istoria Lhon

8/2/2019 istoria Lhon

1/8

APARITIA SI EVOLUTIA LOHN-ULUI CA TEHNICA DE AFECERI INECONOMIA CONTEMPORANA

1 . Continutul si structura afacerilor economice prin prelucrarea inlohn

Prelucrarea in lohn consta intr-o afacere economica internationala

desfasurata pe baza contractuala intre doua firme din tari diferite in careuna

executa contra unei retributii in bani sau natura un produs la comandadupa

modelele, desenele si, de regula cu materiile prime si materialele celeilalte

firme,care isi pastreaza dreptul de a comercializa produsul respectiv submarca proprie.

Firma care lanseaza comanda se numeste ordonator(importatorsau beneficiar)iar firma care realizeaza produsul, indeplinesterolul de executant si in mod conventional, este numit exportatorsauoperator .

Diferentierea fata de operatiunile clasice de import . export se realizeazachiar

prin obiectul operatiunii, care il constituie prelucrarea materiilor prime,materialelor, semifabricatelor , apartinand , de regula , importatorului , decatre exportator.

Prelucrarea in lohn imbina caracteristicile operatiunilor comerciale cu celeale

productiei, si, intr-o anumita masura, cu cele ale cooperarii industriale.

Din perspectiva comercialase numeste si .export de manopera., deoareceobiectul operatiunii este , in principal, utilizarea fortei de munca dinintreprinderea operatoare.

Din perspectiva cooperarii industriale internationalese mai numeste si

productie la comanda . In acest caz productia este realizata de catreoperator in

numele si pe contul ordonatorului, care desface produsul finit pe piataexterna prin propriile retele de comercializare si sub marca sa. Caracterulde cooperare este dat de faptul ca intreprinderea care da comanda acorda


2/8

operatorului asistenta tehnica pentru productie , contribuind la dezvoltareasi perfectionarea tehnologiei respective.

Lohn-ul se bazeaza pe un mecanism de contrapartida, deoarece valoarea

produselor finite reexportate compenseaza valoarea importurilor de labeneficiar, diferenta, constand in costul manoperei, fiind incasata in valutade catre producator .

Lohn-ul este un reexport cu prelucrare, in masura in care producatorulimporta de la beneficiar anumiti factori de productie, pe care ii supuneprelucrarii, urmand sa reexporte produsele finite catre partenerul sau.Totodata, contribuie la promovarea tranzactiilor de reexport, deoarecebeneficiarul vinde produsele respective pe piete straine.

Ceeea ce distinge operatiunea de prelucrare in lohn fata de formeleclasice de import - export este faptul ca obiectul operantiunii consta inprelucrarea materiilor prime, materialelor, produselor semifinite apartinanduneia din parti (importatorul) de catre cealalta parte (exportatorul) . Aceastaforma contractuala este larg raspandita in sfera afacerilor internationale ,fiind adesea

intalnita ca o practica curenta in industria confectiilor,industriamobilei,industria auto.

Operatiunea de prelucrare in lohn, numita si productie la comanda, s-adezvoltat mai ales pe relatiile din Vest-Est si Nord-Sud, prin delocalizareade catre firmele occidentale a unor productii industriale intensive inmanopera in tari din Europa Centrala si de Est sau din regiuni in curs dedezvoltare.Atat in teoria economica, cat si in practica, in conditiile in care exportatorulprelucreaza materialele ordonatorului se apreciaza ca lohn-ul este activ.Fara aceastaconditie,lohnulestepasiv.Operatiunile de prelucrare in lohn angajeaza raporturi de colaborare si inproductie, in tehnica, si, ca atare, ele pot fi luate in considerare dreptactiuni de cooperare economica internationala, indeosebi in formulacunoscuta sub denumirea de "productie la comanda", insa si sub denumiriprecum "comert de monopol"sau"exportdemanopera.Intr-o anumita masura, lohn-ul constituie o sursa de promovare areexporturilor, deoarece importatorul, de regula, vinde produsele respectivein principal pe piete straine.In practica afacerilor economice, firma care lanseaza comanda se

numeste "ordonator", "importator" sau "beneficiar", iar cea care realizeazaprodusul "executant"sau"exportator".

