Isroria limbii romane literare-curs 2;3 16/10/2012

LIMBA ROMANA LITERARA IN PERIOADA 1532-1656

Sec. XVI- jum. Sec. XVIII

La inceput nu se poate vorbi despre o limba romana literara propriu-zisa, cid oar de un process evolutiv al graiurilor romanesti care sufera transformari in directia omogenizarii lor pe baza unui singur grai romanesc, cel din Muntenia.

Pentru limba romana, baza limbii romane literare o formeaza graiul muntenesc pe baza unor imprejurari cultural, desi primele texte religioase apar in Muntenia, textile rotacizante apar in Maramures.

Tiparul lui Coresi (el raspandeste cartile religioase si reda textul in subdialect muntenesc). Constinta marilor scriitor de literature religioasa, Varlaam si Dosoftei, desi moldoveni, a inteles ca graiul muntean s-a impus si s-au gandit sa unifice limba, rezultand limba romana literara. Cronicarii au mers pe aceeasi linie, au inteles necesitatea de uniformizare a limbii romane literare.

Graiurile sufera in prima jumatate a sec. XVI (1532-1600) o evolutie care va duce la aparitia unor norme ale limbii literare abia un secol mai tarziu. Se fixeaza trasaturi ale dialectului daca-roman, care va devein limba romana in raport cu dialectele sud-dunarene: aroman, meglenoroman, istro roman. Limba romana comuna apare divizata in cele 4 dialecte, care vor avea evolutii independente, dar momentul de progress cel mai important se petrece in dialectal daco-roman.

Trasaturile procesului 1. Din punc de vedere fonetic:

- tendinta de reducere a deschiderii vocalelor in pozitie neaccentuata, care pe de o parte sfera un fenomen de inchidere a vocalei e la i (cari>care; verdi>verde)

- creste gradul de diftongare (sera>seara; porta>poarta)- a se inchide la iConsonantismul:- tendinta de palatalizare a consoanelor labiale (p,b,f,v,m) urmate de I se transforma p> chi; picior>chicior b>ghi; bine>ghine m>mi; miel>mi-el f>hi; fier>hier v>hi; viu>hiu- palatalizarea labialelor devine generala si cu timpul palatalizarea labialelor se mentine doar

in graiurile femeilor- tendinta de durificare a unor consoane precum evolutia diftongului ea prin durificarea lui t

care devine t (tepa>teapa; tapa- durificat); z provenit din dz, care provine din lat. Di (dicere>zicere>a zice tot asa vocala e dupa consoana b se durifica la a (veteranus>veter>veteran>batran;

ventus>vant) fenomenul se produce tot prin durificarea consoanelor s si j,s prin durificarea lor modifica

vocala urmatoare (a sluji>slujesc>slujasc; sirul>sirul; septem>septem>septe>sapte- o alta tendinta este evolutia consoanelor affricate dz si gi. La fricative dz>z (dies>dzi>zi;

jocus>gioc>joc; juro(urare)>a giura> a jura-sec. XVI-)

1

Isroria limbii romane literare-curs 2;3 16/10/2012

- pierderea treptata a caracterului consonantic al unor sunete: n intervocalic, latina prin rotacism devine r (bene>bire>bine); uneori rotacismul s-a pastrat (cellum>cer) fara ca revenirea la l sa se mai produca.

2. Din punct de vedere morfologic(gramatical):- apar o serie de particularitati la nivelul flexiunii verbale, in sec. XVI inlocuirea perfectului

simplu cu perfectul compus. Perfectul simplu latinesc exprima o actiune terminate curand, fiind o forma sintetica, era preferat perfectul compus. In romana ramane aceasta schimbare in Oltenia.

- aparitia perfectului compus si a mai multor c. p. In sec. XV si XVI perfectul compus se forma cu perfectul compus al verbului a fi : eu am fost cntat. Apar frecvent formele perifrastice de viitor ( eu am sa cant).

- marcarea categoriei gramaticale astfel in flexiunea nominativului se pastreaza desinenta I la substantivele feminine (barbi, judecati).

- prepozitia pe evolueaza dintr-un pre latin. In textile bisericesti: l-au vazut pre dansul.- articolul hotarat genitival manifesta tendinta de a se unifica- apar formele de regularizare a paradigmelor; o serie de substantive care provin din

declinarea latina imparisilabica si parisilabica parasesc forma veche si o transforma intr-o forma care nu exista in latina (manus>manu, manul>mana, maini, panem>pana>paine)

- demonstrativele acesta si acela isi formeaza plural in sec. XVI (acestii si aceii)- la verba apar o serie de forme iotacizate care incep sa fie corectate (rido>raz>rad;

credo>crez>cred )

3. In domeniul formarii cuvintelor- dispar sufixe din latina: ame:multame>multime (ame>ime)- apar sufixe slave si unele turcesti: giu (geamgiu), introducand unele cuvinte turcesti

4. Sintaxa- se pastreaza topica simpla co o ordine relative simpla ca in latina: S(primul loc) + P+

determinant (S-Atribut; P-Complement)- apar propozitii subordinate si incepe complicarea frazei in limba romana (sec. XV-XVI)

5. Lexicul- proces de innoire a vocabularului care e neintrerupt din sec. XV pana astazi (limba primeste

cuvinte noi)- sec. XV-XVI: nu toate graiurile romanesti au gradul de innoire asa mare(moldovean)- muntenii inglobeaza foarte mult- influentele vin din maghiara(Transilvania), turca(Moldova si Tara Romaneasca) si greaca,

neoslav: bulgara si sarba (Muntenia), ucraineana (Moldova)

Cercetarile recente asupra graiurilor din sec. XVI au scos la suprafata doua mari subdiviziuni ale dialectului daco-roman:

1. unul sudic: Muntenia, Oltenia2. unul Nordic: Moldova, tara Hategului, transilvania

2

Isroria limbii romane literare-curs 2;3 16/10/2012

Deosebirile intre aceste doua zone manifesta tendinta de a se sterge printr-o serie de inovatii pe care o iau moldovanii si trecerea unor particularitati ale dialectului de nord in dialectul de sud.

