Istoria Chișinăului

7/17/2019 Istoria Chișinăului

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-chiinaului 1/12

Istoria Chi inăuluiș

Informa ii generaleț

Moldova (1436-1812)

Primele date istorice ce se referă la Chi inău 17 iulie anul 1436. Acestea pot fi citite în documentul luiș

tefan i Ilie Oancea. Ei au fost luptătorii oldo!ei" precum i efii principali de #irou al cancelariei de stat.Ș ș ș ș

$n această diplomă este desemnată frontiera %epu#licii oldo!a pe r&ul %ăut" i" de asemenea" se !or#e teș ș

despre sta#ilirea Chi inăului" pe r&ul '&c. Acesta a fost situat într(o !ale ) Chi inăul lui Ac#a dinș ș ș

apropierea unei localită i a tatarilor cu un i*!or lîn+ă o pădure mică. A a se descrie Chi inău nostru" în acelț ș ș

timp.

Acum" în acest loc se ridică #iserica a*arachi ( acest loc a i permis aflarea istorii Chi inăului. ,eci"ș ș

i*!orul de apa a dat numele capitalei noastre .$n document" permi înd să domine sta#ilirea lîn+ă fîntînaț

Al#isoara" în anul1466 se !or#e te despre Chisinău. Această diplomă domnitorul moldo!ean tefan celș Ș

are a înmînat(o #oierului -laicu ( unchiul său. $n conformitate cu acest document" urma ii lui -laicu încăș1 de ani au mo teni acest teritoriul.ș

$n timpul dictaturii otomane din cau*a atacurilor permanente ale tătarilor din Crimeea i turcilor (ș

apro/imati! la mi0locul secolului al -I(lea" de*!oltarea rapidă a ora ului încetinea*ă. E/torcările constanteș

au condus ara la cri*a economică i" în cele din urmă" la declin.ț ș

,istru+erea permanentă a mo iilor #oere ti si monahale" nu puteau ca să nu afecte*e starea financiară a ării.ș ș ț

Anterior" Chi inăul a fost mult mai mic" iar hotarele lui erau cu totul altele ( în 0urul ora ului au fost" a a sateș ș ș

cum ar fi ( -o!in eni" 2rusa" -isterniceni" unce ti" 'uiucani" mai t&r*iu"ele se alătură la ora .ț ș ș

http://www.prospect.md/ro/history/orase/istoria-chisinaului.html#maininfo





re#uie men ionat faptul că Chi inău de 5 ori a fost supus incendierii în timpul ră*#oaielor ruso(turce ) înț ș

anul 173 i în 17. ai înainte hotarele Chi inăului treceau pe următoarele stră*i ( Ale/andru cel 'unș ș

pînă la rîul 'îc" Anton Pann" Petru %are si Armeană. 8ara fero!iară modernă de trenuri la acel moment seș

afla în afara ora uli Chi inăului.ș ș

,e atunci" au supra!ie uit două clădiri9 'iserica :fin ilor $mpăra i Constantin i Elena ;1777 ( anul deț ț ț ș

construc ie< i 'iserica a*arachi sau 'iserica Acoperemîntul aicii ,omnului ;construită în 17=5<.ț ș

Construc iea acestei #iserici a fost sponsori*ată de -asile a*arachi ( re*orier. Aceste monumente deț

arhitectură sunt construite într(un stil !echi moldo!enesc" cu o arcă cu două ni!ele care sus ine întrarea.ț

Pro#a#il că 'iserica #ul+ară :f. 8eor+e" dat&nd din 11" a fost construită în acela i timp.ș

.Basaraia (1812-1!18)



,upă ră*#oaiele ruso(turce" re+iunea dintre Prut" ,unăre i >istru" a de!enit pro!incia rusă i a început săș ș

fie numită 'asara#ia ) în anul 115. $n 11 Chi inău oficial prime te statut de ora " primul conducătorș ș ș

de!ine An+el >our. ,atorită acestui statut" Chi inău a de!enit centrul 'asara#iei.ș

E/istă unele do!e*i că acest lucru s(a datorat faptului de luare de mită" care a fost dat de ne+ustorii armeniadministra iei ruse. Astfel" Chi inău întrece 'enderul" de i A.>.'ahmete! ( primul +u!ernator al re+iunii eraț ș ș

împotri!ă. ult #ine pentru aceasta a făcut(o etropolitul 'ănulesu('odoni" el a construit un nou centru a

ieparhiei 'asara#iei" pe atunci pamînturile mănăstirei. ,atorită acestui fapt" ora ul a început de*!oltarea sașrapidă. Chiar" mai mult în ora au stat sa se în+hesue mul i comercian i" i sau implicat diferi i locuitoti"ș ț ț ș ț

datorită acordării la timp a #eneficiilor.

