meșteri italieni și era organizat icircn jurul unei curți dreptunghiulare avacircnd un corp
principal care era prevăzut și cu un donjon sau un turn
Timișoara va juca un rol important și icircn lupta cu noua amenințare de la Sud turcii
otomani Icircn 1394 turcii conduși de Baiazid trec pe lacircngă Becicherecul Mare și
Timișoara icircn drumul lor spre Țara Romacircnească unde vor fi icircnfracircnți de către
voievodul muntean Mircea cel Bătracircn icircn bătălia de la Rovine Timișoara va servi
din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine de data aceasta icircn
vederea confruntării de la Nicopole După icircnfracircngerea creștinilor turcii vor devasta
Banatul pacircnă la Timișoara de unde vor fi alungați de către comitele de Timiș
Ștefan de Lossoncz (Lossonczy Istvaacuten)
Numirea lui Ioan Huniade icircn 1440 icircn funcția de comite de Timiș marchează un
capitol aparte din istoria Timișoarei Ioan Huniade va fi cunoscut icircn icircntreaga
regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor fiind considerat
icircn acea vreme apărător al creștinătății El va transforma orașul icircntr-o tabără militară
permanentă și icircn domiciliul său pentru că se mută icircmpreună cu familia Astfel
cetatea va rămacircne icircn posesia Corvineștilor pacircnă icircn 1490 Iancu de Hunedoara se
ocupă și de refacerea vechiului castel cu ajutorul unui arhitect italian După
moartea lui Ladislau al V-lea regele Ungariei Matei Corvin fiul lui Ioan Huniade
este ales suveran al Ungariei (1458) Acesta este considerat de către istoriografia
maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei Odată cu
extinderea teritorială a Imperiului Otoman icircn această parte a Europei Timișoara
prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale devine cheia unui icircntreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei Din această cauză icircncercările de
cucerire ale turcilor devin din ce icircn ce mai insistente Astfel tentative de cucerire a
cetății au loc icircn anii 1462 1467 dar toate aceste expediții au eșuat Icircn anul 1478
Matei Corvin numește icircn funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu
Răsoala lui Gheorghe Doja (1514)
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Cuprins
bull 1Timpuri străvechi
bull 2Atestarea documentară a castrului Tymes
bull 3Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
o 31Răscoala lui Gheorghe Doja (1514)
o 32Atacul otoman (1552)
bull 4Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
o 41Răscoala antiotomană (1594)
o 42Tentative de recucerire
o 43Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
bull 5Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
o 51Timișoara oraș liber regesc
o 52Colonizarea germană
o 53Reconstrucția cetății
o 54Comandanții cetății Timișoara
o 55Canalul Bega
o 56Epidemiile de ciumă și holeră
o 57Revoluția de la 1848
o 58Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
bull 6Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
bull 7Secolul XX
o 71Primul război mondial
o 72Republica bănățeană
o 73Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
o 74Timișoara interbelică
o 75Al Doilea Război Mondial
bull 8Timișoara sub regimul comunist
o 81Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
bull 9Revoluția din 1989
bull 10Evoluția populației
bull 11Note
bull 12Bibliografie
bull 13Legături externe
bull 14Vezi și
Timpuri străvechi
Primele urme ale prezenței omului pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din
neolitic mai bine de 6000 de ani icircn urmă Poziția geografică a vetrei pe care s-a
dezvoltat orașul Timișoara aproape icircn centrul unei zone delimitate de trei artere
importante de circulație (Mureș Tisa Dunărea) fertilitatea Cacircmpiei bănățene
luncile și mlaștinile icircntinse din preajmă au oferit icircncă din vechime condiții
favorabile de hrană și viețuire a oamenilor
Icircn cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținacircnd culturii Vinca iar
icircn altă locație un complex de locuințe și ceramică De asemenea au fost
descoperite obiecte aparținacircnd acestei perioade (anul 4000 icircChr) icircn cartierele
Cetate Mehala și la Pădurea Verde
Referitor la perioada bronzului cea mai relevantă descoperire este o necropolă de
incinerație icircn cartierul Fratelia unde arheologii au scos la lumină 200 de morminte
și 400 de vase Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă
Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și icircn Fabric și Mehala
Epoca fierului legată puternic de icircnflorirea civilizației geto-dacă este destul de
slab reprezentată Au fost descoperite ceramică monede romane și un cuțit la
Pădurea Verde Din perioada romană au fost descoperite monede fibule și un vacircrf
de lance icircn cartierele 1 Mai și Mehala Icircn vatra orașului este atestată o continuitate
și după retragerea aureliană Icircn cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de
racircșniță semințe carbonizate gropi de provizii toate datacircnd din secolele III-IV și
care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor iar resturile de vacircnat
indică practicarea vacircnătorii De asemenea icircn așezarea de la Cioreni s-a descoperit
ceramică autohtonă dar și romană aparținacircnd secolelor II-IV iar locuirea așezării
se prelungește pacircnă icircn secolele VIII-IX Tot icircn acestă așezare a fost identificată o
necropolă aparținacircnd feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte
Este vorba de același lucru și icircn cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde
materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite icircn acest loc au dus la concluzia
existenței aici a unei așezări daco-romane icircn secolele II-III
Atestarea documentară a castrului Tymes
Se presupune că icircn secolul IX cneazul Glad domnea peste aceste locuri El a
acceptat suveranitatea ungară Totuși pacircnă acum nu a fost descoperit nici un
document care să dateze din acea perioadă Prima atestare documentară a localității
Timișoara este destul de controversată aceasta fiind plasată de specialiști fie icircn
1212 fie icircn 1266 Icircn această perioadă cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară
iar fortificația consta dintr-un val de pămacircnt cu palisadă care era apărată din trei
părți de brațe de apă iar pe a patra latură de un canal Așezarea care a evoluat icircn
această zonă nu dobacircndise pacircnă atunci o importanță politică economică socială
sau religioasă pentru că rolul dominant icircn zonă icircn plan politic și spiritual icircl avea
Cenadul Icircn 1175 este menționat comitatul Timiș dar sursele nu menționează care
este centrul economic și administrativ al acestuia Icircn momentul atestării sale acesta
făcea parte din comitatul Timiș o unitate administrativ teritorială a regatului ungar
Teritoriul cunoscut mai tacircrziu ca Banat cu centrul administrativ icircn bdquoUrbs
Morisenardquo (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari icircn jurul anului 1030 și
icircncorporat regatului ungar
Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
Ioan (Iancu) Huniade
Fiind așezată icircntr-un punct strategic de unde putea fi controlată o mare parte a
Cacircmpiei Banatului atacirct Timișoara cacirct și funcția de comite de Timiș devin din ce icircn
ce mai importante Timișoara primește un impuls deosebit icircn timpul domniei
regelui Carol Robert de Anjou care icircn urma vizitei sale din 1307 ordonă
construirea unui palat regal pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit
de Ioan de Hunedoara iar icircn timpul anarhiei feudale acesta chiar icircși va muta
capitala la Timișoara Stabilirea curții regale icircn acest loc a determinat o creștere
demografică a așezării dar importanța ei devine și comercială și politică
Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani icircntre 1316-
1323 Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara icircn 1330 cacircnd pornește de
aici icircmpotriva lui Basarab I Domnul Țării Romacircnești Palatul regal a fost ridicat cu
meșteri italieni și era organizat icircn jurul unei curți dreptunghiulare avacircnd un corp
principal care era prevăzut și cu un donjon sau un turn
Timișoara va juca un rol important și icircn lupta cu noua amenințare de la Sud turcii
otomani Icircn 1394 turcii conduși de Baiazid trec pe lacircngă Becicherecul Mare și
Timișoara icircn drumul lor spre Țara Romacircnească unde vor fi icircnfracircnți de către
voievodul muntean Mircea cel Bătracircn icircn bătălia de la Rovine Timișoara va servi
din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine de data aceasta icircn
vederea confruntării de la Nicopole După icircnfracircngerea creștinilor turcii vor devasta
Banatul pacircnă la Timișoara de unde vor fi alungați de către comitele de Timiș
Ștefan de Lossoncz (Lossonczy Istvaacuten)
Numirea lui Ioan Huniade icircn 1440 icircn funcția de comite de Timiș marchează un
