MEW-. >>>Y ASUMMIKOR ."kammawr

.ILt _ IONEL.Principii morale si crestinesti de educatiune.

lonel la scoala.

Irtia

11!"trf

1/4wiri,\

V. Gr.- Zorgovan.u.

Cartea IV.

0. 0113

/rag(4!

Biblioteca poporala a flsocialiunii".G (LP

i:

v. GR. BORGOVANU.-,-

m

IONEL.Principii morale i creOne0 de educatiune.

Cartea 10.

Icsriel la secoala.,

Copilul bine crescut e ceamai mare avutie.

SIBIIII.sTIPOGRAFIA. IOSIF MARSCHALL.

1904.

tu.) Cl.J.)

Pregatirea 1111 lonel pentru

Ionel trecuse, in primavara, de 6 ani§ori, fire sa fistat inteuna cu §colarii, macar un ceas, in §coala. Odata,cand se cera el la §coala, i-am dat voe sä intre in class;dar abea a statut cate-va minute §i, indata se ceraacasa. Atunci un baetel al vecinului, pe care-1 cuno§tekbine Ionel, it lila de mane conduse afara, unde-Ia§teptit, Ilenuta, cu care se duse acasa. Mintea luiZoned nu era incd destul de coapto pentru

lucrare d'a-binele. De aceea, de cate-ori sotia meaimi zicea, sa iau pe Ionel cu mine la qcoala, u ras-pundeam:

in pace, mama, ca inch nu i-a sosit ceasul!Tot lucrul la timpul sau! Cand va sosi pentru Ione! ceasulde inviitaturrt, sa vezi cum singur se va cere la §coala.

i atunci, cu nimic pe lume nu-1 vei mai puteh opri acasa.Negrqit CA acest ceas nu e departe §i not trebue sa pre-

m copilul pentru

Vreai sa faci de pilda o calatorie, atunci to pregateoiinainte, cautandu-ti §i punandu-ti in rand tot ce creziva trebui ca sa nu suferi lipsa. Cu atat mai mult se cu-vine sa pregatim pe Ionel pentru calatorie in vieata., caci§coala pregate§te pe copil pentru vieata, dupe zicatoareainteleapta: qcoala face omul om, ca altoiul pomul

porn1*

Lash -1

cii-ti

I. .

invalaturaga

fLOala.

4

Rau fac pArintii, care iri trimit cofiiii la ,scoaliifdra nici o firegiltire, intocmai cum tine -va 4i duceviteii la pA§une sau la tArg, ca ilivritAtorul fea"-

mAnte mintea cu dan§ii cum o vrea. Apoi mai rAufae acei parinti, care, de cate-ori copilul neastAmparatface vre-o qtrengarie, i1 ameninp cu §coala speriecu invatAtorul :

Las cd vei merge to la acolo va ardtalie invdidtorul

Asemenea amenintAri nu fac pe copil mai cu minte;dar an darul instrAineze pe care gi-o inchi-pue,§te ca o purarie; iar pe inv4Ator ea un bAtAq, untiran, care e intriarmat cu vergi cu bastoane §i de carecopilul trebue sa se teams §i inconjoare... Din potriva,to0 parintii trebue BA §tie ca, data vor ca copiii for samearga la §coalrt cu drag §i BA invece cu placere, ei sentdatori sit be sfiund de mai nainte ca fcoala e cea mai fru-moasd fi cea mai fildcutd case, unde vor gAsi at ti copii bunigi cu minte, cu care se vor jute,; ea invaidtorul sau invd-Idtoarea e un tats, sau o mama buns, care ii a§teapta endor, ii primeqte cu bucurie §i ii invata multe luerurifrumoase, folositoare §i trebuitoare §i mai ales le spunepove§ti frumoase. Parintii ii4elepti mai spun copiilor cd

iubecte fie copiii cuminti numai fie ceirdi ii ceartd. In §coala, cu alai copii 1mpreuna, copilulcu minte, aerie, cite§te, cants §i se joaca. PArintii vorstarni placerea copiilor catra cti dacil le vor fa-gadul haine nouti, cArti frumoase o minge mare §i maifrumoasa...

sa-si$i

0-1

scoald, f/i

sa-1 de

gi

invafdtorul fi

scoala

ecoalti,

ei

5

Tata cum am pregdlit not pe Ionel al nostru pentruincA in primavara, vazA,ndu-ma el lucrAnd in grA-

dina, ma intreba, de ce curat eu pom4orii de omizi, de ce-iretez, de ce pe unii ii mut aiurea, de ce pe altii ii altoese?Atunci ii aratam pomii cei maricei, care faceau poamebune de mA,ncat spuneam ca, data n'a0 curat! §i dacA.n'a0 alto! pomicorii, and vor fi pomi marl vor face poamemici pAdurete. Aceasta o sa vezi tu, Ionel, mai binecAnd vei fi mai mare...

Cand ii vorbeam asa, el stetea pe ginduri !... invara aceea 1-am dus la padure, unde, afland ni§te pomipadureti, 1-am facut sa guste din poamele lor.

Vezi, draga Ionel, data §i pe pomii acestia, &Anderau mici, i-ar fi curatit, i-ar fi mutat de ad, din padure§i i-ar fi altoit cine-va, acum ar face poame magi, frumoase§i gustoase.

Nu uila draga baetele, ca altoiul face fiomul-pom !La esamenul de vara am luat pe Ionel cu mine, la

§coalA. koala era foarte frumos impodobita cu verdeata,cu fiori, cu steaguri. Copiii erau curati §i imbrAcati inhaine de sArbatoare; de asemenea qi parintii, qi fratii, qisurorile §colarilor...

Mai mult ii placurA lui Ionel cAntecele §i jocurilecopiilor din clasa intAiu, jocuri ce le facura in fata pA-rintilor, in curtea umbroash a §colii, la comanda doamneiinvatatoare. Ionel prinse de mina pe Ilenuta cerA voedoamnei invAtatoare BA intre §i el in jot, cAnd fAceau mathimpreuna qi se numarau aka:

si ii

si

ci

seoalit...

gi

si

6

Ala, Bala, Cu tichie de Fthnchie,Portocala. Cu pang de ciocarlie,Esi baditg Cu caruta Radului,La portitg Cu calf impgratului,Cg te-asteaptg Talion, Cu biciul cumnatuluiTalion, fecior de domn In mijlocul satului

Chu% zbant!Dorobanc!Cioc, boc!Treci la loc!

i apoi se jueau De-a-v'aii-ascunselea!Mult i-a placut lui Ionel §i gimnastica elevilor mai

marl jocurile Mociincuta §i Bdtuta ce-i invatasem eucu care am sfarsit esamenul, in curtea scolii, sub tell ceiumbrosi care, chiar atunci fiind infloriti, fermecau lumea cumirosul for eel mult placut. Prcmthrea elevilor silitoribuni, de asemenea mirk' pe Ionel.

Dupii ispravirea lucrarilor de esamen si mie imi spuseIonel ca va merge si el la steals; si el e asa de mare caeopiii din scoala, dela Bunicica.

to vacanta aceea de vary Ionel se &idea mult lascoala. Cera stt Inv* pe-din-afarrt si el si Marioara vor-birea lui Tudorel cu Lin* adese o spuneau amandoi ;cent stt-i dau tablith si carte. Toate aceste dorinte i-leimpliniram povatuiam aratam, clind avea pofth sase cuprinza cu lucrarile aceste...

tntr'ast -fel am pregdtit not fie Ionel fientru fcoalci.cei mai marl, trebue sd vorbeascd

cofiilului despre Foald ca desfire o casd foarte frumoasa,

...

§i si

si

§i

ci 11 ci ii

Pciriniii ci toll

7

uncle ,,cede un nene bun, ce-i nice invdidtor, care aremulti copii buni, cdrora le spune povefti frumoase.

Pentru copil Foala trebue sd fie o casd sfeintii fiinvdtdtorul un fidrinte adevdrat, care chthmd cu drag fiprimefte la sine pe copiii buni.

inlaid zi de coald.

La noi este un obiceiu vechiu, ca scoala sä se inc,eapain zi de Dumineck. Atunci toti parintii yi prietenii copiilorii Insotesc la scoalii. Satul intreg, imbracat sarbatoreste, eintr'o miscare vie, ca in ziva de Pasti.

Bucuria lui Ionel, ca astazi, 1 Septemvrie, va mergela scoala, nu se poate spune. Dela biserica sosind acasa,abea a imbucat de doua trei-ori si nu ne mai ingaduia dingura : Sd mergem, tatd, la .ycoald, sit' nu ne intreacci alticopal... Am plecat, Cu mama, Cu Ionel si cu Marioara,ducand cu noi si un cosulet plin cu mere rosioare, binecoapte. Tot asemenea fact si doamna invata'toare.

Scoala era curate si impodobita, ca si la esamen. Lapoarta curtii era arcul de verde*" cu inscriptiunea: Bineati venit, dragi copii!... De laturi atarnau cele dotal stin-darde. Curtea de-asemenea era bine curatitii; era cu petri§si Cu nisip bine batatorita si cu band sau laviti pe sub teii,care o umbreau. Scolarii vechi se adunara mai de cu bung,vreme in curte §i se jucau palcuri, palcuri :

oile, fetitele D'a- bdnu /ul.Cand incepura sa vina parintii cu scolarii noi, acestia

gasira," pe eei vechi jucandu-se. Ione!, Linuta primarului sialti cati-va copii mai curatei si mai prietenosi, intampinau

baetiifi

DU-lupul

8

§i faceau semne §i ochi dulci c,opilaOlor, care se sfiiau, onchiar se codeau sa intre in curtea Dupa-ce s'auadunat bini§or noii elevi, am begat in clash mai intai pecei vechi. Apoi am randuit pe Ione! §i pe Linuta sa eon-dud. §i pe cei noi, en parintii for in clasa intai, unde iiprimeam impreuna eu doamna invatatoare. Sala §colii eraimpanata cu flori §i en verdeata. Icoana Domnului Cristos,§i chipurile M. S. Regelui fti a Reginei, §i tabloul eroilorcazuti in lupta, pentru patrie, impodobeau paretii...

Eu primeam §i vorbeam cu parintii ; iar doamna colegaprimia, pe copila0, ii mangaih pe cap, on pe faca, le vorbihdulce-dulci§or §i dadeh fie-caruia elite un mar rocior. Nufaceam nici o deosebire intre bogat ci sarac, de neam maresau de venitura. Toni parinii ,si toil copal for au acelaiidrept la dragoslea Invdicitorului Toti copii nou-venitierau veseli, par'ca ar fi creseut la §coala. Un singur baeatse vedea a fi suparat ; era fiul groparului, care nu aveh nicimama, nici frati. El venise la roala cu baeatul vecinului lor,fiind-ea tatal-sau Reek groapa pentru un cre§tin, care murisechiar atuncea... Am luat de mans pe Ilie a§a se chemitcopilul sarac, §i 1-am dus Tanga Ione!, care indata it prinsede mama §i ii dada marul sau. Cei mai multi copiimancara indata marul.

Mad toti au fost randuiti in banci dupa.' marime euparintii §i cu rudele langa ei, cu totii am intonat canteculvechiu, pe care it §tiau §i parincii

Surori v*, fra(i sii inergemLa Foalli, sa inveirdm0 7.,i, noi sci nu perdem.

bray sci ne

ici

purdah...

sera_

9

Am vazut atunci, la multi parinti, cum le sticlik inochi cate o lacrama de bucurie care le-o storcek Qi copiiifor si aducerea-aminte de zilele fericite, cand urmau ei lascoala. Dupes ce se sfarci cantecul acesta, am intonat rugd-ciunea inainte de .inceperea lectii :

Doamne sfinte, luminate,marea bundtate,

Peste noi, copiii tai !In puteri ne inedrefte,De grefeli, Tu, ne ferefte,Sa n'ajungem oameni !

Apoi, doamna invatatoare ceti numele noilor elevi sieleve, dintre care, unii raspundeau ei, iar pentru altii ras-pundeau parintii. Pe urmit pofti pe toti sa seaza, i incephsa vorbeasca asa:

Dragi copilasi, vad ca aproape fie-care si-a mancatmarul, ce 1-a primit dela noi; dar eu mai am cate-va mereaci, in cosul asta. Ian, ganditi-va imi spuneti, de undeam putut eu sa aduc merele aceste... N.! (... din gradina)!Da, din gradina! Ascultati, eu stiu o gradina foartefrumoasa, plina de tot felul de poame: acolo sant mererosioare, pere dulci, dude, nuci, perseci, prune brumarli, caise,zarzare; acolo sant si agrise, si coacaze, yi smeura, gi struguri.Acolo stint flori frumoase: bujorei si micsunele, si garofe,

micsandre, crini, roseta zorele; maghiran ci busuioc,drandafir caltunei, galbinei stanjenei. Vedeti, tot floriceled'aste frumucele, ce le vedeti in aceste buchetele! In gradinaacea prea frumoasa intra in fie-care zi mu/li copii. Copiiiaceia sant foarte curati, si au hainele albe, cu picatele

§i

Pared-li

§i

copila§i,

qi

§i ¢i

ci §i

9i

gi

10

galbene strAlucitoare ca razele soarelui. Dupa-ce copiii intrain gradinh, vine inaintea for stapanul grAdinii. Ace la e unnene foarte bun, caruia ii place mult de copiii curateicuminti. Copiii cer voe lui nenea sit culeaga mere frumoase,de sub meH, gi pere marl, galbene, si'prune brumarii. Neneale da si perseci galbene, coapte. Copiii le primesc, si santveseli, mulOmese, apoi le mananca. Dupl aceeacer voe lui nenea sa se joace nitel, prin gradina, ca acolosant si calusei mititei yi frumusei, en frane de our cu elede argint. Pentru fetite curatele cuminti sant acolopapusici drAgul.e, imbricate care de care mai frumos. SA

vezi apoi la copii, cum canal, cum alearga de veseli, cumsar, cum se joaca cu caluseii si feticele cu papusicele! Apoimai pe urma culeg cite un buchqe1 de floH, mulcamese luinenea eel bun si se due acasa cu florile, la mamele lor.Ce bine le pare la mame ca copiii for sant cuminti/ tntr'odimineata m'am dus eu in gradina acea frumoase si amintrebat pe acel nene ca ce fel de copii sant aceia. El mi-arAspuns:

&int copii care ascultci de pdrinti, se staidbucuros. Copiii acestia se inching bucuros, invata binesant cuminti. Atunci zisei eu lui nenea acela:

Drag nene, eu am copii. Da-i-mi voe savin gi eu eu ei °data in gradina D-Tale, ca sa manance

ei din merele aceste rocioare ci frumoase si din pruneleaceste brumarii? Si BA calareasca ¢i ei, dragutii de calucei

feticele mele sa se joace cu drAgutele de papuse, ¢i BA

culeagA ci ele floricele, ci sit le duel la mamele lor?Cel nene imi easpunse:

gi

Qi ii si

gi

fi.7i

gi

gi

ti gi

gi

is

31

Daca copiii D-Tale to ascultd, si se staid bucuros,ci se inching bucuros, invatti bine, si sant cuminti,poti sa vii cu ei, in gradina mea. i, data vor veni, vormanta, mere, si pere, si prune, si se vor juch eucopii... Apoi, eel nene m'a dus mai spre fundul grildineisi acolo Imi arata o pajiste frumoasii, anume pentru jocu/copiilor celor buni. Acolo erau si caluseii cei cu franelede aur si cu selele de argint. Acolo am vazut atarnate simulte, multe fluerase de aur, si pusculite de argint, si pa-pusi frumusele si vascioare curatele asezate, toate in micicutioare, pentru fetitele cele curatele si cuminti. Dar, eraprea de dimineata si copiii Inca nu venisera. De aceea eun'am putut sa astept pana sa vie ei. Am trebuit sa vin lascoala. Dar am zis celui nene bun:

0 draga nene, ma raped acasa sa.. spun despretoate lucrurile aceste frumoasa copiilor mei, ca sa se spelefrumos, sa se inchine bucuros, sel invete bine .i sg fiecuminti, ca apoi am aduc in gradina aceasta preafrumoasa, a D-Tale... Dar, draga nene, unii copii do aimei au si cite o sorioara, si ate o tusica; pot si vie sisorioarele si tusicele for aci?... Cel nene imi raspunse:

Pot sa vina si ele, data sant curatele, si se inchingbucuros, si sant cuminti....