In+inerul ihael O*mido! în anul 113 alcătue te prima harta a Chi inăului" care s(a păstrat p&nă în *ileleș ș

noastre. $n ea se spune că la acel moment" în secolul al I(lea Chi inăul se arăta oamenilor" cu case de lutș

murdare" i erau înfrumuse ate cu acoperi uri de stuf" i nici măcar nu a!ea limite clare de stră*i sau cartiere.ș ț ș ș

>oi putem +ăsi documente 0ustificati!e la astfel de constuc ii ( strada de a*i itropolitul 8a!riel 'ănulescu(ț

'odoni în acel timp :eminarscaia" nume de stradă ?ie! a trecut la numele 31 Au+ust în anul 1" în pre*ent str. Pu in în trecut a fost 8u#ernscaia. Cea mai importantă stradă în acea perioadă era str. osco!aș

( era un drum din apropierea ora ului" unde era situat un la+ăr militar din %usiia în anul17. %îul 'îc nu aș

fost at&t de uscat ( cur+ea i aducea #eneficii oamenilor ) ei alcătuiau di!erse inpro!i*ări pentru prelucrareaș

#lănurilor" pielcelelor i a articolilor din piele" precum la ea au lucrat i morile. ,atorită acestorș ș

func ionalita i" nori de muste si în ari pluteau deasupra rîului. arele flu!iu" totdeauna amintea mereu deț ț ț ț

re!ărsările sale în timpul ploios de primă!ara sau toamna.

In anul 11 după planul O*mido! către partea de !est a ora ului !echi a inceput construc ia unui oraș ț ș

planificat. Aceast raion este numit ora ul de sus. Au început să apară stră*i mai frumoase" lar+i i drepte )ș ș

osco!a(a*i str.:tefan Cel are" @olotaia ( a*i str. Ale/andru cel 'un" Cău anscaia(Columna. $n anul 114ș

a început să construiască mitropolia ( astă*i este Casa Parlamentului" semenarul duho!nicesc" case alecomercian ilor in!iduali i casele #oiere ti pentru ,onici" Catar0i" 'artolomeu" di!er i mari comercianti iț ș ș ș ș

oficiali. Ora ul din ce în ce se reconstruea" se transformă treptat dintr(o a e*are satească într(un ora frumos.ș ș șCu acest scop" parcul ora ului" a*i parcul tefan cel are" este în+rădit cu un +ard din nuele" în scopul de aș Ș

pre!eni intrarea animalelor domestice ;capre" !aci< în parc. ,atorită proectului arhitectorului 'ernarda*iapro/imati! in anii 163(167 a fost instalat +ard din ciu+un.



Ineresant" că Chisinau la începutul secolului al I(lea este proclamat centru răscoalelor în ările 'alcanice"ț

aici e/istă mul i re!olu ionari +reci. Cu ei a condus A.Ipsilanti" care a !rut să su+rume 0u+ul turcesc.ț ț

:eminarul eolo+ic ,uho!nicesc s(a deschis în anul 113" iar +imna*iul re+ional ( în 133. a sf&r itulș

secolului al I(lea" templul a fost reconstruit" dar el nu a întrerupt ser!iciu în timpul domniei B%::.

Iu#itul poet rus Ale/andru Pu in a fost la Chi inău în e/il din septem#rie 15 p&nă în iulie 153. iind unș ș

re!olu ionar din inimă" Pu in este în str&nsă le+ătură cu scriitorii moldo!eni C.>e+ru ă C. :tamati" precumț ș ț

s( a împrietenit si cu decem#ri tii ;-.. %ae!sii" .. Orlo!" P.:. Pu in" ?.A. Ohotnico! etc<. Ei au fostș ș

mem#ri ai DBniunii de 'inefaceri.D

Pe locul Pe ei Centrale de a*i în anul 15= a fost deschisă o nouă pia ă. Pentru început a fost ini iată pentruț ț ț

!&n*area mărfurilor industriale.