capitol aparte din istoria Timișoarei Ioan Huniade va fi cunoscut icircn icircntreaga
regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor fiind considerat
icircn acea vreme apărător al creștinătății El va transforma orașul icircntr-o tabără militară
permanentă și icircn domiciliul său pentru că se mută icircmpreună cu familia Astfel
cetatea va rămacircne icircn posesia Corvineștilor pacircnă icircn 1490 Iancu de Hunedoara se
ocupă și de refacerea vechiului castel cu ajutorul unui arhitect italian După
moartea lui Ladislau al V-lea regele Ungariei Matei Corvin fiul lui Ioan Huniade
este ales suveran al Ungariei (1458) Acesta este considerat de către istoriografia
maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei Odată cu
extinderea teritorială a Imperiului Otoman icircn această parte a Europei Timișoara
prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale devine cheia unui icircntreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei Din această cauză icircncercările de
cucerire ale turcilor devin din ce icircn ce mai insistente Astfel tentative de cucerire a
cetății au loc icircn anii 1462 1467 dar toate aceste expediții au eșuat Icircn anul 1478
Matei Corvin numește icircn funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu
Răsoala lui Gheorghe Doja (1514)
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
luncile și mlaștinile icircntinse din preajmă au oferit icircncă din vechime condiții
favorabile de hrană și viețuire a oamenilor
Icircn cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținacircnd culturii Vinca iar
icircn altă locație un complex de locuințe și ceramică De asemenea au fost
descoperite obiecte aparținacircnd acestei perioade (anul 4000 icircChr) icircn cartierele
Cetate Mehala și la Pădurea Verde
Referitor la perioada bronzului cea mai relevantă descoperire este o necropolă de
incinerație icircn cartierul Fratelia unde arheologii au scos la lumină 200 de morminte
și 400 de vase Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă
Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și icircn Fabric și Mehala
Epoca fierului legată puternic de icircnflorirea civilizației geto-dacă este destul de
slab reprezentată Au fost descoperite ceramică monede romane și un cuțit la
Pădurea Verde Din perioada romană au fost descoperite monede fibule și un vacircrf
de lance icircn cartierele 1 Mai și Mehala Icircn vatra orașului este atestată o continuitate
și după retragerea aureliană Icircn cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de
racircșniță semințe carbonizate gropi de provizii toate datacircnd din secolele III-IV și
care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor iar resturile de vacircnat
indică practicarea vacircnătorii De asemenea icircn așezarea de la Cioreni s-a descoperit
ceramică autohtonă dar și romană aparținacircnd secolelor II-IV iar locuirea așezării
se prelungește pacircnă icircn secolele VIII-IX Tot icircn acestă așezare a fost identificată o
necropolă aparținacircnd feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte
Este vorba de același lucru și icircn cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde
materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite icircn acest loc au dus la concluzia
existenței aici a unei așezări daco-romane icircn secolele II-III
Atestarea documentară a castrului Tymes
Se presupune că icircn secolul IX cneazul Glad domnea peste aceste locuri El a
acceptat suveranitatea ungară Totuși pacircnă acum nu a fost descoperit nici un
document care să dateze din acea perioadă Prima atestare documentară a localității
Timișoara este destul de controversată aceasta fiind plasată de specialiști fie icircn
1212 fie icircn 1266 Icircn această perioadă cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară
iar fortificația consta dintr-un val de pămacircnt cu palisadă care era apărată din trei
părți de brațe de apă iar pe a patra latură de un canal Așezarea care a evoluat icircn
această zonă nu dobacircndise pacircnă atunci o importanță politică economică socială
sau religioasă pentru că rolul dominant icircn zonă icircn plan politic și spiritual icircl avea
Cenadul Icircn 1175 este menționat comitatul Timiș dar sursele nu menționează care
este centrul economic și administrativ al acestuia Icircn momentul atestării sale acesta
făcea parte din comitatul Timiș o unitate administrativ teritorială a regatului ungar
Teritoriul cunoscut mai tacircrziu ca Banat cu centrul administrativ icircn bdquoUrbs
Morisenardquo (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari icircn jurul anului 1030 și
icircncorporat regatului ungar
Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
Ioan (Iancu) Huniade
Fiind așezată icircntr-un punct strategic de unde putea fi controlată o mare parte a
Cacircmpiei Banatului atacirct Timișoara cacirct și funcția de comite de Timiș devin din ce icircn
ce mai importante Timișoara primește un impuls deosebit icircn timpul domniei
regelui Carol Robert de Anjou care icircn urma vizitei sale din 1307 ordonă
construirea unui palat regal pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit
de Ioan de Hunedoara iar icircn timpul anarhiei feudale acesta chiar icircși va muta
capitala la Timișoara Stabilirea curții regale icircn acest loc a determinat o creștere
demografică a așezării dar importanța ei devine și comercială și politică
Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani icircntre 1316-
1323 Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara icircn 1330 cacircnd pornește de
aici icircmpotriva lui Basarab I Domnul Țării Romacircnești Palatul regal a fost ridicat cu
meșteri italieni și era organizat icircn jurul unei curți dreptunghiulare avacircnd un corp
principal care era prevăzut și cu un donjon sau un turn
Timișoara va juca un rol important și icircn lupta cu noua amenințare de la Sud turcii
otomani Icircn 1394 turcii conduși de Baiazid trec pe lacircngă Becicherecul Mare și
Timișoara icircn drumul lor spre Țara Romacircnească unde vor fi icircnfracircnți de către
voievodul muntean Mircea cel Bătracircn icircn bătălia de la Rovine Timișoara va servi
din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine de data aceasta icircn
vederea confruntării de la Nicopole După icircnfracircngerea creștinilor turcii vor devasta
Banatul pacircnă la Timișoara de unde vor fi alungați de către comitele de Timiș
Ștefan de Lossoncz (Lossonczy Istvaacuten)
Numirea lui Ioan Huniade icircn 1440 icircn funcția de comite de Timiș marchează un
capitol aparte din istoria Timișoarei Ioan Huniade va fi cunoscut icircn icircntreaga
regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor fiind considerat
icircn acea vreme apărător al creștinătății El va transforma orașul icircntr-o tabără militară
permanentă și icircn domiciliul său pentru că se mută icircmpreună cu familia Astfel
cetatea va rămacircne icircn posesia Corvineștilor pacircnă icircn 1490 Iancu de Hunedoara se
ocupă și de refacerea vechiului castel cu ajutorul unui arhitect italian După
moartea lui Ladislau al V-lea regele Ungariei Matei Corvin fiul lui Ioan Huniade
este ales suveran al Ungariei (1458) Acesta este considerat de către istoriografia
maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei Odată cu
extinderea teritorială a Imperiului Otoman icircn această parte a Europei Timișoara
prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale devine cheia unui icircntreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei Din această cauză icircncercările de
cucerire ale turcilor devin din ce icircn ce mai insistente Astfel tentative de cucerire a
cetății au loc icircn anii 1462 1467 dar toate aceste expediții au eșuat Icircn anul 1478
Matei Corvin numește icircn funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu
Răsoala lui Gheorghe Doja (1514)
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
este centrul economic și administrativ al acestuia Icircn momentul atestării sale acesta
făcea parte din comitatul Timiș o unitate administrativ teritorială a regatului ungar
Teritoriul cunoscut mai tacircrziu ca Banat cu centrul administrativ icircn bdquoUrbs
Morisenardquo (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari icircn jurul anului 1030 și
icircncorporat regatului ungar
Timișoara medievală icircn Regatul maghiar (pacircnă icircn 1554)
Ioan (Iancu) Huniade
Fiind așezată icircntr-un punct strategic de unde putea fi controlată o mare parte a
Cacircmpiei Banatului atacirct Timișoara cacirct și funcția de comite de Timiș devin din ce icircn
ce mai importante Timișoara primește un impuls deosebit icircn timpul domniei
regelui Carol Robert de Anjou care icircn urma vizitei sale din 1307 ordonă
construirea unui palat regal pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit
de Ioan de Hunedoara iar icircn timpul anarhiei feudale acesta chiar icircși va muta
capitala la Timișoara Stabilirea curții regale icircn acest loc a determinat o creștere
