Istoria Anarhismului - Part1

92
5/28/2018 IstoriaAnarhismului-Part1-slidepdf.com http://slidepdf.com/reader/full/istoria-anarhismului-part1 1/92

description

philosophy

Transcript of Istoria Anarhismului - Part1

  • iN COTECTIA CUTTURA GENERALA AJ MA APARUTI Jean Prposiet

    tsl0nt[ iltoR[$muutTYadtrcere: ADRIAN MO$OIANU

    EDITURA LIDEREDITURA SIRIUS

  • D$ctleftr CIP. Etb,roter Nadoml r Rdh6nt.iIRXPOSIET, JEA]\

    Ltorl. .nrr[bnutol / JeM lloset. ad,:Ad@ Motoi&u. - B!cd&5li: Sms.2006tsBN 971-8t746-2.5

    L Moroim, Adrid (r!d.)329.23s

    Gl!{ln E lrlAd'iTetndld:cer susnNA sRBE^No

    EIS NT RE D E''AN,4 ACE ISL( Ea sT2,20In.

    Toale dEptu l asupE m6rei edrfir in hmLE Mn{oDtir Edltril sIRl I rs

    ""111;5lj$: I;1'3i,i;rfi ;rfd$Si;:lif jf ,?itrll:r!,nl [d6@ icn!.mj 'F ry! tult.r&io

    ,,Cr!ln$l librture, el tsgu na mi.lt Il ei*s Ntivit omtu a inttl'tr,irde6ii! stiv.chiul hn4tim Mao i

    An&e BEbn

  • li mulFnlc lui c&raro Mdtuonia,prEm ti lib.r&rnor di! gllrt Prcldhord.laBetug@,d g.lEMilrq ftidpu ladi4ozitiebiblioEca td.

    CIJPRINS

    FTADAVENIELE 'ANARH TSMU LUI

    [email protected]........ . -. -..----.'

    ll

    Ro8lti...,,..-- ..... ,,.. .... ,.,.- 'F....a modd......,..........-

    ------'----,PieolMenie(166+1724) .Ra.l,,d' f.hd;. Tbalii

    -. - --- -$rtisi c.dwin 0?5G13rO.... ... ... .....

    He.ry Th@ (1317-1362) ,,, .. . .. .

    t5l6

    2l27293l36't9

    i'

    cndirGiholos@,......... ............. 41.-rik; ii i;mlit te ... .......... -.-- -. -

    4lAtihldLnoli@ra .

    --- 1!Rdok s mrt( .. -- -

    ?1o dmensic lDn*!r, r rtui iu@ 56Prin.itdlilsoEce.. ,, .. 59r,h";b ........................ 5eImtinnul....,.............---

    -----..--.---

    msbtul dodm.....-........,,.... . .

    --..----.63DeDdatesirMl,tlrism .- .65A]u6; !i ;*olul'. . 63r .o.r de bronz aolishid . 14P;ne si Mhi.. suomalidul 76snnidi ...--.... ... .. ........ ...... ... ....3L

    Pt.a a I-dA?ARIIIA $I DEZVOITAREA ANARIIISMI'LUI

    Ieo..uvi ist flct --

    - -

    37Rtr;dnon,'0dMEle aMhso'iur' 37

    t;lI

  • Inbmiliomla L. ...........,......... . . ....... .......... ....-.... .. B3Ercltia trtemtiomlei , ,. ..-...... ......... .......... ..,.,...., .. 33Cdgretul de la SaiInicr ................. .........,..,,_,..... .. 91Feddlia jmsian,..........-.................,......,...,...,...... 92Iil.mfiomhtaltitdr...............,,.,.,......,...._........ 94Annimul tn cadrul ni|crfl olulior& intdatiole inElbeLice 93

    V Spdja $ coledivisnul libdAEri lr.E.-.........-.......................tnduslria ...,_... ..._.-. _-.'--.-Rzboiulcivildinimtrn.,oiuluioMl

    -..................,

    P@ a TI4MAId TIORITICIENI AI ANARHISMULIN

    1t2

    t2tt2t123

    l5lt5lt76

    232

    E3

    Oc ic1ibendi............,........ ...-.......................Stimainp6tiv!libeElismului--... .IndMdMli!fustimdidi ...........Filosofia lui Stisd.......... ............. ,

    VII. Anrhisnul ciilic al tui ?nu{ihon

    hdiYidualtunul ahsolur. M SlimeStimd 9i epoca sa...,.......,........... .

    Po]idca.............,........... ....-..........lilaota-..--.---. -----,?rcudh 9i gindiEe de drapta ....

    VIIL Amdismul Bolulionar Mih.il BakMin... ..,.,...., ....Anii de fomm (1814- 13611 .. ......acliune Folitic it 362t 376)GlDdia lul Bakin . ..........

    ?ropagand. .Eni$t ti tvoluiie .Erico Malareir.........Tln6lb1ie ....... . . .. ... .NoL pspefiilc?Fbkdc loftti.esiPEtie

    Podeo a l/'aIN PROXIMITA'IEA ANAPITIEI

    ?!ci6sr $ mlimilitlrisn . ..

    215

    793)0.

    Jed CioDo ... ...-....Anripatiotisnrimrinilita.isn-. . .. ...

    3153t5320

    333331

    341

    353

    Po eooYaVTOLENTA S] ANARHIE

    TeodmtnihilisdinRuee .De la rcfornim la ternsn . .Po$iinirishvonli... . ..Ninsn'n ....-.-,-.

    -''- ------

  • Tennlmnl .................... .......... . ......... .... .... ........?ioh Ni*iticiTcaciov..,,..

    XVIL Noceaev ........... .......... .....irceputuik...........................................-....... ....Necerfl ti Bakuin ...... . ....-..... .....-... ........... ......Rizbuo@apoporo|ui............................................Asasinarca lui lvsov....... .....................................RLnnmdcB'kninL!.p* a" viu ..... ........... .......... ...--................ . ...,'catelftmdrcvolulio':r r'........................... .....Cska lui Nec.lev ................................................Catehnnul rcralrlloharului .. ....- ... . ...........

    xvllL Ar.nt cle oEhisie din Fn.F .............. .......... .....Rpind ri Dqgimlizare ConsEsuLde Cend. .....Pbpagand! prir flple , ..... .Aclidile pe cd! !6pnu .... ..............-...... ....... . .,..Ranchol(1359 1392)....... ........ ......... ....-........ausi viilldr (1361-t 394) ....... ......... .......... .tnilorlery(1372 1394)...................................Lcgilc sceleFte .....Pbcesul cslorTrciz.ci............................,............BnddluiBomot.................,...-....,....... ..........En atodici ii intoaftea lsori$lor ...-.... ......... ..

    )O( Araihistiiir wmca rr2boiului .. .....,,..................... .Ucraina Ncstor Motno. ,,@r l amrhist ........ .Dlh. Rnzboinicul libcnlr (1396-1936) . ... ... .,,.

    xx Anrho{indicalisn

    342

    335

    19119t392

    393

    171

    419

    Sindic.lisnrevol1ions.................................... 431Feb.ndlclloter(1367-1901) .. .,.. ................415Actineadiftcti.....-..... ............................,.. . .436coocsSoEl (1847 1922).MituI gxevei gaeIe ...... .......... ...-...... ...-..... ........ 436

    in loc de epilos. And dmp cit vor cxista nrbigi

    !i.Nu spwltoblm6iqiiln'Iilor tulddm-alelui JsnMarM Esr.vdbapuli sinpjxdeosuiude

    mmiFsievMcn u dint pctwnlil4ile ponnFrlec mrtfli lihedaF giale difflklorsale cuoE. Fdr indoial,

    IjImmei, cililool nn@ citrrr dept'D neftG de 1nw

    Seva @rdem, poate. c exegeza med exnnCr msiv $ieori neiusitimt sr.nilele a Es ce putm nutu Gronend

    m indl dprd{ier{tr clrmlosc, m !16 inIlnvinFinilor r @ifi@!' lor \alc rslone, apoi in c@

    '. pnvetb

    iinitttik i ga@log! e rddjcn N im asm e6te posibilejritici.PenEum'ne,ndhLsuleseinmdesniaL sinudein de cusnte

    - o tumi derprhT, u ll de a fr in lme iminlc

    i!adwoi o alitudi,e potic{tefnir Ei dinc$il@ atarc. inEd4 pmbabil, \,ulnenbilirarea sa, b( aici. ii ti c* e

    iomne dtuLetrume rmpotunle. Drbebuia 6culio

    g@te pemitalea Ana.hisrn ms denodeeaNtpoab

    CTlvlNT tNtr{TE

    AMri luc@ nu m prclcrlia c 6te o istoie conpler a

    Sisonid, Cd.iulr eIi 1992

  • PARTEA I

    FUNDAMENTELEANARIIISMULUI

  • IRdciri istoric

    -sinh in .sal n.surn ismmnti inpririqr ldevin&lor digint. cL tt aad.vlnrlor finrrirti al. ftdunbr

    Grlron RdPncl

    i,Aldblsd, hFles 6 vizie @l osupd viei polilice,tl, frr tudoial4 u felone. ielaliv recet. Prinele salelbilfesdd ideolosie ri pdcri@ daieazadin sslul al XDala tibcid o apdriF M$onrtimlui r ct rismLui, nind rorot!,lt oilie inpoEivo esbis, Trebue s) ne lerih o pntdol deL.eLuiaFebft n,FtorlopiEl lnisbde,,,prcdt!

    loaldeneierror: domnisnull ..Cu b.te .cesEa, d.o qm si inlel.gm dMa plotuldi aidmmul[ $ dai ln loc s ne nulFsrn cd v'e ln$stnf raaMhici. soroLLlddrepr o sinpl; dd.h:int polilic prinEe

    !4e. vd sid@ dmpotivE c @lxild ene Ir dndl lnl,i@r al6, md de a trrl ji i peMpe mlul. sLhci vod fiilisd $ adnihn c el ep@idr dindt.lc.itpolilioi,t *d!r Crq ce ne autorizeaj, cd, rcdh id hcul aniiiE..i libtrt d De cee,la nomsolopotun, usrim, u

    d!o!, @ Bakuin ri nulti oltii vor gti s-i 4ploarezc tn

    i&,i Pi., a Mi.hd. re62, EEr. de |Nuo, e. r3, p 6.itrxl$Ld'w hPrc^eeh@y'

  • ANTTCIIITATEA

    in spalill Cer$i arie sFeSi, nbsoii ciniciatit ii d cirdilficlndngmiolmt-cxcmticdc,,li6crlari Apclariwldc,pinici'so DaE c pvinc de la locul'h carc rccslia * lnlilneu, gimziulqrNlgq sitr i' diml sdinilor din Atcm. Pe ling ash, 6edh spiritdc tord4 fic dinb-u inDuls sponlrn ctb!draue oinioii4i conFdau innod intenliomt lclul dc.lri cu ecla al mui cne(,,ciniC sc poalc hdco Drin.coa e.sle p6Dnu ui ciinc,ciines ) c:rac$eimDotiid@lhnuluiplatonici $adetinei/d,rlda i sustineau cd Ga ce qisl cu adevEt N ar fi oitusi depulin a,rdrpd modclul irtllisibil, Ml. epncricn a fiintrilor, asacm Aclinddllato, ci dinpdtivr,'ltrtl m 6rndosp.cic,aFou puc.T in6Lni injuul D6ru

    Au&lmnia indMdul, a-F 6 sncientlic iuli, iat adevnteh!.lodcmftbui.n.tuLt ilponoete.Smtici,lrinexeldl,ninuind cn ndbdsid agsivibb noni $cDtici, cinicii pmr,i. incer@ slb acuzalie amblul convenliilo. eciale,

    Asdi:l, Antiskoc (c. 145-370i. Hr), inllnEiciodl $colii,itrdmnala dchstuca rohli si Ia disprcrl laF dc

    'hbuui , ca s ntilin tmm ld modi. jnFl+tuj *c u on libcrphh ct StiuL$ia a{utputeras renunle la toale Dradirenra ineMte vieFi in s@ierateElnuiri model@cmpoilmenlul duphsih Gt1ii, oi@nfomvirtul. c,\estiilc publi@ nu ilprire cihtgi dc pulir. omcnii dcsIll sinq lr cxcepFe, nilre ddlrninli. f tolii si.ted ali.

    Disoipolul sq Diogcnc (0. 412 125 i Hr), ! dus iovilitm luiAnlislmc ph la liniElc ci *!cm. FilGof-welbond,looinditrfaindul siubtoi,.pdtid (idl,Dtdeam innDim c o.i pmvo-oaloare), anecdotel pir.rerti, nai nult sau ni pfin kct.drre,pusc in seme e aburd4 m mai cunoscdn 6ind, bineinleles, ceadespre roplici insolentd adrcsat li Alcxandru ccl Matc. Cindcucerirorul il inkcbasc cc putd fa.e pcnh a-i fi Fo plac,Djogne i-a dspuns simplu: ,.Dtre din srde meu '

    cu sisrul, cinicii sint cci re a! imugal in nlosono occiddbl, hdilia crtuii onului ,!1", r onului mML cririo lor

    ! 6d!rld laadrc,r!iv hal c'c{dds L"o.nlu oc ,,.ilbd.*Ibu 6, lr.poloFd pmd.

    'iuiI Si,oicn vorElua cikva ditu idoilc nlosnci ciniciloi: cllei!ub".o.idd6!

    'oi l-dtr", oplimea Dcnlru o viali anlom o mhm 9i mtudic.dinir\Bu. tlccrlc, cbF.dcL4@debLnurlclcrrer. r

    , rc rcr prNlam, i0 celc din um, al4eni ailu'nii.

    ' n\''Itr,MTiDnJq.eic, -wl

    'iVcdiu.o'oi ':i-co(ep!idroa oro.' dftdc on SL.l.lr e' Fud, ,r 'turcl'ic;m 5nn'|JL:.

    SEbley.b rb ozi,d, m'crm;.un,in.i'cu\ifl i' .Lrmftle{erclu plaDlm 5b c c. lmmr lrnr!a6k. dcor'uc.