Vedeti, dragi veniti la scoala spii/a/icurati, fi act vd veil inching frumusel, yeti asculta

bine la povetele ce voiu spune veil fi cumin /i! Sa nuvd uita /i unit unii la al /ii; sd nu vd strambali uniicalr al /ii Sci nu vd certa /i, s'd nu vd impingefi, sti nuvd loviii ! Sa- nu vd lua /i unii la al /ii merele, nici sa

ceia-lalti

sa-i

pi

eopilaci, ,a -mipi

pi

12

vii arunca /i, on chiar sa vd stricafi cdciulele I Daca yetifi afa driiguti buni ca astazi, atunci va voiu duce 0 pevoi pe toti in area grAdink frumoash, plink cu tot felul depoame, de flori si de juchrii.

Acuma sg ne inchinhm frumos! i se cants de chtrAscolarii eel vechi rugdciunea dupii leclie.

inteast-fel, intdia zi de goad a fost o zi de shrba-toare pentru parinti gi o zi de bucurie si de veselie pentruIonel copii, care vhzura cg scoala nu e un locde chin si vai, ci cea mai frumoash cask, unde stA un nenesau o bunicica prietenoasA, care iubeste copiii invacalucruri frumoase i folositoare. La scoala noastra nu s'auvAzut nici pedepse pentru lipsurile elevilor dela scoala, nicibatai. Phrincii iii trimeteau copiii bucuros la scoalh.; iaracestia veneau cu drag. .,S'coala noastrii era la un grindcu era gdndul crefterii copiilor in curilieniatrupului fi in inielepciunea sufietului... pentru binelelor, pentru mdrirea patriei lauda lui D-zeu!

Spa lat si curat.A doua zi, doamna invAcAtoare spuse elevilor la scoala,

o islorioard despre un &Vat murdar §i despre o

curatd...'MA aceasta istorioarA: Petre era ea de opt ani. El

urmh in clasa Intitia, la scoala din satul lor. Lui Petrenu-i placeit srt se spele bine, dimineaVt. El nu se piep-tenh nu -$i ingrijh de loc hainele. Petre era un Meat

fi

gi ceia-la4i

¢i -i

pdrinlii ...

#

fe-tip

si

18

murdar. De geaba ii spuneh mama -sa sh se spele §iBA se tie curat.

Din potrivh Anita, in fie-care dimineata, duph-ce sesculh, se spalh frumos, se pieptena., iii curtita hainele, seinching., §i apoi se 'apuch de lucru. Parintii mereu ziceaului Petre sh Each §i el ca Anita. Dar el nici grije nu aveh.Lui nu-i pass, mult nici dach la §coala copiii nu prea seintoviirttrau cu el, la joc.

lush mai pe urma o phtise Petre. De murdhria ceamare, lute() bung. dimineata Petre se pomeni cu niste bubemici, pe tot trupul. Il manch pielea, ci nesocotitul baiat sescarping., mereu... titi ce bube erau acelea? Era rdie.

Acasd Anita, la fcoalif eofiiii fugeau tofi, dePetre cel rdios, ca so nu se ample ,ci el Domnulinviitotor it despaill de ceia-lalfi fi-1 oftria mai umbla ,ci a se juts cu ei. Acuma incepa sa-ifie rucine lui Petre.

lute° zi, dupa ce merse dela §coala acasa, rugh pemama-sa sh-1 vindece cu ce-va, de rttie. El promisese cade ad incolo se va purta tura/. Dupa sfatul medicului,mama-sa it unse cu niste unsori panh ce Petre se vindechde acea uracioasa boala.

De atunci Petre inceph sh se is la intrecere cu Anita,care din ei doi sh fie tol-de-auna mai curat.

De vreti sh fiti sanatoci ci tuturor oamenilor plhcuti,sit' vg. purtati tot-de-auna curati, copiilor!

Alt-cum o sa phtiti ca Petre cel murdar.

scolari

14

La mash, Ionel, la intrebarea mamei sale ca ce ainvatat la scoalh, ne spuse cum putn el istorioaraaceasta. Apoi intreba:

Tata, pentru-ce i-se facurA lui Petre bubele aceleuracioase? Atunci i-am zis:

Ian, priveste bine pielea, pe maul! Vezi un felde ghurele, multe, multe de tot. In trupul nostru *se OA silucruri, ce sant strichcioase $i care trebue sa, easa afarh'.Gandeste-te numai la nas, pe care trebue sit-1 curati in toataziva; gandeste-te la esirile din trup 1 Child to joci sau alergimult, ai bagat de seams cum asuzi... sau nklusesti. Vezi,pichturile acele mici de sudori es din trap prin gaurelelecele mici. Sudorile sant parti folosite si stricate, din trup.Pe omul bolnav, ce zace la pat, it aeopera bine ca sk asude.tii de ce? Fiind-ca, asudand, ese rhul din trupul bol-

navului.

Dach n'ar puteli esi din trup *tile stricate, i-ar ettsunitmai multe boale. Si n'ar puteh sa easa, data grturelele sauperil pelei s'ar astuph. De aceea in fie-care zi, mai alesdimineata, cand ne sculam din pat; trebue sit ne sphirtm binecu aph proaspath si curath nu numai fata, dar trupul intregphntt la bran si mai ales spinarea, frecttnd bine pelea cuun stergar aspru si umed ea sa se deschiztt porii. Tot dinpricina aceasta trebue sa ne schimbhm rufele cat mai adesea,mai ales vara, ch,nd asuda trupul mai lesne; de asemeneasa schimbhm si hainele de pe pat, mai cu seamy cele depanzit ca: lepedee si fete de perne. Vara, in fie-care zi $iiarna in fie-care sapthmana, A facem bcii steimprate.

15

Tine minte, drag Ionel:

San litos de vrei sa flude boaki sa nu ,stiff,

Spa 16-te frumos si bineqi haina eurat (i -o tine!

Nile rad.Era pe la inceputul lui Septemvrie. Soarele dogoreh...

Tata, sa mergem la garla, sa facem o bae, aqaimi zise Ionel.

Bine, sa mergem! Si plecaram amandoi spre garla,la loeul unde, de obiceiu, ne scaldam. Pe tale zisei lui Ionel:

Sant prea bune, baile raci; dar trebue &cute cu bagarede seams, caci alt-cum se pot Intamplh multe nenorociri.

Stiu, tats; tine nu bags de seams, and se scalds,se poate innech.

Si aceasta negre§it, cand apa e afunda §i nu OHsa innoti. Dar se poate intamplh alt-ce-va.

Ce se mai poate intampla, tats ?Ian ascultri, ce s'a intamplat ()data unui

Era tocmai pe la ameazi. Mai erau trei ceasuri pimasa inceapa ccoala. Soarele dogorea cumplit. Stefan, un bleatdin clasa a treia, venise cam de vreme la roala, ca sa semai joace cu ceia-lalti pans la Inceperea leetiunilor.El invatase lectiile de cu sears, mai ea acuma nu avehnici o grija. La ccoala, gasi numai pe Costica, un Meat foartecuminte §i a§ezat.

ci

bleat.

btietii i

a

16

tii ce Costica, hai sa mergem sa ne scaldhm!Avem destula vreme apoi, uite ce cald e. 0 sa ne mairhcorim puffin !

N'avem vreme, rhspunse Costich &la edeparte ; o sa intarziem dela scoalh.

As; nu intarziem; o sa mergem repede si n'o sastaim mult.

Dar atunci o sa ne bagam in apa dufilici-aduci aminte ce ne-a spus domnul invaIator, a nu e binesa ne scaldam indatd, dufia math fi

Ei, de cate-ori m'am schldat eu innadusit numi-s'a intAmplat nici un rhu! Haide, lash ca n'are Ea fienimicl...

Amandoi plecara. Ca sa ajunga mai repede sa nuintarzie dela scoalh, cei doi baeti se duserh mai numai intr'o

Cand ajunsera la garla, erau numai o apa de Nadu-Ei se desbrhcara in grabs. Costica, care nu stia sa

innoate ci chruia ii intrase bine in minte cele ce le spuseseinvalatorul, mai rhmase pe mal. Stefan insh, cum se desbrach,se si arunca in apa, ash Alin de naduyeala cum era.

Raceala apei ii cuprinse de-odath... i simci ca-i vajaieurechile ci ca -i vine ameteala.

Costica, Costica! striga el pe prietenul sau si sedada afund. Costica se uita, ci vazfi o clipa manile priete-nului sau, apoi nu mai vazu decat rotocoalele ce le faceh apa.

Crezend ca Stefan sa da, ca de obiceiu, afund pentrua merge pe sub spa, Costica nu banui nimic si intra incetci el, in aph, inainta putin, tot uitandu-se sa vada undo vaesi Stefan.

gi

inadufifi.

ford.feala...

1i

si

17

Dar vai ! Stefan na mai egia. Un fior it strabat.Stefan s'a inecat! se gandi el gi eu nu gtiu sa innotca sa-i viu in ajutor! Phn de groaza, el incepn sa strige:Ajutor! Ajutor Nu se vedea insa nici un om. Costica egidin apa si strigh mereu cat ii lua, gura: Ajutor !

Un om auzind strightele lui, veni, se desbracti ingrabasi sa arunca in garla. Dupa, cate-va minute, tot dandu-seafund prin locul aratat de Costica, el scoase afara pe bietulStefan... Sarmanul baeat, aga de vesel adineauri, acum stanemigcat, cu ochii inchigi, cu buzele vinete, cu gura pejumatate deschisa. Oare va mai putea sa-gi vie in fire?Mai veraind gi alti oameni, it dusera intr'o easa din apro-piere, unde incercara toate chipurile spre a-1 readuce laviata. Nu dupa mulls vreme, venira gi pi rintii lui tefangi un medic. Vreme indelungata, medicul incercli tot soiulde mijloace ca sa-1 degtepte. Parintii nenorocitului Meatagteptau in acest timp, cu mare nerabdare. Dar, mai peurma medicul se intoarse catra dangii gi le zise trist:

Totul s'a sfargit, e mort ! Sarmanii oameni searuncara, plini de durere, peste trupul neinsufletit al iubi-tului for fiu, acoperindu -1 de sarutari gi scotand suspinesfagiitoare.

Tine mince, sd nu te scalzi nici-ociaM cdnd efti in-nadu'it

De asemenea, sa nu te desbraci hind inneidufit, cisd stai pe malul apei, a§.tepteind sa se u§le ndelufealacdci to /i sa te racefti... See nu te scalzi indatd dudmacare, ci sd lap* sa treacd cel puffin trei ceasuri I

2

!

18

Concolarii lui lonel.Ia, spune-mi, Ionel, care din tovarasii tai dela scoala

iti place mai mult, asa intreba mama pe Ionel.Andreiu Popescu!Pentru-ce?El e eel mai curat si mai cuminte in clasii. Bunicica

pe el 1-a numit supravighetor preste ceialalti elevi...Titu Murasan e un lenef §i jumatate, Ion Andreca estemurdar, §i pe fata pe mani, gi pe haine; Bunicica in toataziva it trimite afara din class, sa se spele. Toti copiii iiinconjoara si nu vor sit se joace cu dansul... Nita Filipase un mincinos ; spune ce n'a vazut, n'a auzit. NicuBuzescu e batduf; Did uu baeat n'a ramas nelovit de dansul;Bunicica 1-a pus sa saza intr'un colt de !much', despartit deceialalti seolari. Simion Dragan vinde cumpara dela copiinasturi, penite, toeuri ; copiii ii zic Simion jidanul!Ion Porumbescu e ca un porumbel; not ii zicem porumbelul.Asta e curat sprinten; par'ca sboara, nu merge... MiticaRezesul este eel mai lin4111 copil din clasii; pe ulita nufuge nici-odata; prin curte nu se joacii, in class nu i-seaude gura nici-odata. Bunicica ii spune, Mitica eelLanga blandul Mitica sede Toderita eel neaslcimpdral ;nici cand ne invata Bunicica, Toderita nu poate sta lo-cului; ba masoara banca cu palmele; ba da cate un ghiontlui Mitica, pe care nu poste sa-1 sufera. Lui Tuderitaii zice Bunicica argint viu; el e eel mai mult pedepsit,in class.

Dar Silvia, copilul domnului arandas, cum se poarta?

yi

ci

ci

1i

ai

8i

bided...

19

Silviu, se poarta cu nasul sus; copiii ii zic: faldgoald.El nu urea sh se inprieteneasca cu nimeni, se tine mai pesus dectlt toti copiii... Ilie Groparul e eel mai rail imbrhcat Iare o caciula sparth si haine capatate dela alti copii. Iliepar'ca e tot suparat...

Dar' fetitele cum Ili platEle nu se joach cu noi, ea baeii. Ele fac mai

mare galtie deck noi. Bunicica le zice gdrle. Mie imimai place de Veronica Roplui. Aceasta e foarte curates,vesela &and vorbeste, rade; pentru aceasta o cearth Buni-cica atunci apoi bidata plange. Copiii ii zic rds cuLangh dansa cede Ecaterina Banului. Ecaterina e o fetichsarach; dar foarte cuminte. Bunicica u zice: drape/ d.. Eaincepe rugaciunea inainte dupes lectie. Ecaterina are unglas foarte frumos... Fetilele, toate sdnt mai curate decdtMeld fie fa /a ,si fie haine... Child Andreea eel murdare trimis afara sit se spele, totdeauna rad fetitele de dansul;dar lui putin

Cum Ili place lie la scoala voastra, Ione!?Foarte mult imi place, mama. Bunicica e asa

de bunii ca si D-Ta. Cu copiii ma jot, invitt si cant si,cand santem flamanzi, Bunicica inceath Cu lecOile spunesa ne manchm merindea...

Vezi Ione], scoala voastra, e ca o familie, undetoll trditi ca fratii cei buni...

Bunul

bond, mai alalta-ieri spuneai ca dintre toCi con-scolarii tai, mai bine iii place de Andreiu Popescu.

2*

Ionel?

yi

Mans.

,riigi

u pasA...

si

si

si

20

Da, dragl tats, sä vezi ce curat este Andreiu, lafata Pam! lui e tuns. Capul, urechile §i gatul, §i manile,de§1 crApate, sant foarte curate. Hainele lui, deli vechi,dar sant tot-de-auna carpite §i foarte bine ingrijite. Bu-nicica, §i toti ceialalti copii, §i toata lumea se uita cu dragla Andreiu.

A§a darn Andreiu P. este un fcolar foarte curat.L-am vazut §i eu ()data, cum mergea pe ulita. El nu

alergba, in sus §i in jos ca alti copii nebunateci. Nu se certa.,nu se batea eu alti copii. El nu asvarlea dupe cani, cimergea lini§tit §i, cu buns pet, ocolea locurile noroioase.Mid a intalnit pe mo§ Nechifor, it salute frumos §i fi

saruta mane.Andreiu e un .'colar a4ezat cupurtare buns.