Pentru mai mult confort" i apro!i*ionarea locatarilor cu apă" în anii 15(134 sunt construite fîntîni. $n a aș ș

mod au montat sursa de apă pota#ilă l&n+ă #iserica a*arachi ( finan area a fost făcută de tre*oreria ,umeiț

ora ului. Apa era adusă în #utoae cu căru ele trase de cai" în a a mod tot ora ul era alimentat cu apă pota#ilă.ș ț ș ș



$n anul 134 8lenin+ si itner întăresc planul +eneral de de*!oltare a ora ului" p&nă în anul 14. Potri!itș

acestuia" au determinat centrul ora ului ( Parcul Central ;scuarul Catedralei< i terenul" precum i o structurăș ș ș

clară a stră*ilor. :chi a a fost luată din planurile de construc ie a ora elor sudice din %usia. Pentru a aliniaț ț ș

schema stră*ilor a ora ului !echi" unele case i cartiere au fost demolate" i au fost construite cladiri noi.ș ș ș

$n anii F3 ai secolului al 1(lea Chi inăul era centrul Episcopiei din 'asara#ia" respecti!" începe construc iaș ț

so#orului Catedralei. Arhitectul acestui ansam#lu este A!raam elnio!" i a făcut (o în stilul !echi aș

clasicismului rus. Este +îndit ca :o#orul Catedralei >a terea ,omnului i Clopotni a. Chiar i în acele *ileș ș ț ș

au fost destul de mari i importante repere în construc ii" precum i pentru o lun+ă perioadă de timp au fostș ț ș

o#iectul de aten ie. $n 0urul so#orului întrun mod scenic se întindea parcul. a 13 octom#rie anul 136 s(aț

sfin it so#orul i Clopotni a. $n iunie 141" turnul #isericii si clopotnita au fost #om#ardate. Către anul 1=6"ț ș ț

ansam#lul templullui este completct restaurat i iau acordat statut de monument arhitectural. A fost o !remeș

cînd în locul clopotni ei a fost construită o piscină" dar în scurt timp clopotni ă a fost întoarsă enoria ilor.ț ț ș

'iserica +ermană :t. >icolae a fost construită în anul 133" dar a fost distrusă i astă*i în acest loc este situatș

Palatul Pre*iden ial.ț

Arcul de riumf este sta#ilit în 14 în cinstea !ictoriei. Acesta este situat în fa a Parcului :o#orului" iț ș

repre*intă !ictoriia armatei ruse împotri!a turcilor. Această idee a fost sponsori*ată de +u!ernatorul( +eneral-oron o!" dar a fost proiectat de arhitectul I. @au che!ici. A fost +îndit pentru a sta#ili un clopot de 4ț ș

puduri pe partea de sus a Arcului" care a tre#uit să fie turnat din trofeele de arme de la cetatea I*mail.rumoasă clădire pătrată din piatră al#ă" este împăr it în două ni!eluri" i se ridică în sus la 13 metri.ț ș

,eschiderile dreptun+hiulare sunt !i*i#ile în două traectorii" 4 piloni instalati" cu coloane corintice" toatesunt decorate cu o fri*ă pe corni ă. >i!elul superior este prelucrat cu lopă ica i de asemenea" se termină peș ț ș

corni ă. Ceasul din fa a Arcului" din partea pe ii" #ate ora fi/ă la fiecare 1= minute în ora ul Chi inău.ș ț ț ș ș

$n locul clădirilor Academiei de :tudii Economice" între hotelul D@areaD" si strada Cosmonau ilor" a fostț

deschisă pia a produselor alimentare Ilinschii ) în anul 1==. Pia ă care a func ionat p&nă în anul 17.ț ț ț

Comerciantul eodor Ciuflea dă #ani pentru a construi #iserică :f. eodor iron în anul1=6"si din165(5 este mănăstire de femei" sin+ura mănăstire de calu+ări e din Chi inău.ț ș

