1

I.O.S.U.D. ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”

ŞCOALA DOCTORALĂ „Ordine Publică şi Siguranţă Naţională”

TEZĂ DE DOCTORAT

CAUZALITATEA RISCULUI ÎN SISTEMUL DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ

- REZUMAT -

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: Prof. univ. dr. ŢICAL GEORGE-MARIUS

DOCTORAND: IONESCU TRAIAN

Bucureşti, 2014

2

3

Cuprins Argument 6 Capitolul I. 11 Noţiuni introductive în materia globalizării, securităţii naţionale, ordinii şi siguranţei publice şi interferenţa dintre acestea 11 1.1 Globalizarea – noţiune şi concept Error! Bookmark

not defined.

1.1.1. Analiza procesuală a globalizării Error! Bookmark

not defined.

1.2 Delimitări conceptuale privind securitatea naţională Error!

Bookmark not defined.

1.3 Delimitări conceptuale privind ordinea publică şi siguranţa

naţională 28

1.3.1. Definirea conceptului Error! Bookmark not defined.

1.3.2. Componentele conceptului de siguranţă publică 38

1.4. Impactul globalizării asupra sistemului de ordine publică

Concluzii parţiale Error! Bookmark not defined.

Capitolul II 13 Implicaţii cauzale ale globalizării în securitatea naţională 2.1 Noile pericole, ameninţări şi vulnerabilităţi globale Error!

Bookmark not defined.

2.1.1. Pericole, ameninţări, riscuri Error! Bookmark not defined.

2.1.2. Dinamica pericolelor şi ameninţărilor teroriste Error!

Bookmark not defined.

2.1.3. Vulnerabilităţi Error!

Bookmark not defined.

4

2.1.4. Globalizarea şi fragmentarea Error!

Bookmark not defined.

2.2. Globalizarea şi securitatea internaţională Error!

Bookmark not defined.

2.3.Relaţia globalizare-securitate naţională Error!

Bookmark not defined.

2.4. Dinamica procesuală a securităţii interne Error!

Bookmark not defined.

2.4.1. Internaţionalizarea securităţii Error! Bookmark

not defined.

2.4.2. Spaţiul de securitate Error! Bookmark

not defined.

2.5. Dimensiunile securităţii interne Error!

Bookmark not defined.

2.5.1. Condiţionarea şi determinările securităţii interne Error!

Bookmark not defined.

2.5.2 Dinamica determinărilor securităţii interne Error! Bookmark

not defined.

2.5.3. Un sistem european de securitate internă Error! Bookmark

not defined.

Concluzii parţiale Error!

Bookmark not defined.

Capitolul III. Factori de risc şi ameninţări asupra securităţii naţionale

5

3.1. Domenii de provenienţă a factorilor de risc la adresa securităţii

naţionale Error! Bookmark not defined.

3.1.1. Mediul de securitate Error! Bookmark

not defined.

3.1.2. Contextul regional Error! Bookmark

not defined.

3.1.3. Domenii de manifestare a riscurilor Error! Bookmark

not defined.

3.2. Ameninţări la adresa securităţii naţionale a României Error!

Bookmark not defined.

3.2.1. Mediul internaţional de securitate Error! Bookmark

not defined.

3.2.2. Globalizarea surselor de ameninţare Error! Bookmark

not defined.

3.2.3. Terorismul contemporan Error! Bookmark

not defined.

3.2.4. Ameninţări de natură politică Error! Bookmark

not defined.

3.2.5. Ameninţări sociale Error! Bookmark

not defined.

3.2.6. Ameninţări economice Error! Bookmark

not defined.

3.2.7. Ameninţări militare Error! Bookmark

not defined.

6

3.2.8. Ameninţări de natură ecologică Error! Bookmark

not defined.

3.2.9. Ameninţări la adresa informaţiilor Error! Bookmark

not defined.

3.2.10. Ameninţări neconvenţionale Error! Bookmark

not defined.