    , lfultda dc. uldc..prd .oakac.{qipondd'mmlfuir

    ibdbnohridnpanrniouknroo:d.hre.'u \e1ieiiz.m)dneri

    "g i'bbip. T'pi"Jluirrrii,al.. Dr fip, .ioru'd d o irc -1n I dl;

    'ccr1o3.L',Iti!:-o lume al orei dstin a fost divizi 9i conpaninenlambulipli rrr\riuln-orcp(^n.".dc. o(,nE:me n,pcLrnssEh,Dulablwtniciodatdelnwinitlle itituliaalistioi!dttljd@ed no1"pol ..La r di.pre,. euid.6p-F'ebEr,rnladrulcr/..sr nmlul!rtuh il,'rud'0crldcdq.lo.. i{ n.,'kdc!rcddJ,R a\6drDtDIMrtu pm-

    l{ialn ninhirea sundutui ri dominat dc o Bi$icn ce maca oui8il

    'i e. w s emen, aleNsrc Fim e. {. ie4. medimlr! uosflt instrumrca uni calolicism totali&r in cadrul ceoiab!1c lnlrcbnlc. inclNiv cele ni profrne,liebiau fomlnarc infiodhdc-r r Im!tuRlAror Arueou slfud!.rleinrB.p.o$ ca?oll.d s sc dclinftca dc ra.e. Dc altfcl, accst procesr!r"o. ,n eFn u im tu'l turrtologi. bpFmmoolorc,:rsllicftauduloasA,pcceSlim o \ denunla cu rehomt-..Rdig le F Jr.$ [email protected],m6po.ie\ nudu60 dlI'r.{ea d{ rslijnscncpch r mc' rodinl. dc a pftfiaudr.

  • Co.ftutllc cu Futoro Bissicii, miscrils erclutim.re dinEnl Mediu r! luL Del niai desea foma eEzidi. De rcmdcai ccreziile din epoca medie!l. 6Fre deossbi de najontakanirnribr hersrodoxe care *r nanifesrat ln ldDetiul Rond,duD Cmslntin, bu 6ai slnl cont slri ale doclriroi. EIe . nriviau dosna, irlrucil nubai eravba dcspre intel*tlali cm ssldrsa in Dbj teoloeic alLrinleletuali. Dinpoirir4 *tilcrcolclor.t Xll-h.$r r Xlll-leasepruLnt,d mod esnt'al c,mrlcan socDk. (voluloire 9 popure. in pofido mn lordlvsitn. bale oGL n 6can eLceaou ierehh e.laluc,si Durcrca Romci. ln fah oouloli Bisericii. dociar adesea cuindisnitatea clcrolui, nmcrcri laici iri rcvcndicau auionomia riindcpendenla rclisiosss. Pcslc tot cra vorba dcsprc ressirc.purilStii $i . austjllii ovn8lelico bdab do cts BiscricaRonan. Astfcl, ca o avaiprenicri a Rcfonci, Valdczilpropovsduicsc, traduc $i ci@ Biblia in linha wlE ri. c.tarii,ladndul lol scapind de sub orice conLol cclczialic, ri-a tutiirititrLanguedoc n sisrem cledcal DlElel cu cel oficill.

    innuriiludinadee@iinedievalc, istuacFianeritsni se e@rde o stenlic speoial. Estc voa de aeco pc carc isioriciio deseDnea sub numele dc misoarc a Spiritului-Lihcrsau aLibed1i' spirituale Nanra ri rmifioafiile aocstei Dirceriheteroddxe snn gEu dc dcterninat c nrecizio, i! ci!,lanmmaselorlme pe aE le-a lsrlinr- b pft a Empei.ln polida persoculiilor de ce a fosl copldjit, &est eeie arturit si $ Foprgc de'a lugul nai nllor sslc O rcCsim roicu sm in sinul conft.riilor llica din Bgghards. Din pnoate, !t!cM esleylabilin 6nl majoftiF nir.tnbrhelercdoE, oircggSpnituhi Liber ne eec cnosct d@r in nod indireci, prinintmediL nrrllilor adveanld sti dfrodoli. Daci d fi s ieordn ednhi NomM Cohn,

    ,lorieshdiudcshoroloaicrcvolutiorrtilrcboict...lsrletloc crczGi spinrlui ribei chiar dacd najodtatr rderentilorsri n! !u losr rovolurionan d chiar dct erelicii ou au rcuiits ri r3c disctoli in niid,lj n4d ruJburorc 3h stua.il.r

    din oa|e. acelri ftri.j cnu de hpr snosticiprsup4i *divdc proDne lnintunq insi sz lasc cl !u siuis sc d.6iqdEpt n anarhisn cvarintulicj o revmdicc a libeditii ariide in&;ae4, arir de 8b$lul, in.ft c.hiv.la cu un refuzdn sriv al oriciror coNringeri ri limiiiri. I...1in d. slulrin.lor *colc ale Evuri Modiu, ad.plij spin.ului Libs aufod sincuji la clre .xish, cs pde inrec'mti e dodliici lordcmoncip e bral, o boric socjal profund @volutiowi, "Nn liJ o lqumir exa$rdc, Noman Cohn ndge pld la

    r-i mnsidh d,tpt pre.son qi lui Bltanin a N icB hc.L" Inoeescetr pdvcrt pesprtu,l' lceiriJseinsri& rDtldiiaj@himi Cttuc.rulaLab@ i@!hno ddr FroR (mod in r 204$ab{Hcoleologientorioioearuoslodc dtucmid+dbila !Ldi$i4E lrci nsi cDdi le de$ti.lilji, coresDuMtoaEicld nei explesii ccesive ale Revelatidi ri ale cDoarreii luiDwezeu Oprin e[pc6 fi16r&ee cc(bNue domd

    )Pm'rubid6d.Forc trlrlnfl r{

    Iatdlui, (arc, pc pmsul /?.rirlxi nrr@fl'. Eclana suDueit.lud l0contitrum,Nor/&r,m.,r,indcmmLlainEl+,ue,,rhsl6l Filni, MjDtuilorul. C6dqtcia, grst' cmedullt fi,dedat! acc.sa, eonulDhlu, Snnt rdi( alinsteurnilibd;tii bn (m, c,cr aporolul P,!el J spu6 ,.Domnul cie OuhItidc 6t Dhul Dorului, &olo eslc lilotuE . (c,tu&,i ,3, l7'l8). A@sr faz r aDosollui lDroclortmsdcotituieitd*rm dLnEc pnnopJclcl0tu,n libetueale erez,e I

    f rlnceptuI sc.olului d )(]ll-lca. lo P.ris. rcorcsDnc. luascidEpt linr un gruD bctcmdor cs lrezonb tulre afinitri cumitcftaSpiritluitibs: ci. anm! ihi lr, dp, nhele luiC Abaury de Banc, ieolos pdizian cfli. i- ron ftpedc irpusi6 rekacrc a terlor eh hcrcrodorc, dxp, ce prolesrseDetcism'i. Rchs lo Sain -Mil1in-deschatus. dom in 1206rl!

    , Nmr Coh! .6 . drq?s d! i 444tp4 tntu ae1 a@hnc

    itechfi d! Fkre, k n4tutqtq re4n4

  • su 1207. Disoipolii sii, intuilali -n 1209. inteetioditrn iqpropric p anieismnl lui d'AmDrt sxslinsau c, inlrucjt onul esleitr Dmez ,,,Dllmcau esE (eLctre Eptolejre rorl iinuoml. . in 6!KinF, md nu po,FlclnL , .tuddac. in6pu5lcr!1. Umind accadt loAic, Anodcidii s{ fi dedal la cele &igve lcie iDoEld, dac e fi s li crcdcn pc aruatoni br seclaa fost condamat in 1210, iar ca repFsalii postunq 6rpul lid'Araury a fosr dezglopat pend li mcat 5i abandonat in

    IrLin nai inaintq sDind eEric-Erclulio@ se anifebse Iaaosonili imi din perioad. eldistL,ffi 6tpiivilcsiatal Cma|Eunidi,,,cei ce * n.gt , mosuli ti sub Dmele de Meslihi,reflau s nuneaso, tind djn.e$slde. \rrgabondidd itr bddcpe dlMu| d@ind sub etul libcr, dclinbd oriccbuuiitr omu,acestivesnlcncsuDusisardtauEbclii!fah tolntlilor,fieelespidtoale sau tcDponld. in secoil nl x lea apflsc ln Buklnaoersie elotic ce sa,nspi.dit dc 1. s66id s*olli mrrorinAsaMrc bogim ismul Boeum [.supdnMrri, purretoriidedeesl,usL.btutM.edonia.S{$iatiBosnir lr:lru l'rario,@/daoso,,l6 FFhtimpobivi Bogonilildl, cdmPFtuI

    ,,ii aral cu desetul pe .ei !v!tl ri r omm de 1, ii brtjocores pe supfft.ri, ii cordaani p. nobili qi oprsc po rolisclivii de la a arlra supuntr stprnilor loi. 'Se @slc L! &esli GticiDmpo!duiausroiaevoel*Lici,Spun ci Bisenca e$e la ei $i nu,i h cii ci ei sinr de faprsinguii car il ucv{ p. r{risid i r;nio credincio$ adcvr-dci cdi aro$olice. necuad bunuri luneni, nc.vind niciqsr. iici o*or si njci o avuG,"

    ,he i0 @! imtft a sc@ ul sr x U_lea EvcMde Shintel4k"

    '.;t,!;,ont" ks hi'anqrai dd colns's IScn\oNntuiE ducilar di! Kohl!n ndur.l cd inlJ_oeDoca in ctuc mDft ieabtuu rDgcr

    *-ri i,.,"t**"*,..a opul Fo motiv;'(loJ@e s; Dmclmu su*$n ar {p6totilorru sB pr' httuE-i i,'i"o*i"'t'. .

    "-"". , ,t

    '(oldqd )\lr ha t'rl xI le4.islmb6eemul si.irculstirbogLlor I'nn dedormai'l*,iiJ"i&'t'j""*u-'5i;d$noLrorrehnoloe i.rmlesisio i5i*- nrc@ c

    'lc cu rrilnr mdrcu 'tr@D-' zd,; ! rs,c!bn su bmhndD.ll''-r*plTl1ry,'T;;;;;;; *la.*!* -momici r@F *sF Prct,riravds;d,emmpobldcars.ii ipruFnestsrurdn.fti.

    '"i",io.or.t"l p."bLm si''ic in 6Fd.Prmii

    * cdc o iuss, silepopu m, Bi5edz incrt st{' *me;d-tu1 s':.'cr. inLmei* a o,s$iica ordidclor@trtrLor

    I i'ir-J"*im",i' u-e * a. Ei.mn Pa 'El/o

    dirr a\sisi !r[6derr. ratrm dccir simmii\aLdct lFlrr Proporu onwI t"si O,n ..l;6rn" lm* u *

    -.'"s m mulFnil spLh sa Hc'

    ai"J"."*.1.,qo.q.'i'p*'ruo mjsiMcc!mbai*';omnmct@sc,fr rirmnci tuilcotFl gffi 6r(lAEdebse;cdclume,dup:badLt emordiicczle(pG'rorpde_&nb \tr Nb. di@ova 5t d;ist in dijlU p'poru uotq{ 0r

    c6ater@ster,vot fi tu gEaccepbli,clnet m mrenorurbircri oc'are kcbuiJr oslulcct tiaLadm mon!crc(ercFnd've;c.Dc$emDlu, dlEra!ilutsinbrcer9'k'n tumtn(urs fnncani. .tr pofe6od h Utuve tar din Pu's ! pmvo"t;mvFnric!LUconrrrltr lor tri 5iaendtodtrpubcdt!s-a;unsde!itinfdlul. X\4 lca

    'Ritrhed s r!@nros NbkicPicd. Dtt. (2 vor ). vdr i,P rzilo! I m Pu.n! oi PoflN

    ' c! nqk ih'||ni td o .in qh a pqjbbt4t bdo

    &, rnF N 6^dFhz @u.nrc

  • Unii purcau la lndoia oltcnticnaba vietii loi ausicre. Dc

    AIil de sindili sint Iacobjnii

    $i slr! $ cu reg.le, si .u Drp!$i pljn de rnlij le e vistidiar.

    in R ,e r' /a n6e {Rmmut Ttud.finhil, tcu dc Mmsalac cer!ri., 6nt!s6rdu-i valom ft ligiadb:

    Pot si d@un ntnune cu bda siguftnt ci n scrie in nici dl.se. c.l ptjl in nicina de'r noast, c I$s chrtubs rincenici, st. cii vem. au umbld De onlnl. a! ro$ vzuricq$du.si pfino: nu voiau s. colorsci I . .I. ohul in purcrttehuie si-$ cisrise liine muncind cu bnlele, d& nu m

    3n domir si-, sln!,$aF D'eern I I. Snnol Pavol lc poruncca Apo$oliloi sinm*6d pmh a aveac.le frbuircidsaricii ri le iotwica

    nm.4i er nttnite tut rjnulwti ntciodot de la aqif.

    Debud *m- [email protected] i{ulovftdotr peicr in prnnajunlaa t *olul .l xll_la dmo wssbodi tiBel,ji.!n ale tdvtFel p.juihte dznllai &t'd de p@i*ii"t*"p"r"i*, oia" taR.tu n cidl s,lpriisi ri

    .Ctffitd Mafn^luMzti Pffi nen!{rlwi cnin lerr @ DD d(mF uner inrinrritr sqre.rc ink rcgina

    decaniD 5i legatul Donllil cllrun:hbLr pMhzb

    im olric' ffiEiDli d alcioiou u so' dc bom; inhlRhali,iiMr ru tun mi desbl I bcnini d*n libcrLn Com Lui de la

    iinur ln I291, ir t;ntMad a\tftl:

    slei iqwcre,elorce sinlnilj de obii Coli@ii Fnndla

    Sc runbl neEu loi in bh., pEcuft{ 'n

    mneric meh ;vde, lo'.j, r in,ova4e( d on.zrncle hi6c dinmLs b. rn;sodli{ im'h

    'n sd lor, nu vor s1o p6.*'er I

    IIENA$lEREAOdd; ieliE dc sbrtlt Bissicii Rohm,ni'crileie6omate.ontibi int-o m-u @iddhiF hiot rlspterii Shtului,

    Rohti d. r. Rdc lRotuislft ,irf druil. lnmrBii rnrca mddh r6t! Fh Pdii & iilq

    Eisr dc hh@cddcbr . r lrnqd rEbii t r wbd.6rcect, M. ^.

