DESPRE

istoniahnistianaE=

I

Sfintul Maxim Mirturisitorul

CALCULAREA DATEI PASTII,OR,

Comput bisericesc

fr{RTSThNA

pro1xme sf Prezinte pagini din istoria urmirii

de-rbssul secolelor, explorAnd fapte (isto-

) $ts're (traduceri de izvoare).

cet;i studen$lor gi cititorilor instru'

dei%riiircgiin$fice.

Sfintul Maxim Mirturisitorul

l3Egi'rcocs:-tant)

k-=r-:::. {i. L Cuza, Iagi)

t U:*-u*:s::l-

L-:---'::r:; :: thre Arts )

ir .i;: ..:j-est europene, Bucureqti)-jl;-,::.-::-:ea Al. I. Cuza, Ia;i)nry;::: l.:;en Normandie).--"- ---:--"rL :- - -3-<dI

s: -' -.'-,::-.:haften zu Gottingen)

r *-':::i:ateaBuCuregti)- .\l--:- -- -. r-:za, Iagi)

DESPRE CAI,CULAREA DATEI, PA$TILO RComput bisericesc

Traducere din limba greaci veche de

PetruMolode!

Edi$e ingrijita, studiu introductiv,note, bibliografie gi indici de

Florin Criqmireanu

Carte tipiriti cu binecuvdntarea

inaltpreasfinlituluiTEOFAN

Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

Editura DOXOLOGIA2018

Nationale a Rominierfffnt

: Comput bisericesc / SfAntul Maxim

greaci veche de Petru Molode! ; ed. ingrijiti,

gi indici de Florin Crigmireanu ; carte

nlitului Teofan Mitropolitul Moldovei

2018

f,rF:h-"a.qr.)

i Srantul Maxim Mirturisitorul, Computus ecclesias'

! :;':geranus 33).

CUPRINS

FIb

i),

rsf

CALENDARUL: O REVOLUTIEFARA sFAR$IT

(sruoru rNTRoDUcrrv)

,$i dacd Hristos n-a inuiat, zadarnicdeste atunci propovdduirea noastrQzadarnicd ute Si credinla voastrd."

(t Cor. tS, t4)

I. Scurti istorie a comput-ului. CAteva repere

Astizi, cu tofii gtim la ce se referi termenul revolulie. potrivit ar-ticolelor de dic$onar (spre exemplu, Larousse), revolulia inseamni,,schimbarea brusci gi violenti a structurii politice gi sociale a unuistat, care se produce cind un grup se revolti impotriva autoritililorgi preia puterea". Pulini gtim insi faptul ci acest sens al termenuruis-a impus destul de tirziu, candva in secolele xvI-xvII, mai intii inInsulele Britanice. Inifial, latinescul reuolutio insemna cu totul alt-ceva,izarrintoarcerea in timp"r rrmigcarea circulari.,'gi se folosea cuprecidere in astronomie, cu privire la miscarea astrelor. Agadar, ,,laorigine, termenul insemna .<rostogolire>> - ca in migcarea prin carea fost dati la o parte piatra care astupa intrarea in mormantul luiHristos -, altfel spus: revolutio eraorice mi;care de rotafie care pre-supunea o revenire la ceva anterior. Acest sens s-a impus gi in as-tronomie; copernic l-a folosit atat pentru migcarea de rota,tie a pi-mantului in jurul soarelui, cat 9i pentru rotalia pimantului in jurul

t4 Sfintul Maxim Mirturisitorul

axei sale"'. Acest sens originar il voi avea in vedere in randurile de

mai jos, deoarece migcarea astrelor a determinat din cele mai vechi

timpuri misurarea timpului.Din perspectivi cregtinir prin ciderea protop[rinfilor, omul a ci-

zut in timp, a$a cum il percepem noi astizi. Fiind astfel pe,,stadionul

acestei lumi"', omul trebuie si glseasci gi mijloacele prin care si poati

misura trecerea timpului qi a ficut-o in moduri diverse, observAnd in

primul rAnd natura inconjuritoare gi ciclurile care se succed, uneori

regulat, ale agtrilor, anotimpurilor etc. in mod firesc, succesiunea cea

mai la indemAni a reprezentat-o alternanfa dintre zi 9i noapte, strAns

legati de migcarea celor doi agtri, Soarele ;i Luna3. Apoi, in funclie de

migcarea de rotalie a Pamantului in jurul soarelui, se succed anotim-

purile, anii, viala fiecaruia dintre noi. FSri nici o indoiali, calendarul,

oricAt de simplu sau de complex ar fi acesta, este legat indisolubil de

viala unei comunitifi, dictind ritmul acesteia. Aga a fost dintotdeauna,

de la primele populafii tribale gi pAnl in zilele noastre. Agadar, simplu

' Reinhardt Koselleck, conceptele gi istoriilelor. semantica;i pragmaticalimbajului so'

cial-politic, traducere de Gabriel H. Decuble gi Mari Oruz, Bucuregti, Editura Art, 2009,

pp.2O8-217, aicip.214. intr-unul dintre studiile sale, EdouardJeauneau aduce in discu-

