INSTITUTII POLITICE CURS 13-26.05.2015-CCR

CCR e unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,e independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.Scopul CCR este garantarea suprematiei Constitutiei,ea e garantul principiilor fundamentale de organizare si functionare a statului avand in vedere faptul ca respectarea Constitutiei,a suprematiei sale si a legilor este obligatorie(art 1 din Const). Scopul CCR nu trebuie confundat cu functia presedintelui de a veghea la respectarea Constitutiei.Vegherea la respectarea Constitutiei nu inseamna ca presedintele este si garantul suprematiei Constitutiei pt ca art 142 spune ca doar CCR e garantul suprematiei Constitutiei.

La respectarea Const nu vegheaza doar presedintele,ci toate autoritatile statului ,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si respectarii Const de toate institutiile statului e unul general,cuprinde toate formele activitatii statale si este efectiv ,adica se concretizeaza prin toate formele si caile de control statornicite intr-un stat.Atributia de a veghea la respectarea Const si la buna functionare a autoritatilor publice e realizata prin celelalte prerogative const ale presedintelui:

a)dr de sesizare a CCR cu obiectii de neconstitutionalitate asupra unor legi adoptate de Parl

b)dr de a cere CCR solutionarea unor conflicte juridice de natura constitutionala aparute intre autoritatile publice

c)dr de a initia la propunerea Guvernului,revizuirea Constitutiei

d)dr de a organiza un referendum consultativ cu privire la probleme de interes general.

Judecatorii CCR –CCR e formata din 9 judecatori numiti pe o durata de 9 ani,fara posibilitate de prelungire sau reinnoire a mandatului.3 jud ai CCR sunt numiti de CD,3 sunt numiti de Senat si 3 de Presedintele Romaniei(art 142 si L 47/1992).Toti jud sunt numiti de autoritatile publice alese prin vot universal.Conditii ce trebuie indeplinite pt a fi numit jud la CCR: inalta competenta profesionala,o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Componenta CCR se innoieste cu 1/3 din jud din 3 in 3 ani ,fiecare dintre autoritatile publice competente sa numeasca jud urmand sa desemneze cate un jud.Pt a asigura aplicarea sistemului de reinnoire,primii judecatori au fost numiti pe 3,6 si 9 ani de catre autoritatile competente,care au desemnat cate un jud pt fiecare dintre aceste durate. Jud sunt independenti in exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acestuia;dupa numire ei depun individual in fata Presedintelui Rom si a presedintilor celor 2 Camere ale Parl,juramantul de credinta,data de la care incepe exercitiul mandatului lor.

Numirea judecatorilor : a)depunerea candidaturilor la Comisia juridica a fiecarei Camere a Parl de catre gr parlamentare,de deputati si de senatori+ un CV si actele care fac dovada indeplinirii conditiilor de numire

b)audierea candidatilor de catre Comisia juridica a Camerei Parl care numeste judecatorul

c)intocmirea raportului Comisiei juridice ,care trebuie sa se refere motivat la toti candidatii

d)prezentarea in Camera a candidaturilor,la propunerea BP si pe baza recomandarii Comisiei juridice

e)audierea candidatilor in plenul Camerei

f)votul cu maj absoluta,al membrilor Camerei

g)depunerea juramantului individual in fata Pres Romaniei si a presedintilor celor 2 camere ale Parl

Numirea jud se face numai cu acordul prealabil exprimat in scris al candidatului.Pt jud numiti de presedinte,nu se aplica etapele enumerate mai sus,el este singurul responsabil de modul de selectie a candidatilor pt aceasta functie,el trebuie doar sa respecte conditiile const si legale de numire.

Mandatul judecatorilor –durata mandatului este de 9 ani ,a fost stabilita pt asigurarea continuitatii activitatii CCR si adaptarea in ansamblu a compozitiei ei prin inlocuirea 1/3 din totalul jud din 3 in 3 ani.Mandatul jud CCr incepe de la

data depunerii juramantului.Depunerea juramantului marcheaza momentul de la care incepe exercitarea functiei de judecator ,iar nedepunerea lui impiedica exercitarea atributiilor de jud al CCR.Incetarea mandatului intervine la expirarea termenului pt care a fost numit sau in caz de demisie,de pierdere a dr electorale,de excludere de drept ori de deces dar si in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni.

Incompatibilitati –art 144 stabileste ca functia de jud al CCR e incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.Incompatibilitatea nu se refera si la magistratii asistenti ai CCR,care nu fac parte din organul deliberativ de jurisdictie,regulile care li se aplica lor –in L 124/2000 si Regulamentul de organizare si functionare a CCR.Jud nu pot face parte din partide politice,sunt obligati sa-si indeplineasca functia cu impartialitate si in respectul Const si sa se abtina de la orice activitate sau manifestare contrare independentei si demnitatii functiei lor.

