ION DAFIN

IA.SULCULTURAL SI SOCIAL

AMINTIRI $I INSEMNARI

PRIMELE MANIFESTARI. POLITICA IASULUI: Clu.but Socialist. Conservatcrii ai Liberal ii. Intl-LA.1M le contra.dictorii. Cumpararea consthntelor. Batausii in alegeri.PARTIDUL RADICAL Gh. Panu. 0 afinitate fericita.Opozitia Gh. Marzescu. Cum se faceau alegerile.PARTIDUL IUNIMIST : P. Carp. Tinerii iunimisti, Ca.nazi, Eugen Ioneseu, etc. Era Noue: Iunimistii in ale.geri. D.1 lacob Negruti. Ion Creanga in alegeri.carea antisemita. D.1 A. C. Cuza. Ruptura intre Socia.

D.I C. Stere studentimea. Fuziunea radicalo.conservatoare. Epoca lui Al. A. Badareu. CUM PE.TRECEAU POLITICIAN!' Bolta Rece. Tinerimea. Epigra.male Jul Fantanaru ql Budusca. Vasile Gheorghian.IASUL CULTURAL 3 .Convorbiri Literare ,Contempp.ranul ". Conferintele de la Universitate.PRESA IESANA.Lupta". .Evenimentur. Expluzarea lui Albert Hoidgman.

Gh. A. Scortescu, Apogeul .Evenimentulur Sirius, St.R. Scriban, Dan, Belcescu, Caragiale la Evenimentur.Raki, St. 0. Iosif.-- Virgil N. Cisman, N. Beldiceanu.Rodion,Al. Volanschi. Met: IASUL LITERAR SI ARTISTIC IArchivaReviste efemere. :,Epigonii". .Arta".PICTURA.SI SCULPTURA : C. D. Stahi, Bardasare Em. Th. Buicliu,tonstantiu, Gh..Popovici, 0. Bancila, life Burghele. TEA.TRUL. Galin, Gr. Manolescu 5i Aristitza Romanescu, StateDragomir, P. Sturdza, Penel, P. Liciu, Aglaia Pruteanu etc.IN DRUM SPRE MARELE REFORME.

IASI, VIATA ROMINEASCA S. A. 1928

Unita.

Mis.

list'. si

yI

:

a.

LOAN DAFIN

IASULCULTURAL SI SOCIAL

AMINTIRI SI INSEMNARI

ql

IASI, VIATA ROMINEASCA

DE ACELAS:

Fara noroc, proza i versuri.De la altii, traduceri, versuri.Mundt' of distractie, fapte observate.Pe vremea mea, versuri editia II-a.Povestea- unui vis, poem.Istoricul Scoalei de Arte Frumoase si a

Pinacotecei din Iasi, Insarcinare data deMinisterul !nstrucfiunei.

Istoricul Asezamintelor Casei Sf. Spiridon,Thsarcinare data de Ministerul SanatatiiPub lice.

Figuri iesene, editia II-a.

laul Cultural V SocialRmintiri V insemnari

Cu vre-o patru decenii si mai bine In urma,Iasul prezenta un aspect cu total altul de cat celde astazi, atat in ce priveste infatisarea lui In gene-ral, cat si ca parte culturala si socials.

Pe atunci, imi aduc aminte, se spunea in Geo.grafia judetului si orasului nostru, ca cea mai marecasa din Iasi era aceea zisa a lui Negruti din stradaAcademies, unde acum se gasesc instalate posta,telegraful si telefonul, iar casa Pascanului din stradaAlexandri si palatul Roznovanului din strada dom.neasca, treceau ca cele mai boieresti si mai bogate.

Comertul se desfasora,. in deosebi eel mare, instrazile azi zise $tefan cel Mare si Lapusneanufrunde se gaseau cei mai vestiti negustori, pe candin strazile Ha lei si Veche, azi Anastasie Panu siC. Negri, precum si la Podul Lung, se gaseaunegustorii mai marunti.

Ca scoli erau : Universitatea pe langa care eraal5turata $coala Normala Superioara, apoi $coalafiilor de militari, Liceul National zis si AcademiaMihaileana j gimnasiile Alexandru cel Bun si Stefancel Mare, $coala Normala de tnvatatori «Vasile

8

Lupus care era to curtea bisericei Trei Ierarchi,coala de meserii, coala Comerciala, coala Cen-

trals de fete si $coala de Belle Arte, precum si maimulte scoff primate de fete §i baieti. Pe langa acestescoff ale statului, se mai gaseau $i cat&va qcoliparticulare, cum erau Institute le Unite pentru baieti,War lam si Humpel pentru fete, etc.

Pe atunci, vechea capitals a Moldovei, era inca,recunoscut5 ca un centru cultural de uncle porniseramarile manifestari pe toate taratnuriie

De multi din fruntasii lawful tncepusera asilua sborul spre Bucuresti, de §i Iasul devinea dinzi in zi tot mai mutt un oras de provincie, nimenipar'ca nu indraznea conteste Iegitimile -i drepturiin ceea ce privea cinstea de a fi pe langa orasulsacrificiilor, si metropola de uncle au izvorit celemai marete manifestari in toate directiunile.

Cu toate ca batrana capitals a Moldovei incepuses'a decline, cu toate ca personalitatile de seams sestramutara In Capita la, nemai voind, cele mai multedin ele sa se intereseze de nevoile Ia ului, totusi,orasul marilor sacrificii, cum se spunea in tot de-a.una, $i mai cu seams constient de perspectiva unuiviitor stralucit pentru intreguf nea rominesc, primicu resemnare loviturile ce i se dadeau, contribuind,mereu frisk qi contribuie ast5zi, Ia prop4irea§i mkirea tarii.

Cu toate cä Moldova In general si In spew

$i

sa.i

$i

Iasul

9

cial daduse Romaniei multe din ceIe mai ilustrefiguri cu care neamul intreg romanesc se mandreste,cu toate aceste nici odata nu s'a cautat sä se facimare caz din aceasta pentru ca Romanul, fie elmoldovan, fie muntean, ardelean etc, e tngaduitorsi gata la on ce sacrificiu cand e vorba de nea-mul sett.

Romanul fie el din on care parte a pro vinciilorcari formeaza Romania Mare, considers ca fratepe care-I iubeste cu toata dragostea, pe -ori careaft roman, on unde s'ar gasi ratacit.

Cine oare din Moldova sau din Iasi mai spuneastazi ca un Mihai Cogalniceanu, C. Negri, An.Panu, Eminescu, Conta, Creanga etc. sant moldo-veni si numai moldoveni, iar nu romani ? Ori unIoan C. Bratianu, Odobescu, Caragiale, Ioan Ghica,Take Ionescu etc, ca sant munteni iar nu roman! ?

Pentru noi, generatiile de astazi a disparut cudesevarsire deosebirea dintre Moldoveni si Munteni rtoti ne stim ca suntem frati buni, on de unde amfi, din Muntenia, Moldova, Ardeal, Basarabia, Buco-vina, cu totii avand aceiasi parinti comuni.

Cu toate aceste nu se poate, ca un Roman dinMoldova buns -oars, sa nu se mandreasca in sinealui, ca cutare personaj ilustru, cum este un Cogal-niceanu sau Eminescu, e bastinas din pamantulMoIdovei / tot asa si un Roman din Muntenia se

10

m5ndreste ca un Ioan C. Bratianu sau Odobescuon Caragiale stint nascuti pe pamantul Munteniei.

Sä nu se eie, dar, to nume de mu, clack' topaginile cari urmeaza, ma ocup numai si numai demiscarea culturala si socials a Iasului. Aceasta ofac pentru ea vreau si pun dinaintea cetitoriloracea evolutie petrecuta In timpul meu si M oraquiIn care m'am nascut si tralesc de -o viata tntreaga.

Nu voiu cauta, deci, ca rein cele ce voiu povesti sa micsorez catusi de putin, importano netagaduita absolut de nimeni, a misckii culturale sisociale din celelalte provincii romanesti.

Poate ca un lucru va parea oarecum curios, awcela ca Moldova si 'aqui ar fi dat, dupa cum sus.tin unii sovinisti, un nuraar mai mare de personalitati ilustre.