demografică a așezării dar importanța ei devine și comercială și politică
Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani icircntre 1316-
1323 Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara icircn 1330 cacircnd pornește de
aici icircmpotriva lui Basarab I Domnul Țării Romacircnești Palatul regal a fost ridicat cu
meșteri italieni și era organizat icircn jurul unei curți dreptunghiulare avacircnd un corp
principal care era prevăzut și cu un donjon sau un turn
Timișoara va juca un rol important și icircn lupta cu noua amenințare de la Sud turcii
otomani Icircn 1394 turcii conduși de Baiazid trec pe lacircngă Becicherecul Mare și
Timișoara icircn drumul lor spre Țara Romacircnească unde vor fi icircnfracircnți de către
voievodul muntean Mircea cel Bătracircn icircn bătălia de la Rovine Timișoara va servi
din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine de data aceasta icircn
vederea confruntării de la Nicopole După icircnfracircngerea creștinilor turcii vor devasta
Banatul pacircnă la Timișoara de unde vor fi alungați de către comitele de Timiș
Ștefan de Lossoncz (Lossonczy Istvaacuten)
Numirea lui Ioan Huniade icircn 1440 icircn funcția de comite de Timiș marchează un
capitol aparte din istoria Timișoarei Ioan Huniade va fi cunoscut icircn icircntreaga
regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor fiind considerat
icircn acea vreme apărător al creștinătății El va transforma orașul icircntr-o tabără militară
permanentă și icircn domiciliul său pentru că se mută icircmpreună cu familia Astfel
cetatea va rămacircne icircn posesia Corvineștilor pacircnă icircn 1490 Iancu de Hunedoara se
ocupă și de refacerea vechiului castel cu ajutorul unui arhitect italian După
moartea lui Ladislau al V-lea regele Ungariei Matei Corvin fiul lui Ioan Huniade
este ales suveran al Ungariei (1458) Acesta este considerat de către istoriografia
maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei Odată cu
extinderea teritorială a Imperiului Otoman icircn această parte a Europei Timișoara
prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale devine cheia unui icircntreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei Din această cauză icircncercările de
cucerire ale turcilor devin din ce icircn ce mai insistente Astfel tentative de cucerire a
cetății au loc icircn anii 1462 1467 dar toate aceste expediții au eșuat Icircn anul 1478
Matei Corvin numește icircn funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu
Răsoala lui Gheorghe Doja (1514)
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
aici icircmpotriva lui Basarab I Domnul Țării Romacircnești Palatul regal a fost ridicat cu
meșteri italieni și era organizat icircn jurul unei curți dreptunghiulare avacircnd un corp
principal care era prevăzut și cu un donjon sau un turn
Timișoara va juca un rol important și icircn lupta cu noua amenințare de la Sud turcii
otomani Icircn 1394 turcii conduși de Baiazid trec pe lacircngă Becicherecul Mare și
Timișoara icircn drumul lor spre Țara Romacircnească unde vor fi icircnfracircnți de către
voievodul muntean Mircea cel Bătracircn icircn bătălia de la Rovine Timișoara va servi
din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine de data aceasta icircn
vederea confruntării de la Nicopole După icircnfracircngerea creștinilor turcii vor devasta
Banatul pacircnă la Timișoara de unde vor fi alungați de către comitele de Timiș
Ștefan de Lossoncz (Lossonczy Istvaacuten)
Numirea lui Ioan Huniade icircn 1440 icircn funcția de comite de Timiș marchează un
capitol aparte din istoria Timișoarei Ioan Huniade va fi cunoscut icircn icircntreaga
regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor fiind considerat
icircn acea vreme apărător al creștinătății El va transforma orașul icircntr-o tabără militară
permanentă și icircn domiciliul său pentru că se mută icircmpreună cu familia Astfel
cetatea va rămacircne icircn posesia Corvineștilor pacircnă icircn 1490 Iancu de Hunedoara se
ocupă și de refacerea vechiului castel cu ajutorul unui arhitect italian După
moartea lui Ladislau al V-lea regele Ungariei Matei Corvin fiul lui Ioan Huniade
este ales suveran al Ungariei (1458) Acesta este considerat de către istoriografia
maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei Odată cu
extinderea teritorială a Imperiului Otoman icircn această parte a Europei Timișoara
prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale devine cheia unui icircntreg sistem
defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei Din această cauză icircncercările de
cucerire ale turcilor devin din ce icircn ce mai insistente Astfel tentative de cucerire a
cetății au loc icircn anii 1462 1467 dar toate aceste expediții au eșuat Icircn anul 1478
Matei Corvin numește icircn funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu
Răsoala lui Gheorghe Doja (1514)
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Execuția lui Gheorghe Doja
Un episod deosebit din istoria Timișoarei icircl reprezintă asediul cetății de către
oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja Războiul țărănesc a pornit din
Transilvania după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-
otomane inițiate de Papa Leon al X-lea Acesta promisese iobagilor participanți la
cruciadă eliberarea icircnsă cum războiul nu a mai avut loc nemulțumirea maselor
oprimate a dus la transformarea revoltei icircntr-o răscoală Armatele răsculate
formate din iobagi romacircni și unguri au icircnfracircnt mai icircntacirci nobilimea condusă de
comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki dar au fost icircnfracircnte lacircngă
Timișoara de comitele Ioan Zapolya Gheorghe Doja a icircncercat să schimbe albia
Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate dar nu a reușit și a fost icircnfracircnt
Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte fiind pus pe un scaun din
fier icircnroșit și ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piața cu același
nume a cartierului Iosefin Totuși ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a
avut loc chiar lacircngă castel de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol
Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva icircn fața Hotelului
Central de lacircngă Muzeul Banatului
Atacul otoman (1552)[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Ioan Zapolya Transilvania și Banatul icircmpreună cu Timișoara
vor ajunge icircn macircinile Habsburgilor După un asediu eșuat icircn anul 1551 turcii se
regrupează și se icircntorc cu o nouă strategie La 22 aprilie 1552 o armată de 160000
de oameni sub comanda lui AhmedndashPașa pleacă de la Adrianopol iar peste două
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
luni ajunge icircn fața Timișoarei icircnconjuracircnd-o icircn două zile Se construiesc poduri
peste racircu iar mlaștinile sunt acoperite cu lemn și scacircnduri Luptele au continuat 25
de zile iar cei 160000 de mii de turci atacau cetatea apărată de numai cacircteva mii
de creștini Lovitura de grație este distrugerea Turnului de apă care făcea legătura
icircntre oraș și castel iar cei din cetate rămacircn fără apă pe o căldură dogoritoare
Așadar comitele Ștefan de Losoncz nu mai are altă soluție decacirct să negocieze
predarea cetății și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și
civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor lăsacircnd cetatea icircn macircna turcilor
Astfel la 30 iulie 1552 soldații civilii și răniții ies din cetate icircncrezători icircn vorbele
pașei icircnsă acesta icircși icircncalcă jurămacircntul și toți supraviețuitorii sunt măcelăriți cu
cruzime de către ieniceri Rănit grav Ștefan de Losoncz comandantul garnizoanei
este adus icircn fața lui Ahmed ndash Pașa și decapitat Orașul este apoi prădat devastat
bisericile creștine sunt transformate icircn geamii musulmane iar clopotele aruncate
din turnuri
Timișoara otomană vilaietul (1552-1716)
Vilaietul Timișoara
Transformarea Timișoarei icircn capitală de vilayet otoman sub conducerea unui vali
(guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir) schimbă mult
orașul icircn primul racircnd icircn ceea ce privește compoziția etnică Musulmanii
privilegiați (și odată cu ei și primii evrei de rit sefard) vin aici și pe lacircngă
agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul Icircn această perioadă o parte din Banat
este organizată de către turci icircn Vilaiet Aceasta cuprinde 6 sangeacuri Timișoara
Cenad Lipova Gyula Moldova Veche și Orșova dar reședința Vilaietului rămacircne
la Timișoara care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad unde conducea un
supus direct al sultanului un beglerbeg Orașul va fi icircmpărțit icircn patru districte iar
suburbiile icircn 10 mahalale Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din
lemn străzile fiind pavate cu lemn Apa folosită pentru spălat și băut provenea din
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