Executantii prin prelucrarea in lohn sunt firme care dispun de factori deproductie, cladiri, masini, utilitati, forta de munca, dar nu au produse de


3/8

marca, prezinta slabiciuni in activitatea de management si marketing inafacerile economice in general, in cele internationale in special.Ordonatorii in lohn sunt firme posesoare a unor marci de prestigiu bineintroduse pe piata mondiala si care tind sa-si extinda afacerile, valorificandla maximum avantajele care decurg din pozitia forte pe care o detin pe

aceasta piata.

2 . Fenomenul de lohn in cadrul economiei contemporane

Lohn-ul este o specie pe cale de disparitie in structura economieiromanesti. Cresterea salariilor dupa aderarea la Uniunea Europeanaforteaza restructurarea exporturilor.

Statistica privind evolutia comertului exterior al Romaniei in primele 11 luniale anului trecut releva doua rocade semnificative. Prima priveste structuraexporturilor , iar cea de-a doua , clasamentul statelor partenere din punctulde vedere al comertului exterior. Ambele sunt efecte inevitabile, dar de bunaugur, ale cresterii salariilor romanilor si ale scaderii drastice a somajului.

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in primele 11 luni din 2006exporturile au insumat 23,844 miliarde de euro , in crestere cu 16,7% fatade perioada ianuarie-noiembrie 2005.

De asemenea, in noiembrie 2006 s-a inregistrat o noua valoare-record aexporturilor lunare de dupa 1990 , cu incasari de 2,453 miliarde de euro.Importurile au totalizat 36,67 miliarde de euro, valoare mai mare cu 24,5%.Importanta este insa rocada inregistrata in topul valoric al marfurilorexportate de Romania. Astfel , dupa o foarte indelungata perioada de timp,exporturile din grupa masini si dispozitive mecanice , masini aparate siechipamente electrice, aparate de inregistrat sunetul si imaginile le-audevansat pe cele de articole de imbracaminte, asezandu-se in topulincasarilor cu un total de 4,856 miliarde de euro. Si din punctul de vedere al

ritmului de crestere, evolutia este net in favoarea grupei de masini si utilaje, cu o majorare de 34 de procente in comparatie cu primele 11 luni din2005 , fata de un regres inregistrat de marfurile textile . Produsele la cares-au consemnat cele mai accelerate ritmuri de crestere la exportul cumulatpe 11 luni 2006 , fata de intervalul corespunzator al anului anterior , provindin: industria producatoare de autovehicule si componente pentru acestea+53,5% (+523,9 milioane de euro); industria producatoare de masini siaparate , echipamente electrice si parti ale acestora +28,3% (+622,0milioane de euro); industria producatoare de aluminiu si articole din

aluminiu +47,7% (+194,7 milioane de euro); industria navala +45,5%(+176,3 milioane de euro) . Inversarea produsa in topul exporturilor esteexplicata , printre altele , de scaderea productiei in lohn , fapt care a


4/8

condus si la modificari in top zece al partenerilor comerciali ai Romaniei.Tendinta actuala de diminuare a exportului de produse rezultate dinprelucrare activa (lohn) s-a reflectat in schimbarea pozitiei intre principaliiparteneri la import. Astfel , Italia , dupa o indelungata perioada de timp incare a fost primul partener al Romaniei la import, cu doua luni in urma , a

cedat locul intai in favoarea Germaniei spune Iuliu Winkler , ministrudelegat pentru comert. Prelucrarea in lohn se bazeaza pe forta de muncaieftina , produsele rezultate fiind competitive pe pietele externe datoritadiferentei de salarii.

Valoarea adaugata astfel in exporturile Romaniei este mica , produselevandute la extern avand un grad de prelucrare redus.

Analistii economici sunt de parere ca apusul industriei lohn-ului eraprevizibil si este inevitabil. Migratia romanilor la munca in strainatate ,somajul foarte scazut din tara si majorarea salariilor fac impropriedezvoltarea in continuare a productiei in lohn , care are ca premisa costulscazut al fortei de munca. 'Aderarea la Uniunea Europeana va stimula multmai puternic cresterea salariilor decat se crede in prezent , din punctul meude vedere este de nestopat. Industriile in care este prezent lohn-ul, nunumai cea textila, dar si cea de mobila sau de incaltaminte vor avea desuferit. Era de asteptat scaderea ponderii lohn-ului in total exporturi si estesi de preferat sa exportam mult mai degraba produse care sa incorporezeprogres tehnic , mai ales in conditiile in care ne confruntam deja cu un

deficit de forta de munca. Faptul ca masinile si utilajele au trecut pe primulloc ca valoare a exporturilor poate semnala o tendinta de salutat, deinceput al integrarii economiei romanesti in retelele industriale europene',spune profesorul de economie Daniel Daianu.