3.4. Managementul factorilor de risc la adresa securităţii

naţionale Error! Bookmark not defined.

3.4.1. Managementul riscurilor la adresa securităţii naţionale Error!

Bookmark not defined.

3.4.2. Reducerea gravităţii riscurilor la adresa securităţii

naţionale Error! Bookmark not defined.

3.5. Contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a

României Error! Bookmark not defined.

3.5.1. Rolul cooperării în contracararea şi eradicarea

ameninţărilor Error! Bookmark not defined.

Concluzii parţiale Error! Bookmark not defined.

Capitolul IV. 17 Studiu de caz – Analiza SWOT a sistemului de ordine şi siguranţă publică 17 4.1. Puncte tari Error! Bookmark not defined.

4.2. Puncte slabe Error! Bookmark not defined.

4.3. Oportunităţi Error! Bookmark not defined.

4.4 Ameninţări Error! Bookmark not defined.

7

4.5 Strategii ale activităţii sistemului de ordine şi siguranţă

publică Error! Bookmark not defined.

Concluzii Error! Bookmark not defined. Bibliografie selectivă 22

8

Argument Globalizarea este un proces de actualitate cu implicaţii şi

consecinţe în toate domeniile de activitate. Acest fenomen produce consecinţe serioase şi la nivelul securităţii şi siguranţei naţionale. Astfel, în această perioadă în care barierele privind circulaţia persoanelor şi a bunurilor sunt tot mai reduse, avem de a face cu o transnaţionalizare a ameninţărilor şi pericolelor la adresa siguranţei şi securităţii naţională.

În cuprinsul acestei teze de doctorat ne propunem să identificăm efectele globalizării asupra securităţii şi siguranţei naţionale şi să identificăm posibile soluţii la elementele negative aduse de acest proces.

Tema aleasă este strâns legată de orientările actuale de evoluţie ale societăţii, fiind în consonanţă atât cu preocupările specialiştilor din domeniul securităţii informatice, cât şi cu necesităţile de pregătire ale managerilor din diversele domenii în care tehnologia informaţiei îşi regăseşte utilitatea. De asemenea, unul dintre motivele pentru care am optat pentru această temă a fost acela legat de interesul personal pentru domeniile asociate securităţii naţionale, siguranţei şi ordinii publice, interesul pentru procesul globalizării, precum şi efectele acestuia din urmă asupra domeniilor mai sus enunţate.

Termenul de ”securitate” capătă, în contextul globalizării şi al evoluţiei diverselor paliere ale societăţii, o importanţă din ce în ce mai accentuată. Teza de doctorat este concentrată pe două direcţii, respectiv securitatea naţională şi ordinea publică şi siguranţa naţională, ambele constituind preocupări actuale ale specialiştilor din domeniile respective, fiind de fapt o provocare pentru orice manager al unei instituţii, fie că este vorba de o instituţie publică ori privată.

Tema abordată în cadrul cercetării prezintă actualitate în contextul globalizării. Practic, la momentul de faţă luarea în considerare a efectelor procesul globalizării a devenit un elemen sine qua non pentru buna funcţionare a societăţii şi

9

mecanismelor esenţiale ale acesteia, precum şi pentru asigurarea securităţii naţionale şi menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică.

Din analiza gradului de studiere a temei la momentul actual, rezultă următoarele aspecte:

• la nivel internaţional, domeniile sunt intens studiate, însă este mai mult decât necesar crearea unor instrumente care să reglementeze o concepţie unitară în faţa provocărilor ridicate de globalizarea infracţionalităţii, a terorismului şi a noilor ameninţări (ameninţări cibernetice) la adresa securităţii naţionale şi a ordinii şi siguranţei publice. Am constat că este necesară o uniformizare, eventual o standardizare care să se actualizeze în permanenţă cu provocările ridicate de fenomenul globalizării asupra domeniilor mai sus enunţate.

• din punct de vedere al literaturii de specialitate, preocupările există la nivel internaţional.