(ie etimologia cuvantului,,Gaiileia" -,,GELGEL Ial$ specialigti consideri cl acest termen

derivi din ridicina galil; n.m. F.C.] in ebraici - care inseamnf, fi e <<transmigratio facta>,,

potrivit lui Iero rirn-(Liber interpretationishebraicorum nominum, CCSL72,p.64 9i p. 140),

fie .rrevolutiorr, potrivit lui Dionisie Areop agitttl (Caelestis Hierarchia,Xtl ,9; PG 3, 337D-

340A). Astfel ar trebui sI infelegem <<intoarcerea de la firea omeneasci la slava cea dintAi,

care a fost pirisiti prin picat>>" (E.Jeauneau, ,Jean Scot et la Mdtaphysique des Nombres",

in ,,TendendaVela". Excursionslittdraires et digressions philosophiques h trauersle Moyen Age,

Turnhout, Brepols IInstrumenta Patristica et Medievalia. Research on the Inheritance of

EarlyandMedievalChristianiry,4T),ZOO7,p.a75).Apropiindu-nedezilelenoastre,unteolog precum David B. Hart consideri ci,,Evanghelia a creat in societatea $i sensibilita-

tea umani o revolulie care - tocmai pentru ci nu a fost subiti, traumatizanti qi mlrginiti, ci

progresivi, continuI gi atotplstritoare - a fost cea mai semnificativi, profundi 9i radicali re-

volugie din istoria umanitilii' (David Bentley Hart, Ateismul: o amdgire. Revolu{ia te;tind

Si adversarii ei, traducere de Eva Damian, Iagi, Doxologia Icol. ,,Historia Christiana", 2],

2Ot7,p. tr).t SfAntul Macarie cel Mare, Omilii duhovnicegfi, traducere de Constantin Cornifescu,

Bucuregti, EIB MO, 2010, p. 26.I Potrivit Tradifiei Bisericii, Soaiele ;i Luna, cei doi luminitori, au fost creali de cdtre

Dumnezeu in a patra zi (rc. t, t+). a,ga cum vom vedea in rindurile de mai ios, utilizand

ciclurile lunare gi cele solare se poate obline cu precizie chiar data facerii lumii.

{i:turisitorul

originar il voi avea in vedere in rAndurile de

zrea astrelor a determinat din cele mai vechi

pului.Estina, prin ciderea protopirinlilor, omul a cI-percepem noi astizi. Fiind astfel pe,,stadionulbr::e si gaseasci gi mijloacele prin care si poatlhi si a ficut-o in moduri diverse, observAnd inmniuratoare qi cicluiile care se succed, uneori

oh:npuriior etc. in mod firesc, succesiunea cea

tezentat-o alternanfa dintre zi gi noapte, strAns

r doi astri, Soarele gi Luna3. Apoi, in funclie de

Enintului in jurul Soarelui, se succed anotim-

mia dintre noi. FirI nici o indoiah, calendarul,

t complex ar fi acesta, este legat indisolubil de

ilic'::nd ritmul acesteia. Aga a fost dintotdeauna,

itnbale gi pAni in zilele noastre. Agadar, simplu

'.s;::rele 5i istoriile lor. Semantica ;i pragmatica limbaiului so-

be- -1. Decuble gi Mari Oruz, Bucuregti, Editura Art, 2009,

rs-':- lintre studiile saie, EdouardJeauneau aduce in discu-

d:-:- -,,GELGEL Ial;i specialigti consideri ci acest termen

r F. C. - in ebraich - care inseamni fte <<transmigratio facta>, ,

b:- : ;t i o n is heb r ai c orum n o minum, CC SL 7 2, p. 64 gi p. I 40),hc'::ie Areopagitul (Caelestis Hierarchia, XV, 9; PG 3, 337D-

Sea:n ..intoarcerea de lq firea omeneasci la slava cea dintAi,

v" i.Jeauneau, ,,Jean Scot et la M6taphysique des Nombres",

r :;:'.:ires et digressions philosophiques d travers le Moyen Age,

k:a Patristica et Medievalia. Research on the Inheritance ofB:.; +71, 2OO7 , p.475). Apropiindu-ne de zilele noastre, un

n co:rsideri ci,,Evanghelia a creat in societatea gi sensibilita-!s:5 n.n,*.i nu a fost subiti, traumatizanti gi mirginiti, ci

hti:"rare - a fost cea mai semnificativi, profundi gi radicali re-

i lar-id Bentley Hart, Ateismul: o amdgire. Revolulia cre;tind

' Eru Damian, Iagi, Doxologia [col.,,Historia Christiana", 2],

r€. Jmilii duhovniceSti, traducere de Constantin Cornilescu,.lrjc-

S oarele gi Luna, cei doi luminitori, au fost creali de cdtre. ! l:1. -Aqa curn vom vedea in rAndurile de mai jos, utilizAnd: s.:.-ate obline cu precizie chiar data facerii lumii.

