7/25/2019 Istoria Bacului

1/8

Istoria Baculuia nceput n neolitic, de cnd dateaz primele urme de locuireuman, si se ntinde pn n prezent.

Bacul si are stramosii pn n comuna primitiv, mai precis n paleoliticul

superiorcam 5.000 de ani n urm. n perimetrul Pietii Revolutiei s-a descoperitun racloirde silexnegru-vinetiu de orm trapezoidala. !"iect olosit la vntoaren impre#urimile care atunci erau acoperite de pduri. $cest o"iect de silexmrturiseste primele exemple de comert, deoarece acest material nu se gasea prinaceasta zona, deci era adus din deprtri. ! alt prezent uman n valealocalittii, s-a descoperit cu ocazia spturilor pentru Pasa#ul %argineni. &a optmetri adncime, muncitorii gsesc urmele unei asezri din epoca mi#locie a"ronzului - Cultura Monteoru. 'n strat gros de ml a pstrat pentru eternitate,dovada marilor cataclisme care au modi(cat relieul. ! alta asezare, de data

aceasta, (ind identi(cat ca, apartinnd epocii "ronzuluitrziu - Cultura Nouaaost scoasa la lumina n perimetrul Precista.

%ai multe ragmente de ceramicdin secolul)*- ).+r., atest oasezare allatattianpe actuala strad Bradului, dup cucerireaacieidectre romania rmas n aara granitelor *mperiului Roman, ca (ind locuitde arpi. $cestia vor ( n legatur permanent cu *mperiul Roman, apt ilustrat denumeroase descoperiri areologice, constnd n ceramic, monedesi o"iecte depodoa".

Biserica Precista

! alt asezare din secolele *)-)d.+r., compus din sapte locuinte a ost cercetatn zona urtii omnesti. /iecare locuint are o incpere cu pereti din "rne si uncuptor de ars ceramic. -a gsit ceramic lucrat cu roata, dar si cu mna,precum si o ("ulde "ronz. Putem considera c aici era o comunitate steascautoton continuotoare a comunittii daco-romane.

ercetrile eectuate din zona Bncii 1ationale au scos la supraat o asezare dinsecolele )-)*d.+r. Peste ea s-a mai descoperit o alta di secolele )*-)**d.+r.,alcatuit din opt locuinte dispuse dup un plan riguros, pe care areologi lenumesc cuib.*nventarul lor cuprinznd ceramic lucrat cu mna, mai ales vase-borcan, la mod pe atunci. up calculele areologilor numarul "cuanilor era de

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paleolitic#Paleolitic_superiorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paleolitic#Paleolitic_superiorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Silexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Hallstatt_(perioad%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_(cet%C4%83%C8%9Bean)http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IV-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fibul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Silexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Hallstatt_(perioad%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_(cet%C4%83%C8%9Bean)http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IV-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fibul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paleolitic#Paleolitic_superiorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paleolitic#Paleolitic_superior

7/25/2019 Istoria Bacului

2/8

200 de persoane. e ocupau cu agricultura, cresterea vitelor, mestesugurile, cupescuitul n multele ape din zon, iar n padure cu vnatul. /aptul c pe mai multevase se a3a imprimat semnul crucii, duce la concluzia c era o omunitate cre s tin.4a avea legturi cu lumea "izantin, numeroase monede ilustrnd aceasta. 4ra olocalitate caracterizat prin sta"ilitate.

&a srsitul secolului al *-lea. *n regiunile de cmpie ale %oldoveide ud, dar sin %unteniasi6ransilvania, se aseaz un popor al crui nume aceistorie7 pecenegii. )or sta neclintiti aproape dou secole, apoi vor ( alungatipeste unrede un alt popor, cumanii. Pentru cumanii Bacul este locul idealpentru cresterea cailor, lucru oarte necesar lor. nsa nici cumanii, n-au avut viatlung. n2889, la :al;a, vor ( risipiti in urma "tliei, si cei ce au scpat cu viata, s-au retras n tinuturile dintre 1istrusi arpa t i. &a 28

7/25/2019 Istoria Bacului

3/8

6im"ru cu stema comunist a Bacului

&a srsitul secolului al *)-lea, Bacul era "ine ncegat ca asezare ur"an, unadintre cele mai prospere din ntreaga %oldov, avnd atri"utii militare sicomerciale oarte importante.

Perioada inter"elicFmodi(careG modi(care sursHn aceast perioad se extind cartierele de locuinte prin parcelari, construindu-se,

n 2@88, cartierul /R, la vest de aliniamentul cii erate. n paralel, unele terenuricastigate prin reorma agrar sunt amena#ate ca spatii verzi I Parcul ancicov.atorit cresterii demogra(ce dar si economice, Baculeste declarat municipiula D decem"rie2@8@.