• la nivel naţional, există abordări ale securităţii naţionale şi a siguranţei publice în contextul globalizării, însă abordările sunt timide, iar măsurile sunt mai mult decât ineficiente datorită lipsei de strategii coerente, pe termen mediu şi lung. Din păcate, la nivel naţional nu există o continuitate în decizii şi măsuri, deoarece politicile de securitate şi siguranţă naţională sunt strâns legate de factorul politic. Astfel, odată cu schimbarea acestuia, aspect ce are loc foarte des, se schimbă şi politicile în domeniile mai sus enunţate. Aceste aspecte, au caracter nociv asupra securităţii naţionale şi a siguranţei şi ordinii publice naţionale, deoarece în contextul globalizării, nu se produce altceva decât o accentuare a vulnerabilităţilor şi o diminuare a rezistenţei.

10

În cadrul prezentei lucrări ne-am propus, pornind de la abordările existente la nivelul literaturii de specialitate şi principiile provocate de regulile şi standardele existente la nivel internaţional, precum şi prin raportarea la situaţia existentă la nivel naţional, să prezentăm situaţia la nivel conceptual şi operaţional, precum şi să generăm noi strategii în ceea ce priveşte sistemul de ordine şi siguranţă publică, strategii care să întărească sistemul, să poate lupta cu noile provocări şi să asigure cu o mai multă eficienţă un climat de ordine şi linişte publică pentru cetăţenii statului.

De asemenea, ne-am dorit să descoperim implicaţiile cauzale ale globalizării asupra securităţii naţionale, precum şi identificarea factorilor de risc şi ameninţare la dresa acesteia.

În acest sens, scopul principal al lucrării determină formularea următoarelor obiective:

• îmbinarea elementelor teoretice cu cele rezultate în urma diseminării rezultatelor cercetării realizate;

• identificarea noţiunilor şi conceptelor asociate noţiunilor globalizare, securitate naţională, ordine şi siguranţă publică, pericole, ameninţări şi vulnerabilităţi globale, domenii de provenienţă a riscurilor, precum şi managementul factorilor de risc;

• caracterizarea conceptelor complexe legate de riscuri şi ameninţări în raport cu securitatea naţională;

• integrarea de o manieră armonioasă a conceptelor de risc, management de risc, securitate naţională, siguranţă naţională şi globalizare într-o abordare unitară;

• evidenţierea aspectelor pozitive şi negative asociate atât influenţei globalizării asupra securităţii naţionale, precum şi siguranţei naţionalele;

11

• cercetarea de o manieră aprofundată a domeniilor enunţate mai sus şi furnizarea unei analize comparative a implicaţiilor globalizării asupra acestora;

• cercetarea principalelor metodologii aplicate ori aplicabile domeniului studiat şi concretizarea cercetării într-un studiu de caz cu raportare directă la metodologiile existente, precum şi a aspectelor comune, favorabile ori de eliminat din cadrul acestora;

• evaluarea de ansamblu a principiilor obligatorii pentru realizarea unei bune politici în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa naţională;

În cadrul cercetării realizate s-au respectat principiile metodologice de bază ale cercetării ştiinţifice, prin respectarea unităţii dintre teoretic şi empiric, a unităţii dintre înţelegere şi explicaţie, a unităţii dintre elementele cantitative şi cele calitative, precum şi a unităţii dintre judecăţile constatative şi cele evaluative. Toate aceste principii au fost urmate cu stricteţe în demersul ştiinţific concretizat în cadrul tezei de doctorat.

Metodele de cercetare utilizate au fost selectate în raport de specificul tezei de doctorat, pentru realizarea eficientă a obiectivelor cercetării. Astfel, din punct de vedere temporal, s-au utilizat atât metode precum analiza standardelor la momentul prezent, dar şi metode longitudinale (în special studiul de caz). Totodată, din punct de vedere al demersului investigativ, teza de doctorat a fost fundamentată pe metode calitative (studiul de caz analizei SWOT şi PESTLE a sistemului de ordine şi siguranţă publică) şi metode de intersecţie între palierul calitativ/cantitativ (în special analiza documentelor).