Dar sh vezi, tata, pe Andreiu, in §coalal... Eln'a ramas nici-odata dela §coalA. In iarnA, intr'o zi venisebolnav la §coala §i Bunicica 1-a trimis la Domnia-ei acasa,la caldura. El n'ar intarzia, pentru toata lumea, dela lectii,de§1. dimineata, inainte de-a veni la §coala, pArintii lui ittrimit la alte treburi. In §coala, Andreiu se apazA, bini§or,la locul siiu; 10 pune manile pe banal; picioarele §i leraziimA de scandura dedesubt; trupul §i-1 tine proptit despatele bAncii. Ast-fel a§teapta el pe Bunicica, in lini§te §icetindu-§i leetia. Acuma toti copiii fac ca dansul. °and neinvath' Bunicica, Andreiu sta drept; capul ridicat §i ochiitanta la Domnia-ei. Apoi cum bagA el de seama! Cand itintreaba, se scoala frumos, filth drept §i raspunde limpede §icu glas tare. Lucrurile lui de §coala §i-le tine in cea maibuns randuealA ; toate §i-le are la locul lor !

si

21

Vezi, drags Ionel, Andreiu e un fcolar infelett.-- Dar cum merge el cu bavAtAtura?

Foarte bine! El invatA cel mai repede, a). serie§i sA ceteasea. Nimeni nu socote§te a§a bine iute eaAndreiu! Dar apoi cum desemneazA de frumos! Candlipse§te Ecaterina dela §coala, el incepe §i cAntarile, inelasa! El e monitor peste toti eopiii. in curte larecreatie, tot Andreiu e eel mai prietenos §i mai cumintedecat toti ceialalti Mud careva dintre copii nupoate BA ceteasea bine, on nu tie cum sa-§i feel socotelile,Andreiu ii ajuta bucuros. De aceea vine el eel dintii la

sA poata da ajutor la tine are nevoe. El iubefte teto i con. colarii §i nu se tine mlindru ea Silvio falagoala.Buniciea spune ea Andreiu va lea premiul intai, cucoroana...

Vezi, Ionel, Andreiu este un fcolar cumintedefteattii. i, fiind ea Andreiu e un Meat curat, afezat,cu turtare bund, Infelett fi cu mince defleattii, ddnsule un bun fcolar; el este cel mai bun ,ccolar din fcoalanoastrd. Buniciea 11 lauds toti qcolarii it iubesc. SipArintii lui Andreiu sant foarte multamiti ca au un bleataqa de cuminte...

Cine e afezat, cu purtdri bune, deftettsailor la inaldlurd fi la lucrdri bune, acela 41 irntli-nefte bine datoriile care sufietul sdu.

Ccaterina cea onesta.

IatA ce s'a intilmplat i'ntr'o zi, Ecaterinei Banului.Mama-sa era bolnavit, in pat, ca ea n'are tats, care a

t}i

coals,

infelept, ci

scolari.

qi

22

murit de mult. Ea spune ea nici n'a cunoseut petat-al ei.

Mama-sa u dete o bancuta de 20 de bani sa-i aducadela farmacie, leacuri. Ecateiina alerga repede spre farmacie.Dar ce drese, ce nu, ea de-odata ii alunecii bancuta dinmama. i o cauta, §i o cauta ; dar nu putA s'o gaseasca.Atunci incept). sit planea cu amar.

De ce plttngi, fetita a§a o intreba cu glas dukeparintele preot, care din intamplare trecea pe acolo.

Am perdut o bancuta de 20 de bath! Mi-a dat-omama cumpar doftorie dela farmacie, rau bolnava,in pat. i bancuta mi-a lunecat din mans §i acu§ica n'omai grisesc I Auleo ! Ce-o sa faca beata mama! Noi numai avem nici un ban, le. cash! i plangea, plangeasarmana eopila, de-0 era mai mare mila de dansa.

testa nu-i lucru frumos dela tine, dragu011 Dece n'ai fost cu grije, la ban? Cautatu-l-ai bine?

Da, parinte, toi nu pot sh-1 gasese in nici un chip 1si tot plangea, plangea de-ii rui5ea inima de mild.

lath 20 de bani, dela mine! Tine-i bine §i du-terepede de cumpara doftorli, pentru mama-ta I

Sarut mana, parinte! zise Ecaterina. bunulpreot plea mai departe. Dar nu se duse nici 10 pa§i §iauzi strigand in urma lui:

Parinte ! Parinte Poftegte paralele, ca mi-amgasit banii meil ... 10 foarte multamim !

Parintele preot ramase uimit de ma purtare.Tu e§ti o fetita feat* onestii, mititico! Tine banii

g§tia pentru tine! Aci -ti mai dau un ban mai mare de aur.

sh-i ca -i

Ei

I

28

Pune-1 bine 0-1 du mamei tale sA se ajute 'Ana se va facebine I Fetita sarutA m'ana binera'clitorului situ ci zise:

0, PArinte, d'ai eti ce bucurie voiu face sarmaneimele mame, cu darul Durni-tale!

PoartA-te, drag*, totdeauna a§a! i, de sigurvei fi iubita de cAtre toti oamenii_ci de Dumnezeu.

Cu vorbele acestea parintele iii vAzh de cale.Ecaterina alergA repede la farmacie §i d'a,colo acasa.

in Dumineca viitoare parintele preot spuse luerulacesta la biserica. i toata lumea se mirk §i lAudh peEcaterina Banului. *i la ccoalA, toti copiii se uitau cu dragla (lima. i toti o iubeau: §i doamna invAtAtoare, ci baetii,ci fetitele: Pe ea o puse doamna BA fie monitoare la fetite,cum era Andreiu la bheti.

Ecaterina era o fetid onestd cunnate.

fetita pismatareata.

Intealta zi intreba mama pe Ione!:Ce s'a mai IntAmplat astazi, la voi, la ccoala,

dragh Ionel?Bunicica a laudat pe Veronica BA,rgitoanu pentru

silinta ei, la luerul de manA. Ea chiar ispravise o parechede ciorapi fara sa grqeasea vre-un ochiu. Toate fetitele semirau de Veronica ci o §i iubeau, ea ea cu drag aratit ciajuta pe fie-care, care avea trebuinta de ajutorul ei. Nu-mai Tinca Barbulescu nu putea sa aiba la stomac, peVeronica. i, °and Bunicica lAuda pe Veronica pentrusilinta yi priceperea ei la lucru, Tinca se ingalbini. la &tit

1§1 perdek lini§tea. Bunicica o intrebk ce-i lipse§te;

si

ci

24

iar Tinca raspunse, ea par'ca o roade cs-va la stomac, denu-i dd pace.

Vedeti, copii zise atunci Bunieica ceea-ceroade la inima pe Tinca nu-'i (la pace, e o pilrere deran, ce-i zice Tinca pismuefte pe Veronica/Aceasta nu-i bine. Pisma e un tine de pismase last cuprins, acela lesne poate sci se imbolndveascd ,ba pisma poate omoare.

Cantina colara.

Siraci, ca Ilie Groparul, mai erau copii lascoala noastra. Pentru ajutorarea acestora, mai ales intimpul iernei, cu mancare si cu baine, facem doua, treisarbari seolare. De doi ani am infiintat cantina fcolard.Toti cei saraei, 15 pane la 20, primese la ameazio buns bucata de pane, o ciorba si o mancare calda.

lath, cum am facut cantina gcolard: La inceput,acu's doi ani, am facut o sarbare qcolara, la ziva SfinteiCruci. Fiind un an cu belsug, in roade, ne-am inteles cuparintele preot, cu domnul perceptor cu primarul, safacem Inceputul unui mic fond pentru ajutorarea seolarilorsaraci. Parintele preot a pregatit poporul pentru faptaaceasta crestineasea, prin o Area frumoasa cuvdntare asupradatoriilor avu /ilor cdtre strati.

Iubitilor crestini I asa glasuise cucernicul preotMateiu. Anul acesta ni-a daruit bunul D-zeu cu belsugin detoate... apoi ni-a ferit $i de boli, $i de vremigrele, si de varsari de ape, si de foe, $i de sabie dusmana.De aceea datori santem sa aducem laude lui Dumnezeu.

si

pismd...plical fi

sit fi

si alti

si

i,

25

cea mai mare lauds aducem lui Dumnezeu, tend ajutiimfie cei sdraci fi mai ales fie 5runci, pe care, tine nu-ifirimefte, nu va Infra in imj5drdfia lui Dumnezeu...Ascultati, iubiOlor frati, cum putem face aceasta.

A fost °data un om bogat cinstit de toatk lumea. Iizicea boerul Cordescu cel bun. Numele acesta 11 'mirth pe drept,fiind-ca, cum era si bogat si bun crestin, el pe toatii lumea,mai ales fie cei caul& ajute sd -i serveascd.Iata cum impkrtia Cordescu binefacerile sale:

De avea o zi bunk cu prietenii sai, tend intrh inodae la sfarsitul zilei, iii zicea : Sant foarte multi, carin'au avut parte de o zi ea asta! i ce ar fi fost dace asifi poftit Inca Cita oaspeti ! Apoi, din banii ski, puneaintr'o cutie ataca, cat it costase ospktul acela. Cutia onumise el cutia lui Dumnezeu.

Cand i1 imbiau eu vinuri scumpe sau cu alte lucruripretioase, fie de-ale manarii, fie de-ale impodobirii, el cum-Ora din ele cu mksurk, cat credea ca avea trebuinck, incasa sa. Apoi indata mergea la cutia lui Dumnezeupunea intrInsa o sums, cat aceea ce ebeltuise. i zicea:

Tu putut cumpark de acestea ai putut sä-tiinmulcesti averea! Ce ar fi fost dace ai fi cumparat Incap'atata?!... Din vinul si din merindele ce le ayes, tri-mitea bucuros, and se sim/id nevoe, fie unui bolnav, fieunei mauve, fie vr'unui siirman oare-care.. . Cand auziaca a fost uncle -va foe mare, de an ars case, Cordescu dacu mana large partea sa, pentru ajutorarea celor nenorociti.Apoi, privind la casa sa, intrk mergea la culla lui D-zeu,in care mai punea o sums potrivita, zicand: La mine

Si,

§i

§i

yi

'Ong sii-i pi

fi-ai

1i

26

Coate stau bine 9i neatinse. Ce ar fi fost dach mi-ar fi

ars qi mie casa! Tot asemenea facea Cordescu 9i candauzih de viirsari de aph, de grindini 9i de alte nenorociri.Mai intai trimitea partea sa de ajutor la locul nenorocit,apoi merged la cutia lui D-zeu Qi punea 9i acolo o sumspotrivith.

tntr'acest fel 9i-a petrecut Cordescu o viattt lungh,'Ana la adanci batranece. Toath lumea din acest tinutauzise ci cuno9tea toate binefaeerile boerului.

Iatd omul lui D-zeu, i9i ziceau oamenii, candse arath Cordeseu pe strada, in piatii, la biserich, in balciusau aiurea, 9i atunci cu totii it salutau 9i it cinsteau.

Dar, veni vremea 9i omul lui D-zeu se imbolnavigreu, de moarte. Shracii, vaduvele ci orfanii stateau toathziva, la poarta bolnavului iubit 9i-9i ziceau:

Cine se va indurd de noi, and nu va mai .fibunul Cordescu; iar acesta, simtind ca-i vine ceasul celdin urma, chema langh patul sau pe preotul satului ci a§afi zise:

Un pdrinte bun ingrijeste ca cofiiii sdi sa nu ducalifisd, nici and el nu este acasa. Lua /i cutia lui D-zeu,cu tot ce este intr'dnsa / Culla aceasta este a copiilorsiiraci ,si a orfanilor care urmeazii la scoald. Ajuta /i -idintr'dnsa cum veil fti mai bine, intelefileste si cu drep-tale, dupil moartea mea.

Nu mult dupa aceea, marl Cordescu plans, dar bine-cuvantat de lumea intreaga. Cutia lui D-zeu insa rhmasespre mangaerea ceolarilor lipsiti 9i spre pomenirea veeinieaa omului lui D-zeu...

27

In tot anul fco lard sdraci fi silitori erau ajutati cuhaine fi cu call din cutia lui D-zeu!

Cum a facut bunul Cordescu, aqa sit' facem §i not :Sa dam astazi, fiecare ce avem ci din ce putem, cat deputin, ca sit infiintam un fond pentru ajutorul copiilorsdraci. Unii vor aduce la roala ceva bucate, altii cevapui, gaini, ouit §i ce li-o dat D-zeu. Eu insu-mi dau 10banite de grail, 5 banite de porumb §i pe deasupra25 eoroane... Arm, sa ne ajute D-zeu!

Avufii a incheiat parintele preot, sant datorisa ajute fie cei infradevar saraci, fie copiii orfani fi fievaduve. Fericiii vor fi facatorii de bine ca aceia fiii luiDumnezeu se vor chema, fi filata for multd va fi laceruri. Amin!

Predica pkintelui preot a mirat adanc pe toti ore-dincio0. Dupa pranz lumea se aduna intr'un numar foartemare la §coala, cei mai multi aducand cu sine darurilepentru copiii saraci...

lonel bolnau de friguri.Ionel se imbolnavise. La inceput nu §tiam ce poate

avek. El se simtea slab : Emit. dureri de cap, sa ametia,casca ci se tot intindek. Fiori ii straba,leau trupul. i inceptsa tremure 10 sa-i clanteneasca dintii. Cam dupa un teas,incept a simti calduri ci cbiar ferbinteli. Ferbinteala tint3 eau 4 ceasuri, apoi caldurile incepura a-i scadea. Atuneinu mai aveam nici o indoiala a Ionel era cuprins de friguri.

28

Cand conscolarii lui Ione! auzira dela Bunicica ca dansul ebolnav, ineepura sa vaza. Cel dintai, careveni sa vaza pe Ionel, a fost bunul scolar Andreiu.

Bunk ziva, Ionel,... cum te simti? Ce mai faci? Cera.0 imi pare ea: esti bolnav I N'am durmit de Joe asta-noapte, gandindu-ma mereu la tine. Vedeam plangand pemama -ta la capul tau; vedeam pe tatal-tau suparat, standTanga pat. i astazi, cat ce s'a facut ziva, m'am cerut deacasasa yin sa te vaz. Ce bine imi pare ca aeum estimai bine!...

Multumim, Andreiu, ci eu tot la scoala ma gandese.Mai intai m'am gandit la Bunicica, apoi m'am gandit latine. Par'c'el te vedeam Qi te auzeam cum te lauda Buni-cica..- Pe tine a mai batut Nicu Buzescu? Ce face Porum-belul? Par'ca-1 vad cat te sprinten se duce la scoala! Cemult imi place cand it vad curat gi vesel, spunand lectia !

Buna ziva, Ionel sa auzi chiar atunci glasulPorumbelului, care intra O. el pe 1.10, la Ionel.

Ce mai faei, drags Ionel?...Acuma sant mai bine, multamim ca ai venit la

mine. Ce bine imi pare ca te Wild! Chiar acuma vorbeamcu Andreiu despre tine... Apoi, amandoi acesti buni scolariark'tara lui Ionel lectiile ce le-au facut la ccoala fagaduiraca, 1ndata ce se va face mai bine, vor veni la el, in fie-carezi spue ci sa invete cu dansii toate lectiile. Nevasta-mea dada celor doi copii, ate doua mere, ci trimiseun cos gm, la scoala pentru toti conscolarii lui Ionel.Ce bueurie pe copii, cand auzirk ca Ionel este mai bine.

vine gi sa-I

sa-i

si-i

29

Ce veselie pe ei, &and vazura coqul de mere co li-1 tri-mise mama.

lonel lua in toad ziva ate-o junzatate de gram dechinind, cam 4 ceasuri inainte de a-1 prinde frigurile.

nu-i dddeam, alkeva de mdncare, deceit sups ,si laptefen'. numai and it lasard frigurile, incepurdm sd-idam fi cdte-un ou fiert moale. i bitetii din celelalte clue

vaza pe Ionel, in timpul boalei. Mult ni-amimbucurat vazand ca §colarii nostri se iubesc a§a de multintre sine.