    L. rrus .oEu d t FiFd tr. prus FDdlt^u rwr Frrc d u mrc ddbs / cd nli frddaet ddrt bri/ Gr i

    .4ds&dFrJi"qiq l

    aM' 3 voudro

    IDdrcr6d/Nuircrniiprdidnresrrr rjud r tur hrt Fponr a di dbl

    in accea o llolosii prchsdti itvoc! s.pdaM doneniuluiEdsterd(dlal,,luo!nipNhink!h incrcdhFndcDumcanvDn'iii c'trmmaddoErcrcn'nri. luc: c1l.nN4rrpnnst de Ab\olutt d cc rnce mar desa:lizr.nu se '.i slDLs ih ouid ddilproltiilor salc lesi, lesi .e, asa.mFsp;e Montosqie\ dmrrg p !i sinplu din natrdlncndlor,rim uei lofiici poative @ line de u lip de raliodliulc lipsn. rclerinF kmcendenl,, sau, da( de o asemena refdnl,leosra e'ie extrm a..,l"ect Reromaa@nniiu dcbutulillulusprMs.leprorddcalm .proc6akcinipmesmneprcle$norc se l6au inrrcvate incidin Ewl Mcdiu Dreptim. ond wputeadjs!c, 6tn$opulc noEle 9i prejudeo4iF.a,par-a-c"aa,mo,.a.or@tubituh!tu j&5'hskr'Pdq

  • relieioasq dc mdc oftrird pncprii lui de oire uDiveN, privitd s6i irepuiabil'le b.et1c ti pbir. Srcsul vademi crirqjual binelui ri al dului. cuaasM lea lui Md weberdesnE sniGclcbgnLi dinft edca poleshol ii stiiilul capiLlimllir,. TRbriesDus, de altfcl, c v@ul Rcromer polcshb donniiuit ineaalnsu o epo.a srrdlucir r 6lo$6ci poliria, podEn,lu-i, prirtrcaltii, pc Mchiavelli. E6nus, Thom6 Morus. Ican Bdlln.A!usius. Suma q sn !u amintin dccn cncva nmcLr.

    Reroruk)rii nuror mhrziasa r hsecupnnt'. ladnd!l loidcsphul iodorcr. in 152s, Lcr lr apei la &briFn e pohhccln vedorci ieDiirii violenh r revoltci ttranilor. in prcclahrlia.a: caltu les hotdes pillatdes .t neurtri res d.s palsd s(conFa hoadelorjctuiloc ri rci8a9. alo rrtuilor) Mai tiu iq nrI553, 1a C6N4,Vru d Ran. !a aprinde roSl lui Michcl Swd.lnc o dat, sDiritl lihnilii a tebuits se Eftgicin nMflelB,rici comuniGli Dolitio-rclisiorsc cft onrinuau luDtele inccptcin lal Mcdnr de cbe misdrile hetmdoxc. mip alc camrderino pftn$d$I Rdomr

    In sdrn al XV leaa aprutin Bodnia m$cdca Taborililm. al.iFi proE@ pRede supmca dgb,rn

    '

    pdl Li.c l:boriFinrcpovdduiau luph.m lnvl$' in l4l4 inb,bli,,Je laL pany.ci .u iost condannali de cihe Diet! de la Praaa acc .ni dailirzi11. spre deosebiE de Taborili. Fr4i1 Un4i sau Fdtii boemipmfcsu nonviolcola ri fnmtrircd r re62u iur;minNl dclideLLb D rrra adof,EF or s{ule. i5i i'kzi*" a ccacrr,hbpolitic9i Espingm sfl iciul nilil!r.

    In\, mirsreJ.rEr runos!Lcc. mu,rr@6r,/ InCmM a.ThomasM@crinsullfl d!dLcinicad, ii nrdmatp Fmi lasoll, inaine de an dedb!in 1525, Emst Bloch subliniaz in fchl mtrorceeace. in opinialui, constituie oriimlit lsa niicni dabapdlor in rapon cu

    Sdh E ct lnment m ldDvft mi prets de orice conioEsi:bur donsi a omulli [ .]Dinpohv,lissieh lel .' srrbl. au cd ftnd3md serce de coruplic otcin! onului, ncesibd de I tnedja in mod p'ogEsiv .ce$r

    , 1d6,@Bncitrdu{estfd,dplimlcgrimibteaputdilllsipli_M aaudiqrbrs*ule .CEdrnl. nilenaGt in inincnF vditli in Slav a lui lllislospe

    ;s cel @c ii!!ima pc crcdincioli lnsotil dc di$ipolul su Jed:de Leydc, Mstthys $a insl2lat la Mnsrs in l5l4 oF$ul a dNcnil:lt !//eusalt,. A lost pus in pGctici un fol dc condism d{|l'r. i?rt: prinri in nagr;nt dclict de prospedlatci cci bogafi eduobh6! g;{nlnbu,c la asgumFr nclesrulu dc hrani ti'lc

    r hb;cminr aL colcctur;r' MNsluincmn rm Mathrs!i-s sq' moarics in nfrpul uneiinmrc;ridcJ rev d'nom5 art@n dc Lcvdc r p(lr Dureim Sub conduccrc scen D.rih-nnel ;hMvnchmihlonunmulkbsf(nmrindspo_

    li'4crchior lioffd,t. anunta "propiata

    vennc a lmprliei li.!6ltnqia'snryruli Imii Ilatiamutimik inalsa44 Ytdishl

    ,-.*,' r" sr*t.'g. l" $"iti 4e ros. brulld re;n Matthvs

    sm4&Md.o d hc,P!i5L 4re .p,r7

    tis. in celc din lF ofllut ! fost l.t sub contol, in I 535, deBDelePnnoDelu Ep'aop Jc:ndelxvdet'to!r;)isairufo{io,iwsj m;rd DtD*u rosierpu\c'n ratemul!'mtr,rnbaln ba. linp dc rase lni, cadavrclc 1or au fosr psc l. lilledsLind,c c in Mla ccler mri itulL bcti.'d n Mnner Scpmiam*,t-t mams.*ano rnc3culo in l9l4r"

    DuF e9*u tnElleicrtrmisLilnrdinMx\ er ah mbep'ristitorzJdodbroatrtudncdctcllti!i ho&rele ons pmcr;eD!lorstu;rur rd! m Ffie. ub ptroMjul lu' M.moSimon\M.non r Jou6.t!D.L inoR!(iodocFinibaTstine.mlalc,bl@d5 pr:,ft

    "m. l\a.*; sl s.u.Mrodwnlk(mLde

    BBihinohndrudc.fo$R(unosrui caalln lrl2 Siimntimihhoact, c6 n;$ pnetcni ai lui spinoa crou mmotuli

    'r,

  • Alfi obab.rtirti aD lnlneirl o connihh la Nitolsbuls, inMoravia F/attrlolayt.Ae$ia pmticatcomunismulcvan-elElicintH dcrlinaurnmie. fr uhd wiciul m ihrsi reneidds septeauiodh@jsliliei su a rikdui. ln @nji ce;br Ebcli.aulibteasr.brtui cm LrrruchipM rtului din lme. Tint a p6c-culiild, Flii nomvi sauretugiat, aiundnd dn h Poldia.

    in lreme ce lureBnisnul o'lnii* in doctina sa dftptuileSlatului, aabaptisul cxl.tn renq lehmmr si le rc!no6c,indifamt de foim l

    'Pmtlstul ca, pe rinp de prce, ia lomaoahiei,pc timp dcrizhoi o r.bm{p @ adddtrji,subl jniv-tPiene MesDd'?, care obswa cnn cee ce nnmin obicqic dcc@rtiinl aE dreDlpuncl dc plccm mdiciliml tuabaprirtilorcde a dus la retuzul lor calcoric de a parli.ipa in lEun fel Isordinea i.staurat dc Stal. consideat dc cte ei drcpr ,.rn insine'rr. Rciuul sowiciulul niliirr..ilc6t sclayic sinAcm6i @rcnu m all scop dcci! supravieFirea nni Srat indifoc.t. . Dinaoelari moliy, D, oblisaliilor liscalo l r, . A.easri nsp inserc ashrlui !a nee la ei pin ia a irtcrzice nembrilor codiltiiocupfte oriici tunofii publicc. ,,crcrtinl n este cur s fietunctionll' el n este fcut s fic .ic1 ncrEger".

    c ,oato acedea, dc ne am lin its la evoceco con liicrelorligioase 9i sociale ode au frDintli Eurcpa acclei cpoci, mput piorde din veder fapd oe ssolul al Xvl-lc. a reprezdhlitr cg.l nisul epocd ReruStqij, floncnt dc cult al naturii, omunn,maslca_ ,pele, o narud insina@nvolioMl plobl,mnccrutinsd ca i^dral vieii t ca sun incpuiabildc cnqsiihcreice onului':L. U. $ol mi riu i. menicismul c.tui,n seva sridui s aclionezc toomi impotriva occslur dinamisn alRha$en. ac6t iagire pra stiluoir@c a urci lumi animtc

    .tc foqe nisLfot{. jb pofidr conwLsulor relisLoa5e tr llmGnlor re au zsud,t @tr6 epoct, nsul, .{cca (c csb:u 6c,tor elibdtd dc ncini@ir Si aJa slind lucdnc, cum snrnu te gindesti Ir Ribelais, cel dre reuse$e si 91@rg, pd!rcriliiao uci oFcE oB rdpni blNia de ti 9i plidea de! nde tu deDlin libcrtare, tesinismul spin&br tulunecale 9i'rlisosurile peddl,lor. Ene suficrc0t s observn .itind.G,rx.a,rrd, nodul dc lial natual si lipsit de snstingeri de laihJiadin Teld, m i s ofs r.,lelui Jco des Dnbmcu6 ,!d

    ruomuluj,alos-9'ranwe,incisrazmrinulrcaoricind

    :! voia trici dtri, nici slpinire, cci (spunea eD,.@ .t purea silnrDis |.e alF

    '.

    (ird nD-s in sm st m sEdnesc tuli pe mine?"iep. LrD, intcasa vi4e a khnilil,,se desJi4nra nu dup legi

    - T:r:t1g-"::9ttl:bTl':i3)Tl ;l;i,l***'uiLgneirelenililareF:rcFTrPucs (sp LvlDNu intiln'm dolL la Rzbcla. ELb$@ spirirlui * prcdre

    si nedmlicprincxdilil'uti al litedtl NaluE dtilte ton(,mentc bMi 8te suricrenl s ll9 sasemJnifedcliba a o corstlingc i.semaopereni

    EPoca MoDERN

    din e in e mrr impod.l, ptu cind E aDnec, n add soocElii

    rli.l*ni"i*i d,bit rut"**id-tincabil4 mrtii linpede

    i ind@sulpenoadeinodme,putftaShtuluisevaois.niatrpbq poga, nE inLi' in mod moirir. m apoi pnnE m prMsdedLon.l'zarcc e.rpmddeplecJreccntr.lismuli&obil!

    j @i; rl statlui-nali.e. Ds qe Napoleon 11 EPerfecliona tirise.ul^ o" u*. iiniol", ud*u'ul spinunul fibi2rla dcmi

    ilmaslre contempode, fomput adleibai impEoiabilc dinushcl br. in f@chelmsabrubl,celcbra lru dribrr lui

    lLudoecalxlv lea ,.s41lr0rEu" pMnu avanEjul dc a nu

    rm.t. IdFa de svermir*e. Doporului a indus o anunitn

  • confuzie in 1eghtrt @ ndula 9i origind vsjl?bil a pni.cer!eanul denocra!Lilo nodcne esre conlomihr, dup cumdop KrL rd nulin MrciqilplA rt /.A,niro,. Ceo ce insmic antd.itatea politic estc inlr-o oar@E nrsnr, jntcrional.de cire ccllom. Poate o astzi este posibjl sn prcii.den c.,SboLnnLnno Dinpacah.aced,o,iidescmncurin.gatDisura pc.ei recucmejrn peceivcm.tL. in fi ndul eloreumli nai nbuicbsn opra o distimlic, din poni devcd@t les, i, cee dbr R mJioriEtc rL nrorilzk G4 mDor trt ) incons(i.t. fie.il/msenu.a@dd eE retuiq mt4rftv!bhil lnl' o democralic. pmdude Doi fome de inegalirsre. Fic SiImai din norivc pmcrie, pe nrsLn@ awrs, paliercu p.lio,cdfom loclui epat {te frecaE cedlean i! ElFua ieiarhici aputc i, nc lndep1nn de sursa t*Etici a svcnnitlii. Toatedclcsirilc scesive ale suv*aniElii poplarc frc ta sa fel, bcir,ln shdl dflocFtic. voinlapohic a ccinFnird si ie obligaG tnnod onslant sie frrifesie Drin pntu5, ceq ce ducc la apritiuno' mi alicnn ak acesteia. Andhi$rii au rwt adcsca ocazia sjnsistc a ph acestui aspet ln critici Ie lor ]a adrssa s isremutu ito-puhiativ ri a suiAiului miveal.

    inrond pnncdiKdddsideeri!rul ormon4hrcii,pnorbcuilc lorl.adr6a aLqrc tE /4so4rl i,lth?r Is,r zdrob minlihall), fi lo$5i solului Lminild.z!conribuil nrbhnr5nla pregrlE insralrii cEtisftlui nodcm. Nu rcpela RousFu csurcmirara rebic st fie absotutn ori s n fie deloo? sc atie c,Volbiectuc a lpor rorr !iata rmp.bivz fMdrnu u' rchg'os, rtbn toradart uFnia in micdedeDoliula, at ordinir,.zrc sctene a de f@ dc subloius,,oaDaliei.

    . El @t@ ti no1a, doaltfel, cu salisliqiq progeseleieeislr.E de Shtin EuroDa ftniisJlc Dodnn dclTULismului lumrmr citrb i0 plimut dndsi pusc.pit d%rdinii. a bireiul )'

    'ncompdnlcr, cco ce mnhca inndd rdesarintrirca aubnr{ii ri insrlldc uei guvmri putr-nice Filoso6i aphou idararici emmie ri politi@a nonrhieiirDcos flb in plini dcsepbere @ncelfia n.ei olsdizriiationzle r seieEtli, drclhl9i ecalir.bapin'nduli * o gamlic

    l6ci lsi $i a pFeE6ului sooial ii in @lasi tinp a nai bt.hF.cclr mlotiva dehdi. AubDu FDli'! a illmt

    gelb. sl eopm zdmFle eLei. d,bni ovlct frind pmmoqL;oohl,dc sri, solde|]tca sociJ dccu,"Ad din milr resrin,sb lrrc 5r dee.TalaI gi+ piedur trlci {ruldlui6h-oE Fxero,si Orhd dD pucLdc vcdcrc nrebfizir, dc emlq oamm i epocn modeDe s \ o' dcsmperi o fi'n4 in robli-

    ie6c dwqrind sinsua 1or F1ie dc a n in cadnl sbtului, Nidph cLcrntele colcc!viLF', dp.ncncnF lor la Cehha

    LalnccDutul srolulur Lminilor,ud p$onaj uim'lorpoE fiivia"nlal i inl.

