Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale

Luca Caragiale repere biografice

N[scut la 30 ianuarie 1852 l`ng[ Ploie]ti, la Haimanale (haimana sangvin[ el @nsu]i, cum @l caracteriza G. C[linescu cu mult umor @ntr-o savuroas[ parantez[ din Istoria literaturii rom`ne) ]i intrat @n eternitate la 9 iunie 1912, Ion Luca Caragiale reprezint[ @ntre marii no]tri clasici spiritul satiric.

#n Via\a lui I.L.Caragiale }erban Cioculescu demonstreaz[ pe larg ]i documentat originea sud-dun[rean[ a scriitorului, greco-albanez[, str[mo]ii lui Caragiale pe linie patern[ fiind originari din insula Indra a arhipeleagului grecesc locuit[ de arvani\i (albanezi). Bunicul scriitorului, }tefan, a venit @n |ara Rom`neasc[ din Fanar, vestita mahala a Stambulului, ca buc[tar @n suita lui vod[ Caragea, primul nostrum domnitor fanariot.

Originea sud-dun[rean[ a dat mult[ ap[ la moar[ denigratorilor scriitorului, astfel, N.Davidescu, poet ]i theoretician simbolist, a publicat pamfletul Caragiale, cel din urm[ occupant fanariot sau inadverten\a lui la spiritual rom`nesc (ziarul Cuv`ntul liber. 1935), c[ruia i-a r[spuns Pompiliu Constantinescu prin articolul Inadverten\a lui N. Davidescu la spiritual comic (Vremea, 1935)

#n cultura noastr[ exist[ o @ntreag[ familie de spirite Caragiale, alc[tuit[, pe l`ng[ marele scriitor, din unchii s[i, Costache ]i Iorgu Caragiale, actori ]i ctitori ai teatrului rom`nesc, din fiul s[u legitim Luca Ion Caragiale, poet ]i prozator mediocru, prematur disp[rut, ]i din fiul s[u nelegitim, Mateiu I. Caragiale, mare scriitor, autorul capodoperei Craii de Curtea Veche. Aceast[ familie de spirite a fost numit[ inspirat de Cornel Regman dinastia R`sului ]i a Ocarei sprintene @n articolul Caragiale]tii (Revista Cercului Literar de la Sibiu, 1947).

Ion Luca Caragiale ]i spiritual satiric

Partea cea mai valoroas[ ]i mai rezistent[ a operei lui Caragiale o constituie comediile, prin care s-a impus ca unul din cei mai mari comediografi ai lumii, al[turi de Aristofan, Plaut, Moliere ]i Gogol, ]i prin care poate fi considerat unstr[lucit precursor al teatrului modern al absurdului.

Categoria estetic[ pe care o ilustreaz[ Caragiale cel mai bine @n literatura noastr[ este comicul, o categorie estetic[ fundamental[, al[turi de tragic ]i de sublim ]i care desemneaz[ o atitudine esen\ial[ @n fa\a vie\ii, r`sul.

Comicul se na]te din contrastul dintre aparen\[ ]i esen\[, dintre ceea ce vrea s[ par[ cineva la un moment dat ]i ceea ce este de fapt @n realitate. #n lucrarea sa R[sul marele filosof francez Bergson nume]te comical tot ceea ce este mechanic ]i artificial ]i se suprapune peste tot ceea ce este viu ]i natural.

La Caragiale comical fuzioneaz[ @ns[ cu tragicul. De fapt, Caragiale d[ via\[ unei categorii estetice mult mai complexe, tragic-comicul. Substratul comediilor lui Caragiale este trist. Printr-o compara\ie mitologic[ putem spune c[ I.L.Caragiale este asemenea lui Ianus-Bifrons, care cu o fa\[ r`de, iar cu cealalt[ pl`nge.

Dramaturgia lui CaragialeO noapte furtunoas[ (1878) este o comedie de moravuri @n dou[ acte, pe tema imoralit[\ii ]i a parvenitismului politic, al c[rui erou este jup`n Dumitrache, cherestegiu ]i c[pitan @n garda civic[, a c[rui consoart[, Veta, tr[ie]te cu tejghetarul Chiriac. Ric[ Venturiano este tipul gazetarului superficial, semidoct, bombastic ]i patriotard.