Din punct de vedere al procesului investigativ, în ceea ce priveşte etapa culegerii datelor şi informaţiilor diseminate ulterior în cuprinsul tezei, metoda principală a fost observaţia; pentru segmentul de prelucrare s-a optat atât pentru metode statistico-matematice, dar şi comprehensive, iar pentru

12

interpretarea rezultatelor s-au folosit de o manieră combinată metodele inductivă, deductivă, comparativă, şi, nu în ultimul rând, explicaţia cauzală.

Instrumentele de cercetare care se pot regăsi în mod direct în cuprinsul tezei de doctorat sunt următoarele:

- studiul documentar, prin raportare atât la principalele standarde şi reglementări existente la nivel internaţional, cât la literatura de specialitate internă dar mai ales internaţională, (element prezent la nivelul tuturor capitolelor tezei şi reflectat în multiplele surse bibliografice folosite);

- analiza secundară, respectiv utilizarea studiilor existente destinate unor evaluări de diverse categorii, prin reinterpretarea şi evaluarea informaţiilor utile pentru scopul cercetării noastre (instrument folosit în capitolele I, II, şi III ale tezei);

- studiul de caz, respectiv abordarea în capitolelor IV şi V în cuprinsul cărora se realizează o radiografie a sistemului de siguranţă publică.

Importanţa cercetării derulate şi diseminate în cuprinsul tezei de doctorat rezultă din punerea la dispoziţia personalului cu atribuţii de manager, dar şi a altor categorii de personal interesat, a unei surse de informaţii pe linia managementului riscurilor asociate securităţii informatice.

În opinia noastră, utilitatea tezei de doctorat şi a cercetării întreprinse rezultă în primul rând din analiza de SWOT şi PESTLE a sistemului de ordine şi siguranţă publică, care pot fi un real folos pentru managerii din cadrul instituţiilor acest sistem, în vederea elaborării de strategii prin care să se îmbunătăţească activitatea întregului sistem.

13

Capitolul I.

Noţiuni introductive în materia globalizării, securităţii naţionale, ordinii şi siguranţei publice şi interferenţa dintre acestea

Deşi există mai multe definiţii ale globalizării, dar nici una

universal acceptată, cele mai multe dintre ele pun accentul pe faptul

că globalizarea este un proces multicauzal care are drept rezultat

faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului, au

repercursiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi

problemelor din alte părţi ale globului. Globalizarea are un caracter

universal în sensul că a ajuns să afecteze structura tuturor

componentelor sistemului social global – subsistemul politic,

economic, militar, social, religios, ecologic etc.

Globalizarea este un proces firesc şi necesar, care se

derulează într-un ritm susţinut, chiar accelerat, dar nu fără dificultăţi

şi probleme. Globalizarea nu a început în acest secol, ci cu foarte

mulţi ani în urmă, întrucât ea este una dintre formele de

materializare, cu sau fără voinţa oamenilor, a unei legi potrivit căreia,

în evoluţia lor, sistemele, ieşind din dezordine, tind spre entropie

zero. Iar entropia zero înseamnă moartea sau dispariţia sistemului.

În prezent sunt tot mai evidente următoarele dimensiuni ale

globalizării:

economică;

politică;

tehnologică;

14

informaţională;

ecologică;

de securitate;

administrativă;

socio – culturală.