racircul Bega (numit din greșeala Timiș) dar tot aici se aruncau și gunoaiele Orașul
avea un caracter policentrat din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
mlaștini) Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie
fortificat Fortificațiile icircn afară de castel sunt realizate din lemn și pămacircnt
Cu excepția unei perioade de la sfacircrșitul secolului XVI orașul nu va mai suferi
asedii pacircnă la sfacircrșitul secolului XVII Dar rolul său militar strategic rămacircne
foarte important prin implicarea garnizoanei turcești icircn acțiunile desfășurate icircn alte
zone de interes pentru Poarta Otomană Puternica garnizoană va fi mereu prezentă
icircn confruntările dintre partidele nobiliare ardelene dintre pretendenții la tronurile
Țărilor Romacircne Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
permanent du-tendashvino de oști căpetenii (inclusiv sultanul) de suite militare sau
nobiliare solii străine La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin
militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce care racircvneau la tronul Transilvaniei
Tot de aici icircncercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării
Romacircnești și chiar al Moldovei Ca reședință de vilayet (elayet) Timișoara va fi
unul dintre cele mai importante centre ale stăpacircnirii otomane și un punct-cheie icircn
această parte a Europei
Răscoala antiotomană (1594)[modificare | modificare sursă]
Icircn 1594 Banul de Lugoj-Caransebeș Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală
antiotomană icircn Banat avacircnd centrul la Becicherecul Mare După patru eșecuri
consecutive beglerbegul de Timișoara Hassan cel Mic va reuși să o icircnfracircngă doar
după ce adună o armată de 30000 de oameni și o puternică artilerie Icircn urma unei
puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely armata creștină
cucerește cetățile Bocșa Șoimoș Cenad Nădlac Pacircncota Arad Făget Lipova și
Vacircrșeț dar Timișoara rămacircne neatinsă
Tentative de recucerire[modificare | modificare sursă]
O primă icircncercare de recucerire a orașului are loc icircn 1596 cacircnd o oaste a lui
Sigismund Bathory icircmpreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000
de creștini din Banat icircncep asediul cetății iar mai tacircrziu icircn sprijinul asediaților vin
și 10000 de tătari După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag O
nouă oaste transilvăneană revine anul următor dar și de această dată icircncercarea se
soldează cu un eșec Din timpul revoltei antiotomane a țărilor romacircnești mai este
de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul care devastează mahalalele icircn
23 februarie 1600 iar apoi icircncercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a
cetății icircn anul 1603 ale căror armate icircnsă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei din moment ce principele
elector Friedrich August von Saxen intenționează icircn repetate racircnduri să asedieze
cetatea (1695 și 1696) Pe de altă parte zădărnicirea acestor planuri prin
intervenția trupelor otomane conduse de icircnsuși sultanul Mustafa II fuga acestuia la
Timișoara icircn urma icircnfracircngerii suferite la Zenta (1697) dar și reconstruirea
fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703) demonstrează importanța
cetății icircn planurile otomanilor
Cucerirea Timișoarei de către Habsburgi
După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc După victoria
de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane prințul Eugeniu de
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara pentru a pune stăpacircnire pe această
importantă poziție strategică Icircn urma unui asediu de 48 de zile icircnsoțit de
bombardamente repetate care au distrus icircn mare parte clădirile din interiorul
cetății la 12 octombrie 1716 Mehmed Pașa ultimul comandant otoman al
Timișoarei acceptă capitularea iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul La
18 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia icircși face intrarea triumfală icircntr-o
cetate grav răvășită de violentul asediu Garnizoana otomană se retrage icircn sudul
Dunării iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpacircnirea europenilor
Timișoara icircn Imperiul Habsburgic
Hartă a Timișoarei din anul 1745 Autor Matthaumlus Seutter
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Prințul Eugeniu de Savoia icircntr-un portet de Van Schuppen
Icircn 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia adresează icircmpăratului Carol al
VI-lea propunerea ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel icircncacirct să aducă
folos Casei Imperiale Icircn 12 iulie 1717 generalul ndash conte Mercy icircnaintează Camerei
Aulice de la Viena bdquoProiectul modest de organizare a Banatului Timișoareirdquo După
aprobarea proiectului s-a icircntocmit bdquoComisia de organizare a Țării Banatuluirdquo care
va funcționa sub conducerea contelui Mercy Icircn sfacircrșit la 28 iunie 1719 Icircmpăratul
a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la
Timișoara care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei
Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative S-a creat icircnsă un
aparat administrativ stufos care impunea treptat o nouă mentalitate icircn viața
orașului Pacircnă icircn anul 1751 Banatul a fost guvernat militar Icircncepacircnd cu anul 1751
și pacircnă icircn anul 1778 cacircnd Banatul a fost reicircncorporat la regatul maghiar
administrația a fost una civilă O schimbare de ordin administrativ survine icircn anul
1778 cacircnd Banatul cu excepția graniței militare este reicircncorporat regatului
maghiar fiind acum divizat icircn 3 comitate Timișoara pierde statutul de reședință a
unei provincii imperiale devenind un oraș provincial icircn regatul maghiar Icircn
administrație a fost introdusă limba maghiară
Timișoara oraș liber regesc
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Timișoara icircn Harta Iosefină a Banatului 1769-1773
Un moment important icircn existența Timișoarei intervine icircn anul 1781 Prin Diploma
din 21 decembrie 1781 emisă de icircmpăratul Iosif al II-lea Timișoara dobacircndea
statutul privilegiat de bdquoOraș liber regescrdquo Va fi reicircnnoit icircn anul 1790 de icircmpăratul
Leopold al II-lea Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor
icircngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane Era scos de sub
jurisdicția comitatului (reicircnființat icircn 1780) trimitea reprezentanți proprii icircn Dietă
icircși alegea proprii dregători și jurați percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor
avea dreptul de a organiza tacircrguri anuale și săptămacircnale de a-și stabili bugetul
propriu de venituri și cheltuieli anuale era scutit de anumite obligații fiscale avea
dreptul la o stemă proprie etc
Colonizarea germană
Articol principal Șvabi bănățeni
După cucerirea Banatului autoritățile imperiale de la Viena au icircnceput un amplu
proces de colonizare folosind icircn special germani catolici (șvabi) din Wuumlrttenberg
Schwaben Nassau etc Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității
mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire De aceea pentru o
vreme creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare Ca
rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 din totalul
populației
Fiind buni meșteșugari germanii au dezvoltat industria și comerțul Icircn Timișoara
șvabii s-au stabilit mai ales icircn Fabric unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul
Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare
autoritățile austro-ungare au icircnceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
clădind icircn același timp altele noi Astfel regiunea a devenit o rețea organizată
ordonată și cu o structură compactă Icircn cetate nu au fost acceptați decacirct catolici
Populația sacircrbă și romacircnească locuia icircn suburbii
Reconstrucția cetății
Icircncă de la icircnceput administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană
acordacircnd mare atenție acțiunilor edilitare Probabil prima acțiune icircntreprinsă de
autorități după cucerire a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății
distruse parțial icircn timpul asediului Icircn 1717 nu existau edificii necesare
administrației garnizoanelor militare iar fortificațiile nu mai făceau față noilor
tehnici de luptă Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor
tehnologii de război cacircteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o
fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare
a fost realizat icircn perioada 1723-1765[1] Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă
icircn interiorul zidurilor era de două ori mai mare decacirct cea a orașului medieval
Fragmente mici din această fortificație pot fi icircncă văzute astăzi icircn Timișoara Pacircnă
și ordinea clădirilor din incintă dispuse pe un plan de străzi rectangulare reflectă o