Momentul culminant al piesei @l constituie atunci c`nd Ric[ Venturian[, printr-o @ncurc[tur[ de situa\ie, @n loc s[ p[trund[ @n apartamentul Zi\ei, nimere]te @n cel al Vetei ]i roste]te replica cheie: O! ce noapte furtunoas[! Oribil[ tragedie!

O noapte furtunoas[ este, dac[ putem s[ spunem a]a, comedia unei oribile tragedii.

Conu Leonida fa\[ cu reac\iunea (1879) este o fars[ @ntr-un act, pe tema la]it[\ii mic-burgheze al c[rei erou este conul Leonida, pensioner care face pe revolu\ionarul, dar atunci c`nd afar[ se aud c`teva focuri de arm[ trase de ni]te cheflii, se baricadeaz[ cu consoarta Efimi\a @n cas[ ]i spun c[ asta nu e rivolu\ie ci anarhie Apoi conu Leonida se lanseaz[ @ntr-o ame\itoare teorie a fandaxiei, dup[ care ]i nimica mi]c[!

D-ale carnavalului este o fars[ @n trei acte inspirit[ din via\a mahalalei bucure]tene, a c[rei eroin[ este Mi\a Baston, care se laud[ c[ este republican[ ]i c[ a participat la Republica de la Ploie]ti, care a durat o zi, ]i-l amenin\[ pe friferul Nae Girimea, care a tradus-o cu Didina Mazu c[-i d[ cuvitrion englezesc @n ochi, dar vitrionul englezesc se dovede]te a fi, @n cele din urm[, cerneal[ violet[.

Capodopera lui Caragiale r[m`ne O scrisoare pierduta, comedie complex[ @n patru acte pe tema luptei politice @n alegeri, reprezentat[ pe scena Teatrului Na\ional la 13 mai 1884. titlul acestei comedii este inspirat din nuvela lui Egdar Allen Poe, Scrisoare furat[, scriitor pentru care Caragiale avea cea mai mare admira\ie ]i din a c[rui oper[ a ]i tradus c`teva nuvele, printre care ]i nuvela Scrisoarea furat[.

}i-n nuvela lui Poe este vorba tot de o scrisoare compromi\[toare de amor, devenit[ obiect de ]antaj politic. Dar marele scriitor american face din aceast[ nuvel[ o tulbur[toarte alegorie filosofic[ despre eviden\a adev[rului.

#n comedia lui Caragiale scrisoarea devine un suprapesonaj, de care depinde destinul tuturor celorlalte personaje.

Intriga comediei este extreme de complicat[, o intrig[ gen imbroglio, procedei specific comediei delArte, ]i se constituie din avatarurile scrisorii pierdute ]i reg[site. Scrisoarea este pierdut[ de Zoe Trahanache, g[sit[ de cet[\eanul turmentat, de la care o sustrage Nae Ca\avencu, reg[sit[ de cet[\eanul turmentat, care i-o returneaz[ lui Zoe Trahanache.

#n O scrisoare pierdut[, nu este vorba de dou[ partide politice diferite, ci despre dou[ aripi ale aceluia]i partid, aripa conservatoire reprezentat[ de Zaharia Trahanache, potentatul jude\ului ]i frunta]ul Partidului Liberal, care se afla pe atunci la conducerea \[rii, de Zoe Trahanache, prefectul }tefan Tip[tescu ]i avoca\ii Farfuridi ]i Br`nzovenescu, iar aripa radical[ este reprezentat[ de avocatul Nae Ca\avencu ]i de institutorii Ionescu ]i Popescu.

C`nd Farfuridi spune c[ Europa st[ cu ochii a\inti\i asupra noastr[ aceast[ expresie memorabil[ este o situa\ie arhetipal[, care se repet[ @n istoria poporului nostru.