Realităţile şi realizările conceptului de globalizare se pot

rezuma, în această etapă, la următoarele:

economia are, deja o dublă realitate: o componentă

importantă a statelor de drept, un suport al forţei lor

politice, economice, militare şi informaţionale şi, în

acelaşi timp, o realitate transfrontalieră, de corporaţie şi

de bloc economic cu funcţie de liant, dar şi de

construcţie a unei dimensiuni interstatale deosebit de

consistente şi de puternice;

globalizarea informaţiei şi a comunicaţiilor de care

profită în mare măsură gestionarii reţelelor şi

programelor ce permit interconectarea entităţilor, dar şi

statele, entităţile interstatale, internaţionale,

transnaţionale sau transfrontaliere, din întregul spectru

al realităţilor lumii, precum şi fiecare om în parte care

are şi doreşte să aibă acces la reţea;

globalizarea infrastructurilor şi transporturilor, care se

află într-un stadiu foarte avansat, deschizând noi

orizonturi spre fluidizarea traficului, a transporturilor de

15

persoane şi de mărfuri, precum şi a numeroase facilităţi

generate de civilizaţia tehnologică şi informaţională;

interconectarea valorilor şi a entităţilor culturale;

interconectarea semnificativă a sistemelor educaţionale

şi crearea unor modele educaţionale globale şi

regionale;

armonizarea legislaţiei, globalizarea tot mai accentuată

a normelor de drept;

globalizarea Cosmosului.

Capitolul II

Implicaţii cauzale ale globalizării în securitatea naţională

Unul dintre reperele cele mai importante ale politicilor şi, în

consecinţă, ale strategiilor de securitate – indiferent la ce nivel se

constituie acestea – îl reprezintă procesul de globalizare. Aceasta

este, de altfel, şi determinarea cea mai generală şi cea mai acută a

acestor politici şi strategii1. Ea produce, de cele mai multe ori – chiar

1 Politica reprezintă expresia interesului şi a voinţei unei entităţi (comunităţi) şi se exprimă prin formularea, poe termen lung, mediu sau scurt, scopurile şi obiectivele urmărite de acea entitate (stat, alianţă, coaliţie, uniune de stat etc.). Această politică se pune în operă prin strategii adecvate – în cazul nostru, prin strategii de securitate şi apărare –, care sunt deopotrivă modalităţi de îndeplinire a acestor scopuri şi obiective fixate de decidentul politic, dar şi sisteme de legi, principii şi reguli de pregătire şi folosire a forţelor, mijloacelor şi acţiunilor necesare în acest sens, precum şi deschideri spre folosirea creativă şi eficientă a acestora. În acest sens, strategia nu este doar o metodă de punere în aplicare a

16

şi pentru marile puteri economice şi militare şi pentru organizaţiile şi

organismele internaţionale – pe lângă cerinţa de cunoaştere a acestui

proces şi de reflecţie asupra lui, şi o oarecare îngrijorare şi chiar

teamă. Îngrijorarea rezultă din desfăşurarea, în mare parte, haotică a

acestui proces, deci în imposibilitatea controlării şi gestionării lui, iar

teama se referă la ceea ce noi numim „globalizare negativă“, adică

transfrontalierea haotică a provocărilor, pericolelor şi ameninţărilor –

îndeosebi a celor din reţelele şi organizaţiile teroriste, din lumea

interlopă, din economia subterană, din crima transfrontalieră

organizată –, dar şi din foarte multe alte domenii care se dezvoltă în

mod independent sau aferent acestui proces, în mod parazitar sau

protestatar.

Puterea naţională2 diferenţiază statele în funcţie de

capacitatea lor de a promova una sau mai multe politici de securitate.

Această putere depinde de trei categorii de factori:

(1) resursele materiale şi nonmateriale disponibile pe

teritoriul naţional;

(2) capacitatea statului de a preleva aceste resurse pentru a

duce politici adaptate necesităţilor naţionale;

(3) capacitatea entităţii statale de a administra cerinţele

opuse privind alocarea resurselor naţionale disponibile.

deciziei politice, ci şi o ştiinţă şi o artă prin care se realizează, adesea în maniere ingenioase şi surprinzătoare scopurile şi obiectivele fixate. 2 dr Petre Duţu, gl. bg. dr. D. Seserman, Globalizare şi securitate naţională, Impact Strategic nr. 3/2004

17

Sintagma „securitate naţională” se fundamentează, mai ales

în discursul politic şi în cel jurnalistic, pe prezumţia (eronată) a

identităţii dintre cele două concepte. Un procent destul de ridicat al

studiilor despre securitate tratează mai ales securitatea naţională ca

securitate a statelor. Studiile de securitate ancorate în paradigma

realistă aleg – ca referenţial al termenului „securitate” – statul, iar

ameninţările la adresa sa, cu preponderenţă din sfera militară, vin tot

din partea unor unităţi de acelaşi tip.

