istoria-alfabetului

5/13/2018 istoria-alfabetului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-alfabetului 1/5

~-------------- - - . - -

GEORGE GRIGORE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Limbi ~i Literaturi Straine

LIMBAARABApronuntie si scriere -

Editura Fundatiei Romania de Maine

Bucuresti, 2002



5

PREZENTARE GENERALA

.'

Limba araba face parte din familia afro-asiatica, ramura semitica din

care fae parte, intr-o clasificare devenita clasica, dona grupuri, eel oriental

(akkadiana/asiro-babiloneana), azi disparut, si grupul occidental avand la

randul sau douasubgrupuri: nordic (cananeeana, ararnaica, feniciana, ebraica,

siriaca) si sudic (arab a, sud-arabica, limbile etiopiene: gheeza, tigrina, tigri,

amhara).

Limba araba 'ia nastere in Peninsula Araba, de unde se raspandeste Incepand

cu secolul al VII-lea - secolul aparitiei islarnului - odata eu expansiunea arabo-

islamica in Orientul Mijlociu, Asia Centrals, Africa de Nord, Peninsula Iberica,

devenind astfellimba relig io asa 1 ;> 1iterara a I um i i i sla m ic e. in momentul de fala,

este lirnba oficiala in Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Cornore (alaturi de alte

lirnbi) , Djibuti,Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Irak, Kuweit, Liban,

Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Palestina, Qatar, Siria, Somalia (alaturi de

somaleza), Sudan, Tunisia, Yemen. Pe Hinga araba literara, oficiala, peste tot, in

cornunitatile arabe, sunt folosite, in viata de zi cu zi, felurite dialecte arabe care

nu fac insa obiectul acestui manual.

in afara tarilor mentionate, araba este folosita ca limba religioasa peste tot

unde a insotit islamul: Asia Centrala, China de Vest, Turcia, Iranul,

Atganistanul, India, Pakistanul, Bangladesh, Indonezia, Malaezia, Filipine,

Africa Centrala si Orientala, Europa (cu precadere, Peninsula Balcanica) etc.

In atara acestor ZOne care au 0 lunga si bogata traditie islamica, practic, in

mornentul de fatii, datorita emigrarilor, exista cornunitati islamice (mai mult sau

mai putin stabile) peste tot in lume. Avand in vedere raspandirea si importanta

sa in lume, din 1974, araba a fost adoptata ca una dintre limbile de lueru ale

Organizatiei Natiunilor Unite.

Alfabetul arab, cu unele modificarii, se foloseste, fie in exclusivitate, fie in

paralel eu alte alfabete, si pentru notarea altor limbi din Asia, precum persana

(farsi), kurda, pashto, urdu, malaeza, si din Africa, precum swahili, hausa,

berbera etc. Dintre alte limbi care au folosit alfabetul arab, amintim aici turca-

osmana, pana in 1928, azera, pana in 1924, s.a.



ORIGINEA SI EVOLUTIA ALF ABETULUI ARAB

Alfabetul arab Jsi are ongmeain alfabetul nord-semitic, eel mai vechi

cunoscut in istorie, dezvoltat in jurul anului 1700 i.Hr. in Palestina ~1Siria. Din

acest alfabet s-au dezvoltat, intr-o prima faza, alfabetele ebraic,aramaic1

fenician, Din alfabetul tenician s-a dezvoltat, in jurul anului 1000 i.Hr., alfabetul

grec - chiar numele Iiterelorgrecesti sunt 0 marturie in aces sens - care a

introdus si semne specificepentru notarea vocalelor. Alfabetulgrec a constituit,

la randulsau, Unmodel, pe de 0 parte pentrualfabetul etruse (dezvoltat in jurul

anului 800 LHr,) din care a derivat alfabetul latin, iar pe de alta parte pentru

alfabetul glagolitie (derivat din rninusculele grecesti) si pentru eel chirilic

(derivat din majusculele grecesti).

I ' . , : : I : 1 : : I i ! !

l c - ~ · ~ · I ~ i ~ ; = n ~ l ~ r - l ' · l · ~ ! = i ~ j ~ l · · · · · I ~ ,jA l c !< f t > l~ i r iZ iH l l~ i I < I L i f 1 lN ! lolr! ! o f p i ~ l T1 , · . · · · · . . · · · . . · · + · . .· · l · · · . . · · ! · · · · . · i ~ ·. . .l · · . . · · + · · . . + · ' · . . + · · ' ' ' · ! · · . . · . . l · · . . . . , ~ . . . . .t . . · . .+ · . . · . .t · . . · . . - · · . . · · ~ · . . . · t · " " · + · · · . .l . . · . . · + · · . . . . .! A l h l ' C j b . 13 - - \ l Z ! 8 ! 1 7 1 · ~ i 1 1 " " 1 · · r j l o i n ! [ < p I r > I l : I T

Din alfabetul fenician (eel notat pe banda inchisa la culoare) ail evoluat alfabetele (de la

alfahetul fenicinian in sus) grec, latin timpuriu, latin modern; apoi (de la alfabetul fenician in

jos) aramaic timpuriu, nabatean, arab timpuriu.