rațiune militară Icircn interiorul cetății existau doua piețe Piața Domului și Piața
Paradei Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației alături de cacircteva case
private A doua era rezervată celor cu caracter militar Icircn această perioadă sunt
construite clădiri reprezentative icircn interiorul cetății printre care Domul romano-
catolic și Palatul Episcopal Biserica ortodoxa din Piața Unirii Primăria Cazarma
Transilvaniei Tot acum apar și suburbiile Elisabetin Iosefin și Fabric separate de
cetate printr-un teren neconstruit denumit Zona Non Aedificandi Dupa ultima
centura de ziduri se afla satul sec care se putea umple cu apa din Bega urmat de
calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in
varfurile salinet ale caii acoperite iar ultima structura defensiva era
glacisulGlacisul reprezenta o panta inclinata de pamant cu inclinatia inspre
exterior adica inspre inamic
Comandanții cetății Timișoara
Franz Paul conte de Wallis (n1677 d1737) - comandant icircntre 1716 - 1729
bull Johann Friedrich Edler von Spring (d1732) - comandant icircntre 1730 - 1732
bull Franz Anton Leopold von Engelshofen (n1692 d1761) - comandant icircntre
1732 - 1740
bull Don Joan conte de EscottiScotti (d1747) - comandant icircntre 1740 - 1747
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
bull Emanuel Lorenz baron de VogternVoghtern (d1770) - comandant icircntre
1747 - 1751
bull Franz Leopold Ludwig conte de ThierheimbThuumlrheim(b) (n1710 d1782) -
comandant icircntre 1751 - 1752
bull Johann Sebastian conte de Soro (d1761) - comandant icircntre 1752 - 1761
bull Alexander conte de Villars(d1767) - comandant icircntre 1761 - 1767
bull Johann conte de Soro (n1730 d1809) - comandant icircntre 1767 - 1791
Canalul Bega
Articol principal Canalul Bega
Dacă inițial apa a jucat un rol important icircn apariția așezării dimpotrivă icircn secolul
XVIII mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor Cele mai
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică regularizarea debitelor
racircurilor și asanarea mlaștinilor Icircntre 1728 și 1732 cursul racircului Bega a fost
regularizat creacircndu-se un canal navigabil icircntre Timișoara și cursul inferior Astfel
orașul a fost conectat prin intermediul racircului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială
central europeană devenind apt să facă față transporturilor masive icircnainte de
apariția căii ferate Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Bega și
Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului
Epidemiile de ciumă și holeră
Orașul este lovit icircn martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă care face un
mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori) Un
incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare cel mai grav
afectat de epidemie Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale
Cimitirul icircnființat icircn 1723 ajunge neicircncăpător și icircn anul 1749 este sfințit un nou
cimitir pe locul actualului Parc Central Și acesta se umple pacircnă icircn anul 1771 cacircnd
este icircnchis Icircn 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei
icircmpuținacircnd ulterior numărul locuitorilor
Revoluția de la 1848
Icircn 1848 izbucnește revoluția icircn Europa Icircn Imperiul Habsburgic aceasta a avut un
caracter preponderent național maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși
de sub autoritatea Casei Imperiale icircn timp ce minoritățile din regatul maghiar
doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar Icircn acest an
trupele revoluționare maghiare icircnfracircng trupele imperiale austriece din Transilvania
și Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timișoarei fără a o cuceri Totuși
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative Revoluția a
fost icircnnăbușită icircn Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale Ca o
urmare directă a revoluției Ungaria a fost pusă sub o administrație militară unele
provincii intracircnd ca domenii ale coroanei sub jurisdicția nemijlocită a Casei de
Habsburg printre acestea număracircndu-se și nou-icircnființata provincie ldquoVoevodina
sacircrbească și Banatul timișanrdquo cu reședința icircn Timișoara
Capitală a provinciei Voivodina sacircrbească și Banatul timișan (1849-1860)
Anii 1849-1850 au icircnsemnat pentru romacircnii bănățeni și ardeleni anii protestelor Icircn
această perioadă a fost elaborată o cerere bdquoPetiția generală din 13 februarie 1849rdquo
semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului prin
care se cerea unificarea tuturor romacircnilor din Imperiul Habsburgic cu o
administrație proprie Icircnsă prin Constituția din 4 martie 1849 bănățenii au fost
scindați icircn Voivodina sacircrbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria
Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul
imperial din 18 noiembrie 1849 era condusă atacirct militar cacirct și civil iar limba
oficială era cea germană Timișoara a fost desemnată drept reședință a
guvernatorului iar orașul icircși menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc Prin
desființarea vămilor interne dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu
dezvoltacircnd puternic zona și favorizacircnd un impuls economic ce va ajuta la
reconstrucția suferită după revoluția de la 1848
Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere mori fabrica de țesut
mătase săpun covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de
cacircmpie a Banatului Ca și consecință imediată este introdusă o linie de telegraf
iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu
și de portul de la Baziaș Icircn numai cacircțiva ani aici se deschid bănci se icircnființează
Camera de Comerț
Timișoara icircn regatul maghiar (1860-1918)
Piața Domului actuala Piața Unirii pe la 1860
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Icircn anul 1859 se icircntacircmplă 2 evenimente importante Unirea Principatelor Romacircne
și războiul austro-franco-piemontez soldat cu icircnfracircngerea Austriei fapt care a
determinat o apropiere a icircmpăratului de aristocrația maghiară Fruntașii romacircni au
aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri icircn privința Banatului ca regiunea
să fie trecută sub administrare maghiară Andrei Mocioni a cerut o audiență la
icircmpărat a arătat că icircn Banat nu este motivată o administrație maghiară unde
populația este predominant de naționalitate romacircnă apoi sacircrbă și maghiară Icircntre
18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o icircntacirclnire tot pe această temă dar
icircncorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din
condițiile pentru o mai stracircnsă apropiere de Ungaria respectiv de aristocrația
maghiară de care icircmpăratul avea atacircta nevoie pentru succesul politicii sale Astfel
nici memoriul din decembrie 1860 semnat de peste 12000 de intelectuali
negustori și meseriași din Banat nici jalbele și doleanțele sacircrbilor nu și-au gasit
ecou Prin patenta din 27 decembrie 1860 icircmpăratul Franz Joseph I a decis
anexarea Banatului la Ungaria
Pe data de 16 februarie 1868 se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a
regiunii să se folosească icircn scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale icircn
școlile primare medii și superioare Comunele puteau să dispună liber asupra
pășunilor comunale Orașele icircn care nu erau comunitați militare urmau să se
organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali Ca primă
măsură a fost evident o politică de maghiarizare dar totuși pentru Timișoara
această epocă a reprezentat o perioadă de icircnflorire sub aspect economic și
demografic Instituțiile de credit investesc sume importante icircn dezvoltarea
industriei locale la trecerea icircn secolul XX aici există numeroase icircntreprinderi
două fabrici de spirt o turnătorie de fier o fabrică de chibrituri o fabrică de
cărămizi o fabrică de gaz o fabrică de lanțuri o fabrică de pălării o fabrică de
ciocolată Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și
Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale iar căile ferate facilitau
comunicarea cu importante orașe din vestul Europei Tot icircn această perioadă a fost
introdus tramvaiul cu cai telefonul iluminatul public electric s-au asfaltat arterele
mari de circulație Icircn 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din
Romacircnia Icircn această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății unde există
manufacturi și meșteșugari pricepuți
Pentru că Timișoara icircși pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
spațiului se decide defortificarea cetății Astfel sunt demolate racircnd pe racircnd vechile
porți ale cetății se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt
icircnghițite racircnd pe racircnd de marele oraș
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Secolul XX
Primul război mondial