Capitolul III. Factori de risc şi ameninţări asupra securităţii naţionale

Considerăm continentul european ca fiind principalul spaţiu

de manifestare al acţiunilor României, desfăşurate în scopul

promovării intereselor sale de securitate, se cuvine ca o parte

considerabilă a atenţiei noastre să se îndrepte spre analiza

principalelor procese şi tendinţe ce se manifestă pe plan european.

Riscurile la care sunt supuse stabilitatea şi securitatea

Europei3 sunt riscuri reziduale, provenite din moştenirea lăsată de

3 UE adoptă la 12 decembrie 2003 Strategia de securitate a UE, „O Europă sigură într-o lume mai bună”,în care sunt menţionate principalele ameninţări la adresa spaţiului european:

• Terorismul • Proliferarea armelor de distrugere în masă, în special atunci când

folosirea acestora este legată de acţiuni teroriste • Conflictele regionale, în măsura în care acestea devin ele însele sursă a

unor ameninţări de genul acţiunilor extremiste, a terorismului,

18

terminarea Războiului Rece – dinspre state ce au aparţinut fostei

URSS, ori s-au aflat în sfera de influenţă a acesteia (atât din punct de

vedere al tensiunilor existente ce pot genera conflicte violente, dar şi

al potenţialului ridicat pe care îl au de a se transforma în furnizori de

armament şi tehnică de luptă pentru anumiţi actori non-statali a căror

manifestare se face din ce în ce mai mult simţită pe scena

internaţională – organizaţii teroriste precum Al-Qaeda, de exemplu,

sau alte tipuri de grupări paramilitare).

Majoritatea ameninţărilor politice sunt îndreptate împotriva

ordinii de drept dintr-un stat sau a statutului unui organism

internaţional. Acestea se pot realiza prin: presiuni asupra organelor

de decizie în favoarea unei anumite politici; răsturnarea guvernului

dintr-un stat sau a organelor de conducere colectivă ale unui

organism internaţional; favorizarea şi impunerea secesionismului;

distrugerea structurii politice; izolarea politică; suspendarea sau

excluderea din structurile de securitate, desfiinţarea organismului de

securitate ş.a.

proliferării armelor de distrugere în masă, crimei organizate şi, nu în ultimul rând, a prăbuşirii unor state

• Decăderea statelor – cel mai frecvent din cauza folosirii unor instrumente de guvernare nepotrivite .

19

Capitolul IV.

Studiu de caz – Analiza SWOT a sistemului de ordine şi siguranţă publică

Activitatea sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică

se desfăşoară în parametri buni, însă aceasta ar putea fi îmbunătăţită.

În procesul de perfecţionare, apreciem că eforturile structurilor din

domeniul ordinii publice ar trebui să-şi concentreze eforturilor asupra

următoarelor obiective strategice:

• Îmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului;

• Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri;

• Reducerea activităţilor grupărilor de crimă organizată;

• Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice prestate.

Aceste obiective sunt menţionate în majoritatea strategiilor

elaborate pe plan naţional ce au ca obiect ordinea publică.

Pentru asigurarea necesarului material, sistemul de ordine

publică şi siguranţă naţională are nevoie de resurse bugetare

suplimentare, reieşind clar din analiza efectuată şi fiind cunoscută

chiar şi la nivel de opinie publică că nivelul finanţare este mult mai

mic decât cel necesar. Pentru a-şi creşte resursele financiare la

nivelul sistemului de ordine şi siguranţă publică ar trebui

implementate o serie de măsuri precum:

- în cazul în care alte instituţii ale statului solicită concursul

instituţiilor din cadrul sistemului de ordine publică şi siguranţă

naţională prestarea serviciilor de pază a patrimoniului şi

20

sustragere a bunurilor aparţinând celor dintâi (exemplul CFR care

a solicitat Jandarmeriei Române paza unor tronsoane de cale

ferată) instituţiile beneficiare să plătească serviciile solicitate.