Ma voiu margini, prin urmare, dursa cum spunmai sus, numai la timpul si locul In care m'am nascutsi traesc, preocupat fiind de manifestkile M on cedirectie, ce sau produs si se produc Inca, subochii mei.

Iasul Cultural si Social

Prime le manifestari

Aripa necurtosEutului

Voiu tncepe cu manifestarile. de ordin intelectualcaci acestea au fost cele dintai cari atrasatentiunea In primii ani, c5nd am Inceput qi eu a'mida oare cum seams de cele ce se petrec in ju-rul meu.

Mi -aduc aminte cu cats ravna Incepusem a ceti.Contemporanul», vestita revista de pe vremuri ad -lui Ion Nadejde V. G. Mortun.

Nu §tiu, daca am fost vre.cdata mai impresionatca atunci aid am cetit In aceasta revista un ar-,ticol at carui titlu era (Este sau nu Dumnezeu ?».Din acea clips, eu, care ca orice copil, eramvlavios, Incepusem a pune la tndoiala existentaPuterei Divine, 0 cu cat treceau zilele cu atatapar'ca simtiam In mine o schimbare.

Lupta ce se petrecea atunci in mentalitatea mea,tndoiala ce ma cuprinsese, ma facura sa vad toateto jurul meu sub un nou aspect.

Lumea nu mai era aqa cum o vazusem pans

mi-au

$i

12

atunci. Necunoscutul isi intindea aripele asupramea / o lume noua aparea acum, iar probleme greledin domeniul necunoscutului, cautam cu on cechip sa le desleg, de si mintea mea de copil nuputea sa le conceapa.

Ma interesam de aproape, pe cat ma ajutauputerile, de on ce miscare ce se petrecea in oral,ajutat fiind la aceasta si de gazete pe care le cetiamcu ardoare.

Intrasem, dar, intro noua faza a vietii.Ma atragea, in deosebi, miscarea politicei socia-

liste, care-mi inspira, fara sa-mi dau seams de ce,o mare incredere, de si nu aveam absolut nici oideie lamurita asupra situatiei poultice din tara.

Auziam vorbindu-se de alegeri, de scandaluri,de deputati si senatori, in sfarsit de o intreaga miswcare electorala, caci dupa cum se vede, era atunciperioada alegerilor. Mai auziam ca se tin intruniriunde se discuta multe de toate, iar din discutiilece aveau loc, de multe ori, cetatenii ieseau dacanu tncaerati gata, dar nu pe departe.

Clubul Socialist

Nu asistasem, Inca, la nici o intrunire politica.Eram foarte curios sä vad si eu o asemenea aduwnare. Auzisem c5 in casele doctorului Pastia dinstr. Sfantul Teodor se strange in fiecare Dumineca,Joia si Sarbatorile, o multime de lume, dela tat%

13

mai ales, qi acolo, domnul Ioan Nadejde qi VasileMoron tineau cdiscursuri.

Astfel, intro Duminica dimineata ma duc qi euacolo, qi dand mai Intai tarcoale pe la poarta, intruto ograda, i apoi luandu-mi inima fn dinti, p4escsfilcios in sala.

Era un salon mare, in fund o masa qi un scaun.Vad un domn flak, gros, c'am smolit pe fata, cubarba neagra 0, rara 0 cu ochelari pe nas.

Vorbea, vorbea mereu, iar cei din sea it aplaudaudin cand in cand, Pana atunci nu tiusem ce esteo intrunire, qi nici pentru ce se batea din palme.Despre ce vorbea domnul acesta, habar n'aveam,totu0, cand aplaudau ceilalti, pleoscaiam 0 eu dinpalme.

Dupa ce mai vorbesc i alti domni, intre care0 vre-o doi-trei tarani, lumea incepe a se impr4tia,iar la uo doi tineri tmpartiau la tots o gazeta.Am luat 0 eu una §i m'am dus acasa intro fuga,curios sä vad ce se scrie in ea,

Era ziarul cMuncitorul., redactat de d4 IoanNadejde qi Vasile Gh. Mortun.

L'am cetit °data, ram cetit de doua ori, §i nu mamai saturam cetind. Eram fericit ca mi s'a dat 0mie un ziar ca la toti ceilalti.

Duminica viitoare ma duc iar is intrunire, daracuma numal eram sfiosul din randul trecut / n'ammai dat tarcoale pe la poarta, am intrat de-a dreptul

14

ca un vechiu cunoscut. Incepusem chiar a schimbacate-o vorba, doua, cu taranii cars erau acolo. Macredeam chiar ca facand parte de drept din aceastaadunare. Ascultam cu luare aminte cele ce sespuneau si cautam sa patrund rostuf cuvantarilorce se rosteau. Din cand in cand reflectam si eu,parandu-mi-se ca incep a pricepe cele spuse.

Am luat, la plecare, iarasi, un numar din wMun.citorul* si if cetiam tot cu aceeasi aviditate ca sinumarul trecut, dar cu credinta ca incepeam sa-midau seama de cele ce se scria in el.

Asemenea cetiam regulat vContemporanuli careajunsese pentru mine o adevarata evanghelie.

Tot ce era scris in paginile lui, mi se pareaucele mai sfinte adevaruri. Socialistii erau . pentru

mine oameni cu totul superiori, cari intreceau intoate pe ceilalti oameni, cari erau rei si cautau sadistruga tot ce e bun si folositor pentru omenire.

Nu stiu cum, dar din zi in zi ma apropiam, totmai mult sufleteste de socialisti, si mai cu seamade D-1 Joan Nadejde, pe care de altfel iI minorteam numai din vedere. Pentru mine D -sa era unom, nu ca toti ceilalti. Se spunea Da este cel maiinvatat, ca stie tot, a e bun si bland, si OA demulte on cand se due baietii de Ia scoala cuvre -Q problems sau cu o traducere pe care nu ointeleg, D-I Nadejde le explica lectia. Cum sa nuiubesti pe un .asemenea Dm !

15

Astfef mi-am facut, ca sä zic asa, debutul fnmiscarea socialists, de care sufleteste nici astazi numa pot desparti, de si tmprejurarile m'au determinatmai tarziu sä ma tnregimentez, tmpreuna cu socia-listic nostri de atunci, In partidul burgheziei liberate.

Partidele politiceConservatorii, Liberal II 0 Social 1011

In ultimile doua decenii ale veacului trecut oraganizarea partidelor noastre politice, era cu totulalta de cat cea de astazi.

Pe atunci cele mai puternice partide erau : Na-tional-Liberalii, socotiti ca cei mai vechi si maipopular!, si Conservatorii, cari treceau drept reacationari.

Aceste doua partide pur burghezesti In realitate,de si Conservatorii erau priviti ca boieri, ca aris-tocrats cum s'ar zice, se succedau Ia carma tarii :Liberalii stand tot dea -una mai mult Ia putere, iarConservatorii mai putin.

Ceea ce deosebia aceste doua partide !titre eleera, ca, partidul National-Liberal nu parea de locrefractar ideilor nuoi, adeca democratizarii, pe candConservatorii erau refractari, sau mai bine zis, dansiicredeau ca nu trebue sa se precipite sub nici unmotiv evolutia spre democratism, ci sä se lese caaceasta transformare sa se faca de la sine, fat%

absolut nici un imbold din partea cuiva.Pe langa aceste doua marl si vechi partide cari

17

guvernau tara, tncepe sa mai apara partidul socia-list, c'un program nou, cu idei cad ingrozira peconducatorii partidelor burgheze.

Persecutia acestui nou partid se manifests zilnicdin partea Liberalilor §i Conservatorilor, dar maicu seams dip a acestora din urma.

Casa d-lui Ion Nadejde, din Sararie, era vecinicsupraveghiata de politie si se nota pe toti aceicad intrau acolo.

Intrunirile for de asemenea erau veghiate si nude putine ori, multi din acei cad be fregventau erauchemati la politie si D -zeu stie ce mai patiau peacolo.