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți icircn viața populației
timișorene Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor Spre
exemplu prețul pacircinii a crescut de patru ori icircn timpul războiului al făinii de șapte
ori al cartofilor de 14 ori Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale
populației Din cauza repetatelor rechiziții rațiile alimentare puse la dispoziția
locuitorilor au fost mereu micșorate devin insuficiente și aduc numeroase familii
icircn pragul foametei Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și
puținele libertăți cetățenești existente O parte a icircntreprinderilor industriale a fost
militarizată și orientată spre producția de război A sporit durata zilei de lucru și s-a
extins utilizarea muncii femeilor și copiilor icircn fabrici icircn locul bărbaților trimiși pe
front Pacircnă icircn ianuarie 1918 din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front
12832 bărbați dintre care mulți nu s-au mai icircntors la familiile lor Mii de femei au
rămas văduve mii de copii au rămas orfani Pe fondul acestui tablou sumbru
marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești nemulțumirile acumulate
izbucnesc icircn agitații de stradă icircn frămacircntări sociale Icircn 2 decembrie 1917 peste
4000 de oameni au ieșit icircn stradă și cer icircncheierea imediată a păcii icircncetarea
războiului
Republica bănățeană
Sfacircrșitul primului război mondial a văzut populația Timișoarei icircntr-o stare extrem
de tensionată La 31 octombrie 1918 are loc o mare demonstrație de stradă la
Timișoara Icircn aceeași zi icircn sala cazarmei militare are loc o icircntrunire a celor mai
importante personalități politice și militare locale și se icircnființează un Consiliu
Național al Banatului cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat
romacircni sacircrbi germani și unguri
Cu o zi icircnainte dr Otto Roth membru icircn conducerea Partidului Social Democrat
din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha șeful Statului Major al
Comandamentului Militar Timișoara au participat icircn Budapesta la icircntrunirea
liderilor politici maghiari Icircntorși la Timișoara au convorbiri icircn seara de 30
octombrie cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua
următoare care icircncheia demonstrația de stradă să proclame Republica Banatun
stat ce urma să fie organizat urmacircnd modelul elvețian și să icircnființeze Sfatul
Poporului din Banat Lider avea să fie dr Otto Roth iar comandant al armatei
Albert Bartha La adunarea din 31 octombrie dr Otto Roth proclamă Republica
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Bănățeană Icircn martie 1919 Otto Roth icirci propune comandantului trupelor franceze
Franchet dEsperey crearea unui Banat independent sub protecția Franței Icircn 1919
Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și Slovenilor
(numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de independență vine
din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920 trimit o petiție la
Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care ar fi inclus nu
doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma după planurile
germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de grupurile etnice
majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a refuzat icircnsă această
propunere Republica Banat icircnsă nu era agreată de o parte a romacircnilor care doreau
unirea Banatului cu Regatul Romacircn Aurel Cosma liderul romacircnilor din Banat a
răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel Noi romacircnii nu putem primi propunerea
domnului Otto Roth Aspirațiile neamului nostru ne icircndeamnă să urmăm altă cale
Vom constitui Consiliul nostru național Fruntașii romacircnilor părăsesc consfătuirea
și icircntr-o icircntrunire separată alcătuiesc Consiliul Militar Național Romacircn avacircnd ca
președinte pe dr Aurel Cosma
Tot icircn ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din
Banat avacircnd ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs Icircn seara de 31
octombrie mii de romacircni din Timișoara și satele icircnvecinate participă la o
impresionantă adunare națională icircn Piața Libertății Aprobă cu ovații cuvintele
rostite de dr Aurel Cosma bdquoDe astăzi icircnainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile
robiei națiunii romacircne Consiliul Militar Național Romacircn se impune icircncă din
primele zile cu o importantă forță politică iar prin Comitetul Executiv a susținut
interesele locuitorilor romacircni și va acționa cu hotăracircre pentru Unirea Banatului cu
Romacircnia Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a
conducerii politico-administrative icircn localitățile bănățene Icircntr-un comunicat
adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Romacircn Central de la
Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia Era o declarație fermă prin care
respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o
exprimare limpede a voinței de Unire cu Romacircnia
La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult Icircn baza
unei Convenții Militare semnate la Belgrad armata maghiară trebuia retrasă la
nord de racircul Mureș Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate Pe acest
temei unitățile militare sacircrbe intră icircn Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă
Timișoara Comandamentul sacircrb preia administrația militară dizolvă Gărzile
naționale iar mai tacircrziu preia și administrația civilă
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Icircn 1919 Banatul a fost icircmpărțit icircntre Romacircnia și Regatul Serbiei Croaților și
Slovenilor (numit mai tacircrziu Iugoslavia) Mai tacircrziu o ultimă icircncercare de
independență vine din partea germanilor din Banat care icircn data de 16 aprilie 1920
trimit o petiție la Conferința de Pace de la Paris ceracircnd reinstituirea republicii care
ar fi inclus nu doar Banatul dar și regiunea vecină Bačka Noua republică urma
după planurile germanilor să fie icircmpărțită icircn cantoane care să fie administrate de
grupurile etnice majoritare din fiecare canton Conferința de Pace de la Paris a
refuzat icircnsă această propunere
Unirea Banatului cu Regatul Romacircn
3 august 1919 intrarea armatei romacircne icircn Timișoara paradă militară icircn Piața Unirii
Icircn 28 iulie se instalează administrația romacircnă icircn Banat iar icircn 3 august 1919 intrau
icircn Timișoara primele unități ale armatei romacircne icircn ziua următoare regatul romacircn
icircncheind tratatul cu puterile aliate icircn urma căruia Banatul intra icircn granițele
Romacircniei Mari Icircn urma măririi considerabile a teritoriului Romacircnia devenea un
stat multietnic icircn care procentul cetățenilor de altă naționalitate decacirct cea romacircnă
era 24 Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de romacircni icircn
Timișoara situația era alta icircn această vreme Un alt aspect important care ar trebui
cercetat este icircncadrarea orașului icircn sfera culturală romacircnească dat fiind faptul că
locuitorii Timișoarei trăiseră atacircta timp icircntr-o alta sferă culturală caracterizată
printr-un alt set de valori Se poate constata faptul că după unire a avut loc
modificarea structurii etnice a orasului cauzata de noile drepturi de stabilire a
tuturor romanilor marginasi Timisoarei in cadrul noului oras cauzata de
dezvoltarea orasului si inglobarea comunelor adiacente sub forma de noi cartiere
(Mehala etc) Astfel dintr-o populatie de aproximativ 9 (1910 - populatia totala
72000 locuitori) populatia romanesca ajunge pana la 1992 la 82 (populatia
totala 334000 locuitori) Icircn anii care au urmat unirii s-a avut icircn vedere asigurarea
unui cadru economico-financiar administrativ și legislativ comun icircntregii
Romacircnii majoritatea locuitorilor germani maghiari sacircrbi integracircndu-se icircn
structurile sistemului social-politic romacircnesc Astfel după unire Romacircnia a
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
devenit un stat multi etnic la 1918 24 din populatie fiind de alta etnie decacirct cea
romacircnă
Timișoara interbelică
Imagine de epocă din cartierul Fabric centru al meșteșugarilor timișoreni
Perioada interbelică a icircnsemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres
economic edilitar cultural spiritual Integrată icircn Romacircnia Mare aflată pe
coordonatele unui regim politic democratic Timișoara se impune ca un centru
urban modern cu o viață publică complexă și dinamică icircn care buna-nțelegere
etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator cu un interes mereu sporit
pentru cultură și valorile civilizației europene Datorită respectării libertăților
cetățenești icircnscrisă icircn Constituția din anul 1923 Timișoara s-a definit icircn societatea
romacircnească ca un model de conviețuire a locuitorilor ca un exemplu de participare
nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului Se menține și se
