IP 34693 07-11-2011 MemoriuTehnicStatieDeEpurare-Rezistenta

Romania-Bihor-Oradea

str. Aluminei, nr. 1, et. 7, ap. 26

Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421

e-mail:[email protected]

J05/2418/2004

cod fiscal: RO 17073600

UNI EN ISO 14001:2004

UNI EN ISO 9001:2000

Trezoreria Oradea cont: RO 04 TREZ 0765 069x xx00 3861

Transilvania Oradea cont: RO 45 BTRL 0050 1202 7804 29xx – RON

Transilvania Oradea cont: RO 93 BTRL 0050 4202 7759 18xx – EURO

Lucrarea:

„ Construirea unui incaperi de depozitare

butelii acetilena ”

Proiect nr., f aza,

907/2010 D.T.A.C. + D.T.

Amplasament:

RO, Jud. BIHOR, Mun ORADEA,

Calea BORSULUI, Km. 5

Beneficiar:

S.C. COMPA/IA DE APA ORADEA S.A.

Proiectant:

S.C. RO/O AQUA S.R.L.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





FISA DE RESPONSABILITATI

ÎNSU�IREA DOCUMENTAŢIEI:

�ef proiect: Arh. Nicolae CRETU ...................................

COLECTIV DE ELABORARE REZISTENTA:

�ef proiect: Arh. Nicolae CRETU .................................

Proiectat ing. Marcela FUTO ................................. Desenat ing. Tamas SOLYOM .................................

Evidenta modificărilor documentului:

ACEST DOCUME�T �U POATE FI REPRODUS, EXPUS SAU FOLOSIT Î� �ICI U� ALT SCOP DECÂT PE�TRU CARE A

FOST COMA�DAT ŞI EXECUTAT! I�FORMAŢIILE CO�ŢI�UTE Î� ACEST DOCUME�T �U POT FI TRA�SMISE LA TERŢI SAU FOLOSITE Î� ALTE

SCOPURI FĂRĂ ACORDUL SCRIS S.C. RO�O AQUA. S.R.L.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





BORDEROU PIESE SCRISE

1. FOAIE DE CAPĂT

2. FI"A DE RESPONSABILITĂTI

3. BORDEROU PIESE SCRISE

4. BORDEROU PIESE DESENATE

5. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

6. STUDIU GEOTEHNIC

7. CAIETE DE SRCIN

Intocmit:

Ing. Tamas Solyom



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





BORDEROU PIESE DESENATE REZISTENTA

PLAN FUNDATII SI DEATLII ......................................................................................... 1R

DETALII DE SAMBURI SI AGRAFE .............................................................................. 2R

PLAN ARMARE SI COFRAJ CENTURA SI DETALII DE GRINZI .................................. 3R

EXTRAS PT GRINZI ...................................................................................................... 4R

PLAN SARPANTA ......................................................................................................... 5R

Intocmit:

Ing. Tamas Solyom



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

Pe baza partiului de arhitectură propus de către arhitect, s-a trecut la întocmirea proiectului de rezistenŃă pentru construirea construirea unui incaperi de depozitare butelii acetilena la Statie de Epurare Oradea, calea Borsului, Km. 5.

Caracteristicile geotehnice ale terenului de amplasament conform Studiul geotehnic elborat

de SC VEMAT SRL ORADEA permit realizarea construcŃiei propuse în următoarele condiŃii:

• Presiunea conventionala de baza, comform STAS 3300/2-85 este Pconv=272 kPa.

• Conform normativului P 100/1-2006, zona seismica in care se afla obiectivul are coeficientul de calcul seismic Ks=0.12g şi perioada de colŃ Tc=0.7 sec.

• Adîncimea de îngheŃ conform STAS nr. 6054/1977 este -0,80 m. Solutia de fundare este cu fundatii continue din beton armat monolit sub zidurile. Fundatiile se vor arma conform detaliilor prezentate in partea desenata. In blocurile de fundare se va folosi beton C8/10, in cuzineti si in centurile fundatiilor se va

folosi beton C25/30, armatura PC52 si OB37, conform indicatiilor date in piesele desenate continuite de acest proiect.

PereŃii portanŃi sunt realizaŃi din zidărie de cărămidă cu goluri verticale calitatea I, marca 75, clasa C1, cu mortar M10 în grosime de 25 cm, sîmburi de beton armat de 25cmx25 cm,cu centuri din beton armat la partea superioară.

Acoperişul grajdului nou este tip şarpantă. In vederea asigurarii calitatii executiei pentru fundatii se vor studia urmatoarele: -NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. -NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1. Producerea betonului. -NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea strucutrilor de fundare directa. -CR6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie. -STAS 10107/90 Elemente din beton armat. -P100-1/2006 Cod de proiectare seismica prevederi de proiectare pentru cladiri. -STAS 6657/1-76 Tolerante si Abateri. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor respecta prescriptiile normelor de protectie a muncii

editate de C.M.Ind. 1981.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





De asemenea se vor respecta prescriptiile prevazute in Norme de prevenirea si stingerea incendiilor, editia M.C.Ind.1982.

Se vor respecta de catre beneficiar si executant prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Aceste masuri nu sunt limitative, executantul urmand a lua toate masurile necesare in vederea prevenirii oricarui pericol.

Intocmit: ing. Marcela FUTO VERIFICAT : Verificator de proiecte atestat MLPAT



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Calculul capacitatii portante a terenului:

-presiunea conventionala de bază este: convp = 272 kPa

B=0.45m – latimea fundatiei continue Df=0.90m – inaltimea fundatiei continue pconv = p conv + CB + CD

CB = p conv K1(B-1)=272x0,1x(0,45-1)= -14.96 kPa

CB – corectia de latime ;

CD = 80.744

29.0272

4

2−=

−=

−x

DxP f

conv kPa

CD – corectia de înaltime (adancime). pconv = 272-14.96-74.80= 182.24 kPa Concluzie: -se verifica. Orice modificare adusa prezentului proietc se va face cu acordul proiectantului pe baza de

note sau dispozitii de santier. Se vor respecta normele P.S.I. si normele de securitatea muncii in timpul executiei.

Intocmit:

ing. Marcela FUTO

VERIFICAT : Verificator de proiecte atestat MLPAT



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





I. LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ CARE TREBUIESC RESPECTATE PE TIMPUL EXPLOATĂRII CONSTRUCŢIEI

1. Legea nr. 10/1995 - privind siguranţa în exploatare calitatea în construcţii 2. Normativ tehnic privind reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii speciale, indicativ

P95/1977 B.C. 11/1977; 3. Normativ tehnic departamental privind lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la

clădiri şi construcţii speciale indicativ CP 177/1978, B.C. 4/1979; 4. Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a Cărţii

Tehnice a Construcţiei, indicativ C167/1977; 5. Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv

supravegherea curentă a stării tehnice a acestora, indicativ P 130/1988; 6. La execuţie se vor respecta normele şi normativele tehnice în vigoare, în special NE

012/1999, C140/86.

II. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎNTREŢINEREA �I REPARAREA OBIECTIVELOR DE CONSTRUCŢII

Construcţiile vor fi folosite numai în scopul pentru care au fost proiectate, cu

respectarea strictă a condiţiilor de exploatare prevăzute în documentaţiile tehnice. Schimbarea destinaţiei, supraetajarea sau executarea oricăror alte modificări care ar putea afecta rezistenţa construcţiilor sunt strict interzise şi se sancţionează conform legii.

Unităţile beneficiare nu au dreptul să aducă nici o modificare construcţiilor. În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate se pot aduce numai acele modificări prin care nu se afectează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor. Astfel de modificări se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat, avizat de proiectantul general şi numai cu acordul organelor I.T.C.