    "a*a*u' p**on r aMhEmuiu Est. rca

    ?REOTUL MESLIER (16641724)

    .1tr Meslier PoL dc l.rt, in Ebtpilny. povin.ii ChmpCne,

    i es.l nsur pnterca po tic 9l tnl,orit*ea re ligioas Penh.L r.lieia ri rolitie sc suslin Eiprcci

    i. Itsat dup, moaile b voLminosndusns ce conpno matuitrFiuisdinft'n FdicJi1x1, prd uin 5i d hizitoliu lardEsa !utonr'lor rcliqioA. si polilie ln I 762, voltane r! sihlice cxftse din &s,u,.ntul lui M61ier, !'nlnd nai ales

    t rul su delieios. To[$| ditibelc lui Jd Msslisvizer?t

    selelqdeminm,.adoidlh.[.. ]Re[gnqnjiilisuvd{apolitici. orici! dc liu e puta fi {sb Guvdm poliiic:qijbi Flicra, oncil de idioar, si de sunosi r ti erlr'A..n prclatrcizB,.bi mai-mIi pn,ntuluir rol nobiiti

    !. sptdaEti rr eitu I, ru d4edepreorrl .A!c6tddnnF!cv.Ege fomuhr. tu dr .E vizli'. p( ztdun. inb_o dmit

    'a4.nrin{a3a,Ptn'&t chmp r[E, ,ee (dibr), p 12.! ?rl vsi,i Eador. .a cel$bd di$ddebrietu qui si.Ewndiqw ridtui

  • lunmai... Casta politic regi, nobili sau proprietari de ofic, adiccei desemnali astzi cu termenul de birocrali, precum gi clerulsuperior gi poentalii care kiesc in huzur, sint lua{i in colimator.De altfel, preotul nostru pune mare pre! pe asasinatul politic, camijloc eficient de a elibera poporul inocent de conductor si:

    Unde sint acei generoqi ucigaqi de tirani pe care i-au cunoscutsecolele trecute? Unde este Brutus, unde Cassius? Unde sintgenerogii asasini ai unui Caligula qi ai atitor a{i monStri asemenilui? [...] Unde sint Jacques Cl6ment gi Ravaillac ai Franteinoastre? Cum nu mai triesc ei in timpurile noastre, ca s-idoboare sau s-i injunghie pe toJi aceqti monqtri demni de urqi dugmani ai neamului omenesc gi pentru a elibera pe aceastcale toate popoarele pmintului de sub stpinirea tiranicra!

    Meslier se dezlnluie in egal msur impohiva acumulriiindividuale de brmuri gi bogfi tereste $i preconizeaz comunismulsocial. Astfel formuleaz, in scrierea sa, un adevrat apel ctrepopor, care trebuie s actioneze:

    Izbvirea voastr st in miinile voasfre. Eliberarea nu depindedecit de voi, daca veli gti s v inlelegeii intre voi. [...] Unti-v, deci, popoare. dac ascultali de glasul in[elepciunii. [.. .]lncepeli prin a va imprtqi, in tain, gindurile 9i nzuinlele.Rspindili pest tot, in felul cel mai iscusit cu puting, scriirileasemntoare acesteia, de pild, care fac cunoscut lumiiintregi deqertciunea erorilor qi superstiliilor religiei gi caredezvluie in tot locul odioasa guvernare tiranic a principilorqi a regilor pmintului,5.

    Jean Meslier are in vedere chiar gi greva muncitorilor $i a produ-ctorilor, astfel incit s oblige autorit$le

    -

    politice 9i religioase - 9ipe servitorii lor, s recunoasc gi s se pociasc privlndu-se decele necesare traiului26.

    u tbid.15 lbid.'?6 Op. cit.,p.39.

    30

    Paris, Gallimard, 1961, (La Pl6iade), p. 456.

    3l

    Solitar qi clandestin, preonrl Meslierapare retrospectiv ca unrtentic spirit libertar. Redactindu-$i in secret Testamentul,in

    prlzbiteriului su rural, el a it cu siguran] sentimentulun preflrlsor $i, in pofida concepliei sale pesimiste asupra

    u $i inleles cu precizie, penfu c adversariii i-au calomniatnc;tat

    -iar dinf; revoluJionari, aproape toli le erau ostili. Pe de

    parte, chiar istoricii Revoluliei sint departe de a fi ajuns la m interpretativ in cazul 1or. Cu toate acestea, putem considera

    rxrane, a crezut in influenla postum a ideilor sale, cum oavertismentul de pe coperla manuscrisului sr4 dup

    I'ni-l prezint Voltahe:

    Am vzut 9i am cunoscut 6rorile, abuzurile, deqertciunea,' nebuniile si ticlosiile oamenilor; i-am un't gi i-am detestat. N-am

    cutezat s-o spun in timpul vielii mele, dar o voi spune mcar'lrin clipa mo4ii qi dup moartea mea; si ca s se toate acesteallalctuiesc qi scriu acest memoriu, ca s slujeasc drept: marturie a adevrului pennu toli aceia caxe il vor vedea qi ilvor citi, dac aga vor binevoizT.

    REVOLUTIA FRANCEZA. TTIRBATTII ,Turbalii au jucat pe parcursul perioadei rwolulionare un rol

    i anarhismului, aceasta in msura in care ei au constibitarmor oameni foarte apropiati maselorpopulare' rflIzind

    alt form de autoritate in afar de cea a poporului. Estec natura spontan, lipsit de organizare a unei astfel deavea s-i imping adesea pe Turbali s adopte pozitii

    in aceJte condilii, ei nu puteau nici mcar spera sLrn in fala dicbnrii lui Robespiene 9i a Convenliei. Jacque.sJean Varlet 9i Th6ophile Leclerc d'Oze au fost principalii

    ant' ai migcr.cleric gi profesor, Jacques Roux em la inceputul Revolu-de !ar. Cum in I 790, in parohia sa au avut 1oc rzmerile

    Cf. voltaire, Mlanges, Prefal de E. Berl. Text ales li adnotat de J. van de

  • frnegti gi s-au distrus castele, omisarul regelui vorbea despreel, in raportul su, ca despre un ins ,,acuzatde a fi propovduitpericuloasa doctrin potrivit creia pminturile aparlin tuturor,, gic a spus c trebuie refinat,plata drepturilor senioriale28. Carierasa de agitatorincepea.

    Ajuns la Paris, se vzu instalat vicar la Saint-Nicolas-des-Champs, dup depunerea jurmintului de fidelitate fa1 deConstitugie. Pe intreaga durat a activit1ii sale politice, JacquesRoux a luat permanent pozilie impotriva nedreptlilor economice9i aprefului ridicat al viefii, cerind o lege care s impozitezeprefurilemrfurilor de consum. Convenfionalii, care vedeau intr-unasemenea edict o revenire disimulat lareglementrile VechiuluiRegim, auprofitatpentru a-i acuzape Turba{i de neoregalism giau aminat votul asupra acestui proiect. Mai apoi, au reluat pe contpropriu aceast revendicare. Demascarea acaparatorilor gi luptaimpotrivaprofitorilor de tot soiul a devenit rafiunea de a fi a luiRoux gi a prietenilor si. Porecla de Turbafi se datoreaz violenleicampaniei lor politice. Revolufia francez ffaversa in acel momento foarte grav criz economic. Numrul petitiilor adresate Conven-liei cregtea, printre altele gi datorit instigrilor lui Jacques Roux.Pe ling asta, se inmulgeau rscoalele populare, provocate defoamete gi de scumpirea viefii. Indignafi de afirmarea unei puteripopulare paralele, in care nuvedeaudecito manifestare adezordiniigi anarhiei, Montagnarzii si Girondinii au dat uitrii obignuita lorrivalitate pentru a lansa memorii precum cel de mai jos, in spatelecrora se ghicea cu ugurin! influenla Turbafilor:

    Noi, deputafi a 48 de secjii din Paris, noi, care v vorbim innumele salvrii a 84 de departamente, sintem departe de a nefi pierdut increderea in luminile voastre. Nu, o lege bun nueste imposibil de adoptat: tocmai v-am propus-o gi probabilc v veli grbi s o promulgafi2e.

    28 Cf. Harmel, op. cit., p. 50.2e Op. cit., pp. 59-60.

    32 JJ

    tn ur-a refuzului Adunrii, in Paris au izbucnit tulburrile.de brbali gi femei ii obligau pe comercianli s le vindde consum laun pref fixat de ei, in scopul de a dovedi de

    c o limitare a prefurilor era intr-adevr posibil. Putereaionar il actzape Jacques Roux c a fost instigatorul acestei

    iuni. Robespierre gi Marrat s-au fcut c nu vd la originearevendicri populare decit un pretext la dezordine pus la

    de ctre aristocrali gi de forfele conffarevolulionare din strin-Bine cunoscutul procedeu al amalgamului.

    Programul lui Jacques Roux -

    dar se poate, oare, vorbi de un? -

    sebazeaz in totalitate pe spontaneitatea popular, iaria public, aceea care, pentru el, are forf leg, nu poate gregi.ceea ce reiese dintr-un discurs pronunlat in fala secliei

    Despotismul care se propag sub guvemarea celor mulli, des-potismul senatorial este la fel de cumplit ca,gi sceptrul regilor,pentnr c incearc s inrobeasc poporul fr ca acesta s-;idea seama, cci se vede subjugat 9i umilit chiar de legile pecare chiar el insugi ar trebui s le dicteze. [...] Dup ce afisuprimat definitiv distanla ce-l separ pe sclav de om, nu vetiaccepta c cei crora le-a1i acordat mandatul s aduc nicicea mai mic atingere legitimitfii drepturilor voastre, nu veliacceptp ca ei s se indeprtez de opinia public, singuracare dilteaz legile gi care e mereu dreapt gi atotputernic30.

    Acuzind guvernul de slbiciune, Jacques Roux reclam culent luarea de msuri drastice impoffiva celor bogafl, a speculan-

    gi a celor care infometeaz poporul:

    Ce mai este libertatea, atunci cind o clas de oameni ii poateinfometa pe ceilalfi? Ce mai este egalitatea, atunci cind celbogat poate, prin monopolul pe care il define, s aib drept de

    r via{ gi de moarte asupra semenilor si? Libertate, Egalitate,Republic, toate astea nu mai sint decit himere3l

    to Op. cit., pp. 58-59.3r Declaralia din 21 iunie 1793 la Comuna din Paris. Citat de J. Godechot,

    'Les Revolutions, 1770-l799,Paris, P.U.F., 1963 (Nouv. Clio, nr' 36, p. l7l)'

  • Roux gi kclerc au fost acuzafl, la tribuna convenfiei, de incitareapoporului la,proscrierea oricrei forme de guveamint r.,. nmembru al convenliei l-a acuzatpe Jacques-Roux c are tup*ide a veni s dezvolte in fala adunrii ,principiile monstruour ui.anarhiei33 ". Iat cuvintul lansat in s fngit, iar haum ette v a piecii?"!r.utiu, denun{indu-l pe Roux ca fiind cel care,,a btui to;;;jafului gi a violrii proprietfilot'a". in cele din't, ;;r,";;condamnat, Jacques Roux se va sinucide in inchisoar..'cit arrp*Jean Varlet, tendinfele sale ,,populiste,, s_au afirmat c,, puterJinDeclararia solemn a Drepturilor omului in cadrul statuluiSocial.Imbtat de lirism, el exclam:

    De patru ani de zile,intotdeauna in pia{a public, in rindurilepoporului, printre sanchilo{ii' de rtnd, p.intr" zaiengrof iipegT" ii iubesc, am aflat c., in m9d naiv qi gra "onit ilgrii,biefii amrifi ai ogoarelor au judecata mai solid uil""iptrunztoare decit marii domni, decit neintrecufii ;;r"rt;

    dec_it savanfii govielnici; dac toii acegtia vor intr_adevr saib parte de buna gtiin! a viefii, s marga s_i frecventezepe cei din popor3i.

    De aici, o neincredere extrem, fa$ de cei care pretind cvorbesc_gi acfioneaz in numele poporuiui:

    ,,Nu n" pu;-rtp;;neincrederea nici mcar in privinp elor care au int'nit sut"Finostr36". intr-o brogur

    "ait tiAup Thermido r, f ,nrpto,12 Harmel, op. cit., p. 45.33 Op. cit., p.75.34 lbid.' sanchilot sau sancurot,"Revolufonar in cadrul migcrii populare in timpulRevoluliei Franceze din t 7 89-.r 7 9+;' 10Ex, u"i";;;'E;;tffir;,'i'r', 5:945), de la frantuzescul sans-curotte:-,,v"t.i,itul ,nurcurln care acoperea corpul$!]a briu pina ta genunchi se numea in rr1u ritti sr se opuneapdn taronurui,rvrt pe scena modei ra sfirgitul secolului ar >

  • wrLLrAM GODWTN (17s6-1836)Nscut in comitatul Cambridge, la Wisbeach, fiu gi nepot de

    pastori nonconformigti, Godwin a devenit la rindul su pastor, in1778.Elapa\ineaacelor confesiuni disidente care refuzau s seintegreze Bisericii Anglicane, constituit in secolul al XVI-lea,confesiuni care, in pofida perseculiilor, nu acceptau subordonareaanglicanismului faf de puterea politic gi fa! de Parlament. insinul acestor secte disidente au aprut numerogi pafzani aireformelor democratice, adversari ai regalit1ii gi, adesea, susfi-ntori ai insurgenlilor din America.

    in nici o alt Biseric, ralionalismul protestant- care situeazsursa credinlei in conqtiinla fiecrui om

    - nu a netezit intr-o

    atit de mare msur calea individualismului politic qi social.Pentru a defini anarhia, Godwin nu avea dect s extind lanivelul societlii acest spirit de revolt gi aceast voin! apropriului ralionament'o.

    William Godwin a fost crescut la coleghrl disidenf;lor din Hoxton.De foarte tinr, gi-a pierdut mama gi a primit o educapie dintre celemai austere. Thtl su, care nu-l iubea deloc, il ffata cu un rigorisminuman. O anecdot semnificativ ne va da o idee despre afinosferaanilor si de formare. intr-o duminic, vzindu-gi copitul ptimbin-du-se cu un motan in brale prin grdina prezbiteriului, pastorul l-aactzat pe micul William c profaneaz cu neruginare ZiuaDomnuluiar.

    in precocitatea sa de copil copt inainte de weme, Godwin aveadej4 la doar opt ani, o cunoagtere aprofundat a Bibliei gi, la virstajocurilor gi anepsrii specifice copilriei timpurii inc impregnatede inocenf animal, i se intimpl s-gi dojeneasc, uneori, cu gravi-tate gi asprime, micii tovarqi dejoac" inspimintindu-i cu descrieriameninltoare ale flcrilor iadului.

    ao Op. cit., pp.94-95.4t lbid.