Raspunderea judecatorilor –pe toata perioada exercitarii mandatului,jud CCR nu pot fi trasi la raspundere juridica pt opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.Acest lucru reflecta independeta jud.Raspunderea juridica a jud poate sa imbrace atat forma raspunderii penale cat si a celei disciplinare.

Imunitatea judecatorilor –nu exonereaza jud de raspundere pt faptul ilicit ,ci e o garantie procedurala in sensul ca masurile prevazute de lege vor putea fi luate dar numai dupa ce anumite autoritati extrajudiciare cenzureaza faptele imputabile,existenta lor reala si dupa ce se verifica implicarea jud in acesta fapta.Fiind asimilati cu inaltii demnitari de stat,jud CCR beneficiaza de un regim special de imunitate,ei neputand fi arestati sau trimisi in judecata penala decat cu aprobarea BP al CD sau al Senatului,sau cu aprobarea presedintelui,la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ .Competenta de judecata pt infractiunile savarsite apartine ICCJ.Presedintele CCR e asimilat cu presedintele ICCJ iar ceilalti jud cu vicepresedintii ICCJ.

Independenta si inamovabilitatea judecatorilor –jud CCR sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.Independenta e

asigurata prin sistemul de incompatibilitati si prin interdictia de a face parte din partide politice si de faptul ca mandatul nu poate fi reinnoit.

Organizarea CCR-jud aleg prin vot secret presedintele acesteia,pe o perioada de 3 ani,mandatul lui poate fi reinnoit.Alegerea se face prin buletine de vot,sub conducerea celui mai in varsta jud,in 5 zile de la reinnoirea Curtii.E declarat pres,cel ce obtine maj voturilor judecatorilor.Legea prevede 2 tururi de scrutin.Atributiile presedintelui sunt prevazute de legea organica privind organizarea si functionarea Curtii si in Regulamentul acesteia.

Plenul CCR-activitatea CCr se desfasoara mereu in plen,Curtea lucreaza legal in prezenta a 2/3 din nr jud,plenul decide cu votul maj jud,cu exceptia situatiei in care CCR se pronunta din oficiu asupra initiativei de revizuire a Const,cand e nevoie de votul a 2/3 din jud.Plenul conduce activitatea de ansamblu a Curtii,in competenta sa fiind aprobarea Regulamentului de org si functionare a CCR,aprobarea bugetului si a programului de relatii externe.

Magistratii asistenti ai CCR- din ei fac parte prim-mag asistent,mag asistenti sefi si mag asistenti,numiti in functie,potrivit legii.Ei isi desfasoara activ sub conducerea pres Curtii.Poate fi numita ca mag asistent pers care indeplineste conditiile prevazute pt numirea mag asistenti de la ICCJ.

ATRIBUTIILE CCR

1)Controlul AJ-ea exercita controlul de const al legilor si al actelor cu forta echivalenta legii,in mod exceptional se pronunta si cu privire la alte aj.2 modalitati de exercitare a controlului:

a)control a priori-inainte ca legea sa fie promulgata si sa intre in vigoare.E un control prealabil,exercitat in abstracto(s.n. si obiectie de neconst).E un control care se face pe cale de actiune.

b)control a posteriori-asupra unei legi deja in vigoare.E un control concret(s.n. si exceptie de neconst),asigura accesul deplin al persoanelor la jurisdictia CCR.E un control care se face pe cale de exceptie.

Controlul faptelor juridice- nu toate faptele jur sunt verificate dpdv al const,ci doar cele care au legatura cu exercitiul puterii de stat.

2)Obiectia de neconstitutionalitate- art 146- CCR se pronunta asupra const legilor inainte de promulgare la sesizarea Pres Rom,a unuia din pres celor 2 Camere,a Guv,a ICCJ,a Av Pop,a unui nr de cel putin 50 de dep sau 25 de sen si din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Const.

3)Exceptia de neconstitutionalitate-controlul pe baza ei are caracter concret.Ea e o garantie const a dr si lib conferite cetatenilor pt apararea lor impotriva unor eventuale erori ale legiuitorului prin instituirea unor reguli neconst.Ea reprezinta un incident ivit in desfasurarea unui proces in fata inst jud,constand in contestarea legitimitatii const a unei prevederi legale dintr-o lege sau ordonanta de care depinde judecarea cauzei.Avand ca obiect o dispozitie legala de care depinde solutionarea cauzei,exceptia de neconst e caracterizata ca fiind o aparare de fond dar si un mijloc specific jurisdictiei const pt exercitarea controlului de const,cu o semnificatie proprie in procedura civila sau penala.