D espre calcular ea d atei P agtilor. Comput bisericesc, studiu intro ductiu I 5

sau complex, orice calendar este gendit plecand de la ciclurile lunaregi solare, a ciror migcare a generat toate calculele cronologice.

La indemnul luiJulius Caesar, in anul45 i.Hr., calendarul existentatunci a fost revizuit gi, astfel implementat, a rezistat pAni la reformagregoriani (secolul al XVIJea)*. Calendarul iulian, care este unul solar,s-a constituit plecdnd de la datele oferite de astronomul Sosigene dinAlexandria (sec. I i.Hr.), care s-a inspirat, la rAndul seu, din calendarulegiptean de 365 de zile, la care se adiuga, din patru in patru ani, o zi luniifebruarie (anul bisect). Pentru a se suprapune peste fazelelunii, ca-lendarul iulian a trebuit si indrepte si intarzierea de cinci zile careexista fali de ciclul lunar. in prezent, 13 zile consemneazi decalajulintre calendarul iulian gi anul solar. Abia in anul 2100, decalajul va fi de14 zile.Anul solar sau tropic dureazi 365 de zile, 5 ore, 48 de minutegi 46 de secunde. Anul iuliary care este de 365 de zile gi 6 ore, este foarteapropiat de anul solar, diferenla fiind de doar 6 ore pe an si se regisegtein anul bisect, de 366 de zile. Chiar gi aga, in pofida ,,exactitigii" sale,calendarul iulian rimAne in urmi fali de ciclul solar cu o zi la 128 deani, iar fafi de ciclul lunar cu o zi la 308 ani.

Papa Grigorie al Xl[-lea proclami la24 februarie 1582 bulalnterGrauissimasr prin care reformeazi, corecteazi calendarul iulian. To-tugi, calendarul gregorian nu este nici el perfects, de vreme ce pls-treazl.o diferengl fafn de anul astronomic de 24 de secunde, dar este,feri nici o indoiali, mai exact prin comparalie cu acela iulian, unde di-ferenla era de l1 minute (anul astronomic este mai lung decat calendarul

n Eroarea fundamentali a calendarului implementat de caesar era legati de data ech!nocliului de primivari, stabilit la 25 martie. in pofida inexactitililor sale, minore prin com-parafie cu alte realiziri similare, calendarul iulian rimAne valabil pentru stabilirea datei Pag-tilor in toati Biserica ortodoxS, cu excepfia ortodocEilor din Finlanda, care l-au refuzat.

s cu privire la scipirile calendarului gregorian, vezi o prezentare sintetici in TeodorM. Popescu,,,Problema stabilizirii datei Pagtilor. Privire istorici asupra divergenlelor gi com-puturilor pascale. incerciri de indreptare. Greutatea gi necesitatea unui acord. Propuneri giposibilititi actuale",in ortodoxia. Revista Patriarhiei Romine,wr,nr. 3 ( t964), p. 396. pentruo disculie asupra reformei gregoriene, vezi qi Pavel Kuzenkov,,,correction of the Easter com-putus: Heresy or Necessity? Fourteenth century Byzantine Forerunners ofthe GregorianReform", in Antonio Rigo - Pavel Ermilov (eds.), orthodoxy andheresy in Byzantium. Thedefinition and the notion oJ Orthodoxy and some other studies on the heresiei:s and the non-christian religions (Qradernl di Nda'Pdrpr4 4), Roma, Universiti degli studi di Roma ,,TorVergata", 2010, pp. 147 -158.

16 Sfintul Maxim Mlrturisitorul

introdus de citre Caesar - cu cele 11 minute)' Aqadar' indiferent dupl

." ."l"td.. ne ghidim, acesta nu este unul definitiv' ci intr-o continul

dinamicl, adaftat la migcarea de rotalie a celor doi luminltori' Daci

.ro po"t" fi niiodatl exact, de ce este nevoie de a schimba calendarul

din cAnd in cAnd? Stl, probabil, in natura umani dorinla de a fi cA't mai

precigi, firi insi u poi"u aiunge qi la un-rezultat definitin ultim (si-

i""fr" ,i-il"re intAinitl in exferimentele microfrzic\i, dar qi in sce-

nariile macrofizicii).Este de domeniul evidenlei faptul cl

"nimic nu genereazl dMziuni

mai intense d"cat ,"'p"ctarea unor cal"ndare diferite"u' Cum bine se

qtie, in creqtinism, calendarul nu este o dogml' nerespectarea sa nu

ar trebui si producl weo rupturi in sinul Bisericii (cu toate ci, din pi-

cate, astfel de lucruri ,-u" ptt'"tot); el gine de o chestiune de practici'

extrem de importantl, unJori fiind chiar cea mai relevantl pentru viala

dezicuziacredinciogilor.PoateciuncregtinderAndnuqtienicimlcardogmele fundamentale ale credinlei sale' dar apiri cu strignicie datele

slrbitorilor, indiferent ci gtie sau nu ce se slrbitoreqte' in perioada

interbelicl, vasile Blncill observase foarte corect faptul cl ,,putea si

seschimbechiarodogml,poporulnuarfificutatAtacazcadeschim-barea calendarului"t'