    3637

    [a douzeci gi cinci de ani, lectura filosofilor francezi l-a deter-t s adopte deismul. in 1782, igi abandoneaz misiunea pasto-pentru i se dedica lucrrilor sale literare gi intr totodat inrpolitic, in rindul liberalilor. Atunci izbucneqte Revolulia

    iz. ,,Flegmaticul" Godwin trieqte clipa cu intens emofie'inJurnaiul su c inima ii btuse cu putere in 1789, odatii eliberrii popoarelor:

    Citisem cu mare satisfaclie scrierile lui Rousseau, ale luiHelvetius 9i ate celorlalli scriitori ftancezi populari'Observasem la ei un sistem mai general 9i mai articulat dinpunct de vedere filosofic decit la majoritatea autorilor engleziar" ttutuu aceleaqi subiecte; 9i nu m puteam abline s nunutresc speranlele unei Revolutii ai crei precursori fuseserscriitorii acegtiaa2.

    la auzul vegtii aceluiagi eveniment istoric.Godwin se hotri s scrie o carte care s glorifice ideilevolutiei franceze,dind in acelaqi timp o replic pamfletului

    in France fReflecfii asupra Revolufiei din Franla],

    a2 Max Nettlau, Histoire de I'anarchie.Truducererealizat de Martim Zemliak',Paris, d. de la Tte de Feuilles, 1971,p.36-

    42t"s lbid.

    ln cealalt parte a Europei, un alt mare ,,flegmatic", Kant,poful din Knigsberg, se vedea obligat s igi intrerup obignuita

    care tocmai apruse in 1790 9i in care Burke prezentaia francez drept cea mai rea dintre monsftuozitf;le istoriei:

    ,fot,rl upur. ca fiind in afara naturii in acest haos bizar, in care setfllesteca superficialitate gi ferocitate, o ciudat confuzie fesut

    crime gi nebunii".Cartealui Godwin , An Enquiry concerning Political Justice

    its Influence on General Virtue and Happiness [Anchetind juitilia social 9i influenfa ei asupra virtulii 9i a fericiriil, a,rtin l7d3 .Godwin iqi propunea s ajung la ,,conceplia exhaus-aunei forme de guvernmint simplificate lamaxim"a2bi''

  • rl

    I

    l

    ins Anglia era in rzboi cu Franla, Godwin gi scrierile sale nuputeau decit s stirneasc in lar dezaprobarea general. Doarci,tiva tineri poe{i s-au artat entuziasmafi de ideile sale. Fiica sa adevenit, de altfel, iubita lui Shelley.

    Cufintul,,anarhi e" apare in Anchet doar inacceplia sa vulgar,fr ins ca Godwin s o exagereze:

    Anarhia este un ru teribil, despotismul este, ins, unul qi maimare. Anarhia a ucis sute de oameni, despotismul a sacrificatmilioane qi milioane de vieli 9i prin asta n-a frcut decit sperpetueze ignoranla, viciul, mizeria. Anarhia este un ruefemer, despotismul este aproape vegnica3.

    Adoptind o pozife tarqant intelectualist, Godwin are pretenfiade a aplica in domeniul social gi in cel moral o unic regul: ceaarafiunii. Este vorba de a inlocui drepturile inimii cu cele ale inteli-genfei, cci omul este prin excelenf o fiin! rafional. Tot ceea ceestompeaz exerciliul raliunii

    - fie c obstacolele fin de lumea

    exterioar sau de instinctele noastre -

    trebuie indeprtat.in pofida ra,tionalismului su, Godwin psfteaz ceva din ftadilia

    empirist en glez. Thbula rasala oigjm, spiritul uman rmine unprodus al experienlei instituliilor. Asupra acestei experienle ffebuieacfionat, dac se doregte transformarea condi,tiei umane.

    ln concepfia sa, Statul reprezint cea mai nociv dintre constin-gerile care impiedic libera dezvoltare qi exerciliul rafiunii individuale. intr-adevr, puterea de stat se substituie in mod constantjudec$i gi corytiinlei personale. Legile constituie obstacole in caleamigcrii spiritului umaru iar Godwin formuleaz urmtoarea alterna-tiv: dac o lege este rafional, atunci ea ii este inutil omuluirafional. Dac nu e rafional, inseamn c ea contravine raliturii gieste, ca atare, ilegitim gi despotic.

    Gata cu proprietatea privat: ea ne falsific judecata gi neinrobegte. Godwin merge pin inft-acolo, incit doregte ca omul s seelibereze de toate legturile afective care il apropie de ceila$, nelsinds subziste decit ceea ce merit din punctul de vedere al rafiunii.

    38

    a3 Harmel, op. cit., p.98.

    39

    virtuos va avea drept sarcin asumarea rolului de "inchizitor,t

    "t corraoit i moe a apropialilor si, avind datoria de a-i

    i. ""rt

    trt*in prin orice teciie pe care adevrul va permite;'I*^;i;';L". p.o.up' p'

    "u" l'-: p'.11' 'lll":^ll;ismU oralist care tran^spare de aici este mai mult decit

    Uit. Cu o cit"n-ttuttp atenuantpenffu Godwin' vom spunei;;J,",baf oati!1{ig;,TH:jfl?,pj_,':3i1?_:fl irri" i"t"**Ue aautorit!. O inchizi$e lipsitde delaguni',*.;;;i"tiii godwinine nu necesitcituqi de pu!i1

    osirea violentei. Progrul rafiunii este cel care ii va permite s;.;;i'i.it. p,irit. va ir suficient cao min d:llit:::

    tira o'r."trrosc, pentru a-i determina pe ceilalli. s-ii;i;A;it d. optimisti-a attatafiragionalistul $oayin' nfii*l p; io4a solitar a rafiunii individuale' Utopia sa se

    r-a m md.ei*i pe credinla in irr9r.9s$ nelT"p! "l L*Yl"l';"-r;titft ,tite*in"t"laleitldltsecoluluialXV[Ilea'

    ;;,;":.pd;il,williu-.Godwins-af aclt:*":llt**:i:;.t"l"g;;"deeseurifilosofice,'4ncheta,tomaneistorico-it"",i-fia a lui chaucer, o Istorie.a co.mYgywealtlt;

    ,i to outto uolume ( 1 82'+-1 828), lucrare bine primit in epoci'li"t,'ii.*r.'Reih"rch"ssur'iapoputatil2etsull3l.11:!::'^,;;;:r;;;;;;ent de t'espce humaine [cercetri asupraiiiti"ti.i ti ur,rp.u facult1ilor de creqtere. ale speciei uTlTlili;;;;il n'*."ra iocepild 9u yul.urmtor' Godwin a

    rla iarp"rae la L'Essai surie Principe de ryn(ati32[Eseu;tpill"t populagieil al lui Malthus, aprut in 17984s '

    ITENRY THOREAU (1317-1862)

    Henry David Thoreau-s-a niscrlj in c9nc9{1}i,111s^t"ti#" t g4", in Noua Anglie, acolo unde debarcaser

    ii refugiafi depe Mayflower gide unde incepuse ml$carea

    4 Op. cit.,p. 102.

    ;f,rfi*i*il::i;s{K:'{:lxri,r;3'#'"$':d;.1;:'lH1:Ithus scrie c Es"rl iu rott tii.tti i'i'"' ui lui Godwin' Cf' op' cit''p' 13'

  • Insurgenlilor. Bunicul su, un corsar normand din Guemesey,eguat, nu se qtie nici de ce, nici cum, pe coastele din Massachusetts, ls ca mogtenire un nume cu rezonan! profund frarrcez.

    Thoreau a fcut studii temeinice la Harvard College. Seimprieteni cu Ralph Waldo Emerson (1803-1882) care, dup cerenunlase la funclia de pastor, se instalase in Concord, unde animaunmic cerc de discipoli atent seleclionali care imprtgeau acelagiideal filosofico-religios, orientat spre cercetarea concret giimpotriva ralionalismului absffact, docftin cunoscut sub numelede transcendentalism. Transcendental Club, printre ai cruimembri se numra gi Thoreau, areprezentat, de altfel, punctul deplecare al unei renagteri intelectuale in Lumea Nou.

    Ca orice american, Thoreau a profesat meseriile cele maidiverse: inv!tor, alturi de fratele su John, preceptor, zidar,topograf, dulgher, tietor de lemne, conferenfiar, fabricant decreioane etc., mul{umindu-se, intelept, cu un stil de viat simplu giauster.

    Scurta sa viaf (a murit la virsta de 44 de ani, rpus de tubercu-loz), ca gi scrierile sale, fac din Thoreau un model implinit alomului liber. Vom reflne dou dintre aspectele acestei personalit1iputemice.

    Este vorba inprimul rtnd despre pasionahrl indrgostit de Natur{cel care a cutat s regseasc gi s fac recunoscut legturavital biologic 9i afectiv care il leag pe om de mediul natural.Intr-un moment in care semnele prevestitoare ale industrializmodeme incepeau s se manifeste pe continentul american, ca giin Europa, gi cind avatarurile politice acaparau atenlia concet-lenilor si, Thoreau vedea in venirea primverii la Concord uneveniment infinit mai important decit alegerile prezidenliale careurmau s aib loc. Capodopera sa literar, Walden sau viala tnpdure (1854), este povestea experienlei sale de vial in sinulnatur, ling un helegteu din imprejurimile Concordului, loc unde atrit in sihstrie weme de doi ani, avind ca adpost o cabanconstuit de el insugi, cercetind cu patim gi minugiozitate fauna gifloraacelui mic univers pe care il cunogtea qi il ingelegeade minune.

    40

    welor putenl Statulul. Latura suovcrsrva a ualinigtii a fost cea carei-aasigurat renumele'i; rpiti libertar, el igi asum deviza fav.olitla lui Thomas

    n (1743-1826), autorul Declaraliei de Independen!'c guvernarea cea mai bun era aceea care ,,gou:ot1":l

    puii":'."fftoreau se gindea c poate s adauge, cu o doz de

    n A o guvernare ar fi inc 9i mai bun dac nu-ar guvernaDe aitfel, credea el, o dat ce vor fi suficient de pregtifi'

    nenii adopt, in cele din urm, o astfel de guvernare'-fn

    *"-" e protest fa! de rzboiul din Mexic' refuz s-gilc impozitele, ceea ce i-a afras o condamnare la inchisoare'gest de nesupunere civic i-a gocat pe cei din anturajul su

    otriui p" amicii ii ttutt.".ttdentaligti' Se spune c Emerson'iiti"a"-f in inchisoare pentru a-i comunica dezaprobarea sa qi

    siguranl, iat o trstur a personajului care ne permite sir- b. Thoreau drept un autentic pionier in materie deie, aprtorii 9i protectorii naturii putind astzi s invocer su. Totuqi, paralel cu lupta pe care a dus-o pentru respec-

    gi ,onr.*uiea unui mediu natural grav ameninlat in epoc,.b.rirrtu uman, el a militat, de asemenea, cu hotrire qi

    ;";* libertatea individual in fala prejudec,tilor 9i aior mrterii Statului. Latura subversiv a caracterului acestui

    l: ,,Henry! Deie te afli aici?" ar fi primitreplica: "DarRalph! Tu de ce nu te afli aici?" Cu toate acestea' pentru a

    " *pa, acestei situagii scandaloase, uy $nlre :totT 9:

    abille matugi ale lui Thoreau plti impozitul in locul nepotuluiBtiuerat ae ino at, else art furios c a fost astfel lipsit de oifestare public pe care ar fi dorit-o iit mai rsuntoare' 9tvedem cu uimire cum un delinut protesteaz energic impotiva

    1848, la un an dup episodul incarcerrii, Thoreau linu o

    :int al crei text a aprut apoi intr-o revist transcenden-Titlul articolului: ,,Rezistenfa fa! de guvemul civil in 1849"'

    patru ani dup moartea autorului, pamfletul a primit titlul sub este cunoscut gi astzi: Despre datoria nesupunerii civile'

    4l

  • Henry Thoreau nu se las citugi de pu,tin ingelat de promisiunilcdemocraliei politice. Cantitativ vorbind, puterea majoritar nuacord niciodat decit o aparen! de echitate frac,tiunii minoritarc.De fapq o autoritate guvernam entaldbazatpe cel mai mare numr,care igi arog dreptul exclusiv de a legifera asupra a ceea ce eaconsider ca fiind bine sau ru, echivaleaz, practic, cu acordareapreeminenlei celui mai putemic asupra celui mai slab. Or, Thoreauconsider c respectul necondigionat gi increderea oarb ininstituliile qi regulile stabilite de ctre autorit,ti fac din cetlenicomplicii obiectivi ai crimelor unui Stat (nedreptfi, rzboaie,perseculii etc.), prin pasivitatea lor. De asemenea, actelcintreprinse de Stat trebuie s fie de fiecare datjudecate de ctrecongtiinla celor mai clarvztori dintre indivi. in orice caz, fiecareare dreptul

    -

    gi chiar datoria moral -

    de a nu se supune ordinelorconsiderate nedrepte sau criminale. Odat cu Thoreau, dreptul lanesupunere politic merge min in min cu nesupunerea militarrecunoscut de el ,,obiectorilor de congtiint". gi pacifigtilor radicali.

    S precizm c,,omul din Concord" nu s-a mulfumit s duc olupt pur ideologic. A luat parte activ la luptele duse la aceavreme pentru emanciparea negrilor gi a indienilor. A fcut partedintr-o releaclandestinde sprijinire a sclavilornegri fugari careincercau s ajung in Canada. S-a afigat ca aprtor al cpitanuluiJohn Brown, antisclavagist invergunat, gef al unui mic grup departizani, condamnat la moarte gi executat pentru un atac asupraarsenalului federal de la Harper's Ferry, Virginia. Brown voia sle procure arme sclavilor negri, in vederea unei posibile revolte aacestorain Statele din Sud. in ziua execufei lui Brown, Thoreau aorganrzatlaConcord o manifestafie in onoarea rebelului. De notatc insugi Victor Hugo a trimis

    - frr succes

    -

    o cerere de gralierea condamnatului, adresat presei americane, pentru a evita ca,,Washington s-l ucid pe Spartacus".