Pe vremea alegerilor, tnsa, mai In tot de-aunasocialistii faceau cartel cu liberalii / asa am apucateu, cel putin. Socialistii spuneau, In intrunirile for,ca. Liberalii si Conservatorii sant partide burgheze,dar ca Liberalii nu sant asa de reactionari, caci,ei, tot se preteaza din cand In cand la cate o re..forma mai democratica.

Bal6u01In intrunirile publice, oratorii, fie Liberali sau

Conservatori, se tntreceau cad mai de cari sä convinga pe alegatori pentru a Ii da voturile. Nu deputine ori se produceau Incaierari tntre batausiipartidelor, caci pe acea vreme, rolul acestora eraconsiderat ca o dogma, si dansii se credeau o putere,fat% care ori ce partid politic, nu putea sa existe.

18

De Cate ori, chiar in toiul intrunirei nu se apucaula bataie, nelasand pe oratori sa vorbeasca, iarpublicul ingrozit fugea care in cotro putea. Mai cuseams epistatii si subcomisarii conduceau bandelede batausi ale guvernului, pe cand comisarii, im-bracati civil in asemenea ocazii, ramaneau afara sidadeau ordine in consecinta.

Propaganda electoralaPropaganda electorala se marginea pe acel timp

la vizitele pe cari le faceau candidatii, alegatorilor.Regimul censitar, cuprindea un destul de mic nu-mar de alegatori la Colegiul I, mai multi ceva laColegiul al doilea. Cat despre alegatorii Colegiuluial treilea, acestia au fest considerate in tot de-aunaca Rzestrea guvernamentalax,, fermata in cea maimare parte din prani, cari foarte putin votau di-rect, iar cei mai multi, indire..t, prin asa zisii delegati ai comunelor.

Cumpararea con4HinfilorIsi poate ori cine inchipui de ce destrabalare

morals era cuprinsa perioada alegerilor. A se cum-para voturile alegatorilor era un obiceiu foarte laordinea zilei si nu facea absolut nici o impresie,nici nu se revolta nimeni, de cat doar visatorii deSocialisti, cari nu puteau concepe asa ceva, incuratenia for sufleteasca.

Amenintarile ori fagaduelife candidatilor erau la

19

.ordinea zilei. Fie Ia putere, fie to opozitie, candi.datul se servea de aceleasi mijloace de conrupere,ceva mai putin opozitia, care nu avea Ia indamanaaparatul politienesc si f3ndur:le secrete.

sa nu se mire nimeni ca acesti conrupatoride constiinte nu erau in majoritatea cazurilor oamenide rand. Erau personajii sus puce, cari ocupaucele mai tnalte demnitati erau pans si profesoriuniversitari cari nu se sfiau de loc de a se servide mijloacele conruptiunei celei mai detestabile candera vorba de voturi.

Asa erau moravurile, asa erau vremurile. Sanucautam a ne revolta contra tnaintasilor nostri sa-ilasam In pace cu pacatele tor, cari pe atunci erauconsiderate ca ceva firesc, ca ceva obicinuit, caceva tnradacinat adanc to firea lor.

Intrunirile contradictorliCeea ce tnsa caracterizeaza aceasta epoca de

reactionarism, In alara de lipsa unei democratizari,ce parea ca un ideal mai mutt sau mai putin tn.departat pentru partidul liberal, iar pentru con.servatori o adevarata utopie, mai e un fapt careastazi ar 'Area foarte curios daca s'ar tncerca,de si moravurile noastre electorate s'au mai tm.blanzit putin, to aparenta macar, in ceea ceveste brutalitatea batausilor.

Vreau sa vorbesc de intrunirite electorate con-.tradictorii.

pri-

20

La aceste tntruniri, vorbeau pe rand adversaritpolitici, in fata aceluias auditor. $i e de remarcat,cand se tineau asemenea intruniri, oratorii si dintr'oparte si din alta, p5strau un Iimbaj cat se poate-de urban, afara bine tnteles de dalcIusii tmpra.,stiati prin sala, cari tntrerupeau din cand in candprin cate vre-o expresie nu prea delicat5.

Din aceste tntruniri uncle se discuta in contra..dictorii diferitele chestiuni ce interesau populatiaIn general, rezulta si un folos obstesc, cad, demulte on se intimpla ca cele fag5duite de co-,rifei, s5 se tnfaptuiasc5, pentru binele cetAtenilorsi orasului. Era un mod civilizat de a se Lineatntrunirile politice, exceptandu-se bine tnteles scandalurile ce se produceau in sala din cauza batau--silor, cari, fie zis In treacat, nu faceau decat sase conformeze moravurilor de atunci.

Nu se putea concepe o tntrunire publics fat-5

bataie, de si oratorii din ambele tabere adverse-se tratau cu multa curtuazie chiar, lard sa intre-buinteze expresiuni jignitoare.

Daca n'ar fi fost ceata batausilor organizati,asemenea intruniri politice s'ar fi putut spune, desigur, ca erau ideate.

Astazi, cand se zice c5 dalcausii electorali audisp5rut, cand civilizatia s'a Intins si asupramoravurilor noastre, totusi tntrunirile cu caracter

21

politic, nu se mai tin In spiritul de urbanitate §iloialitate .ca odinioara.

Cine azista la o Intrunire politica din ziva deastazi fara s5 nu se revoke de gratiozitatile cucare sunt tratati adversarii, on cat ar fi ace*tiade superiori prin situatia ce o ocupa In societate4i prin valoarea Ion personals ?

'awl ora§ al cultureiConvorbirele Literare.Contemporanul

last'', ca fntotdeauna a cautat, prin on cate-fmprejurari grele a trecut, sa-si continue traditiade orasul culturei si de pepiniera de unde se re-,cruteaza multi oameni de seams In tars. Acesta eun fapt ce nu se poate tkgaciui.

Din Iasi, dupa cum se stie, a luat nastere yes.-tita revista ffConvorbirile Literare) care a fostfaclia de la razele careea s'a tncalzit si luminatintregul neam romanesc de pretutindeni.

In paginile cConvorbirilor Literare>> au straiucitpentru tntaiasi data cele mai ilustre figuri pe tä.,ramul Iiterar si stiintific,

E destul numele unui Maiorescu, Eminescu,Alexaudri, Conta, Creanga si Lambrior, apoi alui Gh. Panu, Gane, Caragiale, Xenopol, Vlahuta stalti multi, pentru a ne da seams de imensainfluents ce au avut acesti scriitori asupra poporuluinostru.

Tot din Iasi a rasarit prima revista socialist-4-(Contemporanuh care de asemenea a avut o co.-varsitoare influents asupra paturei culte din Ro,

23

mania duns 1880. La aceasta revista au colaboratun Oherea, un Beldiceanu (tatal) frail' Nadejdesi multi alti scriitori cari ocupa pagini glorioasein istoria culture' romanesti. Atat ,,ConvorbirileLiterare2. cat si «Contemporanul au strans in jurulfor o sums de tineri entuziasti cu care s'a pro..vocat o intensa miscare intelectuala, a caret re-zultate s'au vazut curand, prin indrumareaspre o notla faza socials, politics, literary si stiletificar

Conferinfele de le UnlversitateConferintele cari se tineau in vechea Univer-.

sitate de catre membri «Convorbirilor», si desprecare Oh. Panu si Dl. Jacob Negruzi vorbesc pelarg in cAmintirile for de Ia junimea2. au avut oimensa influents asupra opiniei publice.

Se incepuse prin aceste conferinti a se schimbaoare cum mentalitatea multora, cad conferentiarii,oameni bine pregatiti, aduceau o nota nou5 in a-legerea subiectelor si in expunere, discut-ind ches-.tiuni ce interesau de-opotriva si pe omul cult si pecel mai putin cult.

De si «Convorbirile» se str5mutara la Bucu-resti, de si Cercul qunimei» incepuse a -si mic-sora numarul membrilor, cu toate aceste confe-rintele Ia Universitate urmau regulat la a anu-mita epoca, hotarata.

Ele erau -audiate ca si mai inainte de acelas

(aril,

24

public numeros si avid de a auzi si invata lu.cruri noui.