Aprecierea monedei nationale , care are ca efect o ieftinire a produselorimportate , nu a afectat foarte mult cresterea exporturilor , una dintreexplicatii fiind aceea de modificare a structurii marfurilor vandute pe pieteleexterne in favoarea celor din industriile de medie si inalta tehnologie. Dintre

acestea, produsele industriei auto si ale celei de componente pentruaceasta au avut cea mai dinamica crestere.

Potrivit datelor furnizate de INS, evolutia comertului exterior a avut loc inconditiile in care , la sfarsitul lunii noiembrie 2006 , leul se apreciase cu6,6% fata de cursul inregistrat la sfarsitul anului 2005 , respectiv cu 16,2%in raport cu dolarul SUA.

Ritmul de crestere a deficitului comercial s-a diminuat la 42,2% in primele11 luni ale anului trecut , de la 45% dupa primele zece luni , dupa ce

exporturile au urcat mai rapid decat importurile in luna noiembrie , potrivitdatelor publicate , de Institutul National de Statistica (INS). Exporturile


5/8

FOB s-au majorat in noiembrie cu 9% fata de octombrie 2006, la 2,453miliarde de euro, cea mai mare valoare lunara inregistrata dupa 1990 , iarimporturile au crescut cu 5,2%, la 4,08 miliarde de euro. Analizat , dinamicaimporturilor se mentine peste cea a exporturilor, dar diferenta este inscadere. Exporturile au avansat cu 20,9% fata de noiembrie 2005 , iar

importurile cu 23,1%.

3 . Avantaje si limite pentru partile participante

Afacerile economice prin prelucrarea in lohn pot avea diferite motivatii,care in general sunt avantaje pentru partenerii de afaceri.

Avantajele executantului (exportatorului):

- Isi foloseste surplusul capacitatilor de productie pe seama unor pieteexterne in conditiile specifice acestei operatiuni , adica exportandmanopera, utilitati , intr-un fel si amortizarea masinilor , a cladirilor , etc.

- Isi mentine productia la un nivel cantitativ acceptabil sau chiar ridicat ,chiar daca nu dispune de materiile prime si materialele care sacorespunda din punct de vedere calitativ cerintelor pieteicontemporane , procurandu-le de la ordonator.

-

Are posibilitatea sa-si modernizeze o serie de activitati din domeniulproiectarii de produs si al tehnologiei executarii acestuia , primindodata cu comenzile si o serie de modele , desene , uneori si asistentatehnica , deci un veritabil "know-how" de fabricatie.

- Isi mentine la un nivel relativ ridicat gradul de ocupare a fortei demunca , iar impactul conostintelor dobandite de la partenerul extern serasfrange favorabil asupra calitatii acesteia.

- Executarea unor produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatiiintreprinderii sub aspectul productiei , ceea ce pentru manageriicompetenti poate constitui o premisa de trecere la fabricarea unorproduse sub marca proprie (subproductie ,coproductie).

Avantajele ordonatorului (importatorului):

- Isi mareste volumul afacerilor economice (venituri , profituri) farainvestitii in productie , deoarece sunt folosite capacitatile de productie

ale partenerului.


6/8

- Obtine o rata inalta a profiturilor datorita diferentelor mari care exista ,de regula , intre nivelul salariilor din tara sa si tara executantului , undeacestea sunt reduse , precum si faptului ca isi valorifica din plinavantajele comercializarii sub marca proprie.

-

Isi consolideaza pozitia pe piata , dezvoltarea si mentinerea unei coteridicate din vanzarile pe piata prezentand efecte favorabile de durata inlupta de concurenta.

Prelucrarea in lohn prezinta si o serie de limite si riscuri , unele comuneoricarei afaceri economice internationale , altele caracteristice acesteioperatiuni comerciale:

Limite si riscuri pentru executantii in lohn.

- Lohn-ul este o productie la comanda , un export de manopera si deutilitati de productie care , asa cum s-a aratat , ii confera executantuluiavantaje financiare mici , o rata financiara modesta a profitului , "parteadolarului" revenind ordonatorului.