"tră#i de $ava% au &n'e$ut &n 1862



inunata clădire a +ării a fost distrusă în timpul ră*#oiului. Această clădire cu trei ni!ele întotdeauna s(adeose#it prin formă ele+anta" termeni i rafinament de stil ( mai t&r*iu a fost restaurată. Principalele linii deș

cale ferată i instala iile sale au fost construite în anul 171. esa0ul pe liniia iraspol ( Chi inău a începutș ț ș

de0a în luna au+ust anul 171.

a 15 aprilie anul 177 începe ră*#oiul ruso(turc" după ce împăratul rus Ale/andru al II(lea declară ră*#oicitind manifestul despre acest lucru înainte militarilor moldo!eni" #ul+ari i ru i. %usia cî ti+ă !ictoriia" i seș ș ș ș

formea*ă statul 'ul+ar. $nainte de a trimite trupe în 'alcani" se înarmea*ă capela i este or+ani*ată paradaș

militară.

Primul mu*eu DPonta :chifsco!oD" a fost deschis în 1 ( a*i nu mai este pe harta ora ului.ș coalăȘ

profesională Ale/sandree!scaia este deschisă la 4 octom#rie anul 11" la col ul stră*ilor ?ie! i I*mail.ț ș

,atorită #anilor aduna i în anul 1=" în total 1 de ru#le de aur" a fost inau+urat monument A .:. Pu in (ț ș

sculptorul A.. Opecu in care a depus toate eforturile. Acest fapt este foarte remarca#il" fiindcă în Chi inăuș ș

a fost sta#ilit al doilea monument a marelui +eniu. Pe piedestal răsună următoarele cu!inte9 DAici"amde*!ăluit lira de eruluit de nord" rătăcind m(am prim#lat eu.. 15" 151" 155" 153D.Apa(canal a orasuluiș

a inceput cu construirea a două turnuri de apă în 15. Prima f&nt&nă arte*iană" a fost construită în anul1=" care a!ea ad&ncimea 131.= metri. Cu o adîncime mai mica apare a doua fîntînă în anul 153 )

adîncimea 7" 5 de metri mai t&r*iu au ad&ncito la 153 de metri. Am#ele sonde au fost în curtea u*inei deapă ( pe malul drept al r&ului '&c" apro/imati! 44 de metri deasupra ni!elului mării.%ăsturnarea Chi inăuluiș

a a!ut loc la 6(7 aprilie anul 13. %e*ultatul acestui e!eniment a fost uciderea a 47 de e!rei" 7 de case 0efuite i arse" mul i oameni răni i. ,itactura anti aristă de(la 1(5 octom#rie 1= a dus la uciderea a încăș ț ț ț

1 e!rei.

$n 11 Chi inăul număra apro/imati! 1 milioane de case" 15 pe e" 145 de alei i stră*i" = scuare i +rădini.ș ț ș ș

oarte remarca#ilă informa ie despre Chi inău este în enciclopediia cu 15 ) !olume a lui a!richin Golffț ș

; !olumul = <" editat de :emeon ( ian anschii ( Chisinau nu reaminte te un sat" ca ma0oritatea ora elor dinș ș ș

%usia" dar ca în Europa ( 3(4stră*i ale sale" în restul păr ii ( se reflectă toată Asiia. $n coală oră enească(ț ș ș

comunitate e!reiască ; almud ora < anul 113 s(a construit :ina+o+a Corală. :uprafa a totală a clădiriiț

monumentale de 13= de metri pătra i" cu acoperi ul de ta#lă" ornamente #o+ate" arcade" fa ade i corni e.ț ș ț ș ș,esi+ur" nu prea multe pot fi !ă*ute din acea construc ie" dar ce!a a rămas ) este teatrul modern ,ramaticț

%us A.P. Ceho!. $n Chi inău se de*!olta industrieia datorită de*!oltarii căilor ferate" care lea+ă ora ul cuș ș

ora ele(port de la area >ea+ră i ,unăre" precum i cu re+iunile centrale din %usia i Europa de -est.ș ș ș ș

ucrau u*ine de prelucrare a metalelor" cum ar fi întreprinderia ocanu" an+he" :er#o!.

dministratia ra uluiș

Primul consiliul local al ora ului a fost din = mem#ri" de na ionalită i diferite ( ru i" moldo!eni" #ul+ari"ș ț ț ș

+reci i e!rei. In 11 a fost ales primul primar ( eful administra iei locale a ora ului ) An+hel >our ;fostulș ș ț ș

militar din %epu#lica oldo!a" cu +radul de căpitan<. Pentru o re*ol!are mai profesională a pro#lemelor

0udiciare în anul 11 s(a creat ma+istratul" este condus de primar i doi ratmani. Această administra ieș ț 0uridică a lucrat pînă în anul 166" primul conducător a fost ,ima :ta!ro!.