Conferentiarii nu mai erau acum un Maiorescu,Pogor, Panu, Jacob Negruti / altii le luasera locul,in afara de Xenopol cari cauta sa continue tra-ditia ,,Convorbirilor.. Acum conferentiari pe Tangavechiul membru al Junimei, AI. D. Xenopol, maierau multi tinzsi care -si facusera si ei studiile instrainatate. Astfel Al. A. Badareu, Eduard Gruber,H. Tichtin, Dim. Alexandresco, Grigore 13utu.reanu, si multi altii, se perindau regulat Ia masade unde mai inainte vreme, rasunase glasul luiMaiorescu, Gh. Panu, Pogor, Carp etc. etc.

In acelas timp, insa, in casa lui Ion Nadejde, seadunau multi tineri, studenti mai ales, unde aveauloc, dupa cum se spunea, discutiuni cu caractersocial si cultural.

Intre student' era o miscare foarte serioasa icu deosebire acei de Ia coala Normala Supe-Float% formasera un cenaclu socialist, unde seducea o lupta apriga dar civilizata, contra orga-nizarii societatii de atunci.

Acesti studenti, departe de gandul de a prosvoca scandaluri, se margineau in a ceti, a se in-stria cat mai mult si a fi in curent cu toate ches =tiuuile stiintifice si literare Ia ordinea zilei.

Rar se duceau prin localurile publice, si atunci,intruniti cati-va Ia un loc cu cate un pahar de

25

bete sau o cafea dinainte, encepeau sa discutechestiuni serioase qi erau atat de absorbiti in tiradele lor, in cat nici nu observau cum trece vre.mea. Tot la coala Normala Superiors, se maiformase un cenaclu, acel aI studentilor nationalisti,-dar acevia, ca qi colegii for Socialisti se interesaude aproape de on ce micare culturala, citeau mult

se cultivau mereu.Discutiunile ce aveau adesea on loc entre aceste

doua grupuri de student!, influentau reciproc a-supra lor.

Colegii socialisti se tineau mai darzi, se socoteaumai cititi si cautau sa influenteze asupra celorlalticolegi din afara de coala Normala Superioara.Astfel cercul studentilor socialisti incepuse sä seentinda incetul cu .encetul. Tot ass qi celalalt .cerc,al studentilor nationalisti, eqi indreptase privirilespre ceie doua partide politice : Conservator siLiberal, fara, insa sa se duvnaneasca catui deputin intre ei, dar nici cu colegii for socialisti.

Toata lupta, era o Iu?ta destul de pasionatase dadea in chipul cel mai civilizat. Nu de putine

on se incingeau entre ei discutiuni aprinse qi fiecare cauta sä convinga pe celalalt, servindu-se deargumentele cele mai serioase, fara sa cads vre-odataunit sau altii in pacatul neentelegerifor scandaloase,pentru a provoca conflicte nedemne pentru oamenicu pretentii de cultura,

si

si

si

26

De acolo, din coala Norma la Superioara, at"ie§it multe personalitati distinse, can au ocupat, §iunii mai ocupa qi astazi, situatii make to diferitedomenii de activitate.

Partidul RadicalOh. Panu veful partidului radical

Unul din tinerii cei mai cult', mai inteligenti darIn acelas timp si de-o tndrazneala proverbiala,dupa ce trecuse prin Cercul Junimei" unde semanifestase sgomotos si atat de stralucit pe tere--nul intelectuaf, imbibat cu ideile democratice dinapus, intorcandu-se de la Paris unde facuse stu-dii stealucite de drept si de stilt* sociale, se all=peste de partidul National-liberal, si fn special demarefe democrat C. A. Rosetti,

Mentalitatea acestui tanar se deosebia cu totulde a celorlalti din generatia sa.

De-o inteligenta cu totul superioara, avand ocultura temeinica si o vointa de fief, Mzestrat c'unputernic bun simt, prev5zafor si de-o sinceritatede neinchipuit In manifestarile sale, fncepearate nemultumirea fats de cele doua partide deguvernamant de atunci partidele burgheze.

El vedea altfel lucrurife, prin o prisms noua, a-ceea a democratismului, neexagerat insa.

Atunci, mconjurat de cati-va tineri intelectuali,da una din cele mai puternice lovituri partidelor

28

noastre burgheze, prin Infiintarea partidului Radical-Democrat.

Acest tanar revolutionar era Gheorghe Panu,samanatorul de idei cum i s'a spus mai tarziu.

Lovitura data de noul partid a fost resimtita a-clanc $i a avut o influents covarqitoare asupraconducatorilor tarii.

De qi la inceput se parea ca noua grupare dinjurul lui Gh. Panu nu va avea nici o influents a-supra spiritului opiniei publice, cu toate aceste,miFarea aceasta politica a facut multa valva.

In jurul lui Panu Tncepuse a se grupa mai tntaimulti profesori, avocati, medici, precum §i cati-vastudenti.

Grigore Macri, Al. A. Badareu, d-r Rizu, d-rLebell, Grigore Butureanu, d-r Puqcaru, M. VIA-descu, veterinarul Gh. Jocu, apoi preotul Cornescu,Costache Faur, Const. Chiri la qi alti cati-va, totiaceqtia din Iaqi / apoi fratii Dobreni de Ia Huqi,Isacescu din Piatra Neamt §i alti frica din maimulte oraqe din WI

TO ace0a erau stranqi unit' in jurul efuluilor, gata Ia orice sacrificii.

Programul radical-democrat cuprindea multe pun-cte cari nu se deosebeau, sau foarte putin, de acelea ale programului socialist.

Ceeace, tnsa, forma superioritatea radicalilorfats de sociaNti, e, a cei dintai studiasera mai

29

bine qi mai amanuntit chestiunea organizarii noa--stre sociale, economice qi politice, c'autand astfelca prin programul for sa provoace mai cu uviarinta evolutia spre democratism.

Prin aceasta se aduceau Ia cunovinta cetateni--lor multe lucruri cari puteau fi realizate spre bi-nele obqtesc, cad se Linea seams de adevaratastare a poporului, avandu-se In vedere tot ()datai mikacele ce se puteau utiliza pentru a se a-

duce Ia tndeplinire reformele esentiale de care Caraavea atata nevoie.

°data cu tnfiintarea partidului radical-democrat,Gh. Panu face sä apara ziarul (Gupta., In for-mat mic Ia inceput si in coloanele caruia se pu-,blicau articole ce sustineau ideile democratice alenouei organizatiuni politice.

Pe Tanga ace3tea, Panu a mai scris si o serieintreaga de articole de o vehementa extraordi-nar5, ceea ce i-a atras urgia guvernului lui JoanC. Beatianu.

Aceasta campanie inversunata dusk' cu toata vi.goarea de Gh. Panu, totu0 incepuse a prinde inopinia publics.

Inteadevar, Panu trecea pe atunci ca un copilrasfatat al publicului. Era iubit pentru curajul qi

sinceritatea cu care se avantase ; apoi democratismulseu rational, departe de a fi utopic pentru a seputea re 'Liza, atrasese atentia tuturor.

30

Partidele National- Liberal si Conservator, se re-simteau adanc de campania atat de indarjita dusade radicali.

In tnflacararea sa Gh. Panu nu cruta pe nimeni.Cele mai aspre expresiuni erau tntrebuintate la adresaRegelui Carol si a guvernului Liberal.

Ales in Camera de colegiul al II-lea de Iasi,Panu devine unul din cei mai ascultati si mai detemut deputati.

Cuvantarile sale, adesea de-3 vehementa uimi-toare faceau mult necaz guvernului. Nimeni nu-iputea rezista, cad prin marea lui inteligena si piacurajul seu neasamuit, putea sa tins piept tuturor,de si de multe on era nedrept in atacuri.

0 aftnItate fericitaPartidul National-Liberal de si era atacat de

Panu, cu toate acestea, se produsese oare careafinitate intre vechiul partid de guvernamant si tanaraorganizatie democrat - radicals, afinitate ce se tnfap-taia pe nesimtite, mai cu seams la Iasi.