Spre exemplu, Poliţia Română efectuează plăţi către INML

pentru orice expertiză sau constatare medicală, deşi ambele

instituţii sunt în subordinea statului. Aceasta plată s-ar justifica

deoarece, prin efectuarea de astfel de misiuni, instituţiile din

cadrul sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională

consumă resurse neplanificate, trebuie să asigure salariile

angajaţilor pentru misiune care nu au fost planificate cu ocazia

alocării bugetare.

- Ar trebui ca o bună parte din valoarea amenzilor contravenţionale

să se întoarcă la instituţiile care le-au constatat;

- Simplificarea metodologilor de valorificare a bunurilor confiscate

în urma acţiunilor poliţieneşti. O parte din valoarea acestora ar

trebui să fie distribuită instituţiilor din cadrul sistemului de ordine

publică şi siguranţă naţională care le-au confiscat;

- În cazul săvârşirii unor infracţiuni şi efectuării de cercetări şi acte

procedurale, Poliţia Română consumă resurse care nu se mai

întorc înapoi. Astfel, ar trebui realizat un sistem prin care să se

calculeze valoarea tuturor activităţilor realizate de organele de

poliţie cu ocazia cercetării unui caz şi în situaţia în care există un

făptuitor acesta să suporte costurile, care să se întoarcă la nivelul

instituţiei prestatoare.

21

În concluzie, ar trebui realizată o radiografie clară a

sistemului şi identificate zonele cu deficit de personal şi cele cu

exces, realizându-se ulterior o echilibrare a acestora prin transferul

acestora.

De asemenea, distribuirea cadrelor ar trebui să se efectueze

în funcţie de situaţia operativă actuală şi de volumul de muncă.

Astfel, la nivel naţional există instituţii care au acelaşi număr de

cadre deşi situaţia operativă este dezechilibrată. Spre exemplu la

nivelul Jandarmeriei Române, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi

Iaşi are un efectiv apropiat numeric cu cel al Inspectoratului Judeţean

Vaslui, deşi situaţia operativă este mai complexă la nivelul judeţului

Iaşi şi ar fi necesare suplimentarea efectivelor.

Capitolul V

Studiu de caz - Analiza PESTLE a sistemului de ordine şi siguranţă publică Având în vedere complexitatea activităţilor desfăşurate de forţele de

ordine publică, trebuie identificaţi factori externi ce pot influenţa

performanţele activităţilor acestora. O astfel de analiză, a mediului

extern, se poate face în mod pertinent cu ajutorul analizei PESTLE.

Analiza sistemului de ordine şi siguranţă publică prin

intermediul PEST relevă faptul că acesta este, aşa cum era de

aşteptat, puternic influenţat de factorii externi.

22

Din păcate, această analiză a evidenţiat faptul că întregul

sistem este în continuare dependent de factorii politici decizionali,

atât la nivel central cât şi regional. Pentru evitarea imixtiunilor

politice în procesul managerial al sistemului de ordine şi siguranţă

publică este necesară în primul rând o maturitate a clasei politice

şi crearea de modalităţi de control şi minimalizare a implicării

acestora.

Din punct de vedere tehnologic sistemul de ordine şi

siguranţă publică beneficiază în principiu, de ultimele tehnologii,

în vederea desfăşurării activităţilor. Din perspectiva actelor

infracţionale, tehnologia de la momentul actual permite comiterea

unor număr foarte mare de activităţi ilicite. Infracţiunile sunt

realizate în număr mare datorită riscurilor scăzute şi accesibilităţii

la tehnică. Aceste activităţi infracţionale au ca efect

suprasolicitarea sistemului de ordine publică, necesitatea de a crea

departamente speciale care să lupte împotriva unor astfel de

comportamente.