Exploatarea, întreţinerea şi repararea învelitorilor Asigurarea funcţionalităţii şi durabilităţii învelitorilor şi prevenirea degradării premature

impune beneficiarilor de investiţii respectarea unor reguli generale de exploatare şi măsuri de întreţinere corespunzătoare şi anume :

- curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a jgheaburilor, doliilor, gurilor de scurgere, burlanelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale, inclusiv reparaţii locale şi mici înlocuiri;

- îndepărtarea de pe învelitori a depunerilor de praf industrial aderent, a vegetaţiei şi a acumulărilor de zăpadă pentru a nu se depăşi încărcarea normată de calcul.

Aceste operaţiuni se fac cu ajutorul lopeţilor de lemn şi a măturilor, iar personalul care se ocupă de acestea va purta încălţăminte de piele sau cauciuc. Este cu desăvârşire interzisă spargerea stratului de gheaţă prin lovire, precum şi folosirea, pentru operaţiunile de curăţare, a obiectelor contondente, lopeţilor metalice, răngilor etc.;



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





- supravegherea structurii de rezistenţă pentru a nu permite sau pentru a remedia degradările care ar conduce la deteriorarea învelitorii;

- reducerea accesului şi a circulaţiei pe învelitoare la strictul necesar, pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere mai sus menţionate, precum şi pentru curăţirea coşurilor, a zăpezii sau pentru eventualele lucrări de reparaţii. Accesul şi circulaţia se vor rezolva cu ajutorul unor scări sau podine de circulaţie mobile sau fixe, aşezate pe învelitoare. Depozitarea materialelor se va face pe platforme sau podine special amenajate;

III. INSTRUCŢIUNI PENTRU SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STĂRII

TEHNICE A CONSTRUCŢIILOR

GENERALITĂŢI Supravegherea curentă priveşte toate obiectivele de construcţii din dotare şi are

caracter permanent. Durata supravegherii coincide cu durata efectivă de existenţă a construcţiilor urmărite;

Supravegherea curentă a stării tehnice se execută vizual (prin observare directă) şi cu ajutorul unor mijloace de măsurare simple, de uz curent. Obiectivele supravegherii curente a stării tehnice a construcţiilor sunt :

- depistarea şi semnalizarea, din fază incipientă, a situaţiilor ce periclitează aptitudinea pentru exploatare a construcţiilor sub aspectul durabilităţii, siguranţei, confortului şi economicităţii, în vederea luării, din timp, a măsurilor de intervenţie necesare pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora;

- strângerea centralizată de date cu privire la starea tehnică a construcţiilor, în vederea fundamentării deciziilor organelor de conducere ale titularilor de investiţii şi ale beneficiarilor de dotări.

- evidenţierea aspectelor negative şi pozitive cu caracter generalizat în comportarea construcţiilor, în vederea îmbunătăţirii proiectării, execuţiei şi exploatării, precum şi directivării în construcţii.

Organizarea supravegherii curente a stării tehnice a obiectivelor de construcţii din dotare este sarcina beneficiarului, care o execută cu personal şi cu mijloace proprii.

Supravegherea stării tehnice a construcţiilor se face în baza proiectului de construcţie şi a instrucţiunilor scrise ale proiectanţilor, cuprinse în Cartea tehnică a construcţiilor.

Conducerea unităţii va numi prin decizie un responsabil cu urmărirea comportării construcţiilor, care răspunde şi de Cărţile tehnice ale construcţiilor din dotare şi care va răspunde direct în faţa conducerii unităţii.

Conducerea unităţii, împreună cu responsabilul pentru urmărirea comportării construcţiilor pe unitate, vor numi, din rândul oamenilor care activează în obiectivul respectiv, câte un responsabil cu urmărirea fiecărui obiect de construcţie.

Rezultatele supravegherii curente a stării tehnice a construcţiilor se înscriu în Jurnalul evenimentelor din Cartea tehnică a construcţiilor, conform normelor C167/1977. Beneficiarii dotărilor întocmesc anual o situaţie asupra stării tehnice a construcţiilor din dotare, potrivit



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





modelului din Anexa 3 a normelor P130/1988, care va cuprinde principalele deficienţe constatate diferenţiat pe tipuri de construcţie.

Această situaţie se păstrează prin grija responsabilului cu urmărirea construcţiilor din unitate şi se prezintă organelor de decizie şi organelor de control.

Obligaţiile de organizare, îndrumare şi control a activităţii de urmărire curentă a comportării construcţiilor revine conducătorilor unităţilor beneficiare.

Valorificarea rezultatelor urmăririi curente se face de către beneficiarii dotărilor, care, în urma semnalării unor situaţii ce afectează aptitudinea pentru exploatare a construcţiilor, vor lua imediat măsuri de intervenţie şi reparare, consolidare etc., adecvat gravităţii situaţiei.

Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiilor are următoarele obligaţii : - să cunoască instrucţiunile scrise ale proiectantului pentru urmărirea construcţiilor din

dotare; - să cunoască conţinutul Cărţilor tehnice ale construcţiilor şi să le completeze conform

prevederilor normelor C167/1977; - să instruiască responsabilii obiectelor de construcţii numiţi de către conducerea unităţii

cu privire la sarcinile lor; - să verifice sesizările responsabililor obiectelor de construcţii şi să controleze personal,

comportarea tuturor construcţiilor din unitate o dată pe trimestru şi după orice eveniment deosebit ( cutremur, inundaţii, ploi torenţiale, căderi masive de zăpadă, incendii, supraîncărcări accidentale cu materiale etc.);

- să sesizeze conducerea unităţii asupra deficienţelor constatate şi să propună măsuri de intervenţie;

- să întocmească anual situaţia asupra stării tehnice a construcţiilor din dotare; - să participe la controalele periodice în vederea întocmirii programelor de întreţinere şi

a planului de reparaţii curente şi capitale;

LISTA ORIENTATIVĂ A FENOMENELOR SUPUSE URMĂRIRII CURENTE

1. Defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei: - fisuri sau crăpături în pereţii portanţi din zidărie de cărămidă, care pot să apară fie ca o

consecinţă a unor tasări diferenţiate mari, fie datorită unor eforturi din dilatări sau contractări. Dacă aceste fisuri sunt continue pe întregul perete şi se continuă şi în fundaţii, se va consulta proiectantul;

- încovoierea vizibilă cu ochiul liber a elementelor de planşeu; - încovoierea sau flambajul, precum şi ruperea unor elemente din lemn la şarpantă; - tasarea construcţiei sau mişcări ale acesteia, manifestate prin desprinderea trotuarelor

de protecţie; - se va da mare atenţie evitării şi eliminării oricăror surse de infiltraţii de ape la fundaţiile

clădirilor, care pot avea drept consecinţe tasări sau ridicări ale unor zone de construcţii, aceasta cu atât mai mult cu cât terenul de fundare este argilă contractilă;

2. Defecte care pot diminua confortul:



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





- apariţia condensului pe suprafaţa interioară a elementelor exterioare de construcţie (umezirea suprafeţelor, mucegai etc.);

-apariţia de igrasie la pereţi.

Intocmit:

ing. Marcela FUTO



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Se aproba Directia Judeteana de Control al Calitatii Ing. Adriana Lipoveanu

Către D.J.C.C., BIHOR

Oradea, Str. Vasile Alecsandri, Nr.21-23

Obiectiv: Construirea unui incaperi de depozitare butelii acetilena Beneficiar: S.C. COMPANIA DE APA ORADEA S.A. Amplasament: RO, Jud. BIHOR, Mun ORADEA, Calea BORSULUI, Km. 5

Prin prezenta supunem aprobării D-voastră stabilirea fazelor determinante pentru asigurarea rezistenţei, calităţii şi siguranţei în exploatare a construcţiei

Fază determinantă armare şi cofrare fundaţii Fază determinantă armare şi cofrare grinzi si centuri peste parter Fază determinantă recepţia structurii

Intocmit: ing. Marcela FUTO



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR PR. NR.: 907/2010 INVESTIŢIA: Construirea unui incaperi de depozitare butelii acetilena BENEFICIAR: S.C. COMPANIA DE APA ORADEA S.A. SPECIALITATEA: REZISTENŢĂ

în calitate de beneficiar-reprezentat: prin ..................................................... în calitate de proiectant-reprezentat: prin: ing. Marcela FUTO în calitate de executant-reprezentat: prin ....................................................... În conformitate cu Legea nr. 10/1995, H.G. nr. 261/94, H.G. 272/94, H.G. 273/94 şi normativele în vigoare.

Stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii: Nr Verificarea fazelor principale Participă Obs crt P B C I 0 1 2 3 4 5 6 1. Predare - primire amplasament şi trasarea construcţiei P B C - --- 2. Recepţia terenului de fundare G B C - --- 3. Cota de fundare - B C - --- 4. F.D. Armare şi cofrare fundaţii P B C I F.D. 5. Aspect beton fundaţii - B C - --- 6. Recepţia infrastructurii (fundaţii + umpluturi) P B C - --- 7. Armare si cofrare samburi P B C - ---

8. Aspect beton samburi - B C - ---

9. F.D. Armare şi cofrare grinzi si centuri peste parter P B C I F.D. 10. Aspect beton grinzi si centuri peste parter - B C - --- 11. F.D. Receptia structurii P B C I F.D.

Legenda: P – Proiectant, B – Beneficiar, C – Constructor, I – Inspector, G - Geotehnician

BENEFICIAR:

PROIECTANT:

ing. Marcela FUTO

EXECUTANT:

RTE



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





CAIET DE SARCINI - INFRASTRUCTURĂ, CONSTRUCŢII Construcţiile din prezentul proiect se încadrează în următoarele categorii şi clase: - categoria de importanţă “C”/ clasa de importanţă III 1. Terasamente Lucrările de terasamente - săpături şi umpluturi - din prezentul proiect sunt lucrări

obişnuite, în pământuri obişnuite. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de săpături şi umpluturi se va face conform

prevederilor următoarelor acte normative: - C 169-88 “Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale”. - C 56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instlaţii aferente”. 2. Lucrări de betoane şi betoane armate În cadrul proiectului se utilizează beton simplu Bc 7,5 şi beton armat Bc 15. Aceste

betoane se utilizează în următoarele elemente: - betoane de egalizare - betoane în fundaţii pahar şi fundaţii continui - betoane în plăci, centuri, stâlpişori. Lucrările de beton şi beton armat sunt lucrări obişnuite şi deci se vor executa şi

recepţiona în baza următoarelor acte normative: - C 56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente” - C 16-84 “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente” - C 28-83 “Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton” Calităţile oţelului beton folosit sunt precizate pe planşele respective 3. Confecţii metalice - se va folosi oţel laminat marca OL37, clasa 3, STAS 500/2-80 - construcţiile din prezentul propiect urmează a fi exploatate în mediu agresiv clasa 3m - în ce priveşte îmbinările sudate se stabilesc următoarele condiţii tehnice de calitate: - categoria de execuţie a elementului va fi B conform STAS 787/0-88 - nivelele de acceptare a îmbinărilor sudate conform C 150-99 - protecţia anticorozivă a confecţiilor metalice se va realiza prin sisteme de acoperire cu

vopsire cu uscarea peliculei la aer “A Va”, conform STAS 10702/2-80 - se stabileşte durata acoperirii protectoare “durata medie” ceea ce corespunde 4...7 ani - gradul de curăţire a pieselor care urmează protejate se stabileşte conf. STAS 101-

66/1-77 - se va aplica următorul sistem de acoperire: - materialul de bază al sistemului de protecţie va fi ulei şi răşini alchidice cu uscare la

aer sau copolimeri vinilici şi răşini alchidice - stratul primar: grund pe bază de ulei, grund miniu G351-4 sau grund faşe nave G424-

40 - un strat



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





- stratul intermediar din vopsea pe bază de răşini alchidice cu uscare la aer - un strat - strat de finisare din email pe bază de răşini alchidice cu uscare la aer: email

perclorvinilic 407a - 3 straturi. Materialele folosite, execuţia şi verificarea calităţii se va face în conformitate cu

următoarele acte normative: - STAS 500/2-80: Oţeluri de uz general pentru construcţii...... - STAS 787/0-88: Construcţii din oţel: condiţii tehnice generale de calitate. - C 150-99: Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile,

industriale şi agricole. - STAS 10128-86: Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Pregătirea mecanică a suprafeţelor. - STAS 10702/1-83: Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale.




Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





CAIET DE SARCINI - SĂPĂTURI �I UMPLUTURI DE PĂMÂNT

1. Generalităţi Prezentul capitol al caietului de sarcini se referă la executarea lucrărilor de terasamente. De regulă lucrările de terasamente se execută mecanizat, metodele manuale se aplică acolo

unde folosirea mijloacelor mecanice nu este economică. Lucrările de terasamente nu vor începe înainte de executarea lucrărilor pregătitoare (vezi

cap.2 C169-88). Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ, ca urmare a

lucrărilor executate, sau acţiunii utilajelor folosite, precum şi stabilitatea construcţiilor învecinate. 2. Lucrări pregătitoare Lucrările pregătitoare sunt cele necesare a se executa înaintea celor de terasamente propriu

zise şi constau în special din: defrişări, demolări, amenajarea terenului şi platformei. Lucrările pregătitoare se vor executa cu respectarea cap.2 din normativ C169-88. 3. Trasarea pe teren Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasament şi marcarea lor

conform proiectului. Abaterile admisibile la trasare sunt date în normativ C83-75. Trasarea lucrărilor de terasamente se efectuează pe baza planului de trasare după fixarea

poziţiei construcţiei pe amplasament. Trasarea pe teren se va face după curăţirea şi nivelarea amplasamentului. 4. Executarea săpăturilor, sprijinirilor La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele: - menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul săpăturii pe o distanţă suficient de mare

ca să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate; - când turnarea betonului nu se face imediat după executarea săpăturii, aceasta va fi oprită

la o cotă mai ridicată decât cota finală, pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice a terenurilor de fundare.

Sprijinirea pereţilor săpăturii se face ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura terenului de fundare, regimul de curgere a apelor subterane, condiţii meteorologice şi climatice din perioada de execuţie, tehnologia de execuţie.

Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu propducă modificări al stabilităţii masivelor de pământ din zona lor de influenţă sau daune datorate afuierilor la clădirile existente.

Săpăturile care se execută mecanizat nu trebuie să depăşească profilul proiectat al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm mai sus decât cota profilului săpăturii, restul se va executa manual.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei lucrările de săpături se execută de la început până la cota prevăzută în proiect.

În cazul terenurilor sensibile săpăturile se vor executa cu respectarea art.4.8 din normativ C169-88. Modificarea cotei de fundare se va face numai cu acordul proiectantului.

Turnarea betonului în fundaţii se va face imediat după atingerea cotei de fundare sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privind posibilitatea de fundare.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Executarea săpăturilor deasupra nivelului apelor subterane se poate face cu pereţi verticali nesprijiniţi, cu pereţi verticali sprijiniţi sau săpături cu pereţi în taluz.

Executarea lucrărilor de săpături se va face cu respectarea art.4.16 la 4.30 pentru săpăturile executate deasupra nivelului apelor subterane, respectiv 4.31 la 4.36 pentru săpături executate sub nivelul apelor subterane.

5. Executarea umpluturilor Executarea umpluturilor se va face de regulă din pământurile rezultate din săpătură. Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile

moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc. Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului vegetal iar

suprafaţa rezultată se va amenaja cu pante de 1 - 1,5% pentru asigurarea scurgerii apei din precipitaţii.

Când înclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de înfrăţire. Umiditatea va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare admiţându-se variaţii

de ± 2%. Umpluturile din pământurile coezive, compactate prin cilindrare, se vor executa în straturi

nivelate, având grosimi uniforme, stabilite iniţial prin compactări de probă. Gradul de compactare necesar a se realiza se va determina pe probe în poligon, umiditatea optimă se va stabili conform STAS 1913/1-82.