Alfabetul arab este derivat dintr-o forma cursiva a alfabetului nabatean,

derivat la randul sau din eel aramaic. Acest alfabet, folosit in secolelc al IV-lea -

al V -lea d.Hr. de catre triburile arabe de la Hirah si 'Anbar, a patruns in I : I i g a zi

6



~ ~ < \ '1 ~ - , 1 x . l G ~ . , , ~ ~ ~ ( , 1 .:Q ~ r - , s

_,-\ J~ .r: ~~ \ ~ .,~ U : ~ \ ..r.~ ~

~,.u..\6 6 .uJ . . r . J q ~ ~ ~ . ~ W~1-h ~C \ "t\J6

~ _ , . ! . 1 \ ~ Jy-' _'.)..s.. ~J _,...:... ~ M . ! .U . . _ , t.W \

~1i,) ~~~ "lr~ )'\.fl6 b~1-l ' }"W ili~~

~ _, ~ .;...J .)Jj.J v~..)...-l\ r_,)\_' . . . , . . J . 1 ' ~-'.J

inclusiv fa tribul Qurays ....;ribul.profetului Muhammad - undea fost introdus

de catre Harb bin 'Umayyah,

Aceste inceputuri ale scrierii arabe se regasesc in cateva inscripjii, devenite

deja celebre:

a) inscriptia de la Gabal Ramm, la est deal-lAqaba (in Iordania de astazi, dela

mijloculsecolului al IV-lea d, Hr,);

b) inscriptia trilingva (araba/siriaca/greaca) de la Zabad, de Hinga Alep(in

Siria de astazi, 512 d. Hr.);

c) inscriptia de la (Tabal 'Usays, aflat la.aproximativ 100 kmde Darnasc (528

d. HL);

d) inscriptia de la Harran (586 d. Hr.);

Scriere nabateana (randurile fara sot) -.cu transliterate in alfabetul arab actual (randurile

eli sot) .- de pe piatra funeraraa poetului preislamic 'Imru' Al-Qays (anu1328 d. Hr.)

Alfabetul arab s-a dezvoltat,eu 'preeadere, incepand eu secolul al VII-lea,

odata eu fixarea tn scris a textului sacru al religiei islarnice, Coranul.

Intr-o prima Iaza, textul Coranului a Iost notat intr-un ductus consonantic,

defectiv, in care acelasi semngrafic reprezenta mai multe consoane, iar vocalelescurte J1 U erau marcate, De cxemplu.sunetelor b, t, t,a,yle corespundea grafic

un singur semn, ceca ce rngreuna lectura si chiar mtelegerea textului.

De aceea, 'Abu-l-' Aswad ad-Du'ali (d. 688) a introdus un sistem constituit

din puncte colorate, prin care se indicau vocalele scurte. Catre anul 700,califul

'umayyad 'Abdu-l-Malik, sub influenta guvernatorului al-Hallag bin Yiisuf

porunceste sa fie tacuta diferentierea consoanelor inscris.

7

i.



, , !!!!!!!.-

Ai-Hali1bin 'Ahmad al-Farahidi (d. 786) a inlocuit sistemul de notare a

vocalelor scurte folosit de 'Abu-l-IAswad ad-Du'ali printr-un alt sistem ce

cuprinde sase semne, trei pentru vocalele seurte - [alba (a), detnme (u), kasra

(0 -, unul pentru a indica absenta vocalei dupa oconsoana - sukiin -, unul

pentru indicarea unei consoane duble - ssdds - si unulpentru indicarea

prelungirii vocalei a - madda. Acest sistem, care s-a impus in mod exclusiv din

secolul al Xl-lea.este folosit si astazi.

Cu timpul, alfabetul arab a atins un inalt nivel de sofisticare, el variind de la

forma rigida, unghiulara, a stilului kiifi pana la numeroasele stiluri cursive.

ftl

Dintre aceste stiluri cursive mentionarn: nasl!., tulut, tnuneqqsq, nasta' liq, si

ruq' a. In general, In momentul de fata,stiiul nash, fiind foarte usor de citit, se

folcseste in textele tiparite, ia stilul ruq 'a pentru scrierea de mana. In manualul

nostru, literele folosite in tabele sunt In stilul nasil, iar eele pentru ilustrarea

serierii cursive In tuq 'a.

Diferite tipuri de scriere instilul kilii.

8

istoria-alfabetului

Documents

Transcript of istoria-alfabetului