Independenta zonelor dialectale continua si in secolul urmator, in prima perioada nevorbindu-se de o limba romana literara(aspectul vorbit). Cultura romana scrisa (limba scrisa) in sec. XVI in afara celebrei scrisori a lui Neacsu, cele mai vechi texte romanesti cunoscute pana astazi sunt Evanghelia si Apostolul (1992 Moldova), Catehismul (1554). De asemenea texte literare din sec. XVI sunt traduse din slavona sau maghiara si au continut religios, carti de cultura canonice au fost tiparite intre anii 1559-1581 de diaconul Coresi.

In Transilvania a aparut Evangheliarul de la Sibiu, cartea de cantece a lui Pavel Tordasi, iar in Moldova Pravila retorului Lucaci. De asemenea un grup compact si specific de texte maramuresene sau rotacizante: Psaltirea scheiana, Voroneteana, Hurmuzaki si Codicele Voronetean. Psaltirea Scheiana si celelalte texte rotacizante fixeaza particularitatile limbii romane literare scrise pana la 1600.

Dupa 1600, literature religioasa incepe sa fie concurata de carti laice. In Muntenia apare in 1652 Indreptarea lefii sau Pravila lui Matei Basarab, primul corpus de legi in limba romana (Targoviste). In Moldova, in aceeasi perioada apare o alta carte religioasa, cazania lui varlaam(1642-1646), cunoscuta Pravila a lui vasile Lupu si cazania mitropolitului Varlaam in 1648. In Transilvania, in 1648 apare Noul Testament de la Balgrad, cu o prefata scrisa de mitropolitul Simion Stefan.

Curs 3 23/10/2012

Istoria limbii romane literare pana la 1652

Au fost stabilite o serie de particularitati ale graiurilor romanesti, in special prin activitatea unor istorici literari: Ioan Ghetie, Alexandru Rosetti. Intre cartile care definesc aceasta perioada, un prim grup il formeaza cartile religioase. Cele mai multe sunt tiparite de Coresi la Targoviste.

Evangheliarul de la Sibiu(1551-1553)Fragmentul Teodorescu (carte de cantece a carturarului Pavel Tordasi)In Tara Romaneasca , cele mai cunoscute texte religioase sunt cele tiparite de Coresi: Psaltirea

Scheiana, Psaltirea Voroneteana, Psaltirea Hurmuzaki.In Tara Romaneasca apar si carti laice: Indreptarea legii sau Pravila lui Matei Basarab si Pravila

lui Vasile Lupu sau Carte romaneasca de invatatura(1652), ambele aparute la Targoviste.In Transilvania cea mai importanta carte: Noul Testament de la Balgrad, important prin prefata

sa semnata de mitropolitul Simion Stefan, pentru ca se pun pentru prima data bazele teoriei circulatiei cuvantului. Cuvantul capata insemnatate in limba dupa puterea lor de circulatie. Un cuvant mai raspandit e mai important pentru vorbitori, incluzandu-se in fondul principal al unei limbi. Mitropolitul foloseste o faimopasa caomparatie pentru a fi mai sugestiv, referitor la relevant cuvantului: “ Binestim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii, ca banii numai aceia sunt buni care imbla in toate tarile, tot asa si cuvintele, numa acelea sunt bune pe care le inteleg toti.”

Mitropolitul pledeaza pentru unificarea limbii romane prin vocabularul comun si bineinteles considera ca unele cuvinte folosite zonal, regional trebuie evitate. E un prim pas in procesul de unificare al limbii romane literare.

Din partile Banatului vin o serie de texte importante: primele traduceri de texte beletristice (texte populare):Alexandria(viata lui Al. Macedon) si Floarea darului. Un alt text important este cronograful calugarului oltean Moxa-prima carte istorica pastrata pana azi. Din aceeasi perioada se

3

Isroria limbii romane literare-curs 2;3 16/10/2012

pastreaza o serie de cronici slavo-romane in Moldova. Traditional limba literara romana e mai veche decat aparitia primului text in limba romana in sec. XVI. Vechimea acestei traditii poate fi descifrata in unificarea graiurilor romanesti.

Limba romana pana astazi este una din limbile unitare.Graiurile romanesti nu se deosebesc mult. Bazele unitatii limbii romane sunt constituite de

limba latina si caracterul conservator care a pastrat intact vocabularul si strucutura gramaticala a limbii latine. Dupa retragerea aureliana (sfarsitul sec. III), populatia romanizata din Dacia pastreaza cu multa fidelitate limba latina, fara multe evolutii si in ciuda culturii de tip slavon si a alfabetului chiriclic, limba ramane nealterata.

Primele texte religioase (textile maramuresene) sunt scrise intr-o limba romana clara, armonioasa si curata.

4