1Istoria Las Vegasului, partea Imiercuri, 29 iunie 2011 Cazinouri, GeneralLas Vegas, the History

Las Vegas nu necesit vreo introducere. Este cel mai cunoscut ora din lume n ceea ce privete jocurile de noroc, ns istoria sa a fost plin de controverse. Acesta este nceputul unei serii de poveti despre trecutul su

Oraul.

Primul European care n mod clar a pit n Valea Las Vegas a fost Raphael Riviera, n anul 1829. A fost numit Las Vegas de ctre spaniolii din partidul lui Armillo Armajo, ce foloseau apa n timp ce mergeau la nord i vest de vechea cale ferat dinspre Texas. n secolul 19, n zon erau numeroase izvoare ce neau din pmnt care favorizau creterea plantelor verzi n zon, vegas n spaniol; astfel a aprut numele Las Vegas.

John C. Fremont a ajuns n valea Las Vegas pe 3 Mai 1844, cnd nc era parte din Mexic. El era liderul unui grup format din oameni de tiin, cercetai i observatori din cadrul Departamentului de Inginerie din Armata American. Pe 10 Mai 1855, urmrind anexarea zonei de ctre SUA, Brigham Young a trimis 30 de misionari ai Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinilor din Zilele din Urm condui de William Bringhurst s-i converteasc la credina mormon pe indienii Paiute. Un fort a fost construit n zona actualului centru al oraului ce servea drept punct de oprire pentru cltorii ce strbteau Culoarul mormon, dintre Salt Lake i prospera colonie a sfinilor San Bernardino, din California. Mormonii au abandonat Las Vegas-ul in 1857, n timpul Rzboiului pentru Utah.

Las Vegas a fost nfiinat ca ora-gar unde azi este centrul oraului pe 10 Mai 1905, cnd 110 acri de teren (44,5ha) deinut de cile ferate din San Pedro, Los Angeles i Salt Lake au fost vndui la licitaie. ntre cei mai importani deintori ai cii ferate se numra senatorul de Montana, William A. Clark, senatorul de Utah, Thomas Kearnes ori cel de St.Louis, R.C. Kearnes. Las Vegas a fost parte a districtului Lincoln pn n 1908, cnd a devenit parte a nou-nfiinatului district Clark. Biserica Catolic St.Joan of Arc i Bridger din centrul oraului au fost construite n 1910. Las Vegas a devenit un ora unit pe 16 Martie 1911; Peter Buol a fost primul primar al oraului.

Las Vegas a aprut ca gar a pionierilor ce cltoreau spre Vest i a devenit un ora-staie important la nceputul secolului 20. A fost un punct de cotitur pentru minele din zonele nvecinate, n special din jurul oraului Bullfrog, pentru transportul bunurilor ctre restul rii. Odat cu rspndirea cilor ferate i n alte zone, interesul pentru Las Vegas a sczut dar nceperea construciei barajului Hoover n 1935, a dus la creterea numrului locuitorilor i la dezvoltarea turismului. Barajul, aflat la 48 de km sudest de ora, a format lacul Mead, cel mai mare lac i rezervor de ap construit de mna omului. La or actual, turitii pot beneficia de tururi ale lacului n zone mai puin cunoscute. Legalizarea jocurilor de noroc n 1931 a dus la apariia hotelurilor-cazinouri pentru care Las Vegas este renumit. O dezvoltare major a avut loc n anii 40, datorat aproape n totalitate fluxului mare de cercettori i personal adiional ce lucrau la proiectul Manhattan, proiect de cercetare pentru construcia bombei atomice, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Echipele de testare a bombei erau uneori date la o parte. Figuri ale crimei organizate americane precum Benjamin Bugsy Siegel sau Meyer Lansky administrau sau finanau majoritatea cazinourilor. Dezvoltarea rapid a oraului Las Vegas a fost creditat de bncile Galveston, Texas, Hot Spings i Arkansas sau alte centre importante ale jocurilor de noroc.

Omul de afaceri Howard Hughes a cumprat la sfritul anilor 60 majoritatea hotelurilor-cazinou, dar i televiziunea i radioul din ora. Corporaii legitime au nceput s cumpere i ele hoteluri, iar mulimea era dirijat de guvernul federal n urmtorii ani. Cantitatea constant de bani din partea turitilor a fost dublat de o nou surs de finanare din partea statului, odat cu apariia a ceea ce este acum baza militar Nellis Air Force. Fluxul de personal militar i de vntori de slujbe la cazinouri a ajutat la o adevrat explozie n materie de dezvoltare.