Revolutia anticomunistFmodi(careG modi(care sursH

Revolu t ia din 1989la Bacua constat ntr-o serie de proteste oarte "lnde pe

lng ce sa ntmplat n alte orase ale Romniei. Bcuani nu au ost prea otrtimpotriva regimului comunist, "cuani iesind pe strzi a"ia dup ugaluieau s escu.

Primii care s-au ndreptat spre Judeteana de Partid au ost ctiva actori si masinistide la6eatrul Bacovia, care pn atunci si cuser cura# la restaurantul Bistrita.$cestia n-au ndrznit s orteze intrarea n cldire pn ce nu au nceput s-si acaparitia coloanele de muncitori dinspre zona industrial.

unt 99 de revolutionari cu certi(cat n#ude t ul Bacu, conorm unui ta"el nominal

oerit de asociatia din oras n care sunt mentionate si proesiile pe care acestia leaveau n 2@>@si cele pe care le au n prezent. Kece dintre ei au meseria de patron,ciar dac Revolutia i-a prins electricieni, osptari sau lctusi-mecanici.

Prima atestare documentar a Bacului dateaz din anul 2, cnd orasulapare mentionat ntr-un privilegiu comercial acordat de domnitorul $lexandru celBun negustorilor din &vov.

&a srsitul secolului al *)-lea, Bacul era o asezare ur"an "ine ncegat,(ind una dintre cele mai prospere asezri din %oldova, cu importante atri"uLii

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&veaction=edit&vesection=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&action=edit&section=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1922http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartierul_C.F.R._din_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Cancicovhttp://bacaul.net/http://ro.wikipedia.org/wiki/7_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&veaction=edit&vesection=2http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&action=edit&section=2http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Municipal_Bacoviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricianhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&veaction=edit&vesection=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&action=edit&section=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1922http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartierul_C.F.R._din_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Cancicovhttp://bacaul.net/http://ro.wikipedia.org/wiki/7_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&veaction=edit&vesection=2http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Bac%C4%83ului&action=edit&section=2http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Municipal_Bacoviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrician

7/25/2019 Istoria Bacului

4/8

militare si comerciale.

Reeritor la MnastereaN orasului, circul mai multe legende, care oer diverseexplicatii pentru origine. pre exemplu, academicianul *orgu *ordan sustineaipoteza potrivit creia toponimul Bacu provine din termenul magiar M"a;oO,care nsemna MntngO, Mnegio"O.

n scim", 1icolae *orga a mers pe varianta in3uentelor slave, sustinnd cBacu provine dintr-un cuvnt slav araic M"acO, cu sensul de Mzim"ruO, MtaurO,M"ourO.

Declarat municipiu acum 80 de ani

Primele urme de locuire dateaz din paleolitic, dar a"ia la srsitul veacului al)***-lea, Bacul ncepe s (e mentionat pe rti. n 2>2=, orasul era localizat npartea central a terasei Bacu, avnd o structur rs(rat, cu o singurgrupare liniar I 'lita %are I orientat de la nord la sud, n lungul drumului

$d#ud-Piatra 1eamt. pre vest, limita nu depsea strada Bradului, iar la estavansa pn la mucia terasei. 6ot prin zona de est a orasului trecea drumulsrii.

n monogra(a orasului Bacu, Radu ostace noteaz c, n 2>80, portiuneadintre piaLa vece si Bistrita era pustie, iar "iserica Precista, situat azi ncentrul Bacului, era n aara orasului.

n prima #umtate a secolului al *-lea, Bacul s-a extins mult spre nord si sud-est. 'lterior, dup constructia cii erate C2>D8E si a Podului de /ier pesteBistrita, asezarea si-a extins limitele pe directia est-vest. u exceptia zoneicentrale, restul aezrii avea un puternic aspect rural, cu case din lemn sipmnt. in 2@8@, Bacul a ost ridicat la rang de municipiu si a cunoscut odezvoltare destul de rapid.

Pe urmele lui Bacovia si Alecsandri

Bacul este un ora al tradiLiilor i al culturii, n care veciul i noul convieLuiescmpreun. Pe strzile cu iz "acovian modernismul se retrage cu stim n aLavecilor valori. %ici strduLe pruite, n care timpul parc s-a oprit din loc icase pierdute n negura timpului amintesc de trgul de alt dat.

in M(le de povesteQ se desprinde parc (gura lui ?rigore 6"caru, ilustrupedagog de la nceputul secolului al -lea, care a ntrezrit rolul experimentului

n activitatea pedagogic. ola"orator al lui . Rdulescu-%otru, n 2@0@,creeaz ocietatea pentru studiul psiologic i pedagogic al copilului, care editaun Buletin pedagogic menit s stimuleze ntemeierea pedagogiei pe cercetareaexperimental. n 2@05 tiprete revista coala, iar din 2@8

7/25/2019 Istoria Bacului

5/8

6ot n domeniul literaturii, Bacul se mndreste cu un alt mare scriitor, )asile$lecsandri, ciar dac acesta nu a petrecut oarte mult timp n orasul unde s-anscut. Printre personalittile contemporane care s-au nscut n #udetul Bacuse numr actorii Radu Beligan i 4rnest %atei.