Pentru creqtini, calendarul s-a constituit pe evenimentul central:

invierea Domnului Iisus Hristos. Ceea ce inseamnl cl ,,problema

datei Pagtilor este veche cAt creqtinismul' NeputAnd face dintru-ince-

p"i"Ut".a"l unei hotlrAri apostolice sau canonice' precise ;i autori-

tare, valabile pentru toate disericile, ea a fost supusl unor varialii le-

gate de tradiqiilocale, in parte, deosebite unele de altele"*. Din Scripturi

u Henry Chadwic\ Rdsdritul ;i Apusul. o istorie- a scinddrii cre;tindtdlii, Din epoca

opouotrUparatosinoduldelaFlorenya'traduceredelrina-MonicaBazon'laqi'Doxo-logia (colluistoria Christiana", l), 2016, P' 23'

, Vasile Bincili,,,lufo,,,,"."l",",darolui,,, \lDuhul sdrbdtorii, edilie ingrijiti de lleana

Bincili, Bucuregti, Editura Anastasia, 1996' p' 33'* Teodor M. lopescu, a rt' cit', p' 334ivezi 9i Constantin Clement Popovici'

"Ca-

pitolul al gaptelea al literii p li it",rg-, alfabetice alui Matei Mastare: Despre sfintele

Pagti sau despre computt'i p"'*1", ii Candela'XW[-xX' 1898-1900 (9i extras: 1900'

lX+386p.).Ieromonahullvtatei\4astaresafostuncanonistdinsecolulalXlV-lea.Esteautorul unei coleclii ordonate alfabetic' numiti Nonoc anonul (835)' iar la litera P'

discuti problema stabilirii Pagtilor'

Erturisitorul

r- cu cele 11 minute). Agadar, indiferent dupircesta nu este unul definitiv, ci intr-o continui

f€area de rotafie a celor doi luminltori. Daciect. de ce este nevoie de a schimba calendarul

mbabil, in natura umanl dorinla de a fi cAt mai

n ajunge gi la un rezultat definitiv, ultim (si-

i in experimentele microfizicii, dar gi in sce-

ddenlei faptul ci,,nimic nu genereazi diviziuni

tctarea unor calendare diferite"u. Cum bine se

ndarul nu este o dogml, nerespectarea sa nu

n rupturi in sdnul Bisericii (cu toate cl, din pi-rr petrecut); el gine de o chestiune de practicS,

neori fiind chiar cea mai relevanti pentru viala

r. Poate ci un cregtin de rAnd nu ;tie nici mlcar

lde 'redinlei sale, dar apiri cu stri;nicie datele

t ci 5tie sau nu ce se slrbitoregte. In perioada

cili observase foarte corect faptul ci,,putea sI

Da. poporul nu ar fi ficut atAta caz ca de schim-

kndarul s-a constituit pe evenimentul central:

ms Hristos. Ceea ce inseamnl ci,,problemare cit crestinismul. NeputAnd face dintru-ince-iriri apostolice sau eanonice, precise gi autori-

rate Bisericile, ea a fost supusi unor varialii le-

ip.*", deosebite unele de altele"*. Din Scripturib

" Apusul. O istorie a scinddrii cre;tindtdlii. Din epoca

ble l;.enya, traducere de lrina-Monica Bazon, lagi, Doxo-

h" ; 1016,p.23.

b ca.iendarului", in Duhul s drb dtorii, edilie ingrijiti de Ileana

bes*asia, 1996,p.33.JL tit., p. 334; vezi gi Constantin Clement Popovici, ,,Ca-

& Sintagma alfabetici a lui Matei \4astare: Despre Sfintele

pescal", in Candela, XVIII-XIX, 1898-1900 (9i extras: 1900,

[atei Vlastares a fost un canonist din secolul al XIVlea. Este

nte alfabetic, numiti Nozocanonul (1335), iar la litera P,

agtilor.

Despre calcularea datei Pagtilor. comput bisericesc, studiu introductiv 17

gtim cr Hristos a sirbatorit Pagtile (care simboliza iegirea poporuiuilui Israel din Egipt), impreuni cu ucenicii, inainte de pitimirea qi mdar-tea sa pe cmce. Data pagtelui iudaic se gtie cu exactitate, fiind o datifixi, adice in prima luni a anului iudaic, care cade dupi echinocliul deprimivari gi cAnd este luni plini (ziua a XIV-a a prirnei luni). paq_

tele iudaic cade intotdeauna pe 14 Nissan. scriptura ne spune cu pri-vire la aceasti zi: ,,ln luna intdi, in ziua a paisprezecea a lunii, ci.treseari, sunt Pagtile Domnului. Iar in ziua a cincisprezecea a aceleiagi lunieste sirbitoarea azimei Domnului: qapte zile si mancali azime. in ziuaintai a srrbatorilor sa avefi adunare sfanti gi nici o munci si nu faceti.Timp de gapte zile si aduceti jertfi Domnului, gi in ziua a gaptea iare adunare sfinti; nici o munci sa nu facefi" (Lev.23,5-B). Agadar, pu-tem sesiza aici o primi deosebire care s-a impus intre iudei ;i cregtini:sarbatoarea Pa;tilor durezi 7 zllelaevrei gi 8 zile la creqtini (de la Du-minica invierii Domnului pAni la Duminica Tomei), de unde gi de-numirea de octava (odovania') Pastilor'..