IvIulti dintre radicali fusesera mai inainte libe rah,qi legaturiie personale dintre ei si cei actuali rema-sesera aceleasi, farl sä sufere absolut nimic, de catdoar deosebirea dintre conceptiile politice si sociale.

Radicalii isi aveau clubul for, programul tor, pre.cum si o activitate foarte asidua in asi face proseliti.

In deosebi, tineritul Tncepuse sä se grpeze injurul Iui Panu, care ajunsese un adevarat idol; to;i

31

din partid cautau imite pe set si reuseau inmanifestarile exterioare, bine 'nteles.

Fie care cauta sa se apropie mai mult de dansul,fie care cauta sa dovedeasca sefului, nemarginitulseu devotament.

Rar, foarte rar, membri unei organizatiuni politiceau fost vreodata mai stransi uniti, mai plin de sin-ceritate unii fats de altii si mai constienti. de tnserry-nat itea rolului ce trebuia sä-I aiba in democratizareaopiniei publice, de cum au fost radicalii.

Tocmai aceasta credinta nestramutata fn triumfulideilor democratice pe cari le sustineau cu o con-vingere ce nimic si nimeni nu le-o putea stramuta,a facut faima partidului democ-at-radical,

Acest partid se asemana cu o familie fericita aicaret membri se iubesc cu toti tntre dansii.

Am spus mai sus ca radicalii din cari cei maimulti fusesera liberali, nu .rupsesera relatiunile per-sonale cu acestia. Legaturile for prietinesti rarna-sesera aceleasi. Se tntalneau, ca si mai inainte, Iao halba de bere sau Ia un pahar cu yin, fie pe Iaberariile de pe atunci, fie la vestita carciuma cu-noscuta sub numele de «Botta-Rem..

In desele for tntalniri, cari de altfel aveau locmai In fie care sears, se discutau fel de fel dechestiuni in legatura cu interesele sociale, econo-mice si culturale.

Vizitele Ia localurile de consumatie, erau fn pri

sa-1

32

mul rand, mijlocul de a se putea aduna mai multipentru asi impartasi unii altora parerile si cunos-tintele asupra diferitelor chestiuni ce interesaurde-opotriva, pe toti.

Cu timpul aceste adunari devenira mai dese simai numeroase, si nu de putine on se prelungeaumult pans dupa miezul noptii, daca nu chiar sipans 'n ziva.

Aceste adunari de prieteni din taberile politicedeosebite, au avut o influents incalculabila asupramersului evolutiei noastre sociale si culturale.

Schimbkile de pkeri, f acura ca sa se cimenteze.mai adanc multe din ideile ce contineau reforalele-democratice ,, In primul rand chestiunea votului ob..stesc si Tmbunatatirea soartei taranimei, formaraobiectul principal al discutiunilor, precum si altediferite chestiuni de ordin cultural.

Cartelurile

In alegeri, gruparea radicals se cartela cand cusocialistii cand cu liberalii sau junimistii, caci peatunci, junimistii formau o grupare independentsde partidul conservator.

Lupta in alegeri era cat se poate de darza i maicu seams cand erau conservatorii la putere, liberalii si celelalte grupari politice cautau sa invingacu on ce pret, si pentru aceasta nu se dadeau Inlaturi de la nici un mijloc uzitat pe acele vremurk

33

In perioada electorala. Dar nici conservatorii nu selasau mai pe jos.

Partidul liberal-national ori cat de burghez era,on cat de reactionar 'Area fats de gruparile so-cialists §i radicals, totuqi, cand vedea ca ajungeaIa mare nevoie, cauta sa primeasca, pans Ia unpunct oare care, unele reforme democratice, ceeace facea sa se apropie de radicali §i de socialiqti.

Din aceasta cauza, lupta cu partidul conserva-tor era mai acuth, de care ce ace0a nu voiau, subnici un chip, sä se conformeze catu0 de putin spillritului democratic care incepus sa se raspandea.,sca in opinia publica.

Vestitele intruniri contradictorii nu se mai obi-cinuiau acum. In locul tor, se tineau intruniri se-parate. Limbajul oratorilor tncepuse sä se schimbe.De unde pans acuma in frumoasele §i mutt gus-.tatele intruniri contradictorii, oratorii cari se pe.,rindeau la tribuna cautau sä fie cat mai obiectiviqi mai urbani in expresiuni, de acum inaihte in-cepe o perioada de decadenta a intrunirilor poli-tice, c5ci oratorii se intreceau sä devina cari decad mai agresivi fats de adversari.

Chiar astazi, dupa atata... democratizare, intru-.nirile politice au devenit adevarate scandaluri. Base poate spune, fara a gre0, ca pe vremuri, eramai muted sinceritate i mai mutt bun simt la aceia can vorbeau.

3

34

Astazi, in intruniri nu se discuta de cat numaichestiuni pur personale, aducandu-se acuzari rect.,proce, fara sa se insiste asupra chestiunilor deprincipii, fara sa se jinn seams de interesele ob..stesti.

Totqi, credem, Ca vom fi im?artiali dace vomspune ca se mai gasesc unii politiciani cari sä nuse conformeze obiceiului de astazi de a fi numai§i numai agresivi fats de adversari. Acestia semai gasesc in vechiul partid national-liberal a ca-rui conducatori, in tot de-auna au avut in vedere,inainte de toate, interesele vitale ale tarii.

Gruparea radicals $i cea socialists aveau caprim punct de program, interesele generale, si a..ceasta a facut ca sa se apropie mai mutt de li.berali, cad intre aceste doua grupari tinere si bd..trand partid liberal, era o Iegatura sufleteasca.

Astfel vedem de multe ori, i 1 timpul alegerilorcartelari intre ei, iar prietenia personale intre mem..bri acestov trei partide nu s'a dezmintit niciodata,de si radicals, la un moment dat, au fuzionat cupartidul conservator.

Despre aceasta fuziune vom vorbi mai tarziu.

Cum petreceau politicianiiBolta Race

Inca de pe vremuri membrii ajunimeib, se tntru-.-neau Ia cate unul din ei, uncle chestiunile cele mai,arzatoare Ia ordinea zilei de pe on ce aram, eraudesbatute cu toata competinta qi ardoarea. Acesteadunki erau animate de spiritul fin si sarcastic atmultora dintre cei cari luau parte.

Membrii cJunimeio, sau mai bine zis ai Con-vorbirilor Literarex>, se mai adunau une on si prin.cate un local public, cum era, de exemplu, la fai-moasa carciuma cunoscuta sub numele de BoltaRece. Aid, tnaintea unui paharel cu Cotnar sauLIricani, se incingeau cele mai aprinse discutiunisupra diferitelor probleme sociale, literare, artisticesau stiintifice. Nu lipseau nici ()data spiritele si nicichiar farsele. Au ramas celebre aceste adunari delaBolta Rece. Mai tarziu, tncepura sä vita pe acolosi alte persoane straine cari se tmprietenisera cumembrii Junimei.

Dintre Convorbiristi e destul s'a" amintim ca unEminescu, CreangA, Conta, Lambrior, Gh. Panu

a.

36

etc. mergeau regulat acolo, caci Bolta Rece deve.nise un fel de Ateneu at intelectualilor.

Renumele acestui local ajunsese vestit in toataCara, Nu era personaj de seams din Bucuresti saudin on care alt oras, care trecand prin batranaCapitals a Moldovei sä nu viziteze si Bo lta Rece.Era o traditie care s'a mentinut ani indelungati,pan5 a disparut aceasta faimoasa carciuma.

Am apucat si eu acest local, dar in decadent5.Auziam ca mergeau acolo radicalii si liberalii

unde se faceau, pe langa obicinuitele discutiuniserioase si chefuri cari tineau !Ana 'n ziu5, fie-iarna, to odditele nu tocmai recomandabile ca apa.renta estetic5, fie vara in gradinita si chioscul de-acolo.

Dragostea cu care patronii acestui local primeaupe clienti, precum si vinul bun, cum numai acolo,se gasea, atrasese, de sigur, elita intelectuala, careiafratii Simion si Panciu Amira, stapanii carciumei,ii pastra cea mai mare stima si condescendenta.