Istorie de de#voltare revolu ionarăț

$n anii F7 ai secolului al 1(lea au format un cerc ( este o mi care populară" care a fost condus de >icolaeș

@u#cu Codreanu. :copul acestei cana a fost propa+andă în r&ndul tinerilor i educa ia lor. Cerc de lucruș ț

condus de către > ,anis în 1 începe acti!ită ile sale. Aceasta a fost prima alian ă re!olu ionar care le+atț ț ț

re!olutionari Peters#ur+" ?ie! i Odessa.ș

Pentru clasa muncitoare a apărut în anii F. ,eci" cercul social(democrat ori+inea în 16" i în 1 născutș

în Partidul :ocial ,emocrat Chi inău" care a fost parte a P:,%. :u#teran de presă *iarul DIsraD este creatșîn aprilie 11" i !a func iona p&nă în luna martie 15. Ea a apărut datorită ini iati!ei lui enin. Comitetulș ț ț

P:,% a fost format la Chi inău în 15. i cări re!olu ionare i afi a insta#ilitatea politică din 'asara#ia"ș ș ț ș ș

din cau*a de +re!e politice i demonstra ii au a!ut loc la Chi inău în perioada 51(55 au+ust 17 octom#rieș ț ș

1=" etc. $n cur&nd în or+ani*a ia Chi inău #ol e!ică" o puternică i suficient de independent" 11 (ț ș ș ș



sta#ilirea puterii so!ietice la Chi inău. Pentru că a luptat acti! Hair" 8I ?oto!si0" I. 8ara!i" IP 8oduno!"ș

J, eloshin E -enedito! i altele.ș

Ca $arte din *om+nia (1!18-1!4,)

51 noiem#rie a fost format Consiliul de mar+ini ( D:fatul ăriiD" s(a înt&mplat după re!olu ie 117. 5Ț ț

decem#rie a a(numitul D:fatul ăriiD" declară înfiin area %epu#licii ,emocratice oldo!ene ti. Apoi"ș Ț ț ș

D:fatul ăriiD" adoptă o le+e pri!ind intrarea trupelor rom&ne" controlul de*ordinilor în masă" securitatea iȚ ș

căilor ferate" pentru un împrumut de la o altă ară ( o pro#lemă ridicată de frac iunea P. Erhan ărănesc.ț ț Ț

e+ea a fost adoptată 5 decem#rie 117 cu o ma0oritate de !oturi.

ianuarie trupele rom&ne din %epu#lica oldo!a au intrat în teritoriu" pas cu pas pe re+iunile de sud i deș

nord. $ncercarea de a păstra 'asara#ia" #a*ată pe protec ia 'asara#ia a fost ini iată de către deputa iț ț ț

Consiliului Jude ean 'ăl i a ăranilor. Pentru sal!area %epu#licii oldo!a s(a creat Comitetul %e!olu ionar"ț ț ț ț

care a inclus repre*entan i din iraspol" 'ender i chiar Crimeea. A!înd în !edere superioritatea în număr deț ș

armata romînă i luptele s&n+eroase" sediul re!olu ionar decide cu pri!ire la încetarea de pe teritoriulș ț

'asara#iei. 13 ianuarie trupele rom&ne ca în!in+ători ocupă Chi inăul. Acesta este săr#ătorită la 1= ianuarie"ș

I. Inuletsa de ine înt&lnire +randios :fatul arii a onora E. 'roshtanu ( +eneral rom&n.ț Ț

Opo*i ia dore te de a se opune monopoliei rom&nilor ( Con+resul aranului de la sate începe acti!itatea" darț ș Ț

fără nici un re*ultat" pentru că a a cum este dispersat. ai mult dec&t at&t" ini iatorii pre*idiului ( mem#riiș ț

săi Chumatcheno P." J. Armour" Prahnitso+o" ?otoros i %udie! sunt acu*a i de antirumîni*m. ,upăș ț

ordinul comandatului o!ilă ( comandantul Chi inău ( acestea sunt împu ca i.ș ș ț

57 martie este săr#ătorită @iua Independen ei de oamenii moderni" ceea ce este ciudat" pentru că în acea *i"ț