    * objecteurs de conscience,dupengl.conscientious objector, adic,,persoancare refuz s-9i satisfac serviciul militar din cauza convingerilor politice saureligioase" (Diclionar englez-rcmin,deP.. Levifchi gi A. Bantag, Bucuregti, Ed.Teora, 1999, p.188) (n.red)

    42

    ICondifii psihologice

    ,,Anarhia Provine dintr-o dorin!inerent a speciei... Ea nu constituie oaberalie decit pentru cel care refuz sin{eleag c uneori nu exist alt iegiredecit indeplinirea unui vis".

    Andr6 Nataf

    ANARIIISM $I PERSONALITATE

    indoial, la cristalizarea unei opfuni politice conibuie maifactori decisivi. La inceput, avem de-a face cu o simpl stare

    Apartenenla la o epoc, la o !ar, la o genera,tie, la unsau la o clas social, la o cultur etc. Totuqi, aceste dateive nu intervin decit dup ce au fost filtrate de congtiinfa

    idual, cea care le va da un sens. Aqa cum gtim, viala in9i istoria uman trebuie inlelese ca semntficalie. De aici

    c alegerile $i atitudinile politice ale fiecruia depind, inmsur, de un anume mod innscut de a percepe realul gi de

    iona la el. Toate acestea ne permit s distingem, in cadrulpolitice, diferite specii zoologice.

    ind despre experien!, Raymond Abellio nota:

    i cind politica ne-a devenit suficient de strin pentru as incepem s meditm asupra ei, ne dm seama c

    iile, in oarecare msur profesionale, pe care ea lese muleaz, de fapt, pe un anumit numr de tipologii

    Exist o tipologie nativ a cregtin-democratului,

    43

  • tipologii de comuniqti gi de fascigti gi cptm destul de repedeun anume fler in a le depistaa6.

    Fr s vrem s punem cu orice pre! o etichet definitorieasupra anarhismului, trebuie s admitem in primul rind c ocup opozigie absolut particular in cadrul tipologiei politice dac aceastaexist. S incercm s o descriem.

    Principala trstur a anarhistului este probabil aceea de a fiaproape de neclasificat. in primul rind pentru c nexus-ul com-portamentului su politic rmine profund retras in subiectivitateasa. De asemenea, contrar man

  • autsntic a relafilor umane este localizat, dimpoftiva irn individualulconcret. Hegel este prins aici pe picior gregit. Ansamblur, statureste cel care devine moment neesenfal in cadrul raport'lui dialectic.Esen{ialul, suprema valoare, adevratul subiect ai dreptur"i poiiii.gi istoric, celula biologic 9i social, care constitui" tturituu gi oface s existe insuflefind-o din interior nu este alta decit individul.Astfel, anarhismul incepe cu egoismul (Stimer) gi s. pr.rina cu opledoarie permanent in favoarea libert1ii subiectiv.

    Presupunind c oamenii joac, pe scena istoriei, roluri deter_minate, putem susline c, in comedia uman, temperamentulanarhist vine s depun mrturie, adesea patetir, d*p." subiecti-vitatea profund, despre singularitatea unice trit ca uiri,impoffiva tendinpi contare a murlimii ceror care reprezint fo4ereTpuponul. ale organizr, ale meiodei, ale raf;onaltrii nerimite$r,Jrebuie s recunoagteq, afe eficientei. Anarhistul vine se p.rro-nifice revolta uman, zvicnirea, uneori disperat, a spontaneit1iiimpohiva puerilor zdrobitoare ale abstacf;t,rii, a spiritutui ;gil"iimpofriva zidurilor conformismului, a rrieFi impotriva

    -o4. ..stom care lupt, cu spatele lazid,este el un ingerintuneat? Saueste elementul activ?

    S precizm, totodat, c asupra acestui punctjudecata noasftse cere nuanfat. De fapt, anarhismul comunist al unui Bakuninsau Kropotkin, care se inscrie intr-o practic revolufionarcolectiv" nu ar putea co_ndamn4 bineinlelei, in bloc orice orjanizarea societ!, aqacum ar face-o anarhismul individualistpur. akuninare grij s fac distinclia inne realitate social 9i realitate politic-Bakunin crede c societatea este bun pentruc

    ,,rr., ,. i-p*.formal, oficial, autoritar, ci ,,nafural.,. Cit despre Stat, acesta esteru pentru c ,,pin gi atunci cind ordon binele, il vatama gi ilstric tocmai pentru c orice ordin provoac gi suscit revolielelegitime ale libertfii"s'.finind cont de acest aspect particular,anarhismul presupune, in general, c omul, btur prin natur" ,",devine ru

    -

    gi nefericit -

    datorit greqelilor or ganrzstatului,generatoare de constringeri, nedreptli gi opresiune.

    46

    50 Bakunin, CEuvres,Paris, Stock, 1902, vol. I, pp. 2gg-2g9. p.24.

    47

    cutare nostalgic a inocen{ei native explic in partentativele de intoarcere la formele libere de vial comunitar,primitivst. in msura in care anarhismul exalt subiectiv

    idualitatea gi se afirm ca o ripost la reprimarea instinctelor,nu ne impiedic s descoperim in fiecare din noi un anarhist

    cci atitudinea libertar tinde in mod esential s exprimenoastr primar contrariat, chiar sufocat de tot ce nu

    eainsgi, dar care, totugi, prin for,ta lucrurilor gi sub efectulajului social,ne doteazin cele din urm, fr gtirea noasft,natur secundar. Acest proces de interiorizare, descris de

    (das Es / das Ueberich), a fost readus in prim-plan deHerbertMarcuse:

    ul umanoid nu devine o fiinf uman decit printr-oansformare fundamental a naturii sale, care afecteaz nu

    scopurile instinctuale, dar gi valorile instinctuale, adicipiile ce guverneaz accesul la aceste scopuri. [...] Freud

    descris aceast schimbare ca fiind transformarea principiuluiii in principiu al realitfii.s2

    putea s ne gindim gi la dihotomia bergsonian intre eulgi eul superficial. Toate acestea sint bine cunoscute.histul a ales o dat pentru totdeauna s fie el insugi.I su existenlial il transform, deci, intr-un permanentaceast revolt putind lua la fel de bine forme violente gi

    . La drept vorbind, dac aceast aplecare ce revoltiune, componenta esenlial a caracterului anarhist, sela originea atitudinii liberare, ea nu exprim inc decit un

    al instinctulzi, anarhismul ,,slbatic". Pentru a devenirevolufionar, acest anarhism va trebui s se rationa-

    t?e gi, pentru a acliona eficient, va hebui s igi instituie mcarembrion de organizare qi disciplin. in numeroasa familie

    anarhigtii individualigti, precum Charles-Auguste

    ,tr Pentru 'mediile.libere", veziMaitton, Le Mouvement anarchiste en France,,!, Maspro, 1975 (2 vol.), vol. l: Des origines 1914, pp.382.tr H. Marcuse, Eros et civilisation. Contribution Freud,Pais,Ed. de Minuit,

  • Bontemps, vor refuza categoric s fac acest pas, vrind s rmin, ,rninoritari in mod deliberaf ' gi incpf;nindu-se inft-un refuz absolutal oricrei forme de organizare colectiv, anarhismul fiindinlelesde ei ca un ansamblu de acliuni strict individuale sau ca o simplmrturie personal, dar niciodat ca un ,partid" politic.

    in lupta sa tmpotriva a tot ceea ce gtirbegte libertatea, libertarulse lovegte, bineinfeles, de o sumedenie de obstacole venite dinexterior, a cror mate,"ializare suprem este reprezentat de Stat.ins el trebuie inprimul rind s scape orcrei forme interioare dealienare: obignuinfa de a asculta gi de a se supune, respectulsuperstilios pentru autoritate, ignoranfa, teama etc. (Malatestavorbea despre frica de libertate), intr-un cuvint, de toate acesteaspecte subtile ale ,,servitul voluntare". Va trebui, aSadar, s aplicein permanenl critica eliberatoare, nu doar la adresa celorlalli, cimai ales fa! de el insugi.

    in mod ftresc, pentru toli anarhigtii, inamicul public numruIunu al intregii spefe umane este Statul. La adresa acestuia, ei auformulattoate plingerile imaginabile. Pentru Stirner, ,,orice Stateste despotic, fie c despotul este unul singur sau c sint mai mulfi,fie c (astfel poate fi descris starea unei republici), toli fiindsuverani, fiecare se constituie in despot al aproapelui su '. Bakuninvede in Stat,,infatuarea gi ostentalia fo4ei, [.. .] un imens cimitirunde, inumbr gi sub pretextul acestei abstracfiuni, se lasucise gianeantizate cu generozitate, cu serenitate, toate aspiraf,ile autentice,toate forlele vii ale unei !ri". Dintr-un gir intreg de texte ale luiBakunin pe care le-am putea aminti, mai citm aici unul privindrohrlStaurlui:

    Statul garanteaz intotdeauna ceea ce exist deja: unora, bo-g!ia, altora, srcia; unora, libertatea bazat pe proprietate,altora, sclavia, consecinla fatal a mizeriei lor, gi ii forleazpe cei sraci s munceasc frr incetare gi la nevoie chiar sse lase ucigi pentru a spori gi pstra aceast boglie a celoravuli, care constituie insgi cauza mizeriei gi sclaviei lor.Aceasta este adevrata natur gi adevrata misiune a Statului53.

    48

    53 Bakunin, CEuves, vol. III, pp. 160-161. t' Op. cit., p.39.

    49

    inleleg anarhiqtii raporturile dintre cetfean gi Stat, inin cadrul regimurilor democrati ce? in Paroles d'un rvolt

    unui revoltat], Kropotkin recunoagte c nu toate drep-itice sint de disprefuit. Drepturile personale pe care munci-

    lu reugit s le cucereasc (condifii mai bune de lucru, legilibertli sindicale etc.) au in mod indiscutabil o valoare. in schimb, in viziunea lui, pretinse drepturi,,cum ar fi

    iul universal, libertatea presei etc. [. . . ] care au lsat dintot-poporul indiferent, [...] nu sint decit o unealt in miiniledominante, pentru a-gi mengine putrea asupra poporului"sa.

    la fel de mincinoase ca gi libertateapresei, libertatea desau inviolabilitatea domiciliului nu sint aplicate gi respectate

    dac poponrl nu le folosegte impoffiva claselor privilegiae"55. libertari s-au preocupat de problema sufragiului univer-

    dre,ptului la vot preconizind absenteismul electoral, pozitiviv. Absenteismul pozitiv ar consta, de exemplu, in prezen-

    de,,candidaturi moarte", cum ar fi cele ale comunarzilori, recomanda Revolutionsocialenr.15, din 19 decembrie

    Le Droit social nr.2 (iunie 1885) publica sfaturi practicesabotarea scrutinului. Pentru a,,vota", incheie anarhista, e

    s introduci o buc1ic de fosfor in buletinul de vot, ceeaprovoca incendierea umei. Solupia negativ ar insemna

    pur $i simplu. NumruI 45 din La Rvolte (27.7-1889) citeaz in acest sens indemnul lui Octave Mirbeau,

    ln/,e Figaro din 14 iulie al aceluiagi an, care se incheie

    viteazule elector, normand sau gascon, picard, basc saudac mai ai mcar un dram de minte, dac nu ai rmas

    i creatur indobitocit care erai, in ziua in care tilharii,ia{ii, mongtrii electorali i{i vor ieqi in cale artindu-gigi cerqind poman cu cioturile lor pline de pecingine,

    n-ai fi incorigibilul Suveran, frr coroan, fr sceptru,regat care ai fost dintotdeauna, inaceazite-ai duce linigtit

    Kropotkin, Paroles d'un rvolte, p. 34.

  • la pescuit sau te-ai culca sub slcii sau te-ai duce cu vreofemeie in fin sau ai juca bile pe weun drumeag indeprtat gi i-ailsa pe hidogii ti supugi s se bat intre ei, s se devoreze, sse ucid. Vezi tu, in ziu a aceea, ai putea s te lauzi c ai infptuitsingurul act politic qi primul lucru deqtept din viala ta56.

    Cu siguranl, anarhigtii au considerat intotdeatura dreptul la votca fiind cea mai pervers dinfte mistificri. Bakunin remarca faptulc problema sufragiului universal constituie ,,punctul principal gidecisiv care ii separ pe socialigtii revolulionari nu numai derepublicanii radicali, ci gi de toate qcolile socialiste doctrinare giautoritare"5T. Anarhistul francezJean Grave noteazc tocmaiproblema exercitrii drepturilor electorale a fost aceea care aprovocat, in Franfa, sciziunea tn rindul revolufionarilor gi crespingind fr drept de apel sufragiul universal in cadrulCongresului Centrului, in lST9,libertarii ,,s-au afirmat caanarhigti"ss. Postulind c orice fel de putere corupe pe cel care oexercit, inlelegem c anarhigtii s-au temut mai mult decit de oricede infrarea muncitorilor in jocul politicii gi al parlamentarismului.Bakunin igi face griji in privinla accesului muncitorilor la viafaparlamentar:

    Oamenii care au fost cei mai radicali dintre democrali, revol-talii cei mai dezln1ui1i, cind s-au aflat in masa celor guver-nali, devin conservatori excesiv de moderafi de indat ce ajungla putere. De obicei, aceste retractri sint puse pe seamatrdrii. Este o eroare: cauzalor principal este schimbareade perspectiv 9i de pozifie; qi s nu uitm niciodat c poziliileadoptate gi necesit1ile impuse de ele sint intotdeauna maiputemice decit ura sau reaua-voin! a indivizilor [...]. Dacmiine am instaura un guvern qi un consiliu legislativ, unparlament, compus in exclusivitate din muncitori, acegtimuncitori, care astzi sint democrali socialigti convingi, ardeveni poimiine aristocrali hotrili, adoratori mai indrznefi

    56 Citat de Maitron, op. cit., p. 148, nota l5l. Pentru problema dreptului lavot gi absenteismului electoral al anarhiqtilor, ird.

    57 Bakunin, CEuvres, vol. III, p. 39.5E J. Grave, L'Anarchie, son but, ses moyens,p.80.

    50

    sau mai principiului autoritlii, opresori gi

    fi suficient ca acegti oameni din popor s intre in guverns devin la rindul lor burghezi, uneori chiar mai detes-

    tabili qi mai disprefuitori fa! de poporul din care provin, decitlnqigi burghezii veritabili6o.