Arta construc\iei personajelor la Caragiale este extreme de complex[. Este o art[ clasic[, realist[ ]i modern[, @n acela]i timp, ca ]i la Moliere. Caragiale concepe personajele ca pe ni]te caractere, pe baza unei tr[s[turi dominante, dar @n acela]i timp pesonajele lui Caragiale sunt tipuri vii, desprinse din societatea timpului, ]i, totodat[, adev[rate marionete care anticipeaz[ teatrul modern al absurdului.

Poli\aiul Ghi\[ Pristanda este tipul micului slujba] servile. Din exces de servilism Pristanda @]i aprob[ ]eful @n mod automat ]i necondi\ionat prin expresia stereotip[ curat, ajung`nd s[ spun[ la un moment dat, curat murdar, care este o contradic\ie ]i un oximoron, perla stilistic[ a scrisului lui Caragiale.

Zaharia Trahanache reprezint[ tipul politicianului abil ]i versat, care st[p`ne]te tehnica tergivers[rii, a am`n[rii lucrurilor ]i nu intreprinde nimic @n afara documentului. Deviza lui este ai pu\intic[ r[bdare stimabile, docomentul.

Prefectul }tefan Tip[tescu este tipul arivistului grosolan ]i crai de mahala.

Zoe Trahanache este mai mult dec`t un tip uman, este @ns[]i esen\a feminin[ , cu inerentele ei sl[biciuni.

Nae Ca\avencu reprezint[ tipul demagogului patriotard ]i ilustreaz[ be\ia de cuvinte a lui Titu Maiorescu.

Farfuridi ]i Br`nzovenescu sunt monumente de imbecilitate ]i incultur[, care merg p`n[ la pierdere identit[\ii ]i a pesonalit[\ii .

Cet[\eanul turmentat este un personaj simbolic ]i reprezint[ masa electoral[ a electoratului; eu pentru cine votez?

Agami\[ Dandanache este un amestec de prostie ]i de lichelism. Caragiale m[rturise]te c[ a vrut s[ fac[ un personaj mai prost dec`t Farfuridi ]i mai canalie dec`t Ca\avencu. Agami\[ Dandanache este un adev[rat monstru fizic ]i moral, cu defecte de dic\ie, cu momente de amnezie, care confund[ @n permanen\[ pe celelalte personaje, ]i care-i lipsit total de scrupule pentru c[, dup[ ce folose]te scrisoarea, n-o mai d[ @napoi, ci o p[streaz[ pentru a o folosi ]i alt[dat[.

Agami\[ Dandanache este cel mai modern personaj, o marionet[ desprins[ parc[ din teatrul modern al absurdului.

Drama N[pasta este inspirit[ din via\a rural[ ]i se @nscrie @n sfera tragicului, f[r[ s[ aib[ o valoare deosebit[. Triunghiul Dumitru Anca Dragomir se preteaz[ la o interpretare psihanalitic[.

Surse ale comicului la Caragiale

La Caragiale se @nt`lnesc toate tipurile de comic, de la comical de situa\ie (@ncurc[turi de situa\ii, triunghiuri conjugale, quiproquo-uri, cine pentru ce, procedeu ce constat[ @n a lua pe cineva drept altcineva), comic de character (tipuri de parveni\i, demagogi, lips[ de scrupule), comic de inten\ie, care poate fi ironic, umoristic, buf, burlesc ]i absurd). Dar Caragiale exceleaz[, @nainte de toate, prin comicul de limbaj, prin care se manifest[ tot geniul s[u satiric. Mai mult dec`t matrapazl`curile ]i lipsa de character, personajele lui Caragiale ne fac s[ r`dem prin felul @n care vorbesc ]i siluesc limba rom`n[. Comicul de limbaj se manifest[ la nivel lexical prin pronun\ie gre]it[ ( passion, ezerci\, dipotat, so\ietate, document, prin\ipuri, famelie, renumera\ie, rivulu\ie, vitrion, etc), din etimologie popular[ (capitali]ti @n sensul de locuitori ai capitalei), sensui inadecvate (liber-schimbi]t @n sensul de elastic @n concep\ii).