în 11" 'asara#ia s(a alăturat %omîniei. Chisinau este introdus automat în numărul mem#rilor. a 5=( 56noiem#rie 11" la o reuniune a :fatul ării" în a#sen a unui K!orum" o le+e a fost adoptată în ciuda faptuluiȚ ț

că mul i au fost împotri!a ei. >umai 36 de !oturi a decis soarta ării" 'asara#ia a fost uniăt cu %om&nia.ț ț

Imediat după deci*ie" :fatul ării a fost di*ol!at. ul i parlamentari au fost împotri!a ei" i din cau*a datăȚ ț ș

au trimis +u!ernului rom&n un memorandum pentru restaurarea autonomiei 'asara#iei de la 5 martie. ,in păcate" cererile au fost response.

Conser!atorul unicipal se deschide la 1 ianuarie anul11" acultatea de eolo+ie ( în 157. onumentullui tefan cel are ;sculptor A. Plamădeală<" e sta#ilit în 15. ai înainte pe acest loc a fost un monumentȘ



al împăratului rus Ale/andru al II(lea. iliala rom&nă a Institutului de LtiinMe :ociale a fost deschisă în 134"Pinaoteca municipală ( în 13.

Cu datele demo+rafice în acea perioada" find #lînd spus" nu a fost uLor ) era ne!oie pentru a da naLterecopiilor" dar oamenii erau ocupaMi cu alte lucruri. $n 14" doar 11. de oameni erau în ChiLinău.

Nin&nd cont de faptul că autorităMile rom&ne stăteau #ine în #irourile Li fotoliile din %epu#lica oldo!a" oor+ani*aMie clandestină comunistă cu I. urtuna" C. :&r#u Li P. acenco duceau o politica anti(rom&nească.

du'a.ie

$n acel timp" !erte0ios a început să se de*!olte" în!ăMămîntul ( copii" adolescenMi Li tinerii puteau mer+e pentru a în!ăMa. 3 de Lcoli începătoare" patru scoli de mi0loc" patru Lcoli secundare" 3 licee pentru femei Li 4icee pentru #ăr#aMi "au fost deschise pentru tineret.

*"" Moldoveneas'ă (1!4,-1!!1)

,upă 5 iunie 14" trupele so!ietice au intrat în ChiLinău" la 5 au+ust" a fost proclamată %epu#lica:o!ietică :ocialistă oldo!enească cu capitala la ChiLinău.

ilarmonica de stat a fost inau+urată în 14" în acelaL an s(a creat Bni!ersitatea Peda+o+ică ;Bni!ersitateaPeda+o+ică de astă*i" numită I. Crean+a<" Li un pic mai t&r*iu în luna noiem#rie a acestui an a fost deschis Liu*eul >aMional de Arte Plastice.

$n anul 14 a fost un cutremur puternic. ulte monumente arhitecturale Li culturale au suferit"nemai!or#ind de oameni. ,e e/emplu" clădirea episcopiei a fost distrusă complet de calamitate.

/im$ul de *ă#oi

Pentru ChiLinău se luptau cînd romînii"cînd ruLii. Imediat ChiLinăul a fost supus #om#ardamentelor a!iaMiei.,upă aceasta ChiLinăul a fost ocupat de trupele rom&ne Li ar#orat stea+ul rom&nesc ( 16 iulie 141. El a fostinstalat peste cupola Catedralei. ,upă cotropire mareLalul Ion Antonescu Li %e+ele ihai a %om&niei" aumers prin ChiLinău Li l(au e/aminat ca pe o proprietate particulară .



O parte a Jandarmeriei %om&ne Li unitatea e/acentristă D,D au luat ( apro/imati! 14. de #ăr#aMi e!rei" Li pe 17 iulie au fost uciLi. Apoi" din nou" pentru lucru au selectat 4= de fete Li tineri ( dintre care 411 iauîmpuLcat mai t&r*iu" apoi au adunat = de persoane ( 3 dintre ei au fost distruLi.