    .ist mai multi factori care explic aceast negare a dreptuluide cte *utttigti. Blisee Reclus afirma c ,,avota inseamnica", pentru capare urmtoarea dilem: sau cel ales i9i

    libertatea in folosul alegtorilor si, sau, dac nu-gidecit interesul personal, iqi trdeaz mandatul. Mai

    in opinia lui Jean Grave, democrafia parlamentar nu vaiodat altceva decit,,domnia nulitlilor gi a mediocritlii"61.alt parte, alegtorii, care deja sint exploatafi economic,ugor exploatabili din punct de vedere politic. ,,Ei nu au nicifia, nici timpul liber gi nici independenfa necesar pentru

    exercita in mod liber gi in deplin cunogtin! de cauzturile cet{enegti", remarca Bakunin62. Dar, in primul rind,igtii nu suport ideea de a se supune legii celui mai mare. Fapt lesne de inteles, dac ne gindim c majoritatea

    icienilor anarhigti fac dovada unei profunde neincrederi,pe alocuri eu dispre!, fa! de masele indobitocite,

    indu-gi intreg capitalul de incredere in minoritti.iile", scrie Kropotkin, ,,s nu uitm, se fac intotdeauna

    tre minorit1i. [...] Iat de ce o adunare, care nu reprezrntdmai mult de jumtate din lar sau care rmine mai

    sub acest prag, a fost qi va fi intotdeauna o piedic inrevoluliei"63.

    Les Ours de Berne et I'Ours de St. Ptersburg(1870),in(Euvres'p. 39.

    Bakunin, CEuwes, vol. V, p. 329.J. Grave, La Socit mourante et I'anarchie, p. 81.Bakunin, (Euwes, vol. IV, p. l9l.Kropotkin, La Grande Rvolution, 1789-1793, p. 335, citat de Maitron,

    5l

    , pp. 457-458.

  • ln fon{ ,dialectic" vorbind, majoritatea constituie un subiect al,,pozitivit[ii". EfortuI esenfial, cel al,,negativit1ii", motor aldezvoltrii istorice gi politice, este realizat de ctre minoritate. Agacum amintegte James Guillaume s, majoritateadoregte cucerireaputerii politice, in vreme ce minoritatea vizeaz distrugereaacesteia.

    in orice caz, susfntor votului universal dispun de un argumentcu greutate: oare nu ar frebui s ne temem c absenteismul electoralva face, in cele din urm, j ocul reacf,unii? Anarhigtilor nu le scapaceast obiecfie. Numai c, fiind primii care recunosc cabsenteismul las cimp liber de manifestare forfelor reacfionare, oastfel de situalie le apare in cele din urm ca fiind profitabil dinpunct de vedere revolufionar, cci ,,atunci cind nivelulabsenteismului va fi suficient de mare pentru a face joculreacfionarilor, situalia va fi alta, iar partidul revolulionar va fisuficient de puternic pentru a suplini acliunea parlamenar"65.Mai rul face ca mai binele s devin necesar.

    Asupra acestui subiect privind atitudinea anarhigtilor fa! desufragiul universal, s-i lsm lui Bakunin ultimtrl cuvint: cit wememuncitorii vor rmine sub dominalia economic a unei minorit1icapitaliste, sufragiul universal nu va fi decit,,rnijlocul cel mai sigurde a convinge masele s coopereze la ridicarea propriei lorinchisori"6.

    in ceea ce privegte atitudinea libertar fafa de valorile etice gireligioase, intilnim acelagi radicalism. Bakunin s-a interesat in modspecial de istoria religiiloa pe care o consider ca fiind o istorie adezvoltrii inteligenfei gi congtiinlei colective a oamenilor, influenlatprobabil de Auguste Comte, cruia admir sistemul filosofic.Nscuta din fric, religia ii apare ca o gcoala a resemnrii. Pozif,a sain privinfa acestui subiect rmine, la urma urmei, foarte apropiat decea a mamismului: fenomen de compensa,tie, rezultat din srcie,opresiune qi alienare, religia este sortit s dispar o dat cu acestea.

    6a Maitron, ibid., nota 2.65 J. Grave, Rformes-Rvolution, p. 180. Cf. Maitron, ibid.66 Bakunin, CEuvres, vol. III, p. 168.

    5253

    Nvem de-a face cu aceeaqi preeminenf a liberei preferinfe

    niaUt 9i a afinitlilor naturale asupra formelor legale, etice- 9iice depotriv, in tot ceea ce line de morala personal':stic. sexual etc. Asta nu inseamn c in rindul anarhigtilor

    i caractere puternice 9i calitli morale excepfionale'I lui Nicola Sicco 9i Bartolomeo Vanzetti o demonsfreaz

    n. Cei doi anarhiqti italieni, emigra1i in Statele Unite, ao:z;alidubluasasinatcomislal5aprilielg20intimpulatacului

    nt *r.rpru *ei uzine, au fost executafi in pofida nevinovlieirecunoscut dup aceea. Aceast execulie ar fi trebuit s

    :e indignarea intregii lumi. Cei doi au fcut dovada unei eroice gi aunui sufletgtandios, murindpentruo crimpe

    iu o "o-i."ser,

    mai degrab decit s deconspire identitatearratilor fptuitori, pe cite doar ei 9i al,ti c1iva anarhigti o

    REVOLTA$IANARHIEinprivinla atitudinii libertare, am avut deja ocazia s distingemie iipuri Ae manifestare a anarhismului' O prim modalitate

    iiu gi rrirt.ral se prezint ca o revolt pur, ca o zvicnirevidului rnit in iibertatea sa- La acest nivel, orice

    Gntngtt., chiar 9i liber consimfit, orice form de otganizarc.u li-itati intolerabile ale libertlii individuale. O atare

    n!, aproape puritan, sebazeazpe o adevrat misticli' saira)ate. lndividualismul 9i revolta constituie

    1 negatival anarhiei. Primul moment' Moment neces'faz{ negativ trebuie depgit, altfel anarhismul ar

    incremeniiint-o atitudine pur moral, individul neajungind s treac Pragul istoriet.intervine aistinclia clasic intre revolt 9i revolutie'anarhismului intrucitva metafizic aI libertarilor

    rligti, anarhigtii revo$onari pretind c au depgit stadiulafcongtiinfi scindate 9i sint gata s acfioneze colectiv

  • asupra realitlii gi s incerce s devieze cursul istoriei umane. Ardoileamoment.Bineinfeles, revolta,tii gi revolulionarii anarhi ei auprincipii

    comune: refi:zul autorit1ii, aprarea ribertlii etc. oiue.g'rntel.io,pa1 dgar in pri nintp mij roaceror care nebuie forosite, itta"iairriitiidorind s pstreze linia unei nesupuneri absolute gi ."fu;i"d;;incp,tinare.orice form de organizarc, fie ea gi anarhist._

    In opozifie cu acest pur spirit de revolt, iate cum definegteMaurice Fayolle6T anarhismul revolulionar:

    Dimpotriv, anarhismul revolu{ionar, pentru c are in vedereo transformare in prezent a societ1ii, uu considera dreptindispensabil o organizare solid, structurat, care s leasigure tuturor membrilor si o legtur strins, o solidaritateconstant. Pentru a ajunge la acest rezultat, anarhistulrevolufionar va renunfa {9 byna voie la o parte a tiUertalii sate

    .9i se va supune unei discipline liber consimlite asolutindispensabile pentru a asigura coeziunea ansamblului gieficienla acfiunilor intreprinse in comun.

    -.

    in Omul revohat,Albert Camus a analizat cu acuitate diferenfadinfre revolt gi revolulie. Revola, estompat de afectivitat., .rt,mult prea incoerent gi mult prea iralionala pentru a aiunge ta oschimbare radical. o revolulie nu poate incepe decitpintlo ilee.Ea este ideea incamat in experienfa ist-oric. Sporadic inmanifestrile ei, revolta nu reprezint inc decit pri-ut gert

    "ar;va conduce -

    poate -

    experienfa subiectiv la ldeea oliectivprivind o posibil rst'mare a ordinii existente, pomindu-se de la oteorie elaborat ra{ionar 9i de la o practic colectiv organizat.,,De aceea revolta ucide gameni,,in timp ce revolufia dis=truge, inacelagi timp, oameni gi principii.6s.

    67 Maurice Fayolle, Rflexions sur l,anarchisme,paris, Ed. La Rue, 1965,p. I 5. Maurice Fayolle, militant al Federaliei anu.t irt., a murit in 1970.-" A. uamus, Umul revoltatinvol. Fala Si reversul. Nunta. Mitul lui SifOmul revoltat. Vara,BucureSti, pA. neO irrt.i"tio"uf publishing CompanyS.A, 1994, traducere de I. Mvredin, M. Simion, V. Morariu, p iOZ, t"'

    54

    confine, agadar, o ambivalen!. Pe de o parte, areie de un elan individual gi, in acest sens, nu face decit s

    o revolt. Pe de alt parte, cu siguran! c nu orice revoltfi considerat anarhist. Este ceea ce ii face pe libertarii

    revolufionar s afirme c anarhismul adevrat implicnecesar o optjtne politic qi c finalit1ile libertare trebuie

    lnscrie inft-o practic colectivorganizat. Apare aici vegnicainfre spontaneitate gi organizarc. Nu va echivala cumva

    unuiadinne brmeni cuo mutilare? Cumsepoate tran$achestiune?

    Bontemps aduce rspunsul individualiqtilor.el,,,anarhismul nu este o etichet. El constifuie numeleal unei filosofii evolutive care definegte o etic qi o esteticpersonale, oricare ar fi societatea in care trim intr-un unmomenf6e.

    individualist, Bontemps atribuie anarhistului o dublprospectiva gi opozi,tia. Anarhistul dispune, intr-adevr, delismul su critic, ceea ce ii permite s continue tradi,tiaicii gi a ironiei socratice. Nimic nu il impiedic s participe

    orgarizate,cu condi,tia de a evita s le considere ca fiindanarhiste". Cci ,pu exist realizri practice fr adaptri

    la compromis. Riscm astfel, in mod inutil, s desconsi-anarhismul"To. De altfel, nu existnici un interes, apreciaz

    in a dezvolta instituf;i libertare in interiorul unei societtiMerit mai degrab s aclionezi individual in cadrul unor

    paralele. Acest fapt este de natur s permit liberarilorservitulilor pe care orice organiza\ie le impune membrilor

    'ocolind astfel riscul de a-gi pierde disponibilitatea la acliune gide spirit.ismul, consider Bontemps, nu este citugi de pulin ode numr. ,,.{narhismul nu face recrutri", cci,,arareori

    !r Ch-Aug. Bontemps, L Individualisme social rsum6 et commentaires,Les Cahiers francs., 1967.

  • se intimpl ca numrul s se armonizeze cu calitatea..Tr. Estclimpede c ideile anarhiste igi urmeaz caleafrrca publicul saib habar de asta. Cei care acuzanarhismul c ar fi exclusivdestructiv nu-gi dau seama c el a stat la originea mai multorschimbri ale moravurilor care au devenit intre timp obignuinle gimentalit,ti (reciprocitatea, dreptul la grev,contractele colective,contracepfia etc.). Cu timpul, toate aceste nofiuni, provenite dinrevendicri anarhiste, s-au impus fr s fi avut loc o revoluticl[befiaril2.

    Acest individualism libertar este caracteristic lui proudhon,,,care se declar a fi impotriva oricrui comunism, care nu instigamulfimile gi nu conducea nimic. Dup el, Bakunin, opusul su,apierduto btlie decisivimpotriva lui Man

  • Anarhistul, in forma sa pur, este cel a crui memorie seintoarce cel mai mult in timp, pin la ere preistorice, premitice,qi care consider c omul gi-a implinit in acele vremuriindeprtate voca{ia sa autentic. El intrevede inc in naturauman posibilitatea acestei impliniri gi efectele ei. in acestsens, anarhistul este arhiconservator, fiind extremistul careincearc s ptrund binecuvintarea gi blestemul societfii ininseqi rdcinile lor7a.

    7a Ernst Jung, ^L 'Etat universel,urmatde La Mobilisation totale,traducere

    francez de H. Plard 9i M.B. de Launay, Paris, Gallimard, 1990,(Tel nr. 159)p. 85.

    58

    m

    Princip filosofice

    ,Libertate, culoare a omului."Andr Breton

    LIBERTTEA

    et libert7s [Culp 9i libertate], Andr6 Vergez remarcac filosofii revo$onari gi, in general, cei care

    it in direc,tia eliberrii omului au negat aproape cu toliiitru gi au adoptattezadeterminismului, in vreme ce,

    cealalt, partizanii liberului-arbitru s-au situat adesea peAcest paradox fusese deja subliniat de

    gi, mai aproape de noi, de ctre Pierre Naville, care

    face c revendicarea liberal pare, din punct de vederelegat de filosofia detenninist cea mai riguroas? Cum

    ca un Calvin, Spinoza sau d'Holbach s treac, pedreptate, ca adversari ai Tradiliei??7

    ibtareu sa, Vergez citeazinaceast privin! un text al luicare sublini azd oponliacomparativ dinre idealism 9i

    : ,,Materialismul neag liberul-arbitru 9i ajunge s

    Yagez.Faub et libert,Puis, LesBelles l,ethes, 1969, cap. XVI, p. 367-es Renouvier (1815-1903). Politehnician ca gi A' Compte. A incercatla atitudinea critic nscutil din kantianism. S-a desprins de marileofice. Relativist gi personalist.Naville, D'Holbach et la philosophie scientifique au XVIII sicle,

    1967,p.296.

    59

  • constituie libertatea; idealismul, in numele demnitlii umane,proclam liberul-arbitu gi pe ruinele libertfi fondeaz autoritateaTE.

    La drept vorbind acest paradox nu aduce citugi de puf;n atingerccoerenlei concepliilor libertare. Filosof libertfii, care de cele maimulte ori au profesat determinismul sau materialismul, nu au incetatniciodat s combata libenrl-arbltlv metnfzia izolindu-l in domeniulincognoscibilului. Penfu acegti filosofi, libertatea se situeaz la unnivel eminarne ntnpractic.in loc s-gi pun inrebarea: ,,Sint liber saunu s acfionez int-un fel sau altrl?", ei se inteab, in maniem kantian:,,Cetrebuie sfac eu, care sintunomliber, pentrua-mi clzi exis-tEnW" .Llbertataale apare mai ale s c,ao eliberarc. dga cum mergind,putem demonsfra existenla migcr, tot ag4 este suficient s ffiim caoameni liberi penfu a dovedi c libertatea exist. $i invers, este ugorde explicat c aceia care postuleaz" in mod ideal gi abstract prez.en\ain noi a unei facultf, a libenrlui-aitn r, nu prea acorrd atenf;e eliberriioamenilor, pentru c consider aprioic,{nndefinif;e, fn1e libere.S adugm c, penftu Bakunin gi pentru mullti revolu,tionari,materialismul a fost utilizat mai ales ca arm critic qi polemica pentxla invinge idealismul mistificator, frr s fi reprezentat cu adevratpentru ei o tez dogmatic.