Sesizarea CCR se dispune de instanta in fata careia s-a ridicat exc de neconst printr-o incheiere motivata ce cuprinde p.de vedere ale partilor si opinia inst asupra exceptiei.Nu pot face ob exc de neconst prevederile legale a caror const a fost stabilita prin control a priori si cele constatate ca fiind neconst intr-o deciei anterioara a Curtii.Pot fi verificate urmatoarele:

a)Legile-se are in vedere legea ca aj al Parl,promulgat de presedinte dupa procedura din Const.Ob exc de neconst il poate forma numai o prevedere legala in vigoare,prin exceptie pot fi si legile sau ordonantele sau dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror ef jur continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare.

b)Ordonantele Guvernului- atat OG cat si OUG.Daca CCR e sesizata cu o exc de neconst a unei dispozitii dintr-o lege de aprobare a unei ordonante,ea isi extinde controlul si asupra ordonantei,ale carei prevederi nu pot fi disociate de legea de aprobare.Sunt exceptate de la acest control pe cale de exceptie orice alte

AN ,altele decat legile sau ordonantele precum hot Guv,ordinele ministrilor,normele metodologice etc.

4)Controlul constitutionalitatii : a)tratatelor sau al altor acorduri internationale- se face la sesizarea unui din pres celor 2 Camere,a unui nr de cel putin 50 de dep sau cel putin 25 de sen.Daca un tratat la care Romania urmeaza sa faca parte cuprinde dispozitii contrare Const,ratificarea lui poate avea lor doar dupa revizuirea Const.

b)regulamentelor Parlamentului- la sesizarea unuia din pres celor 2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 dep sau 25 sen.E un control de conformitate,se exercita numai in liminae litis,nu e nici sistematic,nici din oficiu,e unul posterior ,dupa ce regulamentul a intrat in vigoare.

c)initiativelor de revizuire a Const- legile const formeaza obiectul singurei atributii exercitate de CCR din oficiu,e singurul caz in care exista control sistematic.Avand ca obiect proiectele de lege sau prop legisl pt revizuirea Const ,are caracter preventiv si abstract.

d)initiativelor legislative populare-CCR face un control de const privind respectarea procedurii de initiere a unor propuneri legisl(minim 100000 de cetateni cu dr de vot si respectarea limitelor materiale privind initiativa).

e)Hotararilor Camerelor Parlamentului-la sesizarea unui din pres celor 2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 de dep sau 25 de sen.Aceste hot pot avea caracter normativ dar si individual.Legea nu face precizari cu privire la care din cele 2 tipuri de hot se poate pronunta CCR.

6)criteriilor constitutionale pt accesul in functie,exercitarea si indeplinirea atributiilor de Presedinte al Romaniei – 3 categorii de atributii ale CCR:

a)controlul respectarii procedurii pt alegerea Pres Rom si confirmarea rezultatelor sufragiului

b)constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei prezidentiale

c)avizarea propunerii de suspendare din functie a Pres Rom

7)respectarii procedurii de organizare si desfasurare a referendumului si confirmarea rezultatului acestuia-ref se poate organiza in urmatoarele situatii:

a)la cererea Pres Rom,dupa consultarea cu Parl, in probleme de interes national

b)pt demiterea Pres Rom

c)pt aprobarea revizuirii Constitutiei.

8)controlul constitutionalitatii activitatii partidelor politice-sunt neconst partidele sau organizatiile care prin scopurile sau activitatea lor militeaza contra pluralismului politic,a principiilor statului de drept,a suveranitatii,a integritatii sau a independentei Romaniei.CCR hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect const unui pp.Competenta Curtii e limitata numai la acele asociatii politice care au ca rol sa contribuie la difinirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor.

9)solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice-se face la cererea Pres Rom,a unui dintre pres celor 2 Camere,a primului-ministru sau a pres CSM,aceste litigii pot privi conflicte intre 2 sau mai multe autoritati const cu privire la continutul sau intinderea atributiilor lor,decurgand din Const.Sunt 3 conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pt interventia CCR pt solutionarea unui conflict:

a)Conflictul sa fie juridic

b)Conflictul sa fie de natura constitutionala

c)Conflictul sa fie intre autoritati publice.NU intra aici puterile publice,organizatiile sindicale,patronale,pp ori asociatiile.

Procedura in fata CCR –prin realizarea controlului constitutionalitatii ,CCR realizeaza o functie publica;procedura de control este de drept public.Exc de neconst nu priveste numai apararile paratului,intimatului,inculpatului,ci si ale reclamantului,recurentului,contestatarului,acuzatorului impotriva obiectiilor partii adverse,fiind de ordine publica.Ea poate fi invocata de parti,de instanta sau MP.Exc de neconst e o exc de fond,poate fi invocata oricand,in orice faza a

desfasurarii procesului dar si al punerii in executare a hot jud.Dupa ce este invocata,cel care a invocat-o nu poate ulterior sa renunte iar solutionarea ei nu poate fi intrerupta ori suspendata.In timpul solutionarii ei,partile ce se afla in fata CCR au posibilitatea de a pleda la CSJ.