Se consideră că prin compactarea manuală se realizează gradul de compactare 90-96%, când se face pe straturi de 10 cm, respectiv 80-90% când compactarea se face pe straturi de 20 cm.

Verificarea compactărilor se va face cu respectarea normativului C56-85 şi C29-85. Unitatea care execută umpluturi va organiza verificarea comportării, cu personal calificat, cu

respectarea "Nomenclatorului încercărilor de laborator" şi instrucţiunilor de aplicare a acestora, în conformitate cu ordinul IGSIC nr.8 din 7.XI.1981.

Controlul va avea caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care umpluturile nu sunt corespunzătoare.

La executarea umpluturilor pe timp friguros este obligatorie respectarea normelor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în normativul C16-84.

6. Recepţionarea lucrărilor de terasamente Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se va face în conformitate cu

prevederile "Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente" şi normativului C56-85.

Recepţionarea şi verificarea lucrărilor de terasamente se va face conform cap.7 din normativ C169-88.

7. Măsuri de tehnica securităţii muncii La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din "Norme republicane de

protecţia muncii" aprobate de M.M. şi M.S. cu ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi "Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 1233/D-1980.




Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





CAIET DE SARCINI - BETON ARMAT

GENERALITĂŢI Betoanele folosite în realizarea construcţiei sunt de marcă ( clasă ) curent folosite la noi

în tară, raportate la posibilităţile tehnice existente actualmente. Totuşi având în vedere clasa-de importanţă cerută construcţiei decurg unele cerinţe de

calitate care impun anumite exigenţe privind calitatea materialelor folosite ce intră în componenţa betonului, calităţile betonului realizat, modul de punere în operă şi urmărirea lucrărilor de punere în operă.

1.2. Standarde şi normative de referinţă. Standarde. - STAS 790 - 84 apa pentru betoane şi mortare - STAS 388 - 80 lianţi hidraulici, ciment portland - STAS 1667- 76 agregate naturale grele, pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali - STAS 10107/0-90 calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat - STAS 8600- 79 construcţii civile, industriale şi agricole, toleranţe şi ansambluri în construcţii, sisteme de toleranţă - STAS 10265-75 toleranţe în construcţii, calitatea suprafeţelor, termeni şi noţiuni de bază - STAS 10265/1-84 toleranţe în construcţii, toleranţe la suprafeţele de beton armat - STAS 12400/1-85 construcţii civile şi individuale, performanţe în construcţii, noţiuni şi principii generale. Normative - C l4o-86 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat * Se vor avea în vedere şi principalele reglementări care completează prevederile normativului C140- 86 din anexa I.1.A. acestuia. 1.3. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR. Ciment La prepararea betoanelor se va folosi ciment Pa35 ale cărui condiţii tehnice de recepţie

şi livrare sunt reglementate prin STAS 388-81, cu acordul proiectantului şi conform normativului C140- 86, Pa35 se poate înlocui cu alt tip de ciment.

Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment.

Durata depozitării în silozurilor staţiei de betoane nu va depăşi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Dacă în mod excepţional se depăşeşte această durată de depozitare, cimentul în cauză va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice obţinute conform STAS 227/6-86, la vârste de 2 zile pe probe prelevate (la evacuarea din siloz ) cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării.

Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din anexa I. Darea în consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza rezultatelor încercărilor privind priza, constanţa de volum şi rezistentele mecanice la vârsta de 2 zile.

Agregate Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS

1667-76. Se vor utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-20, 20-31, cu specificaţiile respective pentru diferitele clase de beton.

Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului şi beneficiar.

Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte următoarele condiţii :

- rest pe ciurul inferior care delimitează sortul : max. 10% - trecere prin ciurul superior care delimitează sortul : min. 90% -pentru sortul 0-3 mm trecerea prin sita de 1mm trebuie să fie cuprinsă între 35...75%. În cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile

menţionate, laboratorul va reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele acceptate, prin prezentul caiet de sarcini. În asemenea situaţii laboratorul va urmări menţinerea constantă a conţinutului de agregate mai mari de 3mm. Determinarea se va efectua prin cernerea pe ciurul de 3mm sub jet de apă, a unei cantităţi de l0 kg beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a agregatelor rămase pe ciur. Dacă între două determinări succesive efectuate la interval de 3-4 ore, diferenţa este mai mare de 10% se va corecta proporţia dintre sorturi.

Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce priveşte conţinutul de impurităţi :

- corpuri străine (animale sau vegetale) nu se admit - peliculă de argilă sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admit - argilă în bucăţi nu se admite - conţinutul de mică max.2%; - conţinutul de cărbune max.o,5%. Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi : - pentru nisip max.2%; - pentru pietriş max.o,5% - pentru agregatul total. max. 1%. Respectarea conţinutului limită de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de

aprovizionare, în măsura în care este necesar se va recurge la spălarea agregatului, reciuruire, etc.

Humusul determinat ca soluţie NaOH va da o soluţie incoloră sau galben deschis.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Pietrişul şi criblura trebuie să îndeplinească în ceea ce priveşte forma granulelor următoarele condiţii minime : b/a 0,66 c/a 0,33.

Metodele de verificare e calităţii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606-80. Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odată cu

documentul de expediţie să trimită şi certificatul de calitate cu rezultatele determinărilor efectuate. Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în certificatul de calitate. Dacă acestea garantează calitatea agregatulul, laboratorul va proceda în continuare la verificările prevăzute în anexa I, dacă nu transportul va fi refuzat.

În timpul transportului de la furnizor şi depozitării la staţia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificări sau amestecarea sorturilor.

Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă e apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor

Laboratorul executantului are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor de calitate pentru fiecare sort de agregat ( la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificări pentru :

- corpuri străine - argilă în bucăţi - parte levigabilă - granulozitate - forma granulelor ( pentru pietriş şi criblură ). Determinarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat dar cel puţin câte o probă pentru

fiecare 200 m3. Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în consum, dacă nu; se va interzice utilizarea lui, iar în termen de 48 ore se va sesiza furnizorul şi beneficiarul.

Intrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor şi umiditatea, o dată pe schimb şi ori de câte ori se consideră necesar ca urmare a modificării acestor caracteristici. Rezultatele determinărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de beton.

Laboratorul constructorului va ţine evidenţele verificării calităţii agregatelor astfel : - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - într-un registru-caiet de agregate vor fi menţionate toate rezultatele determinărilor

efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor - într-un registru ( caiet de agregate ) vor fi cuprinse toate rezultatele determinărilor de laborator efectuate în cursul utilizării agregatelor. Apa Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de alimentare. Aditivi Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt se va utiliza aditivul superplastifiant

flubet, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C 2ll-82, şi C 140-86, anexa V.3.2.

Pentru betoanele de marcă B250 (Bc20) şi B325 (Bc25) se admite înlocuirea aditivului flubet cu aditivul disan .A, la a cărui utilizare se vor respecta prevederile din Anexa V.3.1. a



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





normativului C 140- 86, cu precizarea că determinarea conţinutului de aer oclus este obligatorie numai în cadrul încercărilor preliminare de laborator pentru stabilirea compoziţiei betonului.

Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului. Compoziţia betonului Pentru fiecare marcă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în

considerare următoarele : - asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţii necesare de apă de amestec - adoptarea dozajului optim de ciment - adoptarea procentului optim de aditiv - urmărirea evoluţiei rezistenţelor în primele 7 zile de întărire - obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 zile care să depăşească marca cu 10-

15%. Pentru mărcile de beton mai mari de B200(Bc 15), compoziţiile se vor, definitiva de

către laborator şi. vor fi prezentate proiectantului spre aprobare. După acceptare, compoziţiile stabilite se vor transmite staţiei de betoane, fiind

considerate drept compoziţii de bază. Pentru toate mărcile de betoane, în funcţie de caracteristicile sorturilor de agregate din

depozitul de consum al staţiei, personalul laboratorului va adopta compoziţia de bază şi va emite reţeta de preparare. Adaptarea se va face conform

precizărilor din anexa II . Prepararea betonului Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform Normativului C 140-86, executantul

este obligat să ia toate măsurile pentru realizarea condiţiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric admiţându-se

următoarele abateri : - ciment : ±l% - agregate dozate individual : ±2% - agrega te dozate cumulat : ±1% - apă : ±1% - aditiv : ±0,1 litru/litru. Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a

mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200kg (de exemplu 8 greutăţi a 25 kg fiecare). Este interzisă prepararea betonului în instalaţiile care nu asigură respectarea abaterilor prevăzute la pct.1.4.6.2.

Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o măsurare cît mai exactă a cantităţii .

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii tehnice a utilajului respectiv.

În cazul folosirii aditivului flubet se introduc iniţial componentele solide şi minimum 80% din cantitatea de apă iar după o primă perioadă de malaxare şi aditivul şi eventual rest de



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





apă. Durata de malaxare va fi de minimum 60 sec. Dacă se foloseşte aditivul flubet durata de malaxare va fi de minimum 90 sec. La locul de punere în operă se va asigura cantitatea necesară de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilităţii betonului. În perioada de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile astfel încât temperatura betonului proaspăt să nu fie mai mică de +7°C. Aceste măsuri vor include îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate, acoperirea agregatelor cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau cu aer cald circulând prin registre de ţevi, utilizarea apei calde, etc. Agregatele nu vor fi încălzite la temperaturi mai mari de 30°C.

Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apă caldă cu temperatura mai mare de 40°C, se va evita contactul direct al apei cu cimentul în acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a coborât sub 40°C, se va adăuga şi cimentul.

În perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de 25°C) dacă se execută elemente cu grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub temperatura maximă admisă de 25°C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece, folosirea apei reci la prepararea

betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute. 1.4. Transportul betonului Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu

autoagitatoare transportul local al betonului se va face cu pompa, bene, skipuri, tomberoane, etc. Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon (fişă) de transport (livrare) în care vor fi menţionate :

- nr. bonului şi data întocmirii - staţia la care s-a preparat betonul - tipul de beton şi volumul - destinaţia betonului, obiectul - ora plecării din staţie - ora începerii şi terminării descărcării la şantier Datele referitoare Ia staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei, iar datele din

şantier vor fi completate de maistrul lucrări. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne în şantier, iar celălalt se va întoarce la staţie. Durata de transport care se consideră din momentul plecării de la staţie până la sosirea pe şantier, nu va depăşi 45 min.

La întreruperea lucrului, mijloacele de transport şi cele de preparare vor fi spălate cu jet de apă. Se interzice cu desăvârşire, insă, introducerea agregatelor la încărcat înainte de golirea completă a apei din toba agitatorului.

1.5. Controlul calităţii betonului. Reguli care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a calităţii

betoanelor, sunt precizate în detaliu astfel : Anexa I - Verificări şi determinări la aprovizionarea materialelor



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Anexa II - Verificări şi determinări de laborator pentru adaptarea compoziţiei betonului Anexa III - Verificări şi determinări de laborator pe parcursul preparări şi livrării betonului. Anexa IV - Verificări şi determinări la locul de punere în operă Conform metodologiei descrisă în Normativul C 140-86, laboratorul staţiei de betoane

va întocmi o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton, de clasă mai mare sau egală cu Bc15 ( B200 ) încercate în cursul fiecărui trimestru.

Rezultatele încercărilor efectuate pe probele recoltate pe şantier trebuie să respecte condiţiile impuse de Normativul C 140-86.

Pentru stabilirea operativă a realizării clasei betonului pus în operă, ca prim indiciu se va satisface condiţia că oricare rezultat al încercărilor la rezistenţa pe cub să-fie cel puţin egal cu rezistenţa minimă admisibilă (vezi teb.4.4.)

Tabel 4.4. Marca Clasa Rmin

admis. B50 Bc 3,5 30 B200 Bc15 135 B250 Bc20 180

Această condiţie este echivalentă cu condiţia I din anexa X.6. din C 140-86. Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din

respectiva anexă. 1.6. Turnarea betonului. Pentru fiecare categorie de elemente ( fundaţii, pereţi, stâlpi, planşee, etc. ) se va

elabora de către executant fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată proiectantului şi beneficiarului spre acceptare.

Fişa tehnologică va cuprinde : - ordinea şi ritmul de betonare - utilajele de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu

ritmul de betonare stabilit - măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii

executante. Acesta va întocmi o fişă de betonare în care va consemna : - data şi ora începerii şi terminării betonării - volumul de beton pus în lucrare - indicativele seriilor de probe prelevate - măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc). Reguli generale de betonare



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Punerea în operă a betonului se va face în maximum 1,5 ore din momentul plecării betonului de la staţie.

Înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50m Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat

anterior. Turnarea se va face continuu până la rosturile de tehnologice de lucru . Durata maximă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea de

măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.

Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin Normativul C l40-86. Turnarea betonului de protecţie a armăturii Aceasta se va începe numai după ce geotehnicianul şi proiectantul au certificat că la

cota respectivă de săpătură sau taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic. Executantul trebuie să pregătească pentru turnarea betonului de protecţie numai strict suprafaţa de teren pentru care poate asigura beton în ziua respectivă.

Executantul trebuie să asigure utilajul necesar evacuării eventualelor ape pluviale colectate în ampriza săpăturii. Turnarea fundaţiilor de beton armat Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de maxim 50 cm grosime.

Acoperirea cu un nou strat de beton se va face după un interval de maximum 2 ore. Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se

acumula în zonele unde se betonează. Pentru alte reguli de tunare a betonului în fundaţii se va avea în vedere reglementările

prevăzute în Normativul C 140-86 . Turnarea betonului în pereţi , stâlpi , grinzi şi plăci, se va face urmând regulile prescrise în Normativul C 140-86. Turnarea betonului pe timp friguros In condiţiile în cere temperatura aerului este mai mică sau egală cu +5°C, sau există

posibilitatea ca în interval de 24 ore să scadă sub limita amintită, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt să fie de 15-20°C.

La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.

Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 5°C betonarea nu va începe.

Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea Normativul C 16-84.

Turnarea betonului pe timp călduros La turnarea betonului pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare protejării

corespunzătoare a betonului împotriva efectului evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





temperaturi mai mari de +25°C. Tratarea betonului după turnare a) Condiţii normale de temperatură : - betonul va fi ţinut permanent umed timp de minimum 7 zile - acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanentă, fie prin acoperirea cu prelate,

rogojini sau pânză de sac menţinute permanent umede - stropirea manuală intermitentă este interzisă Condiţii de timp friguros - măsurile de protecţie pe timp friguros temperatura mediului ambiant (măsurată la ora

8 dimineaţa ) este mai mică de + 8°C. - se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire - se va asigura o rezistentă suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea

dezgheţului şi îngheţului - evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin răcirea bruscă a stratului superficial de

beton - protecţia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse între

două folii de polietilenă - protecţia se va menţine pe o durată minimă de 7 zile de la turnarea betonului - în cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m înlăturarea protecţie este admisă

numai dacă diferenţele dintre temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului este mai mică de 12°C. Condiţii de timp călduros - toate suprafeţele vor fi menţinute umede în permanenţă, fie prin stropire continuă, fie

prin acoperire cu materialele menţionate la paragraful precedent şi stropire manuală - durata de tratare va fi de minim 14 zile Compactarea betonului Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (pervibratoare). Se vor crea la intervalul de maximum 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la

partea superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunurilor prin care se descarcă betonul. Spaţiile necesare pătrunderii vibratorului se vor crea la interval de maximum cinci ori grosimea elementului. Personalul care efectuează vibrarea va fi instruit în prealabil pentru a respecta următoarele reguli :

- introducerea vibratorului se va face cât mai vertical fără a atinge armăturile şi pătrunzând în stratul turnat anterior pe o adâncime de 10-15cm

- durata de vibraţie pe o poziţie va fi de 10-30 sec aceasta prelungindu-se dacă suprafaţa betonului nu este orizontală sau continuă să degajeze bule de aer din masa betonului

- extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri - poziţia următoare de introducere e vibratorului nu va depăşi distanţa de 1,0m.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





1.7. ROSTURI DE TURNARE Rosturile de betonare vor fi dispuse în poziţiile stabilite de proiectant; ele vor fi verticale. Rosturile vor fi realizate folosind tablă expandată. Reluarea betonării se va face la

intervalul prevăzut în proiect şi după îndepărtarea laptelui de ciment şi a eventualului beton necompactat. În cazurile în care este posibil se va extrage tabla expandată montată în rost.