Cand s'ar intampla sA lipseascil chinina, sa cantaresc20 grame floare de tintaurd §i se ferb in 150 grame apa, intimp de un sfert de teas. Din aceasta zeama bolnavul valua 2 linguri pe zi. Unii ferb pelin ce se stoarce intr'unpillar. Din zeama stoarg, se is de 2 on pe zi, cats ojumatate de ceasca, in timp chid omul e prins de friguri.

Pentru ca omul sd fie ferit de friguri, sd nu uitesd-fi facd locuinta cat se poate de siindloaa; sd sece

piirtile unde nu poate sa scurgd bine apamocirloaa, sd sdeleasca pomi mari sau, sa le umpld cusamdniii de fioarea-soarelui.

Sit nu se doarmii cu ferestrile deschise noaptea ; sase bea in totdeauna apa curatd, sd nu se meindnce poamenecoapte.

Sa cercetdm fi sa ?ming-diem pe cei bolnavi! Cineda de mdncal celor fiiimanzi, de beut celor atofi; eineimbraa fie cei god fi cerceleazd fie cei bolnavi, mull&rdsfilata va avea la ceruri.

venire sa

bdltile, fi, in

80

Cum 11-am to pe lonel tatal-llostru".carele eats In cer.

Era intr'o dimineata, din Postul mare. La seoala magandeam sa talcuese pe intelesul copiilor, Tattil-Nostru.

Litre elevii ce-i aveam in ziva aceea la seoala, era siMitica al lelei Sanda. Mitica intarziase cate-va minute siera foarte abatut:

De ce ai intarziat astazi, Mitica ?Am Intrat niIel in biseriea.i ce ai facut to in biseriea?

M'am rugat lui D-zeu, pentru mama, ca -i bolnava.Bine ai faeut, Mitica...

Mama Sanda era o vaduva saraett. Ea train cu ceicinci copii ai sai intr'o casuta. saracaeioasa... Cat era sa-nAtoash, mama Sanda, era cu mane pe lucru si cu gandulla Dumnezeu. Ast-fel castigh ea chiar cu prisos, hrana,si }lain* pentru sai.

tntr'un rand insti, se imbolnavi grew mama Sanda.In Sambata aceea, mama Sanda se sin4ia, slabit de tot. 0ingrijura gandul, ca ce o sa fie de bie ii ei dataar boll mai indelungat, on chiar ar muri.

Dar deodata se insenina la faca §i sopti:Taiiil-Nostru care efti in cer!

Atunci chiar, vent Linuta, copilul eel mai mare, langapatul mamei.

intristata, o intreba:Cum to mai simi azi, draga mama?

Tatiil-Nostru

si

si

eopilacii

copilasi,

Bi,

81

Ceva mai binilor, dragut.A.! Dar tu, ce a ti a§ade suparatA ?

inca de ieri, ni s'a ispravit tot ce aveam de alemancarii pane §i fair& Nu mai avem nimic. Copiii imi cerde mancare. Dela tine sa cerem astazi de mancare? Pe tinesa chemdm intr'ajutor?

*i mama adanc mi §cats §i eu glas incet zise:Vom chema intr'ajutor fie Tatill-Nostru, care este

in cer... Da, Linuid, Tatin nostru care este in cer, esteAtotputernic, este bun ci vinosity. Domnul Cristos ne-ainvatat sA cerem dela Tatal ceresc, §i ni-se va da...

i copiii cei mai maricei ingenunchiara §i spusera Tatal-Nostru, cu glas induio§at, cum i-a fost invatat mama lor.i mama, §i Linuta se mai lini§tira...

MiticA, care urma, in clasa mea, plectt la §coala ne-mancat §i trist. Drumul lui ducea pe dinaintea bisericii.Cand ajunse in dreptul bisericii, vazb u§a deschisa §i intrkinnauntru. Aculo parintele preot faces, slujba. Pe altcinevaMitica nu zari in biserica. El ingenunchik de o parte §ispuse induio§at Tateil-Nostru... Apoi l'§i §terse lacramile,se scuba in picioare, e§i din biserica §i piece.' la ficoala..

Cand se intoarse acasa, fratele sau eel mic, Ione!, iie§i vesel inainte zise:

Bucura-te, Mitich! Adineaori, o doamna ne-a trimiso pane mare §i faina pentru maul/dig* qi fasole, §i eoliva.

mamuca a gustat putin §i e mai bine! Aide fuga, samananci §i tu!

Ce se intemplase? Cand MiticA se nigh in biserica,o cocoana miloasa asculta sfanta slujba.',. intr'un colt al

ei-i

82

bisericei. Ea vgzuse pe bgetel, in biserieg. Si intrebasepe cantgret al cui este copilul. Cantaretul ii spusese totuldespre saracia despre boala bietei vrtduve. indatace seintoarse acasg., doamna umpla un col cu d'ale manegrii§i-1 trimise la casa vAduvei celei bolnave... Mama Sandase &eh. bine

Ea astfel povatuilt mereu pe copiii sai :Nu uitati, dragii mei, niciodatg de D-zeu, nici

la bine, nici la rgu! La dansul sa vA indrejitafi cu rugs.Pe el sd-1 them* intr'ajutor. fie Tatiii-Nostru, careleeste in cer.

Cuvintele Tatdl-Nostru carele efli in cer se zice casant chemarea intr'ajutor a Tateilui-ceresc.

Sfinteasca-se numele tau

Erg, pe vremea cgratului fanului. MA dusesem cu lonelsa vedem ni§te fan al nostru, peste garla Banului... Candam ajuns la garlii, aflarAm pe badea Nicolae Ursul cu carulincarcat cu fan, potmolit, on boi eu tot. Si bates, pe biepibouleni §i strigh ca un nebun... Acest Nicola() avea Au'obiceiu sa incarce totdeauna carul peste mlisurg, apoi sainjure §i BA bats boulenii. El se certh adesea §i Cu vecinii.indatg ii injure., §i, pe tine ii dl maim, bAtea. Degeaba ii ziceam eu, san preotul satului, a el prin vorbele

prin faptele lui necinste§te numele lui D-zeu, in loesfinleascd, cum se roagg in fie-care zi, in Tatdl- Nostru.

Acuma iarrqi incgrease badea Nicolae carul cu fan, descartgiau trrtsniau roatele. Si boulenii abia urniau carul,

sa -1

ei

it 1i

1i

1i

83

din loc. Nenorocirea lui de astii-datit fi oa el avea sA treaclcu carul si prin vadul &lei. La cela-lalt mal, earul senomoli cu boi cu tot, cum 1-am fost gasit noi.

In loc sl.fi cerut ajutorul lui Dumnezeu, cu vorbefrumoase, el injura si batea bietele dobitoace, deli era maimare mila de ele. Dar de geaba I Carul qi boii numicicau din loc!

Atunci, filth' a veni pe acolo, din intamplare NeaVasile, omul eel mai domol §i mai de treaba din sat.

De ce ba0 boii, vere Nieulae? Ce raenelti caun nebun? Ce in Nu -ti aduci aminte ca azi-dimi-nealA, &and ai zis Tardl-Nostru ai zis: S:finteascd-se numeleTdu! Nu te temi de D-zeu, c'o sa te potopeasel aci, cuvite cu tot ?...

Ei a§i! par'ca D-zeu n'ar avea altd treabd, decdtRI se inglodeze fi Ddnsul act cu mine! Hei, lasci-mil inpace cu al-de D-zeu, Bade Vasile! .,Vi mai trade oInjuraturd urcitii bodor.

Taci din gull, pacAtosule, data nu stii dead BAinjuri! i par'ca fit un fAcut. MAniosul Niculae, cumtot da tarcoale pe Tanga car, de-odata dete $i el in namolpanA in gat, ineat era cat p'aci sa se innece.

Atunci Nea Vasile se apropia de bouleni, ii mangiiiabini§or si incepA sA le graeascA cu glas bland...

Apoi cu o Sfcintd-truce si cu un Doamne-ajuld,pan de credin /d f i Cu capul gol, puse umArul la oroatA din-darat si incepA sa maie, vorbind tot bland cuboulenii.

3

84

Boulenii smaneirli carul . .. si-1 seoasera din nhmol...Atunci, cu uu Doamne, mulpmescu-ii, Nea Vasile se in-toarse spre Niculae, care se sbatea in nhmol 'i -i zise:

Fie in rdu, fie in bine, sei ceri ajutorul luiDumnezeu, cu vorbe cuviincioase. Numele lui sa -1 ros-lefli cu evlavie, cu sfin /enie fi cu capul descoperit. Sivorbele sd -/i fie cinstite, fi faptele drepte!

Aceasta insemneozh cuvintele: Sfinjeascci-se numeleTau, din Tatal-Nostru... Apoi Nea Vasile dete ajutor silui Nicolae, care cu mare greu, mai wort si plin de noroiu,es1 din namol cu un Doamne, iartei:mi i ! Doamne, mul-Iamescu-ii!

Multami apoi lui Nea Vasile si plech ingandurat,acacia...

De atunci, badea Niculae prirrisi rhul obiceiu de a secertk, a injurk si a bate pe cine -va.

Cu vorba fi cu faptele el sfiniiit numele lui D-zeu,cum cerea in toath ziva in Tatal-Nostru.

-- S.A./eased-se numele Thu 1 este intdia cerere dinTatiil-Nostru.

Vie ImparAtia Ta!

In Satul-Nou, triiik acum vre-o 40 de ani, o familiece-i zicek a Rop/ui.

Era tata Gravrilk Beirgiivanul cu mama Anastasia sicu copiii lor, doi biieti si trei fete.

Amandoi WO, Vasile si Filip, urmau la tscoaIa dinsat. Dar ei nu se potriveau nici la vorbil, nici la nhravuri.Vasile, bileatul eel mai mare, era supus si ascultator de

85

parinti. El nu le-ar fi aleat mAcar un cuvintel pentru totbunul lumei. Gaud mania for aducea dela targ, Wel dulcesau altceva, Vasile le impArtib, pe dreptate, tuturor fra-tilor sAi nici o plangere nu se auzek. Dar cand ajungeaceva pe mA,na lui Filip, el tined totul pentru sine si nuda nimic celoralali. Nemultamirile, plangerile, cer-tele, ce se iscau une-ori intre copii, din pricina lui Filip,Vasile totdeauna le impAca, cu vorbe bune intelepte.

Vasile iubia dreptatea fi nedrefitatea. LuiVasile ii fileicea aa'evdrul, el desfireluia minciuna. Vasileera binevoitor cats toll fi uria cearta rdsbunarea.

Ce fericit se simti Vasile, cruid intro zi be vorbidomnul invAtator la scoala, despre cerului.

Le spuse invAtAtorul ca oamenii, care /in la adevdrfi la dreptate fi sdnt buni cu toad lumea, dud moartevor ajunge in impriitia cerului, unde dornneste iubirea,adevArul, dreptatea bunatatea. Le mai spuse domnulinvatAtor, ca atunci, cAnd in Tata-Nostru zicem: Vie

Ta, not cerem dela D-zeu sa dea minte lute-leapta tuturor oamenilor, IA se iubeasch unii pe altii, srifie drepti si binevoitori ci sa tiie la adevAr, cum tin dreptiiin imfidrdlia cerului.

Cei doi frati inteleserA bine ca Vasile este acela, carevroa ca, acasd la ei, sd fie numai iubire, numai dreptatefi buneitate... Cu catri bucurie alergA Vasile in ziva aceea,dela scoala, acasd. El spuse parintilor ceeace i-a invatatdomnul invAtAtor, despre impdreilia cerului. i de atunci,de cateori parintii cu copiii for ziceau Tatdl-Nostru §iajungeau la Vie impdrdlia Ta se uitau cu totii la

3*

of

of

uria

,si

Qi

Impdralia

si

qi

imficlratia

86

Filip. Si Filip se rusina si se crti amar de rAul lui naray.Cu vremea, Filip se indrepta si el. Si dintr'un copilurAcios ¢i rAu, se fit'eh un baetel cuminte, drept si bun.Ast-fel veni impardlia Tatdlui din cer, in casa Infamilia lui Nea Gavrild a lelei Anastasia din Satul-Nou.

Cuvintele: Vie impdrdlia Ta! formeaza a doua cereredin Taldl-Nostru.

Faci-se voea Ta, precum In cer pe pamant

in vechime, de mult, trAia o pAreche de oameni. tichemh Tobia qi Ana. Ei aveau un singur fiu. Si peacesta 11 chema, tot Tobia... Tobia bAtranul era un omintelept bogat. El ajutit pe sAraci, cu branA $i eu baine...Tobia era, un mare binefdcdtor al semenilor sAi. El cer-ceth mAngliia pe cei bolnavi pe cei, care pe nedrepterau aruncati in inchisoare. Pe cei saraci, dacA muriau,ii Ingropa. Tobia era un om foarte

°And Tobia faced atAtea fapte bune, sotiei sale i-se'Area ea el nu prea ingrijeste de treburile casei. De aceeaea it intrebk odatk, de ce face el toate lucrurile acelea?...Tobia ii raspunse linictit, ea el le face, ca sd implineascdvoea Tatdlui din c&, care fioruncefte sd iubesti fie aproa-pale tdu ca insult* pe tine... Chiar si eand orbise gi skraeiseTobia, el nu se suprirk. pe D-zeu, ci ritbditDoamne, facd-se voea Ta!

Atunci trimise Dumnezeu la Tobia pe ingerul Rafael.Aeesta cklkuzi pe fiul lui Tobia, intr'o cklatorie lungk.

ingerii sant slujitorii eei incelepti si buni ai lui D-zeu,in cer. La porunca lui D-zeu, ingerii prtzesc povtguese

$i

$i

sired:

riri

gi oi

!tidos/iv.

di

ci

37

pe eopii §i pe oameni ca Eirt fie buni, blAnzi ¢i drepti, uniicu ingerii in cer asculth cu drag poruncile lui D-zeu.Ei fac voea Tatdlui din car, ea iuteala fulgerului. De aeeeaingerii se inehipuese in icoane, cu aripi la spate... in celedin urmil, Tobia se vindeca de orbie, cu leacul ce i-l-a fostdat ingerul Rafael.

Mad simti Tobia, eh i-se apropie moartea, chemil lasine pe fiul sau §i ii grid aca:

Fiule, in toate zilele, adu-ti aminte de DomnulD-zeul tau! Si cu voea, nu pacatui nici-odatA ci nu calchporuncile Lui ! Aceasta a voea Tatillui din car!

Onoreazii pe mama-ta, in toate zilele vietii tale ciadu-ti aminte cite nacasuri a suferit ea pentru tine!

Aceasta este porunca Tatdlui din cer /Paze§te-te, fiule, de toata fapta uratA yi mar§ava.

i niciodath sa nu te cuprinzA sumetia. Sumetia te face sitnu implinefti voea Tateilui din car, ci voea la, care demulteori este grefitd.

Cine cu voe bund face toate ate spuiu eu,acela face voea Tatiilui nostru din cer.

Tinarul Tobia asculth cu evlavie ci cu capul got, po-vetile tatalui sau. Apoi zise catra acesta: Tatd, kalecdte-mi poruncefti le voiu inzplinl. Facii-se voea ta, ca sase facd voea Tatdlui de sus, precum in cer aca fi pafilimant.

i Tobia tinarul trai ci se purth, cum 11 povatuise tatAleau. Intocmai ca ci Tobia sA te porti ci tu!

Facd-se voea Ta, precum in cer pe piinint, ea treia cerere din Tatal-Nostru.

alcii.

1/i

88

Parma noastri cea de toate zilele, di-ne-o non& asta-zi.Era, prin luna lui Iunie. De mult nu plouase. Cerul

era, a§a de limpede, incit nu se zArin nicairi nici un noural.Soarele par'ert nu incAlzin, ci dogorik. Apa din garle sAcasede mult. Arborii, ierburile ci &rile par'ert erau opArite.Muncitorii §i animalele cu greu &eau la camp cate unisvor, de unde sA-0 astampere setea chinuitoare. Si gAilein sbor cereau ploaea, de toti doritA.