The Strip

Primul cazinou construit pe autostrada 91 a fost Pair-o-dice n 1931, dar primul aprut unde acum este The Strip a fost El Rancho Vegas, deschis pe 3 Aprilie 1941, avnd 60 de camere. Acesta din urm a funcionat timp de aproape 20 de ani, pn cnd a fost distrus ntr-un incendiu. Succesul lui a determinat apariia unui al doilea hotel, unde urma s apar The Strip, hotelul the Last Frontier, deschis n 1942. Figuri ale crimei organizate precum Bugsy Siegel din New York i-au artat interesul pentru dezvoltarea continu a zonei, prin construcia altor locuri pentru distracie precum Flamingo, deschis n 1946, sau Desert Inn, din 1950. Finanarea multor proiecte s-a putut realiza prin intermediul Companiei Naionale de Asigurri, ce se baza pe raiul jocurilor de pn atunci din Galveston, Texas. Cu cteva zeci de ani n urm, South Boulevard din LV a fost numit autostrada Arrowhead, sau autostrada L.A.

The Strip a fost numit astfel de ctre agentul de poliie din L.A. Guy McAffee dup Sunset Strip din oraul su natal. n 1968, Kirk Kerkonian a cumprat cazinoul Flamingo i l-a angajat pe Alex Shoofey,vice-preedintele lanului hotelier Sarah, ca preedinte. Alex Shoofey a adus cu el i 33 de oameni din conducerea Sarah Hotels. Flamingo a folosit pentru a instrui angajai pentru International Hotel ce era nc n construcie. Deschis n 1969, International Hotel cu ale sale 1.512 camere, a deschis era megaconstruciilor.

International Hotel este cunoscut azi drept Hiltonl LV. Primul Grand Hotel i Cazinou MGM i-a aparinut lui Kerkonian i s-a deschis n 1973 avea nu mai puin de 2.084 camere. La acea vreme, era cel mai mare hotel din lume, dup numrul de camere. Hotelul Rossya construit n 1967 n Moscova, de exemplu, avea 3.200 de camere, dar majoritatea camerelor erau single i aveau aproximativ un sfert din dimensiunea unei camere standard din MGM hotel. Pe 21 Noiembrie 1980, Grand Hotel a suferit cele mai mari pagube n urma unui incendiu ce a ucis 87 de persoane, ca urmare a unor probleme la instalaia electric. S-a deschis ns 8 luni mai trziu. n 1986, Kerkonian a vndut hotelul lui Bally Manufacturing i a fost redenumit Ballyas. Parcul acvatic Wetana Wild a fost deschis n 1985 i se gsea n partea de sud a hotelului Sarah. El s-a nchis n 2004 i mai trziu a fost demolat.

Deschiderea hotelului Mirage n 1989 a dus ideea de Las Vegas la un alt nivel, hotelurile i cazinourile mici lsnd loc construciilor gigantice. Numeroasele faciliti ofereau att cazare i mas ct i distracie i jocuri de noroc. Aceast schimbare a afectat afacerile mici, dar au luat natere cazinouri legendare precum Dunes, Sands and Stardust sau Sahara. n 1995, cnd Dean Martin a murit, toate luminile de pe Strip s-au stins n memoria lui. Acest lucru s-a repetat n 1998, la moartea lui Frank Sinatra. n 2005, Clarck County a schimbat denumirea unei pri din Industrial Road n Dean Martin Drive, n onoarea faimosului cntre din Rat Pack, actor i om de divertisment din Vegas.2

Vibratia luminilor de neon care invaluie extravagantele cazinouri si hotelurile imense, sumele enorme puse in joc, spectacolele de varietati sustinute de actori renumiti si megaconcertele in aer liber, atat de comercialele capele pentru oficiat casatorii si mai ales cele mai fierbinti cluburi si baruri de noapte atrag anual in capitala mondiala a distractiei milioane de turisti.

M-am intrebat de multe ori: este oare Las Vegas-ul o realitate, sau doar o reclama americana de calitate? M-am decis sa aflu acest lucru la fata locului. Dupa un drum de 20 de ore cu avionul, cel mai fierbinte oras al Statelor Unite isi face aparitia prin hubloul avionului.