Data pagtelui iudaic este stabiliti in funcfie de doua fenomeneastronomice: luna plina 9i echinoctiul de primivari''. calendarul iu-daic este unul lunar-solar, adici se fundamenteazi pe ciclul anual al soa-relui gi pe fazele Lunii''. Eweii intorqi din Egipt au adus cu ei calendarul

'' in mod obign'it, termenul slavon orAaHue (incheiere, sfxrsit) desemneazi ce;i de-aopta zi dupi o sirbitoare, care diferi, spre exemplu, de odovania praznicului invieriiDomnului din a \4-a siptirnir.ri de dupi pagti.

''' Potrivit unei etimologii unanim acceptate, termenul pasfi vine din ebraicul pesalt,care se tilcuieste trecere. Origen are insi o perspectivi interesanti 9i inediti asupra acestuitermen. irr opinia lui, evreii nu numeau aceasti sirb5to are pescth, ci Fas, careinseamni fre-cere. Alexandrinul igi argumenteazi punctul de vedere sprijinindu-se pe fonetica terme-nuluiebraic(origdne, surlaPdquel-2,Trait6in6ditpubli6d'aprdsunpapyrusdeTourapar O. Gu6raud et P. Nautin, Paris, Beauchesne [col. ,,Christianisme antique,,, Zf , lg7g,pp.157-159).

" o prezentare succinti a chestiunii intAlnim la Anne Tihon, ,,Le calcul de la date dePiques de Stdphanos-H6raclius", in B.Janssens, B. Roosen and p. van Deu nleds.), philo-mathestatos Studies in Greek Patrktic and Byzantine Texts Presented to l acques Norit Jor h*sixty-FiJthBirthday(orientaliaLovaniensiaAnalectal3T),Leuven,peeters,2004, pp.6zs,6z6.

'' Pentru calendarul evreiesc, vezi excelentele studii semnate de sacha stirn, calen-dar and community: A History of the lewish Calendar, 2nd century B.c.E.-i}th century c.8.,oxf-ord, oxford university Press, 200r; calendars in Antiquity. Empires, states, and societies,oxford, oxford University Press, 201l, 9i volumur editat irnpreuni cu charles Burnett,Time, Astronomy, and Calendars. Texts and Studies,Leiden/Boston, EJ. Brill, 2014.

l8 Sfintul Maxim Mirturisitorul

solar egiptean'3, iar cei care au venit din,,captivitatea" babiloniani au

imprumutat de la aceqtia un calendar lunar'*. Pentru a stabili data unorsirbitori, primii cregtini trebuiau si coroboreze datele slrbltorilor iuda-

ice cu datele din calendarul solar iulian, adici si introduci un elementlunar ( 14 Nissan) intr-un calendar solar, de unde rezulti faptul ci, incadrul aceluiagi calendar liturgic, intAlnim atAt sirbitori fixe, cAt si mo-

bile, precum sirbitoarea Pagtilor gi a s5rbitorilor legate direct de

aceasta, ca inillarea Domnului gi PogorArea SfAntului Duh".

Qyartodecimani (de la quartodecima = a paisprezecea zi) erau

numifi acei cregtini care sirbitoreau Pagtile odati cu iudeii, adici pe

14 Nissan (pentru a fi foarte rigurogi, pe I4 avusese loc Ristignirea si

moartea lui Hristos, invierea Sa fiind,,a treia zi, dupi Scripturi"'u).Sirbitorind la o datl fixi, se intAmpla frecvent ca Pagtile si cadi intimpul siptimAnii, gi nu in prima zi a siptimAnii, cum spune Scriptura

ci a inviat MAntuitorul (Mt. 28,7;Mc.16,9;Lc.24,6-7; In 20, 1-9).

Treptat, mai ales dupi Conciliul de la Niceea (aZS), pentru a respecta

Evanghelia, quartodecimanii au renunfat la sirbitorirea Pagtilor im-preuni cu evreii, adici pe 14 Nissan. La inceputul cregtinismului exista

insi gi o alti grupare, numiti protopashitii (se giseau mai ales in regiu-

nea Siriei), care reprezentau o categorie moderati a iudaizanfilor. Aceg-

tia sirbltoreau Pagtile duminica, nu intr-o altezi a siptimAnii, dar ve-

deau aceasti zi in legituri cu sirbltoarea evreilor (Pesalr).