Bacau - oras vechi in haine noi

*ntr-un peisa# monoton de lunca, intrerupt de dealuri si terase, la intilnirea riuriloriret si Bistrita, orasul Bacau isi deapana tacut amintirile, mai vor"ind inca desprevremea glorioasa a marilor domnitori.

uvinte rumoase s-au scris de-a lungul timpului despre tinutul Bacaului, de lacronicari, scriitori, pina la calatori sau trecatori gra"iti prin aceste locuri. *nsanumele orasului ramine pe veci legat de cel al lui Bacovia care, inspirat deimaginea "urgului natal, va dezvolta in literatura romana Ouniversul citadin"acovianO.OPrin codrii Bacaului)i#iie vintuli-ntuneca lumea'n cer ca pamintulO

es mentionat azi drept Oorasul lui BacoviaO, tre"uie totusi stiut ca la origineanumelui Bacau sta o originala legenda, una dintre miile pe care romanii le-au lasattoponimelor tarii. *storicii sustin ca denumirea ar proveni de la un oarecare Ba;o,de la zeul Bacus sau de la O"acaO Cructul vitei de vie, ce se cultiva din "elsug in

aceste partiE. &egenda insa vor"este de un ungur care avea terenuri multe siintinse pina la riul Bistrita. Pe cind se a3a in aara tarii a a#uns intr-o situatie di(cilasi a ost condamnat la moarte. *nsa, in acele vremuri, condamnatii nu erauexecutati daca acceptau sa devina calai. $stel, ca sa scape de pedeapsa, a primitsi, dupa ce si-a acut meseria de calau, s-a intors li"er in %oldova, la paminturilesale. *n ungureste, calau se spune O"a;oO, iar atunci cind calaul si-a descis ocrisma pe drumul dinspre Roman, trecatorii i-au spus Ocrisma lui Ba;oO. u timpul,impre#urul crismei s-au construit case si s-a nascut un tirg cu numele Ba;o, carepeste veacuri a devenit Bacau. e la numele orasului, azi resedinta de #udet, tottinutul si-a luat aceeasi denumire.escoperirile areologice atesta existenta locuitorilor din veci timpuri si ocupatiile

acestora in epoca stravece7 agricultori, pastori, mestesugari. ocumentar insa,Bacaul este atestat la = octom"rie 2, cind $lexandru cel Bun dadeanegustorilor din &vov un privilegiu comercial si cind Bacaul era de#a o asezaredezvoltata, unde se percepea Ovama de margineO pentru marurile ce intrau siieseau din tara. in acea epoca, s-a nascut expresia Oti-ai gasit BacaulO.Prin axul central al zonei trecea Odrumul moldovenescO, cunoscut su" numele deOdrumul iretuluiO sau Odrumul &vovuluiO. $cesta a constituit o veriga de legaturaintre orasele de la %area Baltica si cele de la %area 1eagra, precum si intre celetrei tari romanesti.&ocuitorii si gospodariile tinutului au avut adesea de suerit in acele vremuri

tul"uri. Bacaul este pradat si incendiat in 2

7/25/2019 Istoria Bacului

6/8

pustiit orasele 6rotus, Bacau si Roman. *n vara lui 250, care inca isi asteapta cercetatorii pentru a (descirata.i daca tot va a3ati in prea#ma "isericii si a ruinelor, vizavi puteti vizita impunatorulmuzeu de istorie O*ulian $ntonescuO, care ascunde numeroase colectii areologice7o"iecte ale culturii ucuteni si ris, arme, ceramica, podoa"e, numismatica. Pentrua oeri vizitatorilor mai multe inormatii despre interioarele caselor din culturile