Situat in sudul Nevadei, in plin desert, si inconjurat de muntii Sierra Nevada si Spring Mountain, Las Vegas este renumit pentru climatul sau uscat: din mai si pana in septembrie, ai de-a face aici cu temperaturi care depasesc adesea 45 de grade Celsius.

Nu trebuie sa fii un impatimit al jocurilor de noroc pentru a vizita metropola.

Atractii dintre cele mai spectaculoase si diverse iti stau la dispozitie zi-lumina: plimbarile cu elicopterul deasupra orasului; eruptia vulcanului de la Mirage; duelurile piratilor de pe corabiile de la Treasure Island; proiectiile laser sau jocurile de artificii de la Wynn; filmele de scurt metraj de pe cel mai mare ecran hi-tech din lume ? Viva Show (Freemont Street Experience); roller-coaster-ul din varful zgarie-norului Stratosphere; copiile dupa piramida egipteana, dupa statuia Sfinxului si dupa Muzeul lui Tutankamon de la Luxor; replica Turnului Eiffel sau a Arcului de Triumf din Paris; Muzeul Figurilor de Ceara sau plimbarile cu gondola prin canalele de la Venetian; leii si padurea tropicala de la MGM; fiorosii rechini din Mandalay Bay (Shark Reef); parcul de distractii si spectacolele de la Circus Circus; vestitele fantani arteziene de la Bellagio; sex show-urile; castelul medieval Excalibur; sau, in fine, o lunga plimbare pe faimoasa strada Strip, gazda celor mai luxoase cazinouri din lume.

Daca totusi vrei sa te alaturi celor 35 de milioane de turisti care joaca anual in Vegas si cheltuiesc aici peste 6,1 miliarde de dolari, ai nimerit la fix. In imensele sali ale cazinourilor gasesti definitia completa a ceea ce se cheama gambling: mese imense de poker, blackjack, keno, dice, aparate mecanice de tip ruleta sau slot machines ii asteapta pe turisti si localnici sa-si incerce norocul.

Maratonul Centenarului a inceput in luna mai 2005 cu o fastuoasa parada a localnicilor, care au preparat in Downtown o monstruozitate de prajitura de 50 de tone (The World?s Biggest Birthday Cake, inregistrata in Guinness Book), si s-a desfasurat pe tot parcursul anului trecut, cu o multime de show-uri si de evenimente inchinate faimosului oras. Preistoria ultimului veac de lumina si culoare incepe cu mai bine de 2.000 de ani in urma, cand pe teritoriul actual al Vegas-ului traiau triburi de indieni Anasazi. Acestia nu au dainuit insa prea mult in regiune, locul fiindu-le luat de indienii Paiute.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, primii exploratori spanioli aflati in cautare de apa au descoperit in zona o oaza pe care au numit-o Las Vegas (pajistea). Pentru tot secolul al XIX-lea, aceasta a reprezentat un reper important pe traseul care lega Santa Fe de New Mexico si de sudul Californiei (Old Spanish Trail), permitandu-le comerciantilor sa-si scurteze calatoria spre Los Angeles prin traversarea directa a desertului.

In 1844, pe cand regiunea facea inca parte din Mexic, exploratorul John C. Fremont a calatorit prin Las Vegas Valley si a descris in jurnalele sale teritoriile fertile ale acesteia.

11 ani mai tarziu, misionarii bisericii mormone au intemeiat aici prima asezare. Construirea caii ferate, in 1905, a stabilizat Las Vegas Valley si i-a asigurat o perioada de prosperitate economica. In 1931, statul Nevada a legalizat jocurile de noroc si astfel a inceput pentru oras o noua era.

Populatia a sporit accelerat in anii ?30, datorita celei mai mari reusite ingineresti din lume la vremea respectiva: constructia barajului Boulder (azi Hoover Dam) pe raul Colorado, la granita dintre statele Nevada si Arizona.Acest important eveniment i-a adus Las Vegas-ului locuri de munca, crestere economica si fonduri federale. In 1946, s-a deschis cazinoul Flamingo, construit de catre gangsterul Bugsy Siegel in portiunea care isi va castiga ulterior renumele de The Strip. Imediat dupa aceea, au rasarit, precum ciupercile dupa ploaie, hoteluri, moteluri, cazinouri. Tot dupa cel de-al doilea Razboi Mondial a aparut si moda megaresort-urilor si a parcurilor tematice pentru familie.