Comicul de limbaj se manifest[ ]i la nivel syntactic ]i povine din contradict\ii de termini (doisprezece trecute fix, curat-murdar, dup[ lupte seculare care au durat aproape dou[zeci de ani, industria rom`n[ este admirabil[, este sublime[, dar lipse]te cu des[v`r]ire), nonsensuri (s[ se revizuiasc[ dar s[ nu se schimbe, s[ se schimbe pici, pe colo ]i anume @n punctele esen\iale), din truisme sau adev[rui evidente ( un popor care nu merge @nainte st[ pe loc, acolo unde nu e moral, e corup\ie ]i so\ietate f[r[ prin\ipuri, va s[ zic[ c[ nu le are), din automatisme verbale sau expresii stereotipe (care va s[ zic[, zice, de par egzamplu).

O surs[ important[ a comicului lui Caragiale este onomastica, despre care Ibr[ileanu a scris un studiu de referin\[ Nume proprii @n comediile lui Caragiale (Trahanache ne sugereaz[ un individ tic[it, carec am`n[ lucrurile, le t[r[g[neaz[. Numele de ca\avencu se potrive]te unui individ care vobe]te mult, unui orator incontinent. Numele vine de la ca\[. Prenumele de Agami\[ este un diminutive cu sens peiorativ de la Agamemnon, marele erou ]i commandant militar al antichit[\ii, iar Dandanache provine de la turcescul dandana, care @nseamn[ bucluc, @ncurc[tur[).

Momente ]i schi\eCaragiale nu este numai un mare dramaturg, ci ]i un mare prozator. Dramaturgul la pus, pe nedrept, @n umbr[ pe prozator. Caragiale r[m`ne maestrul incontestabil al schi\ei, specia cea mai scurt[ a genului epic, pentru c[ st[p`ne]te, mai bine ca oricare altul, arta conciziei.

Personajul cel mai frecvent @n schi\ele lui Caragiale este Mitic[, tipul bucure]teanului care-]i piede vremea la taclale cu amicii prin ber[rii ]i cafenele. Indiferent c[-l cheam[ Mache, Tache, Sache, Lache, Ionescu sau Popescu, acela]i pesonaj se ascunde sub tot at`tea pseudonime . Mitic[ este excesiv de comunicativ, p`n[ a deveni incomod ]i inoportun, intr[-n vorb[ cu interlocutori necunoscu\i, este volubil p`n[ la manie, flecar ]i fanfaron, are mintea @n continu[ ebuli\ie, sus\ine cele mai extravagante teorii ]i cele mai n[stru]nice opinii, se pricepe la toate ]i la nimic, este De]teptul na\ional prin excelen\[. Miticismul este o categorie moral[ ]i estetic[ ce desemneaz[ spiritual bucure]tean cu aspectele sale de vioiciune, dar ]i de superficialitate.

Nuvelistica lui Ion Luca Caragiale

Caragiale este unul dintre cei mai mari nuveli]ti ai no]tri. #n nuvelistica lui Caragiale se manifest[ dou[ direc\ii mai importante, una analitic[, iar alta fantastic[. #n nuvelistica analytic[ se manifest[ din plin influen\ele Naturalismului. Caragiale se ocup[ @n special de maniaci, indivizi domina\i de o idee fix[ ]i se dovede]te un subtil analist al sindromului maniacal.

Lefter Popescu este obsedat de idea c`]tigului la loterie. Leiba Zibal este obsedat c[ vine sluga Gheorghe ]i-l omoar[ ]i hangiul Stavarache este obsedat c[ se @ntoarce fratele s[u ]i-I ia averea. Stavarache reprezint[ tipul avarului modern care frizeaz[ limitele patologicului, ]i se aseam[n[ cel mai mult cu Hagi Tudose al lui Delavrancea.

Caragiale poate fi considerat cel mai mare zolist scriitor al nostrum, @nainte de Delavrancea. Natura joac[ rolul de acompaniament al st[rilor suflete]ti.