8hetou e!reiesc este creat la 5= iulie prin ordinul comandantului de la ChiLinău. ,oar două *ile s(au dat pentru reinstalarea e!reilor. ,e0a p&nă la 11 au+ust" acolo au fost închiLi 1=7 de oamenit" iar în toamnă"această cifră a a0uns la 11=5= de oameni. E!reii erau adunaMi de peste tot" din capitala" din satele dinapropiere ( toMi au fost transportaMi în +hetou. >umărul lor a crescut. ,in = au+ust" e!reii au fost o#li+aMi să

poarte un semn distincti! ( o stea cu ase colturi.ș

%om&nii crea*ă Comitetul E!reiesc" în iulie 141. Acest comitet a fost format din 55 de De!rei inteli+enMiD.Ei se ocupau cu acti!ităMi sociale Li de asistenMă socială ) or+ani*au cîte 5 de prîn*uri pe *i. Orfelinat

pentru 5 de orfani a fost deschis la 11 septem#rie. AutorităMile rom&ne au început intensi! sa se de#arase*ede e!rei ) erau deportaMi în ransnistria. Această deportare a fost numită DmarLul morMiiD ( findcă oamenimer+eau pe 0os în ransnistria. oMi cei care erau #olna!i sau nu puteau să mear+ă au fost împuLcaMi direct pedrum. ,eci" în re+iunea Odesa" satul ,omane!a au a0uns 16 de persoane din 5= ( restul au fostîmpuLcaMi de(a lun+ul drumului.

'atalionul = a armatei su# conducerea +eneralului 'er*arin de (la 53 la 54 au+ust 144 a condus operatiunea

militară IaLi(ChiLinău. $n timpul luptei armata rusa a capturat ora ul" drept lupte crîncene în ChiLinău nu aușfost ( dar oraLul Li aLa era +ra! a!ariat" aproape 7 din fondul locati!e era perdut. oate întrprinderile aufost distruse. a scurt timp Antonescu a fost arestat în %om&nia într(o lo!itură de stat.

0e la i'torie la $răuirea *""

Al doilea ră*#oi mondial a lăsat o amprentă foarte mare asupra !ieMii tuturor oamenilor" dar după ră*#oi s(amarcat o creLtere destul de rapidă. Au fost 134. de personae erau în 1=" comparati! cu anul 144 Li 5=de mii de locuitori. Pentru de*!oltarea Li resta#ilirea economică" a+ricolă Li toate celelalte ramuri Bniunea:o!ietică a trimis apro/imati! 1.= de #uni speMialiLti ) medici" profesori" in+ineri. are cadou a primitoraLul în 14=" cînd al doilea Institut edical din enin+rad a sosit la ChiLinău. El a adus o #i#liotecă foartemare Li !aloroasă. Perlele ei au fost manuscrisele A!iMen.

reptat" Li !iaMa culturală a oraLului a reîn!iat Li a început să se de*!olte. Ansam#lul naMional de dans DJocD afost creat 13 au+ust 14=. Astă*i" acest +rup este cunoscut în întrea+a lume.

Cele#rul arhitector Ale/ei :ciuse! în 14=(147 întăreLte planul +eneral de reconstrucMie a ChiLinăului. $nconformitate cu acest plan a tre#uit să fie modul de a resta#ili case !echi Li de a construi clădiri noi"construirea de noi autostră*i" spa ii !er*i" pieMe" parcuri" să se construiască clădiri pu#lice Li administrati!e.ț

tefan cel are ( a fost Li a rămas strada principală a capitalei ( doar în !remuri diferite ia fost schim#atȘ

numele. 'otanica" 'uiucani %îLcani" Ciocana ( aceste noi *one de locuit" au început să se de*!olte. ,upă

ră*#oi" a fost aLe*at frumos Prospectul ineretului" astă*i %enasterii.



$n 0urul oraLului s(a planificat crearea *onelor pentru parcurile de odihnă. Arhitectorul . Ciuprin susMinut deA. ciuse! a proiectat clădirea modernă a +ării în 14. ,in cau*a ploilor rîul 'îc s(a re!ărsat i a inundatș

primul eta0 al +ării.