Eqisem cu Ionel afarA, la camp, voind sa vad cummai stau holdele, care azi-mane, trebuiau sit' fie de secerat.Cand vrtzurAm ierburile parlite qi mai ales spicele chireitede marea fierbintealk, stittui locului, imi ridicai ochii sprecer qi, plin de ineredere, zisei aca:

Doamne, D-zeule Tu efti Tata nostru cel dincerl Noi oamenii am muncit 0 am &cut tot ce ne-a fostprin putintrt. In toamnrt 0 in primAvarrt, am arat, am sit-manat. Holdele le-am ingrijit. i Tu, Doamne, pans acumne-ai trimis la vreme, §i ploae §i cAldurA. Toci ne bucuram,de bogatele daruri, ce pare ca ne darue§ti. Doamne D-zeule,fie-ti milli de noi, §i de acum inainte! Trimite-ne bineracatoareaploae, la vreme, ea sk nu perim de foame, nici noi oameniicei Odd*, nici dobitoacele cele nevinovate ! Fiul Thu eeliubit, Domnul Cristos, ne-a poviituit aca : Cere/i vi se vada voud! Te metal cu umilintA: Parma noastrd ceade kale zilele, d& -ne -o noud astazi... Apoi, par'crt maimangrtiat 0 mai intArit, inconjurai cu Ionel lanul nostru careaveit sA ne dea pane cu prisos. Si D-zeu ascultA cerereamea. Cerul incepn at se innoreze chiar in ziva aceea, oploae cu bel9ug rAcori aerul ci adhptt pAmtuatul eu toate

I

§i,

pi

39

fiintele sale: Campul se Inveseli, livezile isi capatarl iarAsiverdeata. Tarinele par'cA reinviara. §i pAsari, si dobitoace,ci oameni isi astampArarA setea ci multAmirA lui D-zeu.

In curand, se 'incep secericul si treeratul. Boabeledin graul treerat sA mAcinara ci din !din& se facie Pdneacea de toate zilele.

D-zeu ascult1 rugaciunea noastra, &and cerem cu inimacuratA : Pdnea noastra cea de toate zilele. Deci, tot crectinultrebue sit' se roage in fie-care zi la Tatal cel din cer, carenu-1 lipseste de Pdnea cea de toate zilele. Aceasta pentrutrup este mancarea, iar pentru suflet este intelepciunea ceaadevdratd. .yi care om este acela, care, de va cere _flub sdupane, peatrd va da Luz'? ...

Pdnea noastro cea de toate zilele do-ne-onand astdzi, este a patra cerere din Tatdt-Nostru.

i ne iarta noui greselele noastre, precum iertam si notgresitilor nostri.

Era intr'o Joi dimineata... Cum intrasem in clad.,aflai pe Toderita cel neastamparat plangand.

Ce ti-s'a intamplat, ToderitA?M'a batut Ionescu Petre.Pentruce 1-ai batut Ionescule?Pentruca isi tot rade de mine si ma batjocureste.

i pentru aceasta 1-ai bAtut? N'ai putut sl mi-1fi spus mie?

Nu, domnule, 1-am iertat de mai multeori ; el Isirade de toti bAetii. Acuma nu am putut firt-1 mai iert...

40

Dar, to Petre, uiti ea ai spus astazi in Tatal-Nostru:.,S'i ne leartd noud "replete noastre precum lertornfi not "refifilor nostri.

Voi amandoi veti fiedea astazi, colea in bancaaceasta, Tanga mine, sit va am sub ochi. *i acuma, ascultati,a am ea va taleuese cererea aceasta din Tattl-lirostru:

Domnul Isus Cristos a spus odata Apostolilor saiceea-ce are sit se intample oamenilor nemilostivi, can nuiarta gre9itilor lor. Mttntuitorul le-a zis:

A fost odata un impttrat, care a voit A is seamaslugilor sale. *i, incepand el a luk seama, i-au adus ladansul pe un datornic, ce-i era dator cu o sums foarte marede bani. i find-ea acesta nu Elva cu ce sa plateasa., aporuncit domnul, stt-1 vanza pe el, 9i pe sotia lui, 9i pe copii,9i tot ce Ewa, ca sg, plateasca datoria cea mare.

Atunci caza datornicul acela la picioarele stapanului9i ii zise: Doamne, mai ingadue9te-ma, 9i-ti voiu plat' tot.

i milostivindu-se domnul, i-a dat drumul slugii 9i i-aiertat lui ,ci datoria... Iar and eqi sluga aceea dela sta-panul eel milostiv, a dat peste un sot de al Mu, care-i era,dator numai ea caci -va florin, 9i el apuett pe datornic 9iincept a-1 sugruma zicandu-i: Plotete ce-mi eft]dator!

Atunci caza datornicul acela la picioarele lui zicandu-i:Mai ingadue9te-ma, 9i-ti voiu plat' tot! Dar el n'a

vrut, ci mergand, 1-a begat in temnita pans cand ii vaplati datoria... Atunci sotii lui, vrtzand celece s'a intamplat,s'au intristat foarte mult 9i au mere de au spus domnului

41

lor, toate celece s'au flout. Atunci domnul a chemat lasine pe sluga sa cea nemiloasd toi i-a zis:

SlugA vicleana! Eu /1 -am urtat lie toatd datoria,fiindcA mk rugase0. Tie nu ti-se cda'th sd-Ii fie mild detovardful Mu, firecum fi mie mi-a fost mild de tine Pi, mAniindu-se, I-a dat pe el chinuitorilor, pita ce va

plAti toata datoria.Afa fi Tat& meu cel ceresc va face Do ud, de nu

veil iert4 din inimile 'voastre, grefelele altora.Din toatA inima, sit iertAm altora cuvintele de ocarl,

cu care ne vatAma, §i sa zicem fra /ilor, chiar 0 celorceno urasc pe noi. SA iertam 0 datoriile, tend datorniculeste in neputintA sa ni-le plAteasca. Numai atunci putemfart ne rugAm lui D-zeu fi ne iartd grefelele noastre,firecum fi noi iertdm grefitilor nostril

Aceasta este cererea a cincia din Taldl-Nostru.

$i nu ne duce pe noi In ispiti I

lute° zi, Ionel 10 scrik, lucrArile 0 10 invAtk lectiilela mAsuta de lane). fereastrA. Afark era, foarte frumos.Razele cele Old?* ale soarelui se apropiarA de fereastrA,zimbind in odaitA, la Ione! 0 par'eA-i ziserA: BAetele,de ce stai to aici singur ? Vino afara 0 to joaca la calduracea dulce a soarelui !

Dar Ione! nu se opri din lucru, ci f0 zise: Vadeu bine cA voi vrefi sd and duce -/i in ispitd, sa -mi laslectiile nefacute. Dar astAzi dimineatA, in Tatdl-Nostru,m'am rugat lui D-zeu 0 am zis: .,SI nu ne duce penoi in ispdii I De aceea voiu sit ma tiu de cuvant. Mai

42

intiii sA-mi isprAvese lucrul si apoi voiu veni 1 i Ionelurma inainte cu lectiile sale. Nu trech molt Eii o fidsdricelveseld dete cu eiocul in ochiul de fereastra. Ea privet laIonel eu o eilutaturii vicleana qi par'ca ii zicea: Vinocu mine, baetele ! GrAdina este ca un raiu. Ce stai to aiciin odae, ghemuit la masa? Hai la joe, la veselie I Dar Ione!nici arum nu se opri din lucru, ei raspunse: De geaba,pasArica dragii, vrei to sd md duci in ispitd. De dimineata,m'am rugat lui D-zeu din suflet 9i am zis:.,Si nu ne ducefie not in isfiitd? i voiu sg, ma tiu de cuvant. Mai intaisa-mi ispravese lectiile, 9i apoi voiu veni. i Ionel tot scria.inainte. Dar el nu ispravise bine vorba ea pAshrica, sandWA ca cireful de lcingd fereastrd ii Intinse o ramura in-cArcata Cu cirece frumoase qi coapte ci, paech ii zicea:Ce atata silintri, bketele! Ia uitA-te la eire9ele mele! Asta-noapte s'au copt toate pentru tine! Lasii-te de lucru 9i vinoincoace 1

De geaba md ispilefti f i lie, eirevule, cu eire9eletale! D-zeu nu md lass sd rnd duci in ispild. intai sA-misfar9ese lucrul 9i apoi voiu veni. i Ionel i9i cetea inaintelectiile... Astfel 9colarul nostru isprilvi frumos toate lectiile.Apoi isi aduna iute cArtile 9i caetele, le a9eza qi dete fugaafara prin griidina, sarind 9i cantand.

Ce vesele i-se pareau lui acum toate: 9i razele soarelui,9i canteeul pasarilor, gi pomii cu poamele. i Ionel se desfataacum, fart nici o grije, elici i9i sfar9ise cu bine qiii inde-plinise pe dintregul datoria. El nu s'a ldsai sd fie dus inisfiitd de fiofta dufid cirefe. El n'a fiutut fi iViiit nici deplacerea eantecului pasArelei. i nici razele cele strdlucitoare

48

ale soarelui n'au fiutut sa-1 ispileascd. lonel era un fcolarstatornic in bine. El invinsese on -ce isfidd, fiind-ca, elintelegea bine vorbele: ..,Ci nu ne duce in ispita, ce le ziceain toatA ziva in ruga Domnului.

Poftele to ispitesc catrA multe lucruri si fapte neiertate.Pisma, mania, ura fi rdsbunarea adesea to duc in 41111,sd faci rdu deaproafielui. Aceste patru rele tti strica inimasili amAresc viaIa. Vrei al scapi de dansele? FA ea Tonel IGandeste-te si roaga-te adesea, $i urmeaza $i implineste ru-gaciunea : 5SY nu ne duce in ispita.

5S'i nu ne duce in isfiita, este a seasa cerere dinTatig-Nostru.

Ci ne mantue§te de cel rAu.

Era o zi de iarna. Eugenia si MArioara lelei MAriecerurA voe dela mama ca sa mearga la o mature a lor,care sedea in satul din apropiere. DupA pranz se imbrAcarabine, isi luara furcile de tors si plecara la drum. Fetitelemergeau vesel, inainte. Ele aveau sa treaca ci prin o micapadure. Pe neasteptate, incepih BA ninga din ce in ce maitare. Se porni un viscol cumplit. Pe data, zApada astupacalea. Bietele fete nu mai stiau ce Ea se facA. incepura BAplanga cu amar. Apoi se gAndira la D-zeu. Ele incepurasii. spue Tatell-Nostru. Mad ajunsertt la vorbele ci neincintuefte de cel rdu, craurA in genunchi si repetara detrei-ori, vorbele acestea. Apoi se ridicara si se uitarA intoate pArtile... in apropiere, zarira cam indosit, dupii nictecopaci, un tufic des. De pe acesta n'apucase sa mitt binefrunza. Peste frunze se gramildise zapada, incat se forma

44

un fel de acoperis. In vArful unei furci de a lor, legarl onAframa ro§ie; apoi o implAntarA in acel tuffs si ele se virarlin-nit'untru.

Viscolul sufla cu furie si astupa intrarea colibei. Vajiitulvantului, freamatul pldurii si glasul bufnitei umplurl degroaza pe sarmanele fete. Se gandeau la feare siilbatice, lakV ci la supArarea pArintilor, data ar fi Mkt de soartea lor.Dar mai pe urml, tot gandul si toata nAdejdea lor si-opuserl in D-zeu. Ele stiau d'acasit si dela scoall el numaisingur D-zeu be putelt ajuta, In primejdia in care se aflau.Atunci ele ingenunchiarl ci mai ziserA °data, cu multi in-credere, Tatal-Nostru. i repetarl iarasi de treiori cuvinteleci ne meintuefte de cel rift.

Apoi, linictite se strAnserl una Ilngl alta si ador-mirk'

A doua zi, esirl la Ware, dupl. lemne, mai multisateni. Dupl naframa cea rocie, aeltatil de furcii, aflarg pefetite $i be duserA acasA. Ele impreuna cu parintii lor mul-Omira lui D-zeu, el in noaptea aceea le-a mantuit de eelrau, in mijloeul pldurii.

Raul, de care in Tatal-Nostru cerem sa ne mantic-easca D-zeu, nu e numai moartea, ,si focul fi innecul, firasboiul, fi foametea, ,si nedrefitatea, ,si pisma, ,si mania.Raul este .yi neascultarea, fi nesufiunerea la cei mai in /elep /i.Raul este fi lenea ,si minciuna. Toate aceste rele nacajesesi amarese viata oamenilor. De aceea, de cite -ori un gladnecurat, eau o poftl neiertatA, on o faptl rea se incuibl ininima noastra si de cite-06 ne amenintl o primejdie deunde-va, sA ne indrepam on incredere, eu nAdejde si cu

46

iubire tetra Tatdl-Nostru, §i de sigur El ne va izbdvi decel rau.

Cuvintele Ci ne nuintuefte de cel rdu, formeazaa ,ceptea ,ci ceo din urrnd cerere din Tatdl-Nostru.

Ca a to este Impar Atia, $i puterea, si mArirea In veci. Amin!

Ajunsesem cu talcul lui Tatd1-Nostru pane la sfarsit...fntr'o diminea0 astfel fmi zise Ionel:

Tata, eu nu inteleg de loc vorbele aceste. Ca ato este impdrd(ia. . . . §i nici Andreiu Popescu, cel maibun scolar, nu le Ince lege.

0 sit viol esplic astii-zi si aceasta I Apoi la scoall astfelam vorbit elevilor :

Inainte si ceva dupe muartea lui Traian, imparatiaRomanilor se Intindea, vorba Romanului, peste noult tari sinoua: mall. De puterea imparatilor Romani tremurau dusmanii.De bogatiile si de marirea for se minunb. lumea. Minundlia,,ri puterea, fi mdrirea imparatilor dela Roma nu aveau, nuau si nu vor aveit seaman pe lume.

Pe atunci insa, imparatii Romani nu erau crestini, siInteo vreme deters porunci aspre, sa se asupreasca, sa sechinueasca si sa se omoare crestinii. Sute si mil de crestinimurira ca mucenici, pentru sfanta lege.

tntr'o zi, iata ca slujitorii dusera, legat, la imparat $ipe un episcop crestin, cu parul albit de batrinete. imparatulii cera sa se lepede de Cristos, a cdruia impdrellie, fifiu-/ere, fi mdrire nu be vede si nu le cunoaste nimeni,cum zicee. imparatul.

46

Te inseli, impOrate, rAspunse episcopul en tOrie.Cerul si pAinantul, vAzdullul si mArile Cu toate fAptuirileformeazA impdrdlia cea nemdrginitd a lui Cristos §i a Ta-tOlui din cer. Lumea si groaznicul tunet ci infricosatulfulger, toate le-a faeut TatAl-cel-din-cer, numai cu putereaeuvantului: A zis ,si s'a fdcut !

i ampule mAnoase, si pOdurile stufoase, si valurilespumegoase ale mArilor, si cantecul eel dulce al plsarilor,9i soarele, ci stelele cerului, si ostile ingeresti spun mdrirealui D-zeu. kid impdrdlia, fi puterea ,Si mdrirea lui Cristosci a TatAlui din cer, cAruia ne'nehinAm noi, crestinfi I Po-porul de sub stApanirea ta, impArate, :A poate rascula cipoate sA sfd,sie marea to imfidrdlie. Wile cu generalii ailintr'o noapte, se pot sculA in contra ta si sii-ti rdpeascdputerea. Un cutremur, un foe, o boalA ci moartea, in totminutul, pot sA to lipeascd de mdrirea ta cea streaucitoare.Vezi darn, cum a la impdrdlie, a ta putere fi a ta mdriresant de azi pe mane, sant tree . toate.