Cand partidul radical a luat fiint5, Bolta Recedevine aproape singurul local unde se adunau mem,.brii acestei grupari. Acolo s'au dezbatut multepuncte din democraticul program radical. Seful,Gh. Panu in mijlocul devotatilor sei discipoli, eraascultat cu o deosebita atentiune si religiositaterc5ci tot ce spunea daqsul sera izvorit dintr'un sen--

37

-timent adanc conving5tor, dintr'o cultura vasty le--gata de.o inteligenta covarqitoare.

Aid, la Bolta Rece, se intreceau in glume, c5citrebuie de amintit ca" radicalii, erau cei mai multi,-oameni de spirit, iar eful for continua traditia ve

cerc de la tjunimea., unde, dupa cum sestie, spiritul §i farsefe erau privite ca parte int&granta in firea Convorbir4tilor.

Pe fanga radicali, mai veneau acolo §i alti poli-ticiani, din celelalte partide, cu totii la un. becontinuau discutiile glumele intr'o atmosfera de-odispozitie cu adevarat joviaI5.

Erau suflete curate, inimi deschise rautateainvidia nu -0 &eau loc acolo. Toti erau prieteni,

buni prieteni, de in acest cerc amestecat, seemiteau diferite p5reri deosebite, dar, toti, insa, sin -ceri in parerile for qi gata sa cedeze unii altoraand se convingeau.

r.

Acolo, la Bolta Rece, lungile seri de iarna,modestele odaiti moblIate cu o masa simply si

-cu scaune de lemn de-o rusticitate adorabila, rasuna,adesea, glasul vestitului bohem Budwa, On deinteligent5 §i spirit, un talent superior, un poietdistins, gata on cand sä improvizeze o oda admi-.rabila, dar qi o gluma mondena spusa intro limbademo eleganta aristocratica.

$i

$i

qi

qi $i

to

in

38

Toti ti sorbeau cu lacomie gfumele Jul boheme,toti ti recunosteau talentul superior, toil tl stimausi-I iubiau. Era de-o thdrazneala uimitoare si nimeni,de cat doar autoritatea necontestata a lui Gh. Panu,nu putea sa-i reziste, cand intra to polemics cuvre unul din cei intruniti acolo.

Ceea ce-I deosebia de seful seu si de mai totiradicalii, era nationalismul; in aceasta privinta sepu'tea spune cä era un tndaratnic sovinist, si demulte on avea cu seful discutii aprinse.

Pentru Budusca nu exista de cat politica natio-nals bazata pe un democratism sincer si care sacorespunda intereselor romanesti. Era, prin urtnare,un nationalist democrat, nu to senzul cum e con-ceput astazi de politicianii care-si dau asemeneatitulatura.

Am spus ca Budusca a fost un bohem, si nugresim de loc cand spunem asa. El a fost o figuraa Iasului de pe vremuri, a fost un talent superior,un bun roman, un patriot inflacarat, un om pentruc'nre viata avea rostul ei, iar nu un simplu voiajorprin lumea aceasta, ca multi aftli.

Daca in generatia actuala nu se gasesc asemeneaspecimene de intelectuali, a caror viata de bohemiri adevaratul tnteles bun al cuvantufui, era o che-zasie pentru cultura si pentru societate in general,ca poate sa aduca foloase cart sa se resfranga asupraneamului, aceasta se datoreste, de buns seams,.

39

destrabalarii In care a c5zut tinerimea, din cauzanepasarii complecte a acelora cari sant tndrituitisa" vegheze la educatia ei.

'neer Imes lea Bolta ReceTot la Bolta Rece incepuse sä apara cati-va tineri

studenti cari incunjurau pe seful radicalilor cu celmai adanc devotament.

Neuitatul medic D-r Al, A. Lambrior, pe atuncitank student in medicina, se distinsese intre toff ceide varsta lui, prin inteligent5, talent si cultura.

De si urma la facultatea de Medicina uncle eraconsiderat ca cel mai cult dintre colegi, totusi dansulse mai indeletnicea si cu cetirea operilor Iiteraresi sociale, fiind mereu in curent cu tot ce se pro-ducea in Para si in strainatate pe acest teren.

De aceea in lungile si aprinsele discutiuni cea veau loc in cenaclul de la Bolta Rece, Al. ALambrior str5lucea ca un diamant, prin verva lui,prin spiritul seu fin si sarcastic adesea, prin culturalui temeinica si prin un bun simt desevarsit.

Nimic nu-i iera strain din tot ce se petrecea peterenul intelectual. Putea sa tina piept orf cui, in

on ce discutie, despre on ce subject .s'ar fi deschisvorba. Gh. Panu, dupa cum auziam, avea o mareafectiune pentru acest tank student cat si pentruun ALA, Leon Grigorescu care se distingn de a-semenea prin o frumoasa inteligenta si prin un daroratoric de netnchipuit. I se prezicea acestui tAnar

40

un stralucit viitor de politician, dar, imprejurarileau facut sä se dedice carierei profesoratului, deve-nind unul din fruntasii dascali ai scoalei secondare.

Al5turi de acesti doi fruntasi ai studentimei iesenede pe atunci, mai iera si simpaticul Hax, tanar pfinde voiosie, inteligenta si spirit, pentru care GheorghePanu era un zeu, iar cele rostite: si sustinute deacesta, litera de evanghelie. Cultul lui Hax pentruseful radicalilor nu s'a desmintit nici °data, nicichiar atunci cand Panu se reintoarse in partidulnational-liberal, iar Hax ramasese tnregimentat alaturide regretatul om politic Al. A. 115d5reu, to partidulconservator.

Hax, ca si Budusca, a fost si este un bohemincorigibil, minus alura aristocratica si talentul literarat acestuia din urtna.

De aide' si Hax ca si colegii sei pomeniti maisus, infrunta cu aceeasi indrazneata intefige eta once discutiuni asupra on carui subject,

Ceea ce distingea foarte malt, inca, de pe atunci,pe incorigibilul bohem, a fost sinceritatea lui dese-varsita in prietenia celor din jurul seu, prietenie ce

astazi, cand perii de pe cap au Inceput s5 searginteasca, nu se desminte nici fats de tinerii prietenicare -I respects admira, atat pentru trecutul seu,despre care acestia au auzit atata vorbindu-se, catsi pentru dragostea sincer prieteneasca ce le -o

manifests to on ce imprejurare.

§1

§i4

41

Am pomenit numai despre acesti tineri, de si mailerau unii ce se distingeau prin inteligenta, spirit-si cultura, cad in jurul lui Panu se stransese multitineri si maturi cari l'au urmat cu devotament 'Anacand acesta, Ia un moment dat, de criza politica...le-a dat dezlegare ca sä se duck" in on ce partidvor voi.

0

Am spus ca. la Botta Rece mai veneau si altepersoane in afar% de cei din jurul lui Panu.

Erau tinerii liberali, in fruntea carora se gaseape atunci mutt regretatul Petru Fantanaru, care depe cand era student al Scoalei Normale Superioarese distinsese in discutille cat le avea, el ca natio-nalist, cu colegii lui

Intre tinerii liberali si tanarul partid radical secimentase o legatura stransa de prietenie personals.Fie Ia Bolta Rece, fie Ia berariile de pe acea vreme,unde se adunau cu totii, pe tangs multele chestiuniserioase din diferitele taramuri, sociale, literare,economice etc. ce se desbateau, membri cari formauacest cenaclu amestecat, se mai intreceau fntredansii in glume diferite, aruncanduli unii altorasageti, cari Tusk aveau darul sä nu sangereze, ci,numai, sa dispuna spre o mai stransa prietenie.

Atunci sa fi auzit pe sarcasticul Budusca, pevecinicul tanar cu inima, D-r Lebell, pe ironicul

socialist'.

°

42

D-r Al. A. Lambrior, sau pe neastamparatul Hax,aruncand asupra liberalilor si conservatorilor spiri.tualele for s5ge/i, iar Petru Fantanaru cu spiritulseu fin si indrazne/ respunzandu4e pe acelas tondin aceeasi gama plina de humor. Era un duelsimpatic tntre inteligen/ele spirituale ale acestuicenaclu.