7/25/2019 Istoria Bacului

7/8

straveci, s-a reconstituit aici din lipitura de lut si cirpici O%oara de la PoduriO,Oanctuarul ucuteni de la %argineniO si Oanctuarul dacic de la BradO. Pe teritoriultarii se gasesc doar citeva sanctuare rotunde sau patrulatere, apartinind dacilor. *naara celor a3ate in #udetul +unedoara, se mai gasesc la Piatra raivii C$l"aE, Bitcaoamnei C1eamtE si Brad, la citiva ;m nord de Bacau. $tractia principala amuzeului o constituie caseta de "i#uterii apartinind doamnei 4lena uza si

pistoalele cu monograma lui $l. *. uza.*n 2>98 OindustriaO orasului era ormata dintr-un atelier de luminari, unul de palarii,citeva pielarii si (erarii, ca mai tirziu sa apara a"rica de "ere C2>=DE si de irtieO&eteaO C2>>2E. 6ot la aceasta data, in 2>98, Bacaul era impartit in doua maalale,numite OciastiiO, care purtau numele de Rosu si, respectiv, 1egru. e la iluminatulstrazilor cu luminari de seu in elinarele (xate pe stilpi in 2>50, Bacaul trece lailuminatul cu lampi cu gaz in 2>=D Cla sase ani dupa BucurestiE, ca mai apoi, lainceputul secolului , in 2@08, sa se introduca iluminatul cu "ecuri electrice.Pentru a reconstitui atmosera veciului Bacau amintim aici cuvintele lui ?rigore

6a"acaru, veci prieten si coleg de scoala al lui ?eorge Bacovia, impreuna cu carea in(intat prima societate culturala "acauana O$teneul culturalO7 O'lita mare a

negustorilor era alcatuita din case de lemn, cu acoperisuri tuguiate, avind sindrilainnegrita, cu musciu gros si verde pe eaS $sa dugenele si tot asa anurile,devenite apoi oteluri. !"loane grele si porti uriase solid zavorite se auzeau de cuvreme cum se incid. 'litele tirgului aveau santuri in permanenta umplute cuapaT Peste santuri erau intinse mici podete si punti de trecut in dugene sianuri.O

6recutul Bacaului cuprinde o rumoasa impletire de legenda si istorie, ciar dacaastazi putine sint marturiile aritecturale care sa ne aminteasca de acestea. $sa-numita OsistematizareO care s-a acut in timpul dictaturii comuniste in aproapetoate colturile tarii n-a iertat nici Bacaul, si numeroase case particulare, adevarate

"i#uterii din punct de vedere aritectural, au ost demolate pentru a ceda loculinsiruirii aotice a omniprezentelor "locuri.-a stins astel atmosera "oema a tirgului, cu strazi pavate si case marunte detirgoveti, din vecile cladiri mai raminind astazi, alaturi de ruinele urtii domnestisi Biserica Precista, citeva cladiri din a doua #umatate a secolului al *-lea, in plincentrul Bacaului7 Palatul $dministrativ, construit intre 2>>= si 2>>@, de aritectul/ilip enopol Castazi gazduind consiliul si preectura orasuluiE, Bi"lioteca Judeteanasau mai tinara constructie a 6eatrului ?eorge Bacovia C2@88E.

Ce distinge Bacul de alte judee, care este cartea de vizit, care-l face unic n lume? njudeul Bacu se gsete cel mai mare megalit din Carpai iar n zona Moineti nc mai eist

pcura roie, folosit ca medicament, care este unic n lume! "ot Bacul a dat personalitiremarca#ile ca $adia Comneci, %eorge Bacovia, "ristan "zara sau &adu Belgan!

Bacul are o identitate distinct ntre judeele rii dar i o unicitate aparte, date fiind istoria ipersonalitile plecate de aici, care au influenat, uneori decisiv, viaa politic i cultural a rii!'(unt multe elemente de unicitate a acestui minunat jude al rii! )vem cel mai mare megalitdin Carpai, care se gsete la Mnstirea Cain i care seamn cu 'Masa "cerii*, a luiBr+ncui! "ot n Bacu, n localitatea C+mpeni, de c+ng Moineti se gsete pcura roie,folosit ca medicament! ealtfel, nicieri n lume nu mai gsim pcura roie*, afirm istoriculugen .endrea, care p+n n prezent a pu#licat peste /0 de cri referitoare la istoria judeuluii municipiului Bacu! in punct de vedere istoric, Bacul s-a remarcat mai ales n 1rimul

&z#oi Mondial! 2inia 3ituz-Mreti, unde s-au dus lupte dure, a fost locul decisiv pentrusoarta rii n &z#oi, iar pentru zecile de mii de soldai i ofieri mori atunci s-au ridicat cele

7/25/2019 Istoria Bacului

8/8

mai multe monumente din ar! "otodat, judeul Bacu are 456 de #iserici din lemn dar i#iserici dinaintea perioadei n care Moldova a fost condus de domnitorul .tefan cel Mare!Cele 47 personaliti-'legende* sunt8 $adia Comneci, .tefan cel Mare 9nscut la Borzeti:,;asile )lecsandri 9nscut n Bacu, dar eist controverse:, %eorge nescu 9a creat 3edip la"escani:, %eorge Bacovia 9nscut n Bacu:, &adu Beligan 9nscut la e $egri, remia %rigorescu 9general al 1rimului

&z#oi Mondial:, %>eorg>e ;rnceanu i printele Constantin %aleriu!