Regulile ce se aplica in fata inst constitutionale sunt diferite de cele in fata inst civile sau penale pt ca si activ ei e diferita de a inst jud.Institutia recuzarii judecatorului constitutional-daca se aplica jud de la inst jud nu se poate aplica si celui de la inst const.Acesta nu judeca litigiul dedus in fata inst jud,ci se pronunta doar cu privire la const unei norme legale aplicabile litigiului.Solutia finala care intereseaza partile din litigiu este luata de inst jud ce sesizeaza Curtea cu exc de necons.Jud const apara ordinea const si suprematia Const iar obiectivitatea lui in hot pronuntata nu poate fi pusa la indoiala in functie de gradul de rudenie sau afectiunea fata de una din parti.Deciziile CCR nu sunt luate de un jud anume,eliminandu-se astfel posibilitatea unei decizii partinitoare fata de una din parti.Printre instantele in fata carora avocatul nu poate pleda sau pune concluzii datorita existentei unei incompatibilitati legate de gradul de rudenie cu jud instantei respective nu se numara si CCR.

Nu poate exista motiv de abtinere pt jud const in cazurile in care un avocat ruda a sa ar apara in fata CCR interesele clientului sau legate de ridicarea unei exc de neconst.Daca abtinerea sau recuzarea jud de la inst jud e intemeiata pt ca sunt motive ce ar putea altera actul de justitie si s-ar crea inegalitate intre justitiabili,abtinerea sau recuzarea jud const nu poate fi primita pt ca munca a e de a corecta inadvertentele dintre legi si Const si scaparile legiuitorului in adoptarea unor legi contrare Const.Jud const trebuie sa vegheze la respectarea suprematiei Const si nu este cel care imparte dreptatea uneia sau alteia din partile din proces.El rezolva o problema ce intereseaza intregul sistem normativ al statului,nu interesele unei anume parti implicate in proces.

Munca jud const se bazeaza pe corelarea si interpretarea normelor in concordanta cu Const,un rol deosebit il are avocatul care nu doar ridica probleme de necons,dar si ofera solutii acelor probleme.Activ avocatului vine in sprijinul magistratului de la CCR.

Actele CCR –CCR adopta decizii,hotarari si emite avize.Specific pt justitia constitutionala nu e autoritatea de lucru judecat,ci obligativitatea erga omnes ,fiind un efect ce se apropie de cel al legii si nu de cel specific hot jud definitive.Deciziile si hot CCR se pronunta in numele legii,rezulta caracterul jurisdictional al acestor acte.Exista 3 tipuri de decizii:

1)decizii care se bazeaza pe compararea textelor criticate cu cele constitutionale

2)decizii care in interpretarea textelor constitutionale privitoare la dr omului dau prioritate reglementarilor internationale,cand acestea sunt mai favorabile

3)decizii care se fundamenteaza pe determinarea continutului conceptelor constitutionale

Reglem const si legale prevad expres efectul pt viitor al deciziilor CCR,aplicandu-se principiul general al neretroactivitatii,deciziile se bucura de autoritate de lucru judecat absoluta sau relativa dupa cum e vorba de respingerea sau admiterea exc de neconst.Deciziile CCR de solutionare a unei exc de neconst sunt definitive,efectele difera dupa cum e o decizie de confirmare sau infirmare a const dispozitiei atacate,efectele deciziei sunt erga omnes.

Deciziile,hot si avizele CCR se publica in MO,P1.Jud care a votat impotriva unei decizii a plenului Curtii poate formula opinie separata sau recurenta care se publica in MO,P1,impreuna cu decizia.Deciziile ,hot si avizele se redacteaza in scris de mag-asistent care a participat la dezbateri,sub indrumarea jud-raportor.Termenul de redactare e de cel mult 30 de zile de la pronuntare.Deciziile,hot si avizele se certifica de presedintele CCR si de mag asistent care a participat la dezbateri si primesc nr in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta separat pt decizii,hot si avize.Toate deciziile CCR date in solutionarea obiectiilor si exc de neconst prin care se constata neconst unei legi sau ordonante au ca rezultat obligarea Parl sau a Guv de a pune de acord prevederile neconst cu dispozitiile Const.Pana la realizarea acestei obligatii prevederile neconst raman in vigoare,dar se suspenda aplicarea lor.Dupa 45 de zile de la publicarea in MO a deciziei de neconst a CCR,daca obligatia de mai sus nu a fost realizata,legile si ordonantele respective isi inceteaza efectele.