Din contra, imparAcia TatAlui ceresc, nimeni niciodatOn'o poate sfAsia. Anfidreitia lui D-zeu este vefnicd. Pulerealui D-zeu este nebiruitd i mdrirea lui neschimbdcioasd.Impdrdfia, fi puterea, ,ci mdrirea lui D-zeu an fost, santci vor fi dela inceputul si One la sfarsitul lumii, adech, invecii vecilor. Acum, cum poti 8a crezi, impArate, a m'acputeh IOWA de impAratul impriratilor, de D-zeul eel ade-vArat? Chinueste-ma, tae-ma, arunca -ma in foe; dar laga-rahsifi mor crestin!

Apoi, episcopul clizfi in genunclii, si, cu ocbii spre cer,aca dote laude lui D-zeu: Iar 7u, Doamne, priMefte suiletul

47

meu, ca a Ta este impirlitia, ,ci jtuterea, ,vi marirea, invecii vecilor. Amin !...

imparatul pagan fa foarte miscat de adevArul cuvintelorepiscopului. El it lass iarasi slobod ci porunci 01 incetezeen prigonirile asupra crestinilor.

Crestinii cei adevarati, cand prin rugaciune au scapatde relele ce -i bantuese, sau au ajuns la binele ce-1 doresc,dau laude lui D-zeu eu cuvintele:

Ca a to este imficireitia, ,uterea, fi marirea, invecii vecilor. Amin. Partea aceasta din urma. din Tara-Nostru se cheama cuvinte de laudo cAtra D-zeu.

SA' sfinle0 ziva Domnului.Era pe timpul aratului de primilvarA. inteo Dumi-

neca, dupe ce esisem dela biserica, ma intreba Ionel:Tata, de ce lucreaza ferarul astazi? D-ta si

parintele preot ziceti ca Dumineca nu se lucreaza...El lucreaza, fiind-ea, e silit sa lucreze; alt-cum,

mane o sa va fac o lectie la scoala, asupra acestei intre-bAri... i, in ziva urmatoare act -fel am vorbit elevilor mei:

Era prin anul 1850. Pe atunci, ziva DumineceisarbAtorile se tineau cu sfintenie de toata lumea: ci de

agricultori ci de meseriasi. Dimineaja se mergelt la sfttntabiserica, ci apoi ziva se petrecea, in familie ci pe la prieteni, inpovestiri cetiri nevinovate ci in binefaceri de tot felul. Totast-fel era, obienuit sa petreaca Duminecile ci sarbatorile siStefan, o calfa de dulgher din oraselul Nasaud. Acolo, intrael la un vestit meeter dulgher, roman de neam. Stefan sepuse harnic pe treaba. El lucra cu multa pefta. ci 170e

fi

si

ei

ei

48

buns. Yn cele dintai zile, el Isi castiga iubirea qi stimaatilt a stapanului mester, cat si a celorlalte calfe, n carelucrh impreuna.. Staptuiul ii incredinta lui supraveghereapeste celelalte calfe din atelier.

Sosi ziva Duminecei. Stefan se astepth, Inca de Sam-bata seara, sa le epos stapanul ca mane, Dumineca, fie-careeste liber sa mearga la raga Domnului si vaza detrebile sale. Dar stapanul nu le spuse nimic. Din contrale impart' lucru, pentru ziva de Dumineca. Lui Stefannu-i prea venih la socotealh' treaba aceasta; el ar fi voit samearga Dumineca la sfanta biserica si sa fie liber. Dar,cum era nou la stapan, deocamdata an zise nimic; ci in-ghiti si tacit, ea BA nu-1 supere. Ei lucrarl barbateste siin ziva de Dumineca. Dar in Sambata urmatoare seara,svazand ca stapanul iarasi le Imparte lucru pentru Dumineel,el isi lult inima in dinO si zise: Stapane, eu sant obisnuitde mic copil, sit merg Dumineca la sfanta biserica si, dad'lucrez in Dumineci sau In zile de sarbatoare, intreaga sap-tamana par'ea an mai sant om intreg. Fii bun si lasA-masa fiu liber I... Mesterul insa ii raspunse:

Luerul acesta an se poate, baete! Stii ca tu aisupravegherea peste ceialal0 lucratori si apoi, clack ai plechtu, en drept s'ar sere si ceialalti, qi lucrul ar ra'manea balta.

Dar fare ca sa ma due la sfanta biserica, an sepoate! Stii bine ca eu lenes an sant; Dumineca este zivaDomnului qi eu trebue sa o sarbez, ca doar sant crestin!Nu stiu eu dela parinti d'acasa, n'am invat,at la semi% sila sfanta biserica porunca: Sd sfinlefti ziva Domnului:)case zile set' lucrezi; iar a feptea sa o sarbezi f

49

Ei bine, raspunse stApanul, dute mane labiserich; dar sand va fi mult de lucru, trebue sa lucreziDumineca I ... Cine era mai vesel decat Stefan!

A doua zi, Duminech se sculh de dimineath, se sphlafrumos, se imbrAch in bainele cele mai bune pe vremeasfintei slujbe, plec,h la biserich. On cats evlavie nu se inchingStefan in Dumineca aceea!

Shpthmana urmatoare tree t muncind vesel. Sambathseara lush stapanul ii zise: Pentru mane avem mult delucrat, Stefane, i to trebue sa lucrezi !

Bine, dact nu se poate altminteri ISambhta a treia, sears, sand primi Stefan leafa sa,

10 florini jumatate cat i-se ehdea, cu 1 florin ci jumhtatepe zi, el zise stAptmului, inaintea tuturor lucrhtorilor:

-- Nu mi-se cad decat 9 florini. Poftim 1 florin sijumAtate indarat !...

Cum aca? zise stApanul. Atata ti-se eadepentru 7 zile!

u raspunse Stefan! Pentru Du-mineca trecuth nu primese nici un ban. Dumnezeu a datporunea: Sa sfinlefti ziva Domnului ; ,rase zile sa lucrezi;iar a fefitea s'o sarbezi! $i, dach am luerat Duminech, amluerat numai ca sa nu to supar pe D-ta! Bani nu primesepentru ziva Duminecei I D-ta, sthpane, fa cu ei ce voesti!...Sthpanul se rucina; dar nu zise nici o vorba plea dindulgberie, acash. Apoi trimise rhspuns lucrAtorilur ca Du-mineca stint liberi to/i sd meargd la bisericd fi sd-fivazd necare de trebile sale. 4

si,

Qi

.ei

Niei-de-cum,

yi

50

D-zeu a dat poruncri:Dumineca fi in sarbiltorile cele marl, creftinii sdnt

datori, sci lase la o park toate lucrdrile de mune(); sj5rea )1 slobozi ,ci a merge la sfdnta rugs a Domnului...

Numai trei soiuri de lucrAri stint iertate in sarbatori:r. Faptele bune, ca: ajutarea celor sdraci ci ajutorul

in primgdie.2. Lucrdrile trebuitoare yield, cum este curd /itul

casei allele.3. Lucrdri oncioase, pdzirea ordinei . . .

Datoriile omului cats sfanta biserica.La noi, in sat, era bunul obiceiu ca nici un flAcAu si

nici o fate mare nu se puteh cununa, dad' mai nainte numergeh la parintele preot, care ii cerceth dadi §tiu ci priceprugaciunile crectinecti, apoi ii spovedea. impartasia. Venisela noi un baecandru strain, care ajunsese varsta sa se casa-toreasca; dar el nu stilt nici Crezul niei Poruncile, nucunostea, aproape nimie din datoriile cele multe, ce le areomul in viafd... Dupii ce gasit ci o logodnica, parintelepreot n'a voit sit-i logocleasea; iar tinarul s'a suparat $i aspus ca el, daca parintele preot va cunuria, 41 va

legea §i se va face on -ce, numai sA se poath cununitcu aleasa Hotararea aceasta a facut atunci mult sangerau, in satul nostru; iar in Dumineca urmAtoare parintelepreot a vorbit, la sfanta slujba, despre datoriile omuluicats sftinta bisericii, in modul urmator:

Pe la anul 1656 era mitropolit al bisericei romanectiin Ardeal, Sava Brancovici. Dornnii asupreau greu, pe

.

§i-i

ci

nu-1passe

p

5i -a

lui...

51

iobagi. Yn zilele mitropolitului Sava Brancovici, Calvinii sehotarara s# traga pe Romani cu on -ce pret la legea cea

Romaniicalvineasca. Adeca nici mai mult, nici mai putin,fidrdseascd biserica al se face calvini.Dar ei nu voird sa se lepede de biserica for strdbund,

odatii cu cafiul. In cele din urma, mai marii tarii pro-pusera sse, traga in partea for pe mitropolitul romanesc.

intai prin fagadueli, apoi prin amenintari, au incercatdomnii sa-1 induplice ca sa partiseasca biserica sa. Dar mi-tropolitul static neclintit in legea sa.

Atunci unii domni incepura sa-1 balyocoreascd; cu voealui Voda it aruncard in inchisoare, in ora§elul Blaj. Daron -cat it amenintara cu fel de fel de pedepse, totul inzadar,ca prea vrednicul mitropolit declare ca el mai bine vrea

moard deceit pordseascd biserica ,Si fie fii sdi su-getefti, fie Romdni...

Mitropolitul Sava Brancovici ¢i -a implinit cu sfinteniedatoriile sale tetra biserica. El a iubit-o, a aparat-o, 9i inurma §i-a dat viata pentru dans&

Asemenea datorii are fiecare cretin Odra biserica§i, anume:

1. Fie-care trebue sit fie ,yi sd ramdie credincios bi-sericei pang la moarte fi, fund nevoe, mai bine sa moard,deceit sd o fidriiseascd.

2. Sa fidzeascii nevdtdmate vaza ,si sfintenia bisericei,ferindu-se de fafite rele fi de o via ,td fidcatoasci.

3. Sri munceasca ,si sd mareascii mdndria bisericeibrin fapte bune, prin daruri fi binefaceri.

4*

§i

sa sd-,si

hi

zi

52

4. Sei se supuie intru kale autoritillaor bisericesti,ciici Sitinta Scripture spune ca" tine nu ascultd de

este ca un pagtin ca un vames.

Datoriile copiilor cats parinti.Le lea Palagia a lslutului era, foarte amArata. Ea IA-

masese vaduvA, de mult. i, Iacob, fiul ei a exit un om rAu.In be sl asculte povetele mamei sale si sit-o omeneasch,naclijek si o supAra. tntr'o zi, mergand acasa arziu, mamA-sait mustra pArinteste pentru intarzierile lui, de noapte. Atunci,rautaciosul de baeat sit injure pe mama-sa chiarsA o ameninte en bAtae... Cum not nu sedeam departe decasuta ei, beata lelea Palagia veni la noi, atunci tarzinne spuse cele ce trebue sA sufere dela neornenosul ei,de bAeat I

Rau Meat ai, leleo Palagie, zise nevasta mea. A douazi, plectind dela intilmplarea aceasta, fAcui la scoala elevilormei lee/le asupra datorzilor copiilor ain't piirinii.

lath ce le-am spus :astAzi o sA vA vorbese despre datoriile ee be

au cofilii cats lor. Ascultati I

Acum 100 de ani, trAia in Iasi, marele oral al Moldoveiun mitropolit evlavios, cu numele Jacob Stainati.

Mitropolitul Jacob s'a nAscut cam pe la anul 1748, inArdeal. Parintii lui erau oameni foarte sAraci eraufiorcari; dar erau foarte cinstiti, Iacob, prin ajutorul luiDumnezeu, care it daruise cu minte mare si luminata, aajuns panA la scaunul mitropoliei, ce era, pe atunci

incept\

parintii

yi

bise-rico...

o

41

qi

58

cea mai inalta deregatorie la care putek sa se ridice unRoman. Celelalte deregatorli ale tirii erau ocupate, aproapeCoate, eu deregatori de neam, greci. In putine slujbeputeau sa ajungii barbati din neamul nostru romanese.

Iacob, ajuns mitropolit al Moldovei, nu se ruin debe sa spuie boerilor romani, ea el se trage din oameniraci, din popor; ba chiar sa falea cu aceasta, zicand caasa a voit Dumnezeu ca el, mitropolitul, sa fie cu atat maiumilit prin nastere, cu cat va sairui sa fie mai mare bine-facator al poporului.

Iata ce se povesteste despre marea dragoste datoriece arata, mitropolitul Iacob, catra mama sa.

Odata, a doua zi de Pasti, era pranz mare la mitro-politul Jacob, in Iasi. Cei mai de frunte boeri din Iasi eraula dansul, la masa. Era pe la mijlocul pranzului, cand de°data intra un slujitor sale gi vesti pe mitropolit di ineurte a sosit o femeie batrana, care spune ca-i de boo, dinArdeal i ca ar doe! BA vorbeasca cu inalt-Prea-Sfincia-Sa.

SA vie, s'o vad! zise mitropolitul, doritor, catotdeauna a vedea pe cineva din patria sa. Numai decatbatrana femee fu adusa inauntru. Ea era imbracatA lark"-neste: cu un stergar pe cap, cu o tundrA neagra, cu fota

incaltata cu opinci; dar era foarte curate si la chip sila haine. Ochii tuturor erau indreptai asupra mitropolitului.Avesta, racunoscand in acea batrana caranca, pe mama-sa,sa scoala numai decat dela mash*, merge inaintea ei, o im-bratiseaza, o saruta pe frunte, apoi o is de !MIA o punein locul sau, in fruntea mesei, zicand: Ad e localDumni-tale! Dumnea-ta ecti astdzi oaspele meu cel

sA-

si

1,n

si

si

64

mai de frunte! Apoi se intoarse atilt boerii, sari stateauuimiti de cele ce vedeau, si le vorbi inteastfel:

Da, boeri, in fruntea mesei, In local meu trebueso feazd aceea, care mi-a dat viata si a sadit in sufletulmeu, de and eram mai° copil, frica de D-zeu. Aceastavrednia femeie este mama mea. )Si mama este tot ceam eu mai scamp, pe pdmant. Iar cat pentru infati-sarea ei taraneasa, sa stiti ck, imbracamintea, ce o vedetipe dttnsa, este fala sufletului meu, fiinda e podoaba ceastumps a toorului romdnesc, talta Ord!

Mitropolitul Iacob nu s'a ru§inat sit stea alkturi cupArintii ski, tarani. El a fost un barbat foarte vrednic.inteansul s'a implinit invatatura Sfintei Scripturi, care zice:Cinste,ste pe mama to fi pe Mal Ida, atat grinvorbe cdt fi prin fapte, ca bine-cuviintarea came-nilor sd vie asupra to fi ca ea sd rdm die asupra-fi,pdad la capdtul viefii tale!

Datoriile CatrA bAtrani.Blieti rai, ea Iacob al lelei Palagia, au fost si mai stint

Inca. Tata o intamplare trista despre aceasta:A fost odata un unchia§ batran, batran. Dansul nici

nu mai putea sa vaza bine. Si manile ii tremurau. Si nu seputea lima bine, nici pe picioare. De aceea and sta lamash, cu fiul sau si cu noru-sa, i-se intampla cate-odatk saverse din lingura, pe fata mesei. Tinerii se scarbirh de elsi, dela o vreme, nu-1 mai lit'sara to, stea cu ei la mash, eiIi dadeau de mancare, deosebit pe vatra.

55

°data cand unchia§ul mama dintr'o farfurie, cumtremurau manile ca frunza, el schph farfuria jos, bleat sesparse numai decat. Nora unchia§ului se suphrh de lucrulacesta foarte mustra aspru. i ca sa nu spargh altefarfurii, cumpark pe seama bAtranului o farfurie de lemn.La vremea mesei, bitranul mailer, din vasul de lemn gi ofthdin greu...

inter) zi nepotelul sau se juch grin cash. El strangemai multe buchtele de scanduri mici gi incepA sh le potri-veasch una cu alta, in forma unui vas.