La rosturile (întreruperile) de turnare ale fundaţiilor se va asigura un spor de armare longitudinală astfel încât procentul de armare în secţiunea transversală în care se face întreruperea, să fie de aproximativ o,5%. Locul acestora şi modul de dispunere a armăturii suplimentare fiind stabilită la propunerea CONTRACTANTULUI cu acordul proiectantului.

Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare a se urmări cele prevăzute în normativul C140-86. 1.8. DECOFRAREA Dacă prin proiect nu se specifică altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele

prezentate în tabelul 4.5. Tabelul 4.5.

Operaţiunea de decofrare Termen minim de decofrare -zile pentru temperatura* mediului-

+5 +9°C

+10 +15°C

> +15°C

Decofrarea feţelor laterale 4 3 2 Decofrarea feţelor inferioare ale cofrajelor

Planşee, grinzi cu deschiderea ≤ 6m

10 8 6

cu menţinerea popilor de siguranţă

Grinzi cu deschiderea ≥ 6m

14 12 8

Îndepărtarea popilor de

Planşee, grinzi cu deschiderea ≤ 6m

24 18 12

siguranţă Grinzi cu deschiderea 6 12 m

32 24 16

* Temperatura minimă pe intervalul de menţinere a cofrajului, măsurată la ora 8

dimineaţa. În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta indicaţiile de la capitolul “COFRAJE “ Pentru alte reguli se vor respecta cerinţele impuse de normativul C140-86. 1.9. ABATERI "I TOLERANŢE



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit sunt arătate în anexa X.3. din normativul C140-86.

1.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton armat, constituie în majoritate lucrări

ascunse, astfel încât verificarea şi controlul calităţii acestora trebuie să fie consemnate în " Registrul de procese verbale de lucrări ascunse ". Acestea vor fi încheiate între reprezentanţii beneficiarului şi executantului şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului “.

În procesele verbale de lucrări ascunse se vor preciza : - elementul sau lucrarea supusă verificării - verificările efectuate - constatările rezultate - acordul pentru trecerea la executarea fazei următoare Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza

măsurile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. După executarea remedierilor se va proceda la încheierea unui proces verbal de lucrări ascunse.

În cazurile în care, pe parcursul execuţiei se constată abateri faţă de proiect, caietul de sarcini sau reglementările tehnice în vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei lucrării în cauză şi va întocmi o notă de constatare într-un registru special constituit. În asemenea situaţii, reprezentantul beneficiarului va încunoştinţa operativ proiectantul care va stabili şi consemna măsurile ce se impun a fi luate înainte de continuarea execuţiei lucrării.

Pentru principalele faze de execuţie reprezentantul beneficiarului va verifica : - Calitatea lucrărilor de cofraje conform secţiunii “ COFRAJE “ - Calitatea lucrărilor de montare a armăturilor conform secţiunii “ ARMĂTURI “ Înainte de începerea betonării se va verifica dacă sunt pregătite corespunzător

suprafeţele de beton turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă :

- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment - s-au îndepărtat zonele de beton necompactat - suprafeţele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între

betonul nou şi cel vechi Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistică a rezultatelor

încercărilor efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane conform capitolului 8 - “ Controlul calităţii betonului “ din prezenta secţiune. Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structură, se apreciază ţinând seama de :

- constatările examinării vizuale a elementelor în cauză - analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvetele confecţionate la şantier. Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă : - nu se constată defecte de turnare sau compactare ( goluri, segregări, discontinuităţi,

etc. ) Pentru alte exigenţe se vor avea în vedere reglementările din Normativul C 140-86.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





În cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare betonului pus în lucrare, proiectantul va analiza şi stabili măsurile ce se impun.

1.11. MĂSURĂTORI "I DECONTĂRI Betonul preparat în staţiile centralizate se măsoară şi se plăteşte la mc. Punerea în operă e betonului se măsoară şi se plăteşte la mc.




Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





CAIET DE SARCINI - PEREŢI DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. Prevederi generale 1.1. Prevederile cuprinse în prezentul caiet de aplică la cărămizi pline şi la cărămizi şi

blocuri ceramice cu goluri. 1.2. Prezentul capitol nu se face referiri la zidării pentru coş de fum independentee,

cuptoare. 2. Materiale 2.1. Cărămizi pline STAS 457 - 80(240 x 115 x 88) 2.2. Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 (290 x 140 x 88). 2.3. Mortarele folosite la executarea zidăriei trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice

prevăzute în STAS 1550 - 85. 2.4. Mărcile cărămizilor şi ale blocurilor ceramice sunt stabilite în funcţie de înălţimea

clădirilor şi în funcţie de gradul de protecţie antiseismică a construcţiei. Marca cărămizi 75. Marca mortar 25.

2.5. Tipurile şi mărcile de armătură ce se vor utiliza la armarea zidăriei vor fi următoarele :

- pentru armături de rezistenţă : oţel beton OB 37 şi PC 52 conform STAS 438/1-80. - pentru armături constructive : oţel beton OB 37 şi OB 30 conform STAS 438/1-80. 2.6. În elementele din beton armat înglobat în zidărie (centuri, buiandrugi, stâlpişori) se

va utiliza beton de marca minimă 150. Armăturile de rezistenţă, determinate pe bază de calcul din elementele de beton armat vor fi din oţel beton OB 37, PC 52 şi PC 60, iar cele constructive din oţel beton OB 37.

3. Alcătuirea şi ancorarea elementelor nestruturale Executarea elementelor nestructurale, a rigidizărilor, dispozitivelor de rezemare şi

ancorare ale acestora se va face urmărind : - evitarea deteriorărilor şi eventualelor cedări ale elementelor nestructurale care ar

putea periclita vieţi omeneşti sau degrada elemente ale structurii de rezistenţă. 3.1. Coşuri, atice, parapete, frontoane Coşurile de fum sau de ventilaţie ce se execută peste ultimul nivel al clădirilor,

parapetele, aticele, frontoanele etc. din zidărie se vor ancora în planşeul pe care reazemă sau în centurile acestuia, şi în stâlpişorii din beton armat ai nivelului inferior, prin legături metalice - de regulă bare din oţel beton.

3.2. În vederea asigurării rezistenţei şi stabilităţii coşurilor de fum şi ventilaţii la acţiunea mărcilor seismice, se vor lua următoarele măsuri :

- zidăria coşurilor din cărămizi se va executa cu mortar de ciment - var marca 30 : - coşurile vor fi prevăzute cu armături verticale dispuse pe centuri, legate cu bare

orizontale (etrieri şi agrafe) ce vor fi acoperite cu un strat de mortar de ciment var marca 50 de minimum 3 -5 cm grosime. Armăturile vor fi ancorate în planşeul ultimului nivel al clădirii.

3.3. Aticele şi frontoanele de zidărie vor avea grosimea minimum 1/2 cărămidă. 3.4. Aticele şi frontoanele se vor rigidiza cu stâlpişori şi centuri continue din beton armat

prevăzute la partea lor superioară.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Stâlpişorii din beton armat vor fi prevăzuţi la distanţe de maximum 6,00 m la clădirile proiectate.