Epigramele lul F &nt &naruPe atunci mersese faima radicalilor de marl bAutori

de si aceasta faima era mutt exagerat5.Pentru indrazne/u1 Fantanaru, aceasta faima a

radicalilor a fost un prilej fericit de a o exploataprin o serie de admirabile epigrame la adresa tor,publicate mai intai in ziarele liberate de pe vremu-',.sub pseudonimul Vladim iar mai tarziu le-aadunat intr'un volumas sub titlu de ,fRadicale», in-tr'un numar restrans de exemplare.

Nu sustin cä nu ar fi fost bautori vestiO la ra-dicali, dar nu se poate spune, iarasi, ca" nu erau slla liberali si conservatori, si chiar to pudicii sociaUsti, daca tinem searna de numarul cel mare al forde la /ar5 pe cari sociatistii intelectuali de la °vas,in naivitatea for ii considerau ca facand parte dinpartid.

Se Ikea mare haz atunci de lupta aceastagramatic5.

Budusc5, cu spiritul seu fin, tinea piept cu vre&nide atacurilor lui Vladimir. Si unul si altul seintreceau cari mai de cari, si de multe on lupta

epi-

43

era nedecisa. Tot4 Budusca era mai plin de in-,drazneala, si mai brutal une ori, ceea ce it faceasä alba adesea prioritate asupra lui Fantanaru caride si era si dansuf destul de indraznet, nu posedainsa acea brutalitate cu care Budusca, nu de putineori, &idea lovituri... epigramatice cari faceau pe celvizat sa se abtina de la ori ce raspuns.

Am intrebuintat cuvantul Kbrutalitateo dar nuin senzul obicinuit al vorbei de toate zilele, ci inacela de o indrazneala mai vioaie, mai spontanee.

De altfel, acei cari au cunoscut pe acesti doiintelectuali, stiu ca erau de-o desavarsita urbani-tate in expresiuni, cautand numai ca prin spiritulfor fin sa loveasca lira' a atinge susceptibilitateacuiva, ci numai a provoca o buns dispozitie insufletul celui vizat cat si in acelora cari se dis-,

trau ascultand epigramaticele intepaturi.Desi aceste epigrame s'au perdut de mult ac-

tualitatea, totusi, credem, ca vom face o surprizacetitorului, de a reproduce care -va fragmente dinvolumul Iui Vladimir (Fantanaru) pentru ca sa sevada cu cats insufletire si talent manuia arcul cusagetile epigramatice, si cat umor cuprindeau ele.Volumul incepe cu definitia radicalismului pe careo da prin urmatoarele versuri :

Ce -i radicatismul oare ?Tragedie' ngrozitoareNascocita de curandEa se joaca noaptea toataS'abia'n ziva-i terminath,Cand eroii cad pe rand.

44

Am avea manoase holde.Dumnezeu numai 0 deePloae.atat cat radicaliiIntr'o noapte pot 0 beie.

Am vorbit mai sus cä cenaclul se tntrunea une-ori si la Fiala de yin a lui Rohr care pe atuncise g5sea to coltul dintre strazile Lapusneanu cuV. Conta.

Vladimir, de altfel, nu uita nici un local sä ci-teze, dintre acelea frequentate de radicali.

Intr'o epigrama, adresindurnse unui prieten dincenaclu ti spune :

Stand in colt is Rohr odataBiruit de yin §i bere,Privind ulita de.alungulIngropata to tacere,

Striga cum odineoara,A strigat §i Galifeu :\rad pamantul ca se'nvarte,Dar.,. se 'nutrte 'n jurul !lieu!

Linui epigramist radical if spune :Fii cuminte is sama,Nu to framanta 'nzadar,Nu se face epigramaCum ai soarbe un pahar.

adresandu-se apoi radicalilor to genere, zice :Pentru patrie la oasteNici °data n'o Wad eie,Caci nu pot ca toata lumeaLa comanda drept sa steie.

§i

45

In gDialogs. :Eu

De -i mai bea ca pan'acumaVei ajunge 'n jalnic bal.,.

ElMinti, habar to n'ai ca vinulDuce 'n clubol radical.

Apoi :Marile de yin sa fie,

Cine n'a ganditC'ar ajunge radicalul

Marinar vestit.

Vladimir, pune unele din epigrame ca auzite dingura radicalilor, Sub aceasta forma da iar4i ad--mirabile strofe :

Cand din lume ma voiu duceDe pomana yin sa.mi deie,Si fa cap si fa picioare,Doi butuci de straja.mi stele.

Bolta Rece, dupa cum se qtie, a fost ca un fede Meca a tuturor celor cari cautau sä uite denacazuri dinaintea unui paharel cu veritabil Cotnar,Uricani sau Odobeqti.

De aceea Vladimir, neuitand acest local, spune :Catra sfanta Botta ReceFiecare sa se 'ndrume...Asta -i toata datoriaRadicalului pe fume.

De altfel catra aceasta Meca a bautorilor, setndreptau, impreuna cu radicalii, qi Iiberalii qi ju-nimiqtii §i chiar sociaNtii.

46

Ca s'a arate apoi, setea na'strusnica de a bea aradicalilor, Vladimir face sä vorbeasca unul dinei astfel :

Cum se tine -un manz de eapl,Setea grea

De-al meu gat se tine grapySA tot bea.

Dar Vladimir nu e rautacios, el recunoaste cäradicalului nu-i este deajuns numai vinul sau Be-rea, ci mai are nevoie si de prieteni, fie acestiachiar liberali sau din on ce alt partid politic, cadlard ce spune un radical mort :

Ce-am gre§it, 0 I Doamne sfinte,Si; ml sbucium in sicriu,Si de yin §i de prietiniParasit pe veci sl fiu

Vladimir, parodiaza cu mult duh Somnoroase_sarele de Eminescu

DrAgAla§e pahlreleDinainte -mi sa se punkSA se toarne yin in

Poftl bunh!

SA gam toti in acne,Ian cuiva vin de nu -i placeBee-atunci mai bine bere,

Bee 'n pace.

Cine4 ametit prea tarePe sub mese sl se culceSi in sgomot de pahare

Doarma duke !

pa-

ele

47

SA nu fie vorba lung1DoarA §tiu ce scurtloi viata,St bem panel sa ne.ajungA

Dimineata!

De asemenea a parodiat ,,Mai am un stngurdor" tot de Emi.iescu qi Fohod nd Sibir a luiAlexandri, parodii can au facut pe vremuriciul cenaclului de la Bolta Rece.

Vestitul restaurator Buch, a fost, dupg cum stiuce-i care I'au cunoscut, unul din bunii prieteni atchefliilor, precum qi un dev3tat amic a lui Panu

V. Gheorghian.,In parodia Pohod, Vladimir nu uita nici pe aw

cest spiritual restaurator:La Buch loc slant, nepretuit,Cum a!tu 'n fume nu.i,Convoiu 'ntreg a popositS'aline setea lui.

'n jurul mesei toti se punGolesc §i glume spun.

In sanatatea tuturorRidicA fiecareIn sgomotui asurzitorDe chiot §i antare,

dintre ei cel mai cu duhInchinA pentru Buch.

Nu mai putin pe jo3 se lass mutt talentatulBuduqca, care raspundea lui Vladimir cu acelaqhumor, dar epigramele lui Buduqca erau mai tnte.

deli.

$i

Si

Si

$i

43

patoare une ori, fat% dupa cum am vorbit mai sus,sa sangereze...

In campania elecstorala, task Budusca era de-ovehementa extraordinary fats de adversari. El nucruta aproape de loc, ci, fovea prin spiritualelesale epigrame in toti aceia cad nu erau radicali.Epigramele sale, in aceasta perioada, faceau multavalv5, cad ele erau prea personale, pe and Vla-dimir-Fantanaru, era mai obiectiv, dar si mai putinvehement.

Mai auz;am vorbindu-se ca marele cugetator si"samanator de idei, Gheorghe Panu, savura duelutacesta epigramatic, la care se unea si el adeseacad Panu era foarte spiritual si de -o jovialitateadorabila in cercul restrans al amicilor.