Ca faci tu? i1 intrebh tathl sau.Fac o farfurie de lemn, din care sh mananci

Domnia-ta gi mama, cand voiu fi eu mare, yi Domnia-Voastrh yeti fi bAtrani, ca bunicul!

Atunci bhrbatul §i muierea se uitarl lung unul la altul.Lor le phrura rhu de ceea-ce facura eu tathl for cel biitran.Lacrami de rufoine §i de durere incepurh sh le curgh dinochi. Din minutul acela iar puserh pe batranul for tats, lamash §i it iubeau, gi it respectau, §i ii iertau gregelile, cele facea, din slhbiciunea batranetelor.

Sd onorezi respectezi pe cei bdtra'ni, cad ei auviizut au trecut fieste mai multe intdmpldri. Ei scentmai intelepli la sfat si mai buni la inima decal mulli tineri.

Cinstqle pe Inualatorul tau.Ajungand in lectiile mele a vorbi gcolarilor, despre

cinstea cu care sant datori elevii catrA invAthtorii lor, le-amquo urmatoarea istorioara adavaratri:

li

si-1

fi sii,si

56

tntr'un ora§, din Romania, traiit, mai arum cativa ani,un batran invatator. Avea 72 de ani qi multi elevi §i elevetrecuserA prin manile lui, timp de 40 ani, cat muncisela §coalA.

lute° zi, aude batranul inva.cator el una din bunelelui eleve a ajuns, prin cAsatorie, nevasta ministrului TituMaiorescu el doamna Maioreseu e foarte laudath de toatalumea din Capita la regatului. Doritur de a-§i revedea eleva,bAtranul invacator merse cu drumul de fier, la Bucure§ti§i a doua zi se duse la sofa domnului Maioreseu.

Slujitorul anunta pe batranul invAtAtor. El este primit§i n'apuca sa sue bine treptele §i sa intre in minunatul salonal fostei sale eleve, cand deodatA aceasta se arata, ii strangemana cu iubire, it intreaba de sanatate, 11 a§azA pe un bogatfutuliu, langa dansa qi incepe sa-i vorbeasca eu recunoctintAde frumoasele sfaturi ce-i dada cand era eleva lui. La sfar§it,Doamna intrebA pe batranul invatator, clack' nu cumva arevre-o trebuinta de ajutor prin Bucure§ti §i data ea n'arputea sa-1 ajute eu ce-va. Venerabilul bAtran raspunde cudemnitate, ea n'are trebuin0 de nimic numai placereade a o vedea, 1-a fAcut sa vie prin Bucure§ti. Doamna invitepe invatator in seara aceea ca sa manance cu ea §i cubarbatul ei, domnul Ministru, care find §i clansul fiu deprofesor zicea Doamna, to va primi cu aceea§recuno§tinca ca §i mine. . invataturul nu puta sa re-fuze. Seara veni, mama cu domnul Ministru §i cu sofalui. Aceasta nu mai §tia, ce sa fach ¢i ce sa spunit bAtra-nului, ca sa-i arete ea nimie n'a uitat din cele ce oinvatase el.

§i

§i ca,

K7

Pe urma, sand era Ali is ramas bun batranul si sapiece, doamna scoase o cutie cu un frumos ceasornic de oursi dandu-i-1 zise:

Neuitate invatator, da voe uneia din cele mai re-cunoseatoare ale D-tale eleve sa - %i daruease,a acest ceasornie,ea un semn slab al iubirii si reeunostintii sale pentru D-ta;iar domnul Maioreseu ii dare!, frumos legat un esemplar dinscrierile sale.

Batranul invtgator nu pugs zice nimie si prim! acestedaruri preVoase. Laerami, ca bobul eurgeau din ochii lui...Stranse pe fosta lui eleva de mams si pleat.' cu inima plinAde multAmire.

invapitoruZ tata, Dumnezeu,Sant scampi/ sufletului meu.

*

.,Scolarii calra invatatori, slugile card stapdni, insfarfit, toil cei mici card cei marl, sant datori sii sepoarte cu supunere, cu ascultare fi cu cinste!

Datorii dirt seruitori.Silviu, baeatul proprietarului din sat, se purth foarte

rau cu servitorii lor. inteo zi veni la scoala o servitoarede-a for si mi-se 'Anse ca Silviu o injura, o impinge mereusi o loveste.

De ce nu-1 spui pe Silviu, parintilor lui?L-am spus adesea, domnule invatator; dar Silviu

nu prea aseulta nici de parin0. i, m'am gandit ea, plan-gandu-ma la D-ta, pe care stiu ea te iubeste si te einstelte,

58

dace -1 vei carts, doar el ma va mai slabi din vorbe reledin lovituri.

Bine, voiu ispravi eu cu Silviu ; du-te numai acasa.in class le-am vorbit apoi scolarilor mei, despre datoriilece le avem catre servitori. Iata, cam ce le spusei:

0 doamna bunk mama Ludovica B., avea peste capde lucru cu cei cinci copii ai sai. Cel mai mic era Inca la

Acesta &idea mamei mai mult de lucru dee& taciceialalci. Fara ajutorul servitoarei, Ecaterina, mama n'ar fiputut sa ingrijeasch bine de casa. Cand se zaria deservitoarea se scula intai. Ea aprindea focul in vatra,aducea ape de spalat si de beut. Apo' tot ea da de mancarepasarilor de casa. Servitoarea Ingrijea, de cuiburile gainilor,gastelor si a ratelor. Ecaterina deretica prin cash, si la bu-Marie. Ea spa% vase si rufe. Mamei abea ii mai ramaneavreme sa &easel bucate si sa vaza de copii si de camara.

Cand mama era silita sä piece de-acasa dupe treburi,Ecaterina ingrijea, en dragoste, de toti copiii. Ea le OM,le dedek de mancare vedea de ei, BA nu li-se intamplevre-un ran.

Ecaterina era o servitoare band fi cuminte.Dar si copiii o iubeau ca pe mama lor. Eugenia cea

de trei anisori se tines mereu de fusta Ecaterinei. De aceeasi mama, si tata vorbeau frumos cu Ecaterina. Ei ii dadeaumancare o imbracau, ca pe copilul lor. De Patti ii dadeauregulat plata, pe care au fost tocmit-o. Si atunci Ecaterinase due* pentru 2-3 zile acasa, la mama ei. Acesteia iida simbrioara, cu care biata ei mama se ajuth la nevoile ei...

si

tata...

alert,

si

$i

59

Duph-ce am ispravit istorioara aceasta, am chemat peSilvio sa ne-o povesteascrt si el, ci apoi i-am

Ce crezi, Silvie, cum ar fi dus-o mama Ludovica,dack nu ar fi avut ajutorul Ecaterinei?

Ar fi dus-o foarte greu.Co ai zice tu, daca spune, ca baeatul cel de

9 ani al doamnei Ludovica incepuse sa se nacajeascaloveascri, pe biata Ecaterina. Ce baeat era acela?

Era un baeat rau, nerecunoscator !insamna-ti si tu, si insamnati-va. cuServitoarea servitorul dau mare ajutor stapanilor

lor. Fdrd ajutorul for via /a ar fi Brea de tot. Pentruaceea, stapeinii acestora trebue sa vorbeascd

frumos cu ddn,rii, sci nu be zinc vorhe proaste. Ste-Windsd le dea hrana, haine ,si plate, cu care i-au tocmit.in cas de boald, sd-i caute ca pe copal for

Datoriile ce le are omul catra comuna sa.Inca nu aveam spital in comuna noastra. Si and era

boale grele molipsitoare, mai ales bolnavii saraci trebueausa fie dusi in spital, la ormul din apropiere. De aceeafruntasii satului ne hotariram sit faeem un spital comunal.in Dumineca urmatoare am vorbit la .Scoala de adullidespre datoriile ce be are omul tetra comuna sa. Atunciluasem ci pe Ionel, la gcoala. Si poporului adunat i-ammurit datoriile acelea cu urmatoarea intamplare:

oraqul Galati, de langa Dunrtre, in Romania, train,acum vre-o 60 de ani, o familie saracrt: tata, mama si fiiulfor Manole.

zis:

v'asci sa

totii:fi

fi fi cop iii

Si,l

si

lii-

in

60

Cu marl strildanii §i en mari jertfe, parintii facuserhce facuserti §i deters lui Mano le ceva infirtaturh. Mano leera, de 18 ani. Abil implinise aceasta varsta §i incepusesa simta in sufletul sau, o dorinth nespusa de a cabitoriprin OH departate. Credal, el eh pe acolo mai lute i§i vaputea face stare bung,. Parintii se impotrivira, eitta'va vremedorintii lui; dar mai pe urma, vaztind pe Mano le eh nisisomnul nu-1 mai prinde, se hothrira sh-i deb. voe sa piece...fl pregatira, ii deters ce puturii sh-i deh din micile foreconomii ; mama-sa ingriji frumos de toate bainele si rufelelui... Veni §i ziva de plecare. Tathl-sau it shruth tacut §iin urnah fugi repede, eaci nu voih, sa se arete cum il podi-de§te plansul. Mama-sa nu se mai satura, sarutandu-1,planghnd §i apunandu-i cum sa se pazeasch §i cum sh beeerie mereu.

Din Galati, Manole merse pana la Constantinopole side acolo, pentru-ca §tia, bini§or grece§te §i frantuze§te, peranga limba lui d'acasa, un frunta§ englez fl lug, in serviciulsau. Plecara prin canalul de Suez, la Indii. Stapanul muripe drum de friguri, §i Manole ajunse singur la Calcuta,capitala Indiei... Aci incepa Manole un negot. Prin munca,de§teptaciunea si economia lui, in cativa ani, i§i flien uncapital bunicel $i e§1 deasupra nacazului. Muncia, mereu §ieastigh intr'una... El deveni milionar si mare binefticatoral oamenilor cu adevarat nacajiti.

Erau 24 de ani de end plecase. Niel o lung nutrecuse aril, sa nu scrie parintilor sal, Para', sh nu be trimithbani §i alte lucruri ee se puteau trimite din a§a mare de-partare. Manole cu cat Inainth in varsta, en atata doriit

61

mai mult sa-si revaza parintii. Dar ce folds I El nu se pnteastt se miste din Calcuta...

Intl° aceea parintii lui murira. Manole 4i plttnse enamar. Pe urnitt imbiitrani si el ,Si de citteori nu ziceit in limbacopilttriei lui, in limba noastrit romitneasert:

Afteaptii drags moarte, ca sa mai vad odatdAcele viii frumoase in care m'am ndscut ;Sti Am( murind, pe sdnu-mi o lacrama infocatd...

Nu avil norocul acesta. Din milioanele ce stransese,in fiecare an, de CrAciun, Manole trimetea sume insemnatela prindiria din Galati pentru ajutarea sitracilor, cu lemnede foc cu haine. Deasemenea trimiteit ajutoare pentruscolarii sgraci dela scoala, unde inviitase el mai inttd carte

bisericei, in care a fost botezat pe ltingil care erauingropati parintii sai. In cele din urmil, in acel oral se fa'ciyi un spital pentru cautarea bolnavilor siiraci, tot pe chel-tueala binefitetitorului Manole... Toatii lumea it binecuvtotit.

Manole marl cu durerea, ea nu si-a mai vazut mttcar°data iubitul loc al nasterii sale, orasul Galati.

Ori cui e drag local ee l-a ndscut.Eu, frafii mci, on -unde as alutti,Nu mai gasesc ca dulcea nzea patrie.Eu stint Roman! si-mi place Mara nzea.

Fiecare sd ajute da l& pit/int% fcoala, biserica ,riate afeztiminte de binefacere.

2. &Ili PlateaSCd fiecare birurile pentru comund fisd poarte bucuros sarcinile fi on -ce deregiitorie, ce i-s'arda din partea obftei... atunci:

1.

si

ti si

62

3. dee silinta, ca locuitord comunei sd sepoa ci bucurd de drept fi de dreptate.

4. Prin modul sdu de vie /uire fi de ocupatiune,sd dea pilda bund tuturor locuitorilor.

s. Sd stiirue ca °amend sd poatii locui in case sd-ndtoase fi sd infrumse /eze ,ri sd infioreascd comuna sa inCoate privin /ele.

lubirea i datoriile catra patrie.

Ionel mrt rugase sa le spun la scoalh, vre-o intamplaredin rasboiu. Mi-a fost chiar Nine-venita dorina lui Ionelspre a le vorbi gi despre lubirea, datoriile ce le are

fiecare om catrd 15atria sa. lath, cam cum am vorbit lascoala de adulti elevilor mei mai maricei poporului, despreviteazul George din satul Gdndefti, in Romania.

*till, care mai de care mai ingrijitoare; umblau dingurA in gura printre aranii din satul Gandesti. Toti stiauca o at fie rasboiu cu Turcii. Unii spuneau chiar ch. Tamilau si trecut in Ieartt pradand ci jafuind satele. La o mashdela carcima, o mulOme de thrani fruntaci stateau imprejurulunei mese, avand inaintea for cate-o ulcich cu

Ei, oameni buni, ati auzit eh o sa fie rasboiu, zisemoe Graur, sorbind vinul cel porfiriu din ulcich. Ah!Doamne, cum nu mai sant in stare sa flu fi en pufcain mind...

Lag', moss Graure, ca ne vom duce not tinerii sit

ne lupthm, cdci voi a/i lufilat destul atdreindu-ne feara.Acum ne-a venit si noua randul sa ne batem cu Turciisa le aratam eh eroii dela Chlugareni n'au perit.

toll

4.1

§i

vin.

si

Sd-si

63

ToO sa mirarA de vorbele lui George. Cum putekdansul, un Oran, ss vorbeasca astfel.

(Ira, zise badea roan, sd trdeascd team!SA trileaseti ziserA aranii, desertand dintr'o sorbi-

tura ulcelele, ce stau in fats, lor...George impreuna en ceialalti tovartisi ai lui plecasera

la rAsboiu. Tot satul ii petrecuse Oua la margine. Mamelefi laid 41 sdrutau fiii, care plecau, urdndu-le izbdndd.Cu zile va duce/1, cu rile vd intoarceli, be de mamebrave fi Domnul sa va ajute sa infrangeti pe dufmanii toti, can plecau, iii sArutau nevestele copiii lor, luandu-$i

rAmas bun.George stirutti pe Catrina la comanda caprarului :

inainte! mars o pornirti spre orasul apropiat, deunde aveau sg, piece pe campul de rasboiu...

Sunase pentru a patra oars asaltul... Ziva aceea fusesenenorocoasA pentru Dupa trei asalturi Grivifatot nu fusese luata...

Romanii intsrici, luptau mereu... George trimetek dezor gloance in lagtirul turcesc... Mali inainteaza... Auajuns langti redutti... Pun seArile si vanAtorii deprinsi dincopilarie ea sa se eactire ca pisicile pe ziduri, urea cu re-peziciune scarile cele inalte... Dar si Turcii luptA dinintArituri... anturile sant pline de fasine si de trupurilesoldaOlor romani morti raniti.

inainte, copii, nu vs lasati strigh un buncApitan. Feciorii ii asculta... George apuel o .. Sueurmat de tovartisii sai bravi... Sare pe redutA in dreptul

/

1

I

ei

p,

ai

64

unui steag turcesc, puns maim pe el... Dar atins in pull*scapa steagul §i se rostogole§te in §ant...

Ura // e cuprinsaSolda0i victorio§i alunga pe Turci, care fug nkpraznie.

Ctind George s'a trezit, s'a vazut intr'un spital langatabard... imprejurul lui, in paturi, eamarazi d'ai lui,

Ei, mai George, dar sk totii ea le-o facurAmzise un tinkr vanAtor lovit greu de gloat* ! Ne trimi-sera ei mult timp gloan0 in came; dar nici noi nu ne-amlasat mai pe jos ; era drag sa fi veizut cum zburautivghele turcefli, impreunA cu fesuri qi se rostogoleau cani§te harbuzi, in vale.