Armăturile stâlpişorilor se vor ancora : - la partea inferioară în centurile planşeului, la colţurile şi ramificaţiile pereţilor portanţi :-

la partea superioară în centurile continui din beton armat. La frontoanele cu înălţimi mai mari de 2,00 m, se prevăd şi o centură intermediară. Console orizontale 3.5. Consolele cu dimensiuni mari (tip copertine etc) vor fi amplasate la nivelul

planşeelor clădirii şi vor fi ancorate în acestea. În mod execpţional, se admite încastrarea acestora numai în zidărie, verificând prin calcul stabilitatea lor în ipoteza încărcării minime cu sarcini verticale a peretelui portant în care se încastrează.

Subansambluri aşezate pe construcţii 3.6. "arpantele pe scaune se vor ancora în centurile din beton armat la nivelul ultimului

planşeu al clădirilor. În cazurile împingerii orizontale, zidurile respective vor fi rigidizate şi ancorate în centurile utltimului planşeu prin centuri şi stâlpişori din beton armat.

Pereţii despărţitori 3.7. Pereţiii despărţitori executaţi din zidărie se vor fixa la partea inferioară în

pardoseală, prin executarea pardoselilor după cea a pereţilor şi la cea superioară prin împănarea cu mortar de ciment faţă de planşeele superioare.

3.8. Pereţii despărţitori se vor rigidiza pe direcţie perpendiculară planului lor prin : - solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţesere sau ancorare cu bare de oţel beton fi

6/60 cm pe înălţime, în rosturile orizontale; - prevederea de elemente din beton armat -stâlpişorii din beton armat legăţi de zidurile

respective cu bare orizontale din oţel beton de 6/60 cm plasate în rosturi ; - solidarizarea prin ţesere - cu pereţi despărţitori perpendiculari ce vor avea lungimea

până la primul gol minimum 1/5 din şnălţimea peretelui respectiv. Sporirea rigidităţii pereţilor despărţitori se poate obţine şi prin armarea lor cu bare de

oţel beton fi 6 mm, sau sârmă fi 4-3 mm plasate în rosturile orizontale la distanţe de 4 asize. 3.9. Pereţii despărţitori care nu ajung până la planşeul superior vor fi prevăzuţi la partea

superioară cu centuri din beton armat şi vor fi rigidizaţi pe verticală fie cu contraforţi din zidărie, fie cu stâlpişori din beton armat ancoraţi la partea inferioară şi superioară în planşee; în mod obligatoriu marginile zidurilor vor fi prevăzute cu astfel de stlpişori.

3.10. Pereţii despărţitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50, iar cei de 12,5 cm grosime cu mortar de marca minimum 25.

Cornişe şi brâuri 3.11. Cornişele şi brâurile care depăşesc planul pereţilor pe care sunt executate, se vor

realiza în conformitate cu prevederile STAS 10109/0 -80 pct. 4.4. 3.12. Hidroizolaţii orizontale sub pereţi Împiedicarea migrării umidităţii prin capilaritate în pereţii structurali din zidărie portantă

(de exemplu din elementele infrastructurii) se va realiza prin prevederea de hidroizolaţii orizontale rigide executate cu mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizatoare.

Hidroizolaţiile rigide vor asigura o legătură între peretele structural şi elementul de care acesta trebuie hidroizolat cel puţin la fel de rezistent cu un rost orizontal curent al zidăriei.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Hidroizolaţiile rigide se vor executa în mai multe straturi în conformitate cu prescripţiile de specialitate.

În cazul pereţilor structurali se pot utiliza pentru izolarea pe orizontală şi soluţiile curente de hidroizolaţii.

4. Executarea zidăriilor din cărămizi şi blocuri ceramice Zidăria simplă 4.1. Zidăria se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant (cu

excepţia celor cu goluri verticale, care se aşează numai pe lat)în rânduri orizontale şi paralele. La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline şi cu goluri verticale, pe lângă cărămizile întregi se folosesc şi fracţiuni, necesare realizării ţeserii legăturilor , ramificaţiilor şi colţurilor.

La ziduri cu grosimea de 1/2 cărămizi şi de o cărămidă se admite folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%.

Se recomandă ca înălţimile zidurilor să fie multiplul înălţimii blocurilor,. În cazul în care la zidăria din blocuri ceramice rezultă la ultima asiză dimensiuni mai mici decât înălţimea unei asize,completările se vor face fie cu cărămizi nespartă de înălţime corespunzătoare, fie prin mărirea înălţimii centurii din beton, la zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale,. la intersecţii, ramificaţii şi colţuri se folosesc jumătăţi produse în fabrică, precum şi cărămizi cu goluri verticale.

4.2. Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime, atât în câmp cât şi în intersecţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe minimum 1/4 cărămidă în lungul zidului şi pe 1/2 cărămidă pe grosimea acestuia. Tasarea se va face obligatoriu la fiecare rând.

Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile la grosimea rosturilor sunt cele arătate în STAS 10109/1 -82.

4.3. Legăturile la colţuri între zidurile de cărămizi pline sau cu goluri verticale se vor face cu cărămizi de 3/4.

4.4. Legăturile la ramificaţii de ziduri din cărămizi pline sau cu goluri verticale se vor face cu cărămizi de 1/2 şi 3/4 cărămidă.

4.5. Zidurile portante se vor alcătui din cărămizi sau blocuri cu aceeaşi înălţime ; în cazul în care acest lucru nu este posibil, legătura între zidurile respective, se va realiza fie prin ţesere la două rânduri, fie prin intercalarea unui stâlpişor de beton armat.

Zidărie de umplutură 4.6. Zidăria de umplutură la clădirile cu structuri de beton armat va fi împănată la partea

superioară şi ancorată de elementele portante ale construcţiilor după cum urmează: a. Zidăria plină (fără goluri de uşi sau ferestre) se va ancora la clădiri de o parte şi de

alta a stâlpului la câte circa 60 - 80 cm distanţă pe verticală în funcţie de înălţimea asizei şi distanţei dintre planşee, astfel ca să se realizeze o distribuire cât mai uniformă a ancorajelor pe înălţime.

b. Porţiunile de zidărie situate de o parte sau alta a golului de uşi sau ferestre, cele cu lungimea egală sau mai mică de 1 m se vor ancora pentru toate gradele de protecţie antiseismică.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





c. În traveile alcătuite din parapet şi gol de fereastră neîncadrat de zidărie, ancorarea zidăriei parapetului se va face de o parte şi alta a stâlpilor câte două bare la distanţă de câte 20 cm pe verticală de marginea inferioară a golului de fereastră şi de planşeu în cazul asizelor de 10 şi 20 cm şi la câte 30 cm în cazul asizelor de 15 şi 7,5 cm.

Ancorarea zidăriei se va face cu mustăţi de oţel beton de 6 mm,, cu lungimea de 50 cm, scoase din stâlpi sau diafragme. În cazul porţiunilor de zidărie cu lăţimea sub 5 cm se vor folosi bare de ancorare de lungime corespunzătoare.

4.7. Pentru realizarea legăturilor dintre cei doi pereţi la fiecare al patrulea rând de aşează câte o cărămidă transversală, la intervale de mazimum 1 m în lungul zidului. Cărămizile aşezate transversal alternează pe înălţimea zidului.

4.8. La cel mult un metru pe înălţimea zidului se execută un rând continuu de legătură din cărămizi aşezate transversal.

Cornişe 4.9. Cornişele şi brâiele care depăşesc planul zidului cu cel mult jumătate din grosimea

lui, se pot realiza prin scoaterea treptată în consolă a cărămizilor, în trepte de cel mult 1/4 de cărămidă la fiecare rând.

Tehnologia de execuţie a zidăriilor 4.10. Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de zidărie

vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030 - 85 şi în Instrucţiunile tehnice C 17 - 82.