    IACOBINISMTJL

    Odat cu Revo$a francez, intrm in miezul subiectului. Amvdnstdejac aceast perioad a provocat acte gi a suscitat scrieride nuanl anarhist (Turbafi, William Godwin). Chiar dac termenul,,anarhism" nu era inc pronunfat in acceplia s a acttnl,contururileideii incepeau s se precizeze.

    inLes Anarchistes et Ia RhtolutionfranEaiseTe [Anarhiqtii giRevolulia francezf,lucrare colecr lv publicat sub indrumarealui Gaetano Manfredonia, autorii Willy Pelletier, Philippe Chailan

    7s Bakunin, Dreu et l'Etat,Paris, Librairie Fublico, p. 46.7e Les Anarchistes et la Rvolutionfranqaise,pnblicat sub conducerea lui

    Gaetano Manfredonia, d. du Monde libertaire, 1990.

    60

    leguuile dinte iacobinism 9i etatism. hintr-o ,,arheologie",i au stabilit c se pot repera cu uilrin!, din epoca lui

    oel Frumos -

    poate chiar de mai demult -

    inceputurile uneirizribirocratiie (Consiliul Regal, Cancelaria, legigtii etc)' In

    rectiv, vechea concepfie,parimonial" a regatului, conformdomeniul regal constituia,,propri etatea" regelui, de care

    r dispunea dupa bunul su plac ai o transmitea prin moqtenire,ia s se transforme, odt cu ultimii urmaqi direcfi ai

    inimperiumde esenl politic, spre declinul feudalit'fiirea puterii regale8o.certitudine, Stutttl nu este o crealie strict iacobin'

    eville o afirmase deja: ,,Oricit de radical a fost Revolufia,ea a adus mult mai puline schimbri decit se presupung !n

    . Centralizarea administativ prea a fi lui Tocquevillehrtie ce data din Vechiul Regim 9i nicidecum o cucenre a

    4iei. ar putea fi considerat chiar ca fiind ,,1ingy1ptf {i1ia politic a Vechiului Regim care a supravieluit Revoluf;ei,a fost singura cate a putut s se adapteze la noua stare

    Boursier au elaborat,,o analiz materialist", menit s

    creat de Revolulie"8r .ce pare atit de adevrat, incit Proudhon ajungea sarevolulionarilor c nu au fost in stare s inventeze o

    int-adevrnou:

    fi zis c nobilimea, clerul, monarhia nu dispruser decitrtru a face loc unor guvernanli de o alt ras, constitulio-

    ,angl omani, rep=ub li cani clasici, democrali po litiS ti'

    *p* "*t-t"i aspect a se vedea

    Bernard Gtne,-Etat et "(i?." ::-'y"" s" f nivue historique, ianuarie-martie 1961 ,p' 18):

  • admiratori infatuali ai Romanilor, ai Spartanilor gi mai ales aipropriilor lorpersoane, in fond extrem de nepstori inprivin{aadevratelor nevoi ale frii care, nein{elegind nimic din toateastea, i-a lsat s se omoare nestingherili intre ei gi a trecutmai apoi de partea stelei norocoase a unui soldat82.

    in acelaqi timp, chiar dac e greu s pretindem c, inainte de1789, centralismul politic gi adminisftativ nu exist" tebuie r@unos-cut faptul c Iacobinii au dus centralizarea pin la un nivel careprobabil nu fusese niciodat atins pin atunci. Este semnificativfaptul c, de exemplu, cregterea numrului de angajali ai sistemuluiadministrativ central a putut atinge cota de 800%83.

    Pentru a face fa! tuturor dificultlilor din interior -

    economicegi politice

    -

    precum gi din cauza rzboiului din exterior, guvernulrevolufionar a infrodus pentru prima oar ideea de cult al Statului-Na!ilure, destinatar al tuturor sacrificiilor. Cum convenf,a a decretatla 23 august 17 93 moblluarea general, francezii intre I 8 gi 40 deani au fost chemali s-gi apere patriaaflatin primejdie: ,,Tineriivor merge la lupt; brbafii cstori,ti vor fabrica arme gi vor ffans-porta proviz; femeile vor face corturi, haine gi vor deservi spitalele;copiii vor schimba bandajele rnifilor; btrinii vor fi duqi in pielelepublice, acolo unde vor aveamisiuneade aintri curajul combatan-filor, propovduind ura fa! de monarhie gi unitatea Republicii".Rzboiul ofer autoritSi condiliile ideale de manifestare, iar toalita-rismului, cel mai bun pretext.

    La urma urmei, fie gi numai prin amploarea qi rsunetul lor,evenimentele perioadei revolu,tionare, care scapuneori de subcontrol protagonigtilor, au produs in mod fatal o intrire frrprecedent aputerii Statului. '

    Stimer s-a pronunfat in mod radical impotriva surprinztoareiintriri a autoritlii care a insofit na$terea StatuluiNaliune:

    Despotismul nu fusese in mina regilor decit o regulcomplezent gi lejer, fa! de ce a devenit el in mina,,Naliunii

    82 Proudhon, ldde gnrale de la Rvolution au XX sicle,p. 42.83 F. Bluche, S. Rials et J. Tulard, La Rvolutionfrangaise, Paris, P.U.F.,

    1989, (Q.S.I., nr. 142),p.42.

    62

    Suverane'.... Aceast nou monarhie se dovedi de o sut deori mai sever, mai riguroas gi mai consecvent decit ceaveche; in fafa ei, nu vor mai exista drepturi, nici privilegii;prin comparafie, cit {e ,,temperat" prea monarhia absoluta vechiului regim! In realitate, Revolutia a pus in loculmonarhiei temperate adevrata monarhie absolut. De aicilnainte, toate drepturile pe care Monarhul-Stat nu le acordconstituie tot atitea ,,uzurpri", iar orice privilegiu acordat'devine un,,drepf'84.

    Astfel, Statul-Naliune devenea Dumnezeu pe pmint. Ideeava ptrunde in toate congtiinfele. Intrm in era politicii.de Revolufie, individul aparlinea nobilimii, clerului,iei, trnei corpora{ii, unei comune etc. Fiecare era membru

    i microsocietfi gi hebuia s se supunregulilor gi spirituluii su. Adic, fiecare individ era legat de puterea suprem

    intermediul ,,strii" sale, tot a$a cum, in catolicism, cucomunic prin mijlocirea Bisericii. ,,A treia stare" a

    oapt tuturor acestor lucruri. Negindu-gi existenla prin statutulde ,,stare separat", ea a incetat s mai fie o simpl stare

    celelalte gi s-a afirmat drept clas universal, stareunic gi in curtnd drept Stat-nayional. Individul a devenit

    t politic, aflat de acum in relalii directe, imediate cuI su. El nu mai aparlinea,ca gentilom, castei nobiliare

    Ca megtegugar, corporaliei meseriilor; nu mai recunogtea, latoti ceilal,ti indivizi;decitun singur, unic stpin, Statul, care

    tuturor celor care il servesc acelagi titlu de ,,cettean"85

    STATTJLMODERN

    s rezigti tentafiei de a cita inc o data faimoasa aposfrofde Proudhon, care lsa, desigur, multe lucruri deoparte gi

    nu vzuse inc totul:

    Max Stimer, L'Unique et sa proprit. trad. Reclaire, Paris, J.J. Pauvert,p.93.

    ,n Op. cit.,p.95.

    63

  • Aft guvernar, inseamn a fi linut la vedere, inspectat, spionat,dirijat, legiferat, reglementat, priponit, indoctrinat, povfuit,controlat, estimat, apreciat, cenzurat, comandat de ctre fiinlecare nu au nici blazon, nici qtiin! gi nici virtute. .. Afr guvernatinseamn a fi, la fiecare operafiune, la fiecare Irarzaclie, lafiecare migcare notat, inregistrat, recenzat, tarifat, timbrat,msurat, cotat, cotiza| patentat, licenliat, autorizat, admonestat,impiedicat, reformat, redresat, corectat. inseamn a fi, subpretextul utilit1ii publice qi in numele interesului general, pus lacontribufie, exersat, jefuit, exploatat, monopolizat, delapidat,epuizat, mistificat, furat; mai apoi, la cea mai mic form derezisten!, la prima reclamatie, reprimat, amendat, defimat,ofensat, hituit, ocrit, doborit, dezarmat,legat fedeleg, aruncatin inchisoare, impuqcat, mitraliat, judecat, condamnat, deportat,sacrificat, vindut, trdat gi, pentru a pune capac la toate astea,jucat pe degete, tras pe sfoar, insultat, dezonorat. Iatguvernarea, iat justilia ei, iat-i morala! $i s mai spui c avemprintre noi democrafi care pretind c guvernarea are gi lucruribune, socialigti care suslin in numele Libertlii, Egalit1ii giFraternitgii aceast mirgvie. . . 86

    Dup Revolufia francez, maginria Statului a inceput sfrnrclioneze din plin. Aparilia civiliza[ieide mas, care avea s semanifeste incepind cu secolul al XIXle4 aanfrenatinmodnecesar,odat cu perfeclionarea considerabil a mecanismelor aparatuluide stat, provocat de avintul nafionalismelor, o ievizuire profunda concepliilor asupra puterii, aflat acum in cutarea unei justificrirafionale. Cu atit mai mult, cu cit, in ochii opiniei publice, trebuiauinlocuifi cei doi poli radilionali ai legitimitlii politice din cadruldefrrnctei regalitgi: principiul teologic al dreptului divin,pe de oparte, iar pe de alta, principiul cutumiar.

    Lui Hegel, ginditor al lumii moderne, i se datoreazsistema-tizarca filosofic a doctrinei postrevolufionare a Statului. Statulreprezint pentru el Spiritul obiectiv in desvirgirea sa. El repre-zintprincipiul rafional tn sine I pentru sine; tn sine,carealizarc

    64

    86 Proudhon, Ide gnrale de la Rvolution au XIX siecle.

    65

    a vointei ,,substanfiale" universale; pentru slrae, in msuravoinfele particulare sint cele care intemeiaz in mod conqtientsubstanlialitate gi aceast universalitate, insuflelind-o dinStatul apare astfel ca o totalitate dialectic, in cadrul creia

    universal 9i voinlele particulare coincid 9i se identific inimplicindu-se reciproc. Totugi, din acestjoc dialectic,

    c individul nu posed obiectivitate, adevr gi moralitateprin apartenenfa sa organic la Stat. A fi liber, pentru un

    inseamn a fi cetfean.afar de apoteoza Statului, proiectat in absolut, sub efectuli duble miqcri convergente aindividualului qi auniversaluluiiliate, aceast conceplie reactivedz ideea de suveranitate,

    gum a fost ea definit de Rousseau. Din acel moment, indemocrafiei moderne, puterea, altdat exercitat de unindivid, se va generaliza gi


Seminario istoria

Seminario istoria

Istoria a lykeiou Istoria Toy Arxaioy Kosmoy

Istoria a lykeiou Istoria Toy Arxaioy Kosmoy

Dezvolta Ti Afacerea Pe Facebook in 3 Pasi Part1 (1)

Dezvolta Ti Afacerea Pe Facebook in 3 Pasi Part1 (1)

Comert Fl Soarelui Part1

Comert Fl Soarelui Part1

Subiect 1 - catiaBucsa . Saiba : Sfera . Modelati 3D toate componentele ansamblului, schimbati denumirea implicita (exemplu: in loc de Part1 in arborele de specificatii se foloseste

Subiect 1 - catiaBucsa . Saiba : Sfera . Modelati 3D toate componentele ansamblului, schimbati denumirea implicita (exemplu: in loc de Part1 in arborele de specificatii se foloseste

Carte Istoria Teatrului - Incursiuni in Istoria Teatrului Universal

Carte Istoria Teatrului - Incursiuni in Istoria Teatrului Universal

ISTORIA BIZANŢULUI - ostrov.judetul-constanta.roostrov.judetul-constanta.ro/.../Gheorghe-Zbuchea-Istoria-Bizantului.pdf · În cadrul istoriei medievale, istoria Imperiului Bizantin

ISTORIA BIZANŢULUI - ostrov.judetul-constanta.roostrov.judetul-constanta.ro/.../Gheorghe-Zbuchea-Istoria-Bizantului.pdf · În cadrul istoriei medievale, istoria Imperiului Bizantin

Istoria BMW

Istoria BMW

Friedrich Engels - ciml.250x.comciml.250x.com/archive/marx_engels/romanian/romanian_engels_housing... · Bakunin, părintele „anarhismului“, care vedea în Proudhon pe „dascălul

Friedrich Engels - ciml.250x.comciml.250x.com/archive/marx_engels/romanian/romanian_engels_housing... · Bakunin, părintele „anarhismului“, care vedea în Proudhon pe „dascălul

G:\ Training\Ppt Uri\Part1 1

G:\ Training\Ppt Uri\Part1 1

Jean-Louis Harouel - Istoria UrbanismuluiJean-Louis Harouel - Istoria Urbanismului.

Jean-Louis Harouel - Istoria UrbanismuluiJean-Louis Harouel - Istoria Urbanismului.

Istoria Lalelelor

Istoria Lalelelor

Anatol Basarab - Numerologia in Viata Fiecaruia (Part1)

Anatol Basarab - Numerologia in Viata Fiecaruia (Part1)

ISTORIA MATEMATICII - math.uaic.roleoreanu/depozit/Istoria matematicii-1.pdf · ISTORIA MATEMATICII. Domeniul de studiu cunoscut sub numele . istoria matematicii. reprezintă o investigare

ISTORIA MATEMATICII - math.uaic.roleoreanu/depozit/Istoria matematicii-1.pdf · ISTORIA MATEMATICII. Domeniul de studiu cunoscut sub numele . istoria matematicii. reprezintă o investigare

Curs Part1

Curs Part1

Istoria rromilor

Istoria rromilor

Eugen Coseriu Istoria Filozofiei Limbajului Part1

Eugen Coseriu Istoria Filozofiei Limbajului Part1

Concordanta Biblica(part1)

Concordanta Biblica(part1)

Doctrine Sec 19 Part1

Doctrine Sec 19 Part1

Norme de munca unificate pe economie in constructii vol1 part1 1976.pdf

Norme de munca unificate pe economie in constructii vol1 part1 1976.pdf