- Riscul ca ordonatorul sa renunte la afacerea economica in lohn , incazul unei conjuncturi nefavorabile ce se poate manifesta pe piataproduselor respective , poate avea urmari catastrofale pentruexecutant , care si-a pregatit forta de munca si intreaga organizare a

productiei pentru fabricarea produselor comandate in lohn.

- Productia in lohn , deci sub marca straina , amana , pe perioadeindelungate actiunile de promovare si comercializare in nume si pecont propriu , de fapt il mentine pe executant in anonimat , cuconsecinte nefavorabile asupra prestigiului firmei sale pe piatainternationala . Prelungirea pe termene foarte lungi a lohn-uluicondamna intreprinderea executanta la stagnare comerciali si intr-oanumita masura fiind la discretia altor firme , pot ajunge in pragulfalimentului.

- Riscuri legate de intarzierile ce pot sa apara in transportul siaprovizionarea cu materii prime si materiale , care pot sa influentezenegativ continuitatea si ritmicitatea productiei , cu toate consecintelenegative care decurg din aceasta situatie .

- Riscul de pret care se manifesta pentru exportator , in sensul ca pretulla produsul finit realizat de acesta poate deveni nerentabil in raport cupretul factorilor de productie proprii utilizati pentru producerea lui , care

dupa semnarea contractului pot creste semnificativ (forta de munca ,energia , apa etc).


7/8

- Lohn-ul asigura exportatorului un venit in devize mai redus decat incazul in care ar exporta produse finite de provenienta integrala dinproductie proprie , sub marca proprie , evident cu un managementadecvat.

Limite si riscuri pentru ordonatorul in lohn

- Este posibil ca executantul produselor in lohn sa nu respecte intocmaiprescriptiile privind calitatea produselor , sa inregistreze procenteridicate de rebuturi . Evident ca ordonatorul se asigura prin contractpentru aceste situatii , dar problema devine delicata cand se irosescmaterii prime si semifabricate valoroase . Ca urmare a unei eventualenerespectari a unor cerinte de calitate , cat si a termenelor de livrare ,ordonatorul risca sa piarda momente conjuncturale favorabile sau chiarafaceri economice deja contractate.

- Ordonatorul "preia" indirect unele riscuri , care apar la executantdatorita unui management uneori de calitate redusa , unor dereglarisociale si politice , calamitati naturale , etc.

Privind cu obiectivitate avantajele comparative intre cele doua parti ,trebuie sa mentionam ca operatiunile de prelucrare in lohn rezolva sauconciliaza discrepantele ce se manifesta din punct de vedere calitativ sisortimental intre posibilitatile interne ale intreprinderii executante a

produsului si cerintele pietei externe , stimuland un anumit spirit decooperare intre partenerii de afaceri .

Pentru respectarea pe deplin a adevarului trebuie insa subliniat caordonatorul obtine avantaje mult mai mari decat executantul , atat petermen scurt cat , mai ales, pe termen lung . In fond , ordonatorul obtine ,analizand efectele economice in cumul , o rata a profitului de zeci de orimai ridicata decat executantul , isi consolideaza pozitia pe piata mondiala, prospera , in timp ce executantul produselor in lohn supravietuieste .Contractul de prelucrare in lohn se particularizeaza printr-o serie deelemente specifice acestei tehnici de afaceri economice internationale.

Astfel, acest contract prevede urmatoarele drepturi si obligatii:

Pentru executant :

Obligatii :

- sa execute produsul in conditiile de calitate convenite

- sa respecte termenele de livrare


8/8

- sa asigure pregatirea pentru vanzare , stocare , ambalare , etc.

- sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa.

Drepturi

- sa incaseze pretul convenit

- sa beneficieze de avansuri , materii prime , modele , desene.

- uneori sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului

Pentru ordonator:Obligatii :

-

sa asigure modele , desene , consultanta tehnica , materii prime simateriale in totalitate sau partial

- sa preia produsele finite in conditiile in care acestea corespundstandardelor convenite

- sa plateasca pretul convent si eventual un avans pentru lansareaprodusului in fabricatie.

Drepturi:

- sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptiaprodusului direct sau printr-o institutie abilitata in controlul calitatii.

- sa valorifice marca proprie si sa comercializeze produsul fara nici oopunere din partea executantului

sa perceapa penalizari pentru nerespectarea de catre executant aconditiilor de calitate si termene de livrare.

istoria Lhon

Documents

Transcript of istoria Lhon