Adevarat e vere, zise un altul au tras ei innoi de pe inthriturile for de pitmant; dar cand ne-a venitnoun apa la moark, i-am dat cateaua... He! he! Romanulftie sa se lupte pentru mofie, spuse un at treilea...

Am auzit ea §i Maria-Sa 7'arul s'a minunat de cu-ragiul tlackilor nostri. A dat la multi decoratii... D'apoi§i printul nostru... Doamne ce mai puiu de viteaz 1... Tottimpul cat a tinut rAsboiul, insemnat bine mirarilenoastre ne incurajk cu vorbe §i fapte.

D'abia ispravise de vorbit §i de afar se auzik unmare sgomot. infirmierii stau drepti cu maim la ehipiu...Bolnavii stau mirati... Up se deschise yi Printul se vAzaurmat de generali.

Toni soldatii strigara: Ural... privind pe viteazuleomandant.

Grivi /a I ...

*

raniti...

f/i

si

si-asi

65

Maria-Sa cerceta pe toci bolnavii, vorbi cu fiecaredoua trei cuvinte, asa ea toti soldatii se bucurau qi priviaula comandantul for ca la sfantul soare.

George al Saftei! zise printul, apropiindu-se depatul flacaului nostru.

Prezent ! raspunse George.Te-ai lufitat ca un bray, eqti vrednic a fi decorat 1

si -i prinse singur pe piept Tartatea Milliard.George sg, uith cu bucurie la acest semn de glorie,

ce-i atarna pe piept. Avelt §i el ee sa arate acasa, ea sa nu sezits ca a fost de geaba la rasboiu, sau ea a dat dosul...Printul urmat de generalii sai, eqi in strigatele de: Stitraeascd !

*

A doua zi, doctorii &cull lui George operaie ca sa-iscoata gloacul din pulpa... George suferea lini§tit fa'ra eascoata un tipat de durere...

Un doctor roman zise unui doctor strain de 'tiga el:Vedei... Cu curajul, cu care sufere durerea, tot

asa se qi lupta Romanul !George adornal. Operaia reqise pe deplin...Cand deschise ochii, dupa cateva ceasuri dete cu ochii

de o femee, care it privik aplecata asupra lui.Mirat, se uith George la dansa.

Ce, George? Nu ma mai eunclti? zise tinara failprivindu-1 cu iubire.

Cum, tu Catrino? Tu aici? Cum? Ai venit salup4i vi tu?

6

66

Nu, dragul meu, am venit sa aliu durerile soldatilor,1ngrijindu-i ca o mama, precuu a flout ci iubita noastraPrincess multe alte doamne de familie mare.

Bea aceste doctorii, ca sa to faci santitos §i sa zboridin nou, la lupta.

George bea doctoria, pe care i-o dete Catrina, §i maica ar fi sarutat-o, de nu i-ar fi fost ru§ine de camarazii sai...

Rrisboiul se sfarcise ci George plea. cu Catrina acasa...Ajun§i in marginea satului, toti le ecira inainte ca sa-iprimeasa... Toti lAudau vitgla lui George, pe care o po-vesteau prietenii Toti se uitau cu mirare la decoratiace-i stralucia pe piept... Lui Graur, unchimul satului, iiscaparau ochii uitandu-se la ea. E rdsfilata pentru octenii,care s'au luptat ca nicte bravi pentru fiairie, apoi, cralninddin dinti, zise: A,ri fi vrut se' mere eu la rdsboiu...Dar nu m'a lasat betegile mele de picioare. i cand aflaraca §i Catrina ingrijise de raniti, toate fetele se uitau la eacu un fel de sfieala ci mirare.

Tot satul ii petreca cu alaiu... Nu se auzia deck:Ce mandra pareche!... Par'ca-i Fat-frumos ci

Ileana Cosinzeana din povecti... Peste o saptamana, o nuntafrumoasa se faces in biserica satului... George §i Catrinaerau uniti pe viata de batranul preot al satului...

Bunul rolar Andreiu Popescu a recitat, apoi foartemiyeat bucata urmatoare :

Cand Patria iubita, in zi de sarbatoare, imbraca aleei haine de mandra frumseta, not toti, copiii ei, cu vorbede iubire, aca s'o salutam:

ai

*

lui...

,ri

67

0 Cara mull iubitd, din inimrt-mi iubirea spre tine seavanta! La ceruri, okra Domnul, indrept ruga-mi ferbinte:

Sd -/i dea, o bund mama, in lufild biruin /d, in pacefericirea; s'afungi, cum sufletu-mi to vedet set fi ceamai frumoasd ; sd fi cea mai bogatd; fi mun /i fi vdi,

rduri, orate, sate, in tine, Raiu sd fie. To/i fiii tai,ca trdeascd in veci; munceascd ford preget, laspornice ogoare, numele sd -/i dual cu glorie in lume.

Iar noi, Patrie sfanta, iar noi sa to iubim, a§a precumiubit-a Fecioara pe Iisus. Caci, cum sä nu iubeascaRomanul Ceara sa! Unde traesc qi tata, §i mama, t;ii fratioriiUnde a murit bunica, care pe a ei genunche duios malegana! E oare legatura mai sfanta decttt mormantul?eu, ,Si ai mei, Cu toti in tine azi traim; iar mane, de nechiama la lubld pentru tine, cu drag, cu dor, Ca jenyee, noimergem sd murim.

Mei, cum, o Doamne sfinte, al lumii Creator, sa nu-mijertfesc viata pentru aceasta Ceara? E oare colt intr'ansa,in care vitejia stramo§easca spade sa nu fi stralucit?

Veniti, veniti cu totii, in templul slant al pacii, infocoala, unde sa invata trecutele mariri

Veni i, veniti la qcoala, la templul sfant al piicii!a§a patria chiama pe micii ei copii. In focoala se invaidiubirea cdtra deinsa. In qcoala, pentru dansa, ne spune catritim; in §coala, pentru &Ansa, ne invata sa murim...

In sfarqit, dupli cateva cantece patriotice, le-am spusdatoriile tetra patrie, in chipul urmator:

6*

,si

!rain;fi

!

i

si

!

*

,

68

Patria este Ieara in care trAim, in care se vorbeqtelimbo roasts; ea este gloria pArintilor nostri. La auzulnumelui ei, inima ne bate mai tare, ciici pe pamantul eiam vAzut lumina zilei ; pe pAnifintul ei ne-au incalzit primeleraze ale soarelui qi aci se gAsese mormintele strilmoqilornostri iubiti. Neamul fa'rii patrie duce zile negre qi amareprintre strain, intocmai ca orfanul care, In lumea largo,n'are cui qi unde sAii piece capul.

Cu inima plinA de recuno§tintri, so multamim bunuluiD-zeu co ne-a dat o patrie iubith cots care santem datori:

z. S'o iubim din tot sufietul fi sii-i respectdm legile.2. Sd fidzim tuna rdndueald, ca to /i celdienii s'd

trdiasca in bung intelegere fi so- se ajute unii le alit.3. Sri munceascd fiecare ca patria sd Inainteze in

agriculturd, in industrie, in comerciu, in flank, in ante,in putere .Fi in vazii.

4. Fiecare sii-fi plateasca de bunii voe birurile, sd-fiimplineascil cu dragoste datoria fi mai ales serviciul militar.

5. in cas de pericol, fiecare sd fie gala all apardpatria cu biirbatie .Fi cu curaj, jerOnduli chiar fi via /apentru dlinsa I

Datorii catra cei moll.In ajunul lAsatului de came, a postului Paqtilor, e

Sdmbdta tuturor mor /ilor. Din intfimplare, atunci a fostingropatk mama unui qcolar al nostru. i, cum a fost o zifrumoasA, qi Inmormlintarea a fost dupA priinz la ora 3,am mers qi eu la petrecanie cu Ionel tiii Cu cativa dintre

69

ccolarii cei mai maricei si mai bine imbracati. Atilt la easamoartei, cat ¢i pe tale, si in cimitir am pov4uit pe scolarisa se poarte cuviincios, sr, fie seriosi aratandastfel ca sant ci ei part* la durerea conccolarului lor. Incimitir, la groapa, am cantat cu dansii un cantec do jale,obisnuit la inmormIntriri. *i la reintoarcere, am luat cunot c1 1-am petrecut pang acasa pe Ion Niculescu seolarul,pe a crirui mama am fost ingropat-o.

A doua zi, &And a venit Ia ccoala Ion Niculeseu. incea mai mare linicte seriositate, astfel am vorbit scularilor :

voi, iubici ccolari, la care morti trebue sr, vaganditi mai ales?... La aceia, care an murit pentru voi,pentru copii. CAti au murit ¢i cati vor mai muri necon-tenit ! Ganditu-v'ati vre-odata ce de parinti ci -au scurtatzilele muncind pentru copiii lor? Ce de mame s'au scoboratin groapa, inainte de vreme, sfArsite de durerile nacterii cide lipsele ce -¢i impuneau, ca sa sustinr, pe eopiii lor? *titivoi, cate mame an innebunit de suparare ci apoi an murit,pentruca le-au murit copiii? Gandhi -vA Ia tinarul Andreiual parintelui preot, care a murit in zilele aceste departe deparinli, de frali $i de prieteni, la Leifizig fn Germania/El a murit in varsta abia de 23 de ani, obosit ci mistuitde prea marea sin* la inv4Aturri! Ce jale a fost la casapreotului ; ce plAngere ¢i durere pe biata mama, pe frati,pe surori!

Ce de invA0tori si de inv4Atoare an murit tineri,mistuiti de ostenelele scoalei, fiinda iubiau copiii si nu seindurau sit' se despartA de ei Gandici-va la doftorii care aumurit de boale molipsitoare, ce le-au luat dela copii bolnavi,

vi

§i

linigtiti,

$titi

70

pe care se incercara ca sa -i scape! Gandhi -vit la acei oamenibuni care, in innecuri de ape, In foc, in timp de foamete,in timp de riisboaie, au dat copilului cea din urma bucaticade pane, cea din urma scandura de scapare, eel din urmaajutor, ca sa-1 scape de flacari! Asemenea morti sant nenu-marati. Fiecare cimitir cuprinde sute si mfi de aceste fiintesfinte care, data ar putea sa se scoale un minut macar dinmormant, ar rosti fiecare numele unui copil, caruia i-aujertfit placerile tineretelor, linistpa batranetelor, dragostea,mintea si viata lor! Neveste de doult-zeci de ani, tineri sibarbati in floarea varstei lor, carunti, toti mucenici vitejisi necunoscuti ai copilariei, atat de maxi si atat de nobili,incat pamantul nu produce destule flori, cate ar trebui sapresaram pe mormintele lor !

Chiar pentruca invatatorii yi prieteniinostri cei morti se odihnese pana la ziva cea de-apoi, inmorminte, in cimitir, mormintele sant casele si cimitiruleste orasul, sau satul celor morti.

Fiecare mormant sd fie adumbril, adecd plant& cuarbori, cu coplicei ,ri cu flori.

cimitirul trebue Imprejmuit cu zid, sau cu uluci,sire a fi ferit de stricdciunea vitelor fi de murddrii.Poteci, sau drumuri regulate si asternute cu petris, ca incea mai frumoasa gradina, trebue sa iillesneasch transpor-tarea mortilor, la locul destinat, precum si. umbletul oamenilor.0 mica bisericutii., in mijlocul cimitirului, intregeste frumu-seta si orandueala acestuia. Asa tinut in bung randueall,cimitirul este un loe placut, unde not cei vii, mergem eu

parintii, fratii,

71

drag, spre a petrece cateva clipite, in pomenire gi in ru-gAciuni, pentru scumpii nostri repausati.

Gandhi -va, dragii mei, cu recuno§tint6 la cei morti IA§a o sá va faced mai buni §i mai iubitori crara toti aceia,care vA iubesc qi se ostenesc pentru voi I

*

Toate datoriile omului se cuprind §i se indeplinesc iniubire.

Sd iubiti pe D-zeu din tot sufietul, din tot cugetul,din toatd inima ,ci cu toatd vdrtutea voastrd!

Sii iubiti pe afiroapele vostru ca pe voi infi-vd 1...Respectali fie mai marii vostri; respect* legile, fi

afezdmintele bisericei fi ale ocdrmuirei /

-4:141V-

Zabla de materii.Pagina

3Pregrairea lui Ionel pentru scoalittntaia zi do scoalrt 7

SO curat 12Mille rad 15Conscolarii lui Ionel 18Bunul scolar 19Ecaterina cea onestrt 21Fetita pismiititreatrt 23Cantina scolaril. 24Ionel bolnav de friguri 27Cum 1-am invatat pe Ionel *Tatiil-Nostrul. Tatill-Nostru

carele esti in cer 30Sfinteascii-se numele tau! 32Vic impitrrttia Ta! 34Facii-se voea Ta, precum in cer si pe pilmitnt! . . . 36Pane,a noastrrt cea de toate zilele, drt-ne-o nourt astral 38§i ne iarta noua greselele noastre, precum iertrtm noi

gresitilor nostri 39Ci nu ne duce pe noi in ispitrt! 41Ci ne mitntueste de eel rilu 43ca. a to este impiirtitia, Qi puterea, mrtrirea in veci. Amin! 45Sit sfintesti ziva Domnului 47Datoriile oinului tetra Banta bisericil 50Datoriile copiilor cats parinti 52Datoriile catra batrani 54Cinsteste pe inviitrttorul tau 55Datorli catra servitori 57Datoriile ce le are omul cittrit comuna sa 59lubirea ci datoriile dare patrie 62DaWrii cats cei morti . . . 68

si

si

si

---.1.0

.

. . , . .

Din

aiblioteca poporala a asociatiunii"au aparut :

Nr. I. Povestiri (I.) din viata taranilor romani, de loan Pop-Reteganul fil 20

Nr. 2. Povestiri (II.) din viata taranilor romani, de loan Pop-Reteganul fil. 20

Nr. 3. Despre cartile funduare gi intabulari, de Dr. ValerAfoldovan fil. 30

Nr. 4. Sfaturi bune. Trei disertatiuni, de Emanuil Ungurean,Dr. Elie Cristea §i. Nicolau Ivan fil. 20

Nr. 5. Casa parinteasca, crescatoarea indivizilor gi popoarelor,de. loan Popea, fost profesor la gimuasiul roman din

fil. l. 20Nr. 6. Despre testament. Explicarea articolului de lege X VI,

din anal 1876, de Dr. Valer Moldovan . . . . . fil. 30Nr. 7. Polite., telegraful, telefonul. Notiuni generale despre

institutiile poritale, de Gavr. Milled fil. 20Nr. 8. Icoane din istoria Grecilor vechi. Partea I. de V. Lazar fil. 20Nr. 9. Icoane din istoria Grecilor vechi. Partea 11. de V. Lazar fil. 20Nr. 10. Gradina de legumi, de loan F. Negrutiu fil. 30Nr. 11. Cultura cucuruzului, de loan F. Negrutiu fil. 20Nr. 12. Ionel. Principii morale §i cre§tinegti de educatiune

Cartea 1. Familia, de V. Gr. Borgovanu fil. 20Nr. 13. Ione!. Principii morale §i crefitinei}ti de educatiune

Cartea 11. lonel de un an, de V. Gr. Borgmann . fil. 20Nr. 14. Ionel. Principii morale si cre§tinegti de educatiune

Cartea Ill. Ionel papa la flese ani, de V. Gr. Borgovanu fil. 20Nr. 15. Ionel. Principii morale gi cre§tinegti de educatiune.

Cartea IV. lone] la koala, de V. Gr. Borgovanu . . fil. 20Nr. 16. Ionel. Principii morale ci cre§tinetiti de educatiune.

Cartea V. Ione! la roala vietii, de V. Gr. Borgovanu fil. 20

.1

. . ,

--"

Bra§ov,

7,

, ir7- ,:rst.

.

. . . . . .

. . . . . .

. . .