La nivelul mediului, România încă este deficitară la nivelul

politicilor de protecţie a acestuia. De asemenea, cetăţenii nu dau

dovadă de responsabilitate şi spirit civic, contribuind în mod

covârşitor la degradarea mediului. Acţiunile acestora şi lipsa de

reacţie a statului pot avea ca efect apariţia fenomenelor extreme ce

vor avea ca finalitate suprasolicitarea sistemului de ordine publică

23

şi siguranţă naţională care va fi obligat să intervină pentru

minimalizarea efectelor.

Concluzii

România, se află în momentul de faţă într-o nouă realitate

geopolitică. Aceasta este membra a Uniunii Europene, precum şi

membră a NATO. Datorită acestei apartenenţe, precum şi a

contextului actual regional, în care Ucraina este în faţa unei mari

provocări, face ca ţara noastră să aibă un rol important în menţinerea

securităţii şi stabilităţii regionale şi implicit a securităţii naţionale.

Lucrarea identifică sursele de riscuri şi ameninţări la adresa

securităţii naţionale, fiind un bun instrument pentru adoptarea

măsurilor necesare pentru diminuarea lor.

În ceea ce priveşte rolul României în sistemul

internaţional de securitate, reiterăm faptul că acesta derivă atât de la

consolidarea securităţii interne specifice democraţiilor cât şi la

afirmarea rolului activ în planul securităţii regionale, în cadrul

Alianţei Nord Atlantice şi Politicii Externe de Securitate Comună a

Uniunii Europene.

Riscurile la adresa securităţii naţionale se constituie din

multitudinea celor specifici numai activităţii umane care pot

determina apariţia unor evenimente nedorite, cu caracter perturbator

în sistemul securităţii naţionale. Factorii de risc menţinuţi între

24

anumite limite nu prejudiciază securitatea naţională. Când, însă,

„echilibrul forţelor” interioare al acestora este perturbat, atingând un

aşa numit „stadiu critic”, ameninţarea, primejdia şi chiar agresiunea

devin potenţiale.

Bibliografie selectivă I. Legislaţie

1. Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003;

2. Strategiei Ministerului Administraţiei si Internelor de

realizare a ordinii si siguranţei publice;

3. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a

României Orizonturi 2013–2020–2030

4. Strategia naţională antidrog 2013 – 2020

5. Strategia naţională de apărare a ţării

6. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea

Poliţiei Române;

7. Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu

modificările şi completările ulterioare;

8. Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea

şi funcţionarea Jandarmeriei Române;

9. Legea nr. 31/2004 pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea

adunărilor publice;

10. Legea nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea Poliţiei Comunitare;

25

11. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor;

12. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,

valorilor şi protecţia persoanelor;

13. Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de

încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi

liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

14. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a

României;

15. Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva

unor activităţi comerciale ilicite;

16. Hotărârea nr. 196 din 17 martie 2005, modalităţile de

acţiune pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice în

România;

17. Hotărâre Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea,

funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de

Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică.

18. Hotărârea Guvernului nr. 127/1994 pentru stabilirea şi

sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia

mediului înconjurător;

19. Hotărârea Guvernului nr. 196 din 17 martie 2005 privind

aprobarea Strategiei Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative de realizare a ordinii şi siguranţei publice,

pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea

criminalităţii stradale;

26

20. Hotărârea Guvernului nr. 2295/2004 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a

Poliţiei Comunitare;

21. Hotărârea Guvernului nr. 787/2002 privind aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii

Teritoriale de Ordine Publică;

22. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi

Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 604/2003, cu modificările şi completările

ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 725/2003 privind

structura organizatorică şi efectivele Ministerului

Administraţiei şi Internelor

23. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind

circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare;

24. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic

al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002.