,,De vreme ce Mintuitorul Ei apostolii Sii nu au prescris nici uncanon privind respectarea sirbitorilor, varietatea era fireasci gi nuera un indiciu al neorAnduielii in Biserici"". Spre exemplg Eusebiu de

Cezareea (Historia EcclesiasticaV,23-25) menlioneazi in acest sens

episodul in care Papa Victor se opune reprezentanlilor Bisericilor dinAsia, care sirbitoreau Pagtile odati cu evreii, pe 14 Nissan, indiferent

'r Pentru calendarul egiptean, vezi Sacha Ster rt, Calendars in Antiquity ... ,pp. 125- 165.

'n Cu privire la calendarul babilonian, vezi ibidem,pp.Tl-123.'s Jacques Flamant, ,,Le calendrier chr6tien: naissance du comput eccldsiastique", ir

Luce Pietri [coord.], Histo ire du christianisme (Des origines d 2s0),tome r, paris, Desclee2000,p.493,

'u Pentru cele trei zile ,,dupi Scripturi", vezi Alexandru Mihiili, (Ne)Ldmuriri i:.VechiulTestament. Mici comentariila mariteete,vol. I, Bucuregti, Nemira, 2011, pp.253-2_(:

'' Henry Chadwick, op. cit.,pp.23-24.

L

,crptiYitatea" babiloniani au'. Pentru a stabili data unor

datele sirb itorilor iuda-rfici se introduci un element

de unde rezulti faptul ci, in& sirbitori fixe, cit gi mo-

il a *bdtorilor legate direct de

Sftntului Duh".

= a paisprezeceazi) erauIhf,f,e odati cu iudeii, adici pe

tpc f,* avusese loc Ristignirea gi

,e treia z1 dupi Scripturi"'o).frecvent ca Pagtile si cadi in

fpntUnii, cum spune Scriptura[k 16, 9; I'r'. 24, 6-7 ; In 20, I-9).&lSceea (fZS), pentru a respecta

la sArb;torirea Pastilor im-te inryutul cregtinismului exista

ii (se giseau mai ales in regiu-ie moderati a iudaizantilor. Aces-

nu intr-o alt| zi a siptiminii, dar ve-eweilor (Pesalr).

gi apostolii Sii nu au prescris nici unr, varietatea era fireasci ;i nu

hBiserici"". Spre exemplu, Eusebiu de

V,23-25) mentioneazi. in acest sensse opune reprezentanlilor Bisericilor dinodati cu eweii, pe 14 Nissan, indiferent

hri Sacha Stern, Calendars in Antiquity...,pp. 125-166.funian, vezi ibidem, pp. 7 l - 123.lier cludtien: naissance du comput eccl6siastique", inli*iankme (Des origines d2S0),tome l, Paris, Descl€e,

Scripturi", vezi Alexandru MihAilA, (Ne)Lhmuriri dintmtritexte,vol.I, Bucuregti, Nemira, 2011, pp. 2S3-259.,.?3-24.

Despre calcularea dateiPa;tilor. computbisericesc,studiu introductiu 19

in ce zi a siptimanii cidea aceasti dati. Pentru a dezbate aceasti ches-tiune spinoasa, in anul 190 a avut loc o intAlnire, la Roma, intre papa

victor si episcopul Efesului, Policaqp. Disculia nu a rezolvat problemastabilirii datei Pagtilor, dimpotrivr, papa era hotirat sd-i excomunicepe risiriteni, care lineau sirbitoarea invierii Domnului impreuni cueweii. Doar intervenlia episcopului de Lyon, Irineu, a dezamorsat pen-tru o weme tensiunile, urmdnd ca fiecare si pdstreze propria tradilie'8.Aceasti dorinfi de uniformizare a sirbItorii centrale a cregtinilor tre-buia si se realizeze, cel pulin teoretic,la Niceea, in 325.

Unul dintre primele texte cregtine care s-au pistrat cu privire lasirbitoarea Pagtilor apartine lui Meliton, episcop de Sardes (activ ci-tre mijlocul secolului al Il-lea), de la care avem o epistoli cu privirela aceasti sirbitoare (SC 123), dar nu este despre calculul datei pag-

tilor - el sirbitorind pe 14 Nissan (dupi spusa lui Eusebiu de Ceza-reea) -, ci este o omilie rostiti cu prilejul acestei sirbitori. Primul tabelcu stabilirea datei Pagtilor, care a ajuns pini la noi, inscriplionat peo statuie, este atribuit lui Hippolytus si dateazi de la inceputul seco-lului al III-lea'e. urmeazi apoi, in a doua jumitate a secolului al IIIJea,scrierea despre Pasti a lui Anatolius, episcop de Laodice ea (ZZO-280)'0, De ratione paschali, al cirei original nu s-a pistrat, ci doar unfragment inHistoriaEcclesiasticavll, a lui Eusebiu de cezareea si intraducere latini2'.

'' Pentru acest subiect, vezi christine Mohrmann,,,Le conflit pascai au II" si€cle", inVigiliae Christianae, t6 (WeZ),pp. ti4-t7L.