accentuează spiritul de ordine bazat pe muncă și moralitate pe disciplină și
respect reciproc grăbind integrarea deplină icircn structurile regimului social-politic
romacircnesc Icircn peisajul economic apar zeci de icircntreprinderi industriale unități
comerciale bancare etc Zeci de instituții școlare cu limbile de predare romacircnă
maghiară germană sacircrbă ebraică asigură instruirea fără opreliști a tinerei
generații Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea
nestacircnjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană
modernă
Anii interbelici au fost marcați de multiple icircmpliniri pentru locuitorii orașului La
15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar prin Decretul semnat de
Regele Ferdinand I icircntemeindu-se Universitatea Școala Politehnică Icircn 11 - 13
noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I
Reginei Maria primului ministru ICBrătianu Icircn octombrie 1925 Timișoara
găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată pacircnă atunci de Regatul
Romacircniei Prezentă la eveniment familia Regală pune acum și piatra de fundament
a Bisericii Ortodoxe Romacircne din Mehala
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național
romacircn a valorilor și instituțiilor democratice Au fost organizate impresionante
adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste Icircn 16 decembrie
1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din Romacircnia
Participă zeci de mii de locuitori Mulțimea depune jurămacircnt solemn că se leagă
icircn fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile Romacircniei icircntregite O
semnificație aparte are marea icircntrunire antifascistă din 24 mai 1936 Și acum
participă zeci de mii de oameni Icircn 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare
populară antirevizionistă Potrivit relatărilor vremii au fost prezenți 40000-50000
de oameni alături de Iuliu Maniu Ion Mihalache N Lupu Sever Bocu Mihai
Popovici etc Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama voința neclintită
pentru păstrarea și apărarea icircn orice fel de hotarelor de azi ale Romacircniei
statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății Populația orașului a
contribuit icircn anii 1938 ndash 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea
corespunzătoare a Armatei Romacircne și fortificarea graniței de vest
Catedrala Mitropolitană construită icircntre 1936 - 1940
O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei icircn plan cultural și
spiritual Icircn 18 ianuarie 1922 din inițiativa Primăriei orașului elita intelectuală
pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor
culturale ale Banatului O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni
constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Romacircne icircn
Timișoara icircnființarea Asociației Culturale a Banatului icircnființarea Universității de
Vest a Academiei de Agricultură reconstituirea Mitropoliei Banatului etc
Stăruințele mereu repetate ale locuitorilor orașului s-au materializat icircn valoroase
și semnificative acte culturale Icircn 21 noiembrie 1934 mii de oameni au luat parte
la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș monument așezat icircn
Parcul Central al orașului Icircn 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru
Mocioni una dintre cele mai importante personalități ale Banatului Monumentul a
fost icircnlăturat mai tacircrziu de autoritățile comuniste La 20 decembrie 1936 icircn cadrul
unei ceremonii solemne icircn prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui
Senatului Alexandru Lapedatu episcopul Andrei Mager sfințește piatra
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Romacircne A fost un moment
de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului Peste doi ani la 28 august
1938 episcopul Andrei Mager a sfințit icircn prezența unei mari mulțumi cele șapte
clopote ale Catedralei simbolizacircnd cele șapte taine ale Legii celei Noi Tot atunci
sfințește și crucile care vor icircmpodobi turlele Catedralei simbolizacircnd icircngerii
păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene Strădanii importante rămase icircnsă
neicircmplinite icircn perioada interbelică au fost depuse pentru construirea Palatului
Cultural icircnființarea Postului de Radio Timișoara icircnființarea Universității de Vest
a Academiei de Agricultură
Al Doilea Război Mondial
Articol principal Romacircnia icircn al Doilea Război Mondial
Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea icircnregistrată de o parte
importantă a populației icircn perioada interbelică vor fi simțitor afectate icircn timpul
celei de-al Doilea Război Mondial Anul 1940 cu gravele pierderi teritoriale
suferite de Romacircnia provoacă icircn racircndul romacircnilor timișoreni profunde
nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării La 3 septembrie
1940 o mare demonstrație populară organizată icircn centrul orașului icircntrunește peste
10000 de oameni care protestează icircmpotriva Dictatului de la Viena
Intrarea Romacircniei icircn război icircn iunie 1941 aduce asupra populației orașului o serie
de neajunsuri Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front sute de familii
sunt icircndoliate o serie de icircntreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre
cerințele războiului numeroase fabrici icircntacircmpină mari dificultăți icircn obținerea
materiei prime Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de
consum iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare cerințele
războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului
Icircn iunie 1944 războiul se răspacircndește pacircna la Timișoara Icircn noaptea de 1617 iunie
are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului Au fost aruncate
atunci doar bombe incendiare Locuitorii instruiți din timp s-au refugiat icircn
adăposturi suferind pierderi minime Icircn zilele următoare bombardamentele se
repetă cu intensitate sporită se aruncă bombe incendiare și explozive fiind
provocate pierderi materiale și umane Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai
violent și devastator Icircn valuri succesive bombardierele aruncă sute de bombe
asupra orașului Centrul municipiului Gara de Nord Mehala Iosefin sunt puternic
lovite provocacircnd sute de morți și răniți și mari distrugeri După 3 iulie atacurile
continuă dar de mică intensitate Icircn noapte de 3031 octombrie 1944 Timișoara
este lovită de aviația germană fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
de oameni Sute de imobile au fost distruse și peste 4000 de locuitori au fost
sinistrați icircn urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944
După lovitură de stat din 23 august 1944 Timișoara trece prin alte momente
dificile Ca nod feroviar și rutier cu potențial industrial icircnsemnat orașul avea
valoare strategică pentru forțele militare hitleriste Icircn 26 august 1944 personalul
Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii romacircni s-
a predat fără să opună rezistență Icircnsă icircncepacircnd cu 11 septembrie 1944 timp de o
săptămacircnă unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive
repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara apărată de Divizia 9 Cavalerie
Romacircnă Cu mari pierderi icircn tehnică și oameni se apropie de periferiile orașului
Icircn 16 septembrie tancurile germane intră icircn Chișoda Giroc Ronaț Mehala
Freidorf Fratelia Un cerc de foc se stracircnge icircn jurul Timișoarei O parte din
populație se refugiază spre Lugoj Apărătorii romacircni rezistă resping asalturile
inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri Timișoara nu a putut fi cucerită
Luptele au continuat și icircn zilele următoare dar bătălia pentru Timișoara a fost
cacircștigată definitiv de Armata Romacircnă Cu septembrie 1944 și intrarea trupelor
sovietice icircn oraș cursul istoriei Timișoarei va lua un alt drum timp de patru decenii
și jumătate
Timișoara sub regimul comunist
Timișoara icircn timpul ocupației militare sovietice
După terminarea războiului Timișoara intră sub ocupație sovietică pentru aproape
14 ani (1944 - 1958) Unitățile militare sovietice se instalează icircn cazărmi și icircn cele
mai spațioase imobile Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale de terorizarea
fizică și psihică a populației de umilire și frică de anulare a drepturilor cetățenești
Icircncă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară
Deși Guvernul Romacircniei a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre
populație și unitățile sovietice icircn realitate militarii sovietici au pătruns de
nenumărate ori icircn casele locuitorilor și icircn magazine particulare și sub amenințarea
armei au luat importante bunuri materiale
Ca oraș la granița de vest a țării cu o numeroasă populație de origine etnică
germană ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică Timișoara va suporta din