La deschiderea sa, petrecuta in 1993, MGM Grand Hotel a fost cea mai mare constructie de profil din lume. Downtown-ul Las Vegas-ului, cunoscut ca Glitter Gulch (Valea Splendorii), a fost renovat in 1995, pentru revitalizarea zonei si atragerea unui numar cat mai mare de turisti.

Pe langa renumele adus de cazinouri, Las Vegas captiveaza si prin multitudinea de activitati recreative in aer liber, in ciuda temperaturilor ridicate de afara. La 20 km vest, se afla Red Rock Canyon National Conservation Area, unde desertul se intalneste cu muntii.

Principala atractie de aici este Centrul pentru Vizitatori, unde e prezentata istoria culturala, naturala si geologica a canionului. Aici se afla si habitatul artificial creat pentru testoasele autohtone si pentru diferitele fapturi ale desertului.

Impunatorul baraj Hoover Dam de pe raul Colorado, la doar 40 de km de Vegas, a favorizat aparitia celui mai mare lac artificial din lume, Lake Mead. Muzeul aflat in interiorul masivului arc de beton prezinta etapele constructiei barajului si performantele generatoarelor hidroelectrice de aici, care isi trimit milioanele de kilowati spre statele Arizona, Nevada si California. In apropierea mastodontului se afla Lake Mead Recreation Area, loc ideal pentru a te deconecta de pulsul ridicat al Vegas-ului.

In plus, o excursie cu destinatia Grand Canyon este obligatorie daca ajungi in orasul cazinourilor. Pentru Grand Canyon poti alege intre elicopter, avion, autocar sau masina inchiriata. Eu am optat pentru ultima varianta, care-ti lasa cea mai mare libertate de miscare. Odata ajuns la canion, un punct interesant este vizionarea filmului oferit de IMAX Center, film care relateaza istoria locurilor, cu accent pe expeditia incununata de succes in care s-a angajat, in urma cu mai bine de un secol, John Wesley Powell.

Privelistea impunatoare de aici poate fi admirata din mai multe puncte special amenajate, legatura dintre ele fiind asigurata de un shuttle-bus. Nimic nu se compara insa cu apusurile de soare de pe marginea canionului ? poate doar stralucirea Vegas-ului si gandul la ispitele care te asteapta acolo.

3Las VegasDe la Wikipedia, enciclopedia liberPorecl: "The Entertainment Capital of the World""Sin City""Capital of Second Chances""The Marriage Capital of the World"Las VegasLocalizare n Statele UniteCoordonate: Coordonate: 361030N 1150811V361030N 1150811VaraStatele Unite ale Americii Statele UniteStatNevada NevadaComitatComitatul ClarkGuvernare - PrimarOscar Goodman - ManagerBetsy FretwellSuprafa - ora340 km - Pmnt339,8 km - Ap0,16 kmAltitudine610 m.d.m.Populaie (Estimare 2009) - ora567,641 locuitori - Densitate1.604/sq mi (1.604 loc/km) - Metropolitan1,902,834Fus orarPST (UTC 8) - Ora de var (DST)PDT (UTC 7)Prefix telefonic702FIPS code32-40000GNIS feature ID0847388Las Vegas, colocvial numit doar Vegas, este cel mai mare ora din statul Nevada al Statelor Unite ale Americii i capitala comitatului Clark. Este cunoscut ca una dintre cele mai populare destinaii turistice.

ntruct statul Nevada nu percepe taxe pe tranzacii, Las Vegas este cunoscut internaional ca un ora de vacan cu hoteluri i locuri de odihn, magazine i faimoase cazinouri pentru jocuri de noroc. Constucia oraului a nceput n anul 1905, iar localitatea a obinut titlul administrativ de ora n 1911. Datorit unui ritm de cretere suinut, Las Vegas a devenit cel mai mare ora din Statele Unite fondat n secolul al XX-lea, asemntor cu Chicago, care este considerat cel mai mare ora fondat n secolul al XIX-lea. Las Vegas este n prezent cel de-al 28-lea ora din Statele Unite dup numrul de locuitori.

Oraul a avut un numr de 37,3 milioane de persoane de turiti n anul 2010 i 39,2 milioane n 2007.[1]