'' Pentru o privire de ansamblu asupra cronologiei cregtine, vezi Venance Grumel,Traitd d'dtudes byzantines. I: La chronologie, paris, presses universitaires de France, col.,,Bibliothdque byzantine", 1958; gi Auguste Luneau, L'histoire du salut chez les pires deI'Eglise. La doctrine des dgu du monde, paris, Beauchesne, r964. pentru o istorie a siste-mele cronologice crestine in tradigia risiriteani, se poate consulta cu folos pavel v. Ku-zenkov, xpucmuaHcKue x,poHo.nozu4ecKue cucm,vbt.,. , op. cit,; vezi, de asgrnenea, pavel v.Kuzenkov si KA. Panchenko, ,,<<KpHBbre llao<u' r.r Firaro4arnlrri orou n ucropuuecxoftperpocneKrHB e" , in Becmuurc Mocrcoacrcozo yHusepcumema. cepun 13. Bocmoroaedeuue, 4(zoo0), pp.3-29.

20 Potrivit exege{ilor, primul care a folosit ciclul rJe 19 ani, stabilit de Meton, a fost Ana-tolius, episcop de Laodiceea intre2To gi 280. Treptat, acest ciclu de 19 ani a fost adoptatde tofi computigtii.

'zl D.P. Mc carthy and A Breen, The ante-Nicene christian pasch Deratione paschali. ThePascaltract oJAnatolius,bishop ofLaodicea,Dublin,Four courts press,2003, pp.45-s3.

z0 Sfintul Maxim Mirturisitorul

pentru a se evita consolidarea unor tradilii locale, indepirtarea de

evenimentul mor{ii gi al invierii MAntuitorului impunea ca o necesi-

tate celebrarea acestei slrbltori la aceeagi dati de citre toli cregtinii'

Chiar inaintea Conciliului de 1a Niceea (AZS), creqtinii igi doreau si

sirbltoreasci Pagtile toli in aceeagi zi" 'IatA ce sPune un istoric bi-

sericesc despre acest lucru: ,,Mai era insi 9i altl boala - maiveche 9i

necrufitoare - care de multe vreme iscase neinlelegeri in Bisericl'

anume sfada privitoare la sirbitorirea Paqtelui' Unii,susfineau cl se

cuveneau pistrate rinduielile iudeilor, in vreme ce ailii cereau sI fie

respectati data exacti, 9i sl nu ne luim dupl riticirea unor oameni

;i;:;;fit in afarabinecuvAntlrii evanghelice' or' de vreme ce Ei in

privinla aceasta mulqimile de pretutindeni ajunseserl de mult6 vre-

me si nu se mai po"ia ingelege, incurcAnd Dumnezeieqtile Scripturi

in aga fel incAt nimeni nu ie mai putea descurca (fiindca la vremea

o.roi" gi aceluiaqi ptaznic,din cau'a deosebirilor de dat[' priznuitorii

iiaduceaucinstireinchipurifoartedeosebite:intimpceuniisemaine-voiau in post gi ascezl, ieilalli igi aflaseri limanul de liniEte)' nimeni

";.; -ri dovedea in stare sf, afle acestui r6u leacul; plrlile invrlibite

pireau deopotriv[ de puternice'Nurnl"Dumnezeului Celui Atotpu-

t"rrri. ii "ru

i".n" s[ le giseascl leacul""'

Faptul cl unii cregtini sirbitoreau Paqtile impreuna cu eweii a cons-

tituit ,,inul dintre motivele conciliului de la Niceea"'4. Episcopii par-

ti.ip""qi la I Sinod Ecumenic" au dezbitutr printre altele' 9i aceasti

probl"*e,dorindcatolicregtiniisis[rbitoreasciPagtilelaaceeaqi

" ,,Ut (Pascha Domini) uno die et uno tempore Per omnem orbem a nobis obse-

ruetur et iuxta consuetudinem ritteras ad omnes tu dirigas" (conciliur de la Arles [3 t4], in

conciles gaulois durve siicte,i.G;;;;[6d.], paris, Editions du cerf [sc 241], pp.a2-$).

" Eusebiu de Cezareea, Vita Consiantin; ttt' S (t-z); traducere de Radu Alexan-

drescu, PSB 14 (1991), P. 127 .

'oFernandDaunoy,,,LaquestionpascaleauconciledeNic6e"'inEchosd'Orient'24(tOzS),p.426. Pentrustabilirea datei Pagtilor la Conciliui de la Niceea (325)' vezi Alden

A.Mosshammer,TheEasterComputusandtheAriginsoftheChristianEra'OxfordEarlyChristian Studies, NewYork/ Oio'd, Oxford University Press' 2008' in special pp' 50-52'

orecenziecriticilacartealuiMosshammerapublicatPavell(uzenkov\nBecmlutcITpaeoc,taeuozo Catmo'TuxouoBcKozo zyMaHumapHozo yHule7cumemA' Ceput: Eozouoaue'

Qu,to co Qua, 4 (2009)' PP. 66-7 4'

" Louis Duchesne, ,,La question de la Pique au concile de Nic6e"' in Reuue des

cluestions historiques,22 ( 1880), PP' 5'42'

retradilii locale, indepirtarea de

i impunea ca o necesi-rreee$i dati de citre toli cregtinii.