Q 14= )este deschis ma+a*inul D 'uchinist D" în centrul oraLuluiQ 1 octom#rie 146 este înfiinMată Bni!ersitatea de :tat din ChiLinăuQ oametea în B%:: 147(14 a trecut i prin repu#lica oldo!aș

Q 6 octom#rie 14 a fost fondată Academia de tiinMe a %::Q $n 14 au început deportările în masă în :i#eriaQ 1 iunie 1= a a e*at 8rădina 'otanică a A %::ș

Q $n 1=" a fost deschisă prima #en*inărie în ChiLinăuQ $n 1=1 a fost înfiinMat un parc !erde frumos în 0urul lacului Comsomolist săpat architectural ( ; a*i -aleaonilor < .Q $n 1=1" în ChiLinău" a construit prima cladire locati!ă cu = ni!eleQ $n 1=1" deportări în :i#eria" din moti!e reli+ioase iau un caracter masi!Q 54 ianuarie 1=7 pe turn tele!i*iunii este situat studio D oldo!a (film DQ $n 1=7 oficial deschid Aleea Clasicilor literaturii Li artei din %epu#lica oldo!a

a sf&rLitul anilor 1=" la ChiLinău se de*!oltă ramuri tinere în industrie cum ar fi construcMiia maLinilor iș pieselor. Industriile de prelucrare" Li industriia uLoară se de*!oltă rapid Li producti!. :e dă în e/ploatareîntrprinderele !inicole Li com#inatul de tutun.

16 este înfiinMat teatrul DuceafărulD" iar în 16= a deschis lar+ uLile cinemato+raful Dosco!aD.

$n 166" pentru Dreali*ările în construirea comunismuluiD" Li în le+ătură cu a =(a ani!ersare ChiLinău a fostdecorat cu Ordinul enin.



a sf&rLitul anilor 16" a fost creat parcul -alea randafirilor în *ona 'otanică ( o suprafata de 14= dehectare.

Au fost fondate ( Circul de :tat din oldo!a ( în 15" :ala cu Or+a ( 1= septem#rie 17" Palatul >aMional( în 174" noua clădire a eatrului de Operă Li 'alet ( 1.

Bn factor foarte important pentru de*!oltarea oraLului a fost deci*ia Consiliului de iniLtri al B%:: în 171DCu pri!ire la măsurile pentru de*!oltarea în continuare a oraLului ChiLinăuD" în conformitate cu această

deci*ie" ora ul a primit apro/imati! un miliard de ru#le pentru de*!oltare în continuare.ș

$n anii 1 a fost planificată" de*!oltarea de mai departe a oraLului" a fost anunMat si un concurs" pentru celmai detailat proect.



,ar nu a fost sortit să se întîmple aceasta deoarece s(a disfiinMat Bniunea :o!etică. ,e la sf&ritul anilor 17"se de*!oltă industria electronică.

ransport pe ca#lu a fost construit în 11" dar a fost dat în e/ploatare numai în 1" Li încă pînă în pre*enteste în+heMat Li nu(i utili*at.

$n anul 1" în oraL a început din nou să lucre*e primăria. Primul primar de ChiLinău" a fost >. ?ostin.

*e$uli'a modernă Moldova - o nouă istorie (1!!1-$re#ent)

,upă hotărîrea Parlamentului %epu#licii :o!ietice :ocialiste oldo!eneLti din 53mai 11 denumirea a fostschim#ată în %epu#lica oldo!a. 57 au+ust 11 ( *iua cînd s(a primit declaraMiia de independenMă a

%epu#licii oldo!a" în conformitate cu care %epu#lica oldo!a este un stat su!eran" cu capitala la ChiLinău...

,upă acest e!eniment" construcMiia în %epu#lica oldo!a este aproape complect oprită. ulte o#iecte LiconstrucMii au fost în+heMate. ,ar"treptat au început restaurarea !echilor temple" #iserici" clădiri !echi" sărestaure*e monumente arhitecte Li de a construi case noi" de lu/" cu apartamente scumpe" Li !ile de lu/ plinede farmec.

Au restaurată +ara ero!iară" au e/tins str.I*mail" s(a construit auto+ara deD>ordD" numeroase clădiri de #irouri Li ma+a*ine se ridică în faMa ochilor. Acuma este la modă construcMia. ,ar" unul dintre aspectelene+ati!e ale acesteia" este că încep construcMiia acolo unde +îndesc" nu se mai tine cont de scuare Li parcuri.

Istoria Chișinăului

Documents

Transcript of Istoria Chișinăului