4.11. Consistenţa mortarului,determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8...13 cm, iar pentru zidărie din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7...8 cm.

4.12. Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru se vor uda bine cu apă. 4.13. La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale

vor fi bine umplute cu mortar dar lăsându-se neumplute pe o adâncimea de 1...1,5 cm de la faţa exterioară a zidului.

4.14. Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei. Verificarea orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.

4.15. Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi.

4.16. Legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se fac alternativ funcţie de tipul de cărămizi şi blocuri ceramice utilizate şi anume:primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de al doiilea în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de la primul zid ş.a.m.d.

Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legăturilor la colţuri, intersecţii, ramificaţii etc. se va face cu ajutorul ciocanului de zidărie bine ascuţit sau cu o unealtă electrică cu disc abraziv. La zidăria din blocuri cu goluri orizontale, se folosesc jumătăţi de blocuri care se livrează odată cu cele întregi sau cărămizi cu goluri verticale. Se interzice tăierea blocurilor cu ciocanul.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





4.17. Ultimul rând al zidăriei peste care urmează să se monteze alemente prefabricate, se va exeuta cu cărămizi aşezate în lung.

4.18. Ancorarea zidăriei de umplutură ca structura clădirii (stâlpii sau diafragmele de beton armat) se face fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul.

Înainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se va aplica un spriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură vas fi umplut complet cu mortar.

4.19. La executarea zidăriei armate, se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a barelor de armătură şi realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire a armăturii în rosturile orizontale.

4.20. La zidurile cu grosimea de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele la fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de fereastră. Ghermelele din lemn vor fi împregnate cu carbolineum sau cufundate de 2...3 ori într-o baie de bitum fierbinte.

4.21. Rosturile zidăriei coşurilor se vor ţese la fiecare rând şi vor fi complet umplute folosidnu-se mortar de aceeaşi marcă ca la zidăria pereţilor.

Se vor monta olane şi tuburi de beton care nu prezintă defecte. Execuţia va fi îngrijită, astfel ca suprafaţa interioară a coşului să fie netedă. Coşurile pe porţiunea din podul clădirilor se vor tencui şi se vor spoi cu var. La

executarea coşurilor se va ţine seama şi de prevederile STAS 6793 -82 "Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale", precum şi de prevederile de la pct. 8.2.

4.22.Obiectele sanitare care se montează pe zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale se vor fixa cu dibluri, de lemn care se prevăd din goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o daltă subţire cu lama de 5 mm bine ascuţită.

4.23.Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în "Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente" indicativ C 56 -85.

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de brigadă şi reprezentantul beneficiarului. Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.

La încheierea fazei de roşu se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.

4.24. La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente indicativ C16 - 84.

5. Măsuri de tehnica securităţii muncii La executarea lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din :



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr,. 34/1975 şi 60/1975, inclusiv modificările aprobate cu ordinul 11o/77.

- Norme de protecţie a muncii în activitatea de constrrucţii - montaj, aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D/1980.

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor, la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor, aprobate prin Decretul nr. 290/16 august 1977

- N T S pentru C M Cap. XVIII - C - 1969. - Norme specifice de protecţie a muncii pentru activitatea întreprinderilor de construcţii

montaj şi de deservire aparţinând consiliilor populare ( CPMB, CCMB - 1977) în special cap. XXVI.

6.Condiţii specifice Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile

verticale vor fi decalate cu 1/2 până la 14 din bloc. Îmbinarea pereţilor cu înălţimi de asize diferite se va face conform instrucţiunilor tehnice

C 126 - 75. Zidăria neportantă de umplutură se va ancora de structură. Ancorarea se va face cu

ancore din tablă de 1 mm grosime sau din oţel beton fi 6 mm. Recepţionarea lucrărilor de zidărie se va face ţinând seamna de prevederile STAS

10109 - 82.

Intocmit:

ing. Marcela FUTO



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





CAIET DE SARCINI - SARPANTA 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea unui acoperis tip sarpanta din lemn

ecarisat cu invelitoare din tigla ceramica. 2. MATERIALE SI PRODUSE 2.1. Materiale si produse Principalele materiale sunt: - lemn ecarisat de rasinoase pentru popi, contrafise, pane, capriori, clesti si cosoroabe. - buloane M12 si cuie 4 x 100. 2.2. Standarde si normative - STAS 856-n71 Constructii din lemn. Prescriptii pentru proiectare - STAS 942-86 – Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale - STAS 1949-86 – Cherestea si rasinoase. Clasa de calitate - STAS 1451 – 80. Suruburi cu filet pentru lemn. - STAS 2111 - 81. Cuie din sarma de otel. - Normativ C 46 – 86. Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea

buretelui de casa la materialele lemnoase folosite in constructii. - Normativ C 56 – 85, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii. 3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Materialul lemons livrat in scopul confectionarii lementelor de sarpanta trebuie sa

satisfaca conditiile de calitate prevazute in standardele in vigoare, enumerate mai sus. De asemenea depozitarea si manipularea se va face astfel incat sa se evite

deteriorarile cauzate de umezeala intrucat umiditatea maxima admisa pantru firme, talpi, cosoroabe, astereala este maximum 20 %.

Se va examina specia lemnului folosit si caltatea de prelucrare a pieselor precum si dimensiunile si deformatiile elementelor. Abaterile limita admise pentru elementele principale ale sarpantei sunt 2 cm pentru grosime, 3 cm pentru latime si 5 cm pentru lungime.

4. EXECUTIA LUCRARILOR La executarea lucrarilor de sarpanta se vor urmari urmatoarele etae principale de

executie. 1. Relevarea cu exactitate a elementelor de structura (pereti, rigle, centuri) pe care

reazema sarpanta. In acest sens se verifica deschiderile, exarea buloanelor de prindere a cosoroabelor.

2. In urma acestor masuratori se executa la sol sabloanele pentru fiecare tip de fisura (scaun) pe care se vor asambla provizoriu elementele sarpantei.

3. Montarea elementelor componente la pozitia din proiecat cu respectarea tuturor detaliilor din plansele de executie si a normativelor si STAS-urilor indicate la cap. 2.



Tel. 0374/009457,

Fax. 0359/191421


J05/2418/2004


UNI EN ISO 14001:2004





Toate elementele din lemn vor fi tratate cu materiale antiseptice si ignifuge atestate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si de catre personae atestate pentru astfel de operatii.

4. Dupa terminarea acestor lucrari se va solicita prezenta proiectantului, executantului si Inspectiei de Stat in Constructii pentru incheierea fazei determinante.

5. VERIFICAREA EXECUTIEI SI RECEPTIEI La sarpante se va verifica: a) Corespondenta tipului de sarpanta cu aceea din proiect. b) Dimensiunile elementelor sarpantei distanta dintre ferma, materiale folosite, pozitia

si alcatuirea imbinarilor, inclusive a accesoriilor. c) Incadrarea pantelor realizate in prevederile stabilite prin proiect d) Suruburile si cuiele sa fie bine stranse, battue si distribuite conform indicatiilor din

proiect e) Rezemarea si fixarea panelor de ferme si innadirea capriorilor sa fie realizate

conform detalliolr din proiect f) Verificarea sudurilor la imbinarile grinzilor metalica g) Executarea ignifugarii sarpantelor, conform normaloe P.C.I. 6. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Normele de tehnica securitatii muncii si de prevenire a incendiilor vor fi obligatoriu

respectate in urmatoarele faze de executie: - Incarcarea, descarcarea, transportul, manipularea si depozitarea materialelor

lemnoase - Utilizarea uneltelor manuale in executia sarpantei - Folosirea mijloacelor individuale de protectie a muncii - Respectarea masurilor necesare pentru lucrul la inaltime - Masuri de prim ajutor in caz de accidentare


IP 34693 07-11-2011 MemoriuTehnicStatieDeEpurare-Rezistenta

Documents

Transcript of IP 34693 07-11-2011 MemoriuTehnicStatieDeEpurare-Rezistenta