(fZS), crestinii igi doreau siziE. Iati ce spune un istoric bi-

cn insi gi altl boali - mai veche qi

iscase nelnlelegeri in Bisericqirea Pagtelui. Unii suslineau ci se

; in weme ce algii cereau si fiehim dupn riticirea unor oameniwanghelice. Or., de vreme ce gi in

i ajunseseri de multi vre-hcrcind Dumnezeiestile Scripturii prtea descurca (fiindca la vremea

deosebirilor de dati, priznuitoriideosebite: in timp ce unii se mai ne-rfleseri limanul de liniste), nimenirestui rlu leacul; plrlile invrijbite

Numai Dumnezeului Celui Atotpu-kacul"-.

Pagtile impreuni cu eweii a cons-

de la Niceea"'^. Episcopii par-au dezbitut, printre altele, si aceastiii si sirbitoreasci Pagtile la aceeasi

e tempore per omnem orbem a nobis obse-

tu dirigas" (Conciliul de laArles [314], in

-ad-1, earis, fditions du Cerf [S C24l),pp.42-$).il, 5 (1-2); traducere de Radu Alexan-

le au concile de Nic6e", in Echos d'Orient,24Pestilor la Conciliui de la Niceea (325), vezi Alden

and the Origins of the Christian Era, Oxford EarlyOxford University Press, 2008, in special pp. 50-52.

a publicat Pavel Kuzenkov in Becmnux

W .ltraHumapHozo yHulepcumlrn* Cepus: Bozoc oaue.

nion de la Pique au concile de Nic6e", in Revue des

ry.5-42.

D espr e calcular ea datei P a;tilor. comput biserices c, studiu intro ductiv zr

data, fnri a stabili insi cu exactitate acest lucru. Totugi, au fost preci,zate criteriile pentru stabilirea datei sirbitorii invierii Domnului, , nendcont de invi!5tura astronomilor alexandrini, dup6 doui coordondteprincipale: i) echinocgiul de primivari; ii) prima luni plini de dupiacest echinocliu (prima lun[ plini a primiverii). L"

"..rt"" se "da,rgaziua intai a siptimanii, duminica (,,Dies dominica, dies resurrectionis,

dies christianorum, dies nostra est"26), care deosebea astfel pagtile creg-tinilor de pagtele evreilor. Pe scurt, invierea Domnului trebuia sir-bitoriti in prima duminici, dupi luna plini ce urma echinocguluide primavari.

,,Antichitatea nu vorbegte decat despre 20 de canoane care s-aupistrat gi, in momentul cand are loc marele conciliu de la cartagina(+tl), nu sunt cunoscute altele, nici in Africa, nici chiar ra constanti-nopol gi Alexandria. Trebuie si conchidem ci la conciliul de la Niceeanu s-a formulat un canon cu privire la Pasti"". Totugi, chiar daci la Ni-ceea nu a fost stabiliti nici o dogmi cu privire la data sirbitorii invieriiDomnului, cigiva ani mai tdrziu,la conciliul din Antiohia (a+t) s-astabilit ca aceia care nu respecta hotirarile de la Niceea cu privire ladata Pa;tilor si fie excomunicati.

La criteriile de la Niceea pentru stabilirea datei pagtilor se adaugi,tot dupi gtiinla alexandrini, ciclul de 19 ani (atribuit lui Meton dinAtena, care-l propunein 432 i.Hr., in epoca lui pericle, inlocuind ast-fel ciclul de B ani)", potrivit ciruia cei 19 ani solari reprezinti 235 decicluri lunare. cele mai multe computuri folosesc in metoda lor decalcul ciclul de I9 ani'e. Tot,,Meton propune intercalarea unei lunila 7 din cei 19 ani care formeazi ciclul, ceea ce duce, in mod obligatoriu,gi la adiugarea unei zile in plus la fiecare zz2 deani"3". potrivit acestuimodel de calcul, fazele Lunii se repeti cu aproximalie la aceleagi

tu Hieronymus, In die dominica paschae homilia, ecr. G. Morin, Turnhout, Brepols,l9s8 (ccsl. 78), P. ssO.

t' Fernand Daunoy, art. cit., p. 436.2* Pentru a fi foarte rigurogi, ciclul de 19 ani nu reprezinti altceva decAt adunarea a do-

ui alte cicluri utilizate in caicularea datei Pagtilor, ciclul de 8 Ei cel de I I ani. Ciclul lui Metoneste imprumutat de la babilonieni, iar eroarea acestui ciclul de 19 ani este de o zi la 219 ani.

" Anne Tihon, loc. cit.,p.625.'" $tefan Borb6ly,,,calendarul asiro-babilonian",inEseurib;bl;ce (supiiment al revistei

C ontemporanul, nr. I 0/ 20 l 5). Articolul a fost publicat anterior i n revistavatra, nr.2/ 2010.