plin metodele bdquoputerii roșiirdquo și consecințele ocupației sovietice Icircncepacircnd cu 28
septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea icircntreprinderilor magazinelor
autovehiculelor bunurilor aparținacircnd locuitorilor germani din Timișoara A urmat
deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană icircn lagărele de muncă
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
din URSS Icircn locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici Icircn 29 decembrie
1944 s-a icircnființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor
icircntreprinderi timișorene Se declanșează de acum un val de epurări arestări și o
violentă propagandă de demascare a celor cunoscuți pentru convingerile lor
democratice propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau
marele prieten de la răsărit ca salvator al Romacircniei Prin Decretul Lege
16401945 numeroși timișoreni (bărbați icircntre 17-45 de ani femei icircntre 17-30 de
ani) au fost ridicați și deportați icircn lagăre de muncă iar icircn icircntreprinderile industriale
și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere Profesori universitari
medici ingineri avocați artiști tehnicieni muncitori funcționari precum
legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc sunt trecuți pe liste cu
dușmani ai clasei muncitoare și persecutați
Perioada 1948 - 1958 pacircnă la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu
procesul de sovietizare cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a
mii de locuitori ai Timișoarei Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă de
enormă icircncordare și tensiune psihică Icircn plus s-au adăugat drastice măsuri de
restrictionare a bunurilor de consum motivate de cerința trimiterii lor icircn URSS
potrivit Convenției de Armistițiu
Revoluția din 1989
Articol principal Revoluția romacircnă din 1989
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist icircn icircntreaga Europă Spre
sfacircrșitul anului icircndeosebi icircn vestul Romacircniei populația aflase de la posturile de
televiziune externe (maghiare iugoslave) și emisiunile icircn limba romacircnă de la
Radio Europa Liberă și Vocea Americii de schimbările din Europa Așa a fost
posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timișorean
al Bisericii reformate Laacuteszloacute Tőkeacutes fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să
devină pretext pentru o revoltă populară icircn Timișoara transformată apoi prin radi-
calizare icircn revoluție
Icircn 15 decembrie s-au adunat icircn fața casei parohiale mai mulți enoriași care doreau
să icircmpiedice evacuarea pastorului Fiind o zonă extrem de circulată aproape de
centrul orașului mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se icircntacircmplă
ei au icircngroșat astfel inițial involuntar numărul celor adunați
Icircn data de 16 decembrie numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane
majoritatea nemaifiind enoriași reformați ci cetățeni ai Timișoarei de diferite etnii
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
și confesiuni Prin blocarea circulației icircn zonă situația s-a radicalizat După-amiaza
se strigă pentru prima dată Jos Ceaușescurdquo A fost de ajuns această scacircnteie
pentru a se declanșa revolta icircn strigăte de ldquoJos Ceaușescurdquo și ldquoJos comunismulrdquo
demonstranții s-au deplasat icircn diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema
oamenii la revoltă Au fost trimise trupe de Armată Miliție Securitate pentru a
dispersa mulțimea demonstranții au fost bătuți și arestați icircn aceeași noapte și icircn di-
mineața următoare Au fost arestați 930 de persoane dintre care 130 mi-
nori[necesită citare]
Icircn după-amiaza de 17 decembrie mulțimea s-a adunat din nou icircn centrul orașului
Informat că revolta nu a putut fi icircnfracircntă Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se
deschidă foc icircmpotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la icircndeplinire căzacircnd
primii martiri ai Revoluției din Timișoara
Icircn 18 decembrie icircn fața Catedralei s-au adunat mai mulți tineri și copii care au
icircnceput să cacircnte colinde și să strige lozinci anticomuniste Icircn noaptea de 1819 cu
complicitatea conducerii Spitalului Județean autoritățile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului transportacircndu-le la București unde au fost
arse la un crematoriu Alte cadavre au fost icircngropate pe ascuns icircntr-o groapă co-
mună pentru a se șterge toate urmele documentația referitoare la aceste cadavre a
fost distrusă Icircn zilele următoare rezistența nu a icircncetat icircn 19 decembrie mun-
citorii de la Icircntreprinderea ELBA au intrat icircn grevă iar icircn 20 decembrie a izbucnit
greva generală icircn toate fabricile timișorene Mulți oameni s-au adunat prin data de
19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in macircnă strigacircnd Noi venim cu o
floare nu cu bacircte și topoare[necesită citare]
Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat autorităților comuniste o listă cu
cereri din partea populației listă ce va deveni un real program revoluționar icircn
aceeași zi de 20 decembrie 1989 Timișoara a fost declarat primul oraș liber al
Romacircniei de către reprezentații Frontului Democratic Romacircn prima formațiune
politică democratică icircnființată icircn Timișoara Protestul s-a extins apoi icircn capitală și
icircn restul țării ducacircnd la căderea regimului comunist[2]
Evoluția populației
Timișoara - evoluția demografică
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Date Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației Timișoarei a fost influențată de diversele evenimente istorice
prin care orașul a trecut Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra
circa 5000 de suflete Aceasta a crescut icircn mod firesc odată cu dezvoltarea sub
austrieci colonizări și icircncorporarea orașelor icircnconjurătoare Totuși au existat
regrese sporadice datorate epidemiilor de ciumă și a războaielor Cea mai puternică
creștere s-a icircnregistrat icircnsă după instaurarea regimului comunist și sistematizarea
orașului Astfel s-au produs masive migrații de oameni din mediul rural și din alte
regiuni ale țării icircn noile cartiere de blocuri fenomen icircntacirclnit icircn toate marile orașe
din țară Icircn 1990 populația a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de
locuitori după care a continuat cu un trend negativ care continuă și icircn prezent
Totuși ultimele cifre oficiale nu iau icircn calcul populația care trăiește aici fără
documente astfel că icircn ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999
Note
1 ^ Vezi harta cetății Timișoara din 1742 și o variantă mai amplă de fortificare din același secol
Arhiva de Război (Krigsarkivet) din Stockholm Suedia
2 ^ Asociația ldquoMemorialul Revoluțieirdquo Timișoara
Bibliografie
bull Barat Armin Die koumlnigliche Freistadt Temesvar Eine monographische Skizze
Selbstverlag des Verfassers Temesvar 1902
bull Bejan A Banatul icircn secolele IV-XII Ed de Vest Timișoara 1995 p 79-80
bull Benea D Bejan A Mare M Așezarea daco-romană de la Cioreni-Timișoara Studii de
Istorie a Banatului XII 1986
bull Dragalina P Istoria Banatului de Severin tom II Caransebeș 1900
bull Drașovean Florin Benea D Mare M Săpăturile arheologice preventive de la
Dumbrăvița Timișoara 2004
bull Drașovean Florin Observații pe marginea unor materiale inedite privind raporturile
dintre culturile Starcevo-Criș Vinca A și lumea liniară din Nordul Banatului icircn Apulum
XXVI 1989
bull Feneșan C Domeniul cetății Timișoara pacircnă icircn 1552 icircn bdquoRevista istoricărdquo 1997 nr 7-
8 p 522-527
bull Feneșan Costin - Administrație și fiscalitate icircn Banatul imperial 1716 - 1778 Editura de
Vest Timișoara 1997 pag 86 - 87
bull Griselini Francesco Icircncercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei Ed
Facla Timișoara 1984
bull Ilieșiu Nicolae Timișoara Monografie istorică Timișoara 1943
bull Lazarovici Gheorghe Descoperiri arheologice la Timișoara Freidorf icircn Banatica VII
Reșița 1983
bull Mare M Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate la Timișoara-
Freidorf icircntre anii 1994-1998 icircn Analele Banatului VII-VIII 1999-2000
bull Medeleț Florin Micu D Despre unele monumente din istoria orașului Timișoara icircn
Patrimonium Banaticum II 2003 Ed Mirton p 289
bull Munteanu Ioan Munteanu Rodica Timișoara Monografie Ed Mirton Timișoara
2002 ISBN 973-585-650-6
bull Opriș Mircea Timișoara Mică monografie urbanistică Ed Tehnică București 1987
bull Rieser Hans Heinrich Temeswar Eine geographische Beschreibung der Banater
Hauptstadt Sigmaringen 1992 p 48
Lectură suplimentară
bull Apărarea Timișoarei august-septembrie 1944 documente și memorii Victor Balosin
Editura de Vest 1997
bull Timișoara icircn arhivele Europei Libere Radio Free Europe Editura Fundația Academia
Civică 1999