Din cand in and isi mai facea aparitia prin Iasi,loan L. Caragiale si atunci cenaclul capata o nouaaoreola prin acest oaspe intelectual a cant-i vervasi spirit erau inepuisabile.

Acela ce n'a asistat la vre una din aceste se--

dinti la care lua parte si Caragiale, nu.si poate in,-chipui farmecul ce cupnindeau pe toti cei de fatacan cu lacomie sorbeau discutlile, cand mai se-.rioase, cand mai vesele, provocate, mai tntotde -aunade Gh. Panu. i din toate aceste discutiuni, fie -

care profita, cad ele aveau la baza subiecte se.'rioase can interesau intotdeauna,

Petrecerile acestea intelectuale nu se margineau

49

numai la Bo ha Rece / ele mai aveau loc si prinate localuri, cum era la nu mai putin vestita deodinioara .1-1ala de vin a lui Rohr, la Fiala deBere", iar vara prin diferitele gradini din imprejufrrimile Iasului, dar mai cu seams la gradina Dom-neasca de la Socola. mai tarziu Rivalet, La treiSarmale si la Valea Adanca de la Galata.

Se poate spune ca pe atunci patura cults dinbatrana capitals a Moldovei o ducea numai intr'opetrecere, in care intelectualismul 10 avea infaitatea,iar in al doilea rand numai, partea pur distractivecare nu era de cat mijlocul de a se putea adunala un loc.

Vasile GheorghianAm vorbit pans acum numai despre tineretul

care se aduna la diferitele localuri de petrecere.Sa nu se creada, insa, ca numai acestia formau

asa zisul cenaclu. Intre acesti tineri se mai g5seausi unii politician' mai In vrast5, can avusesera siaveau inca roluri destul de insemnate in politicanu numai a Iasului, dar a tarii intregi.

Printre acesti batrani, putem cita pe VasileGheorghian, fost ministru, primar si prefect de judet,o personalitate aleasa care se bucura de intreagasimpatie 0 stima nu numai a partizanilor Iui politici,dar chiar a adversarilor celor mai indarjiti.

Vasile Gheorghian trecea ca cel mai frumos barbatdin- Iasi, §i intr'adevar asa era.

4

50

Nalt, bine facut, proportional in toata infatosarealui, simpatic, serios, cu Barba admirabil de bineingrijita, cu mersul martial, cu vorba blanda qi cumult 4<vin-13 'ncoace., cum spune romanul.

De qi cu mult mai in vrasta de cat cei din jurullui Panu, totusi lui Vasile Gheorghian ii placea sase gaseasca in mijlocul tinerilor, luand parte cu odeosebita multumire la petrecerile si discutiunile lor.

Acest fruntas al politicei iesene era de-o bung.tate de inima si de-o cinste mai presus de on ceinchipuire.

Avusese qi avea Inca un rob preponderent topartidul National-liberal din Iasi, unde era consi-derat ca conducator.

Corect in toata atitudinea lui, era un admirabilexemplu de cetacean, manifestandu-se in on ce o-cazie ca un democrat sincer, cee?ce a facut sa nuse departeze nici ()data de cenaclul tinerilor cariformau gruparea radicals, qi in mijlocul careia isigasea multumirea sufleteasca.

Era privit qi cu drept cuvant, ca o ilustratiunea politicei iesene. Tinerii in mijlocul carora se ga-sea, indiferent din ce grupare politica faceau parte,tl considerau ca un qef al lor in ceea ce priveveautoritatea, experienta si rolul ce-I avea in socie-tate.

Nu era refractar de loc nici la ideile noui de-mocratice care incepusera atunci sa fie impraqtiate

51

in opinia publics de catra gruparile socialists siradicals, nici nu era refractar fats de adunariletinerimei.

Ii placea, cum spun mai sus, atmosfera tinerilor.De si in vrasta fats de cei din jurul sau, to--

tusi nu cauta sa se impuna prin o atitudine voita,nici nu cauta sa prepondereze asupra ceforlalti.El se impunea de la sine, si aceasta din cauzadistinselor Iui calitati. Nu se formaliza nici ()datacand tinerii se cam intreceau une on in exuberan.tele Ion manifestari inaintea halbelor cu bere si ap5h5relilor cu Cotnar. El isi da seama c5 asa etinereta, cu contrastele ei si de aceea el iubiatinerimea.

Acei cari erau in contact cu Vasi1e Gheorghian,nu se incumetau nici °data s5 treaca peste mar-,ginele bunei cuviinti. De si in mijiocul lor, luindparte Ia toate manifestarile Ion, cu toate acesteaavea acel dar de a se impunz, de aqi pastra au-toritatea, si in acelas timp de a se conforma cutooth' inima, modului de a petrece a tinerimei deatunci.

Dintre liberalii mai in vrasta luau parte Ia acestepetreceri intelectuale, si regretatii Ghita Sandule-.scu, Grigorie Buicliu, d-r C. Botez, Efrem Ma -zlim, tot!, personalitati distinse cari faceau cinsteIasului prin inteligenta, cultura si situatia for so-

52

ciala. Deasupra tuturor acestora tronau Gh. Panusi Vasile Gheorghian, si in deosebi cei

Nu trebuie trecut cu vederea ca pe 15nga in-telectualii dinstinsi din jurul lui Panu, se mai gA-seau si unii si mai tineri, si mai in qra'st5, devo-tati si plini de entuziasm, gata Ia orice sacrificiupentru sef si pentru partid. Acestia de si nu fa"-

ceau parte dintre asa zisii intelectuali purl, cutoate acestea au adus si dansii enorme servicii gru-parii radical - democrate, prin bunul lor simt, prinentuziasmul lor, prin devotamentul nernarginit fat,5

de noile idei si de sef.Intre acestia, in primul loc se poate cita, cunos.-

cutul §1. simpaticul nostru concetatean, d-I Cons-tantin Chirila, si regretatul Mano 'ache Buznea,cloud figuri populare ale lasului de alts data.

D-I Costica Chirila, Cow, cum i se mai spu-nea pe vremuri, a fost unul dintre electoral ceimai vestiti, fiind un demn discipol in aceasta prigvinta al regretatilot barbati politici, Gheorghe Mar-zescu si Al. A. BadAreu.

Acei cad au apucat vremurile alegerilor de pec5nd era in vigoare vechiul sistem electoral cucele trei polegii, isi amintesc, de buns seams, deenergia si avantuI cu care d-I Costica Chirila con,.-ducea campania electorala.

:

dint5i.

53

Era foarte popular si se bucura de simpatie-afar in randurile adversarilor. Dansul stia pe derost, numele aproape a tuturor aleg5torilor Cole.giului al doilea. N'a existat cas5 prin mah5ialileIasului, pe care energicul elector sa nu o fi vizitatsi sä nu fi cunoscut in deaproape pe alegatori.

Intr'adevar d-I Costica Chiri la a insemnat cevain Iumea electorala din Iasi pe vremuri, c5ci ni'meni ca dansul nu stia sá organizeze mesele si sainflac5reze pe alegatori in toiul tuasturilor. Apoi,intrunirile publice ale Radicalilor, si mai tarziu aleConservatorilor, erau date, ca sa zicem asa, inantrepriza &Id Costica Chirila, care avea grijade a le popula, chiar si in vreme de opozitie.

Cu toata simpatia de care se bucura in cercu-rile adversarilor, totusi s'a dus o apriga campaniecontra sa, .prin press.

Aceste atacuri, din cari unele prea vehemente,erau, poate, din cand in cand, indreptatite, darcele mai de multe on n'aveau alts ratiune de cataceea de a lovi, cu on ce pret, in adversar.

Atunci, in perioada electorala, armele cele maiputernice erau, pe deoparte, atacurile inversunatedin intrunirile publice de prin mah515li, iar pe dealts parte, campania de press.

Prima arms o intrebuinta si d-I Costica Chiri la,In privinta acestui sistem de Iupta electorala,

moravurile nu s'au schimbat nici pans astazi, cu

54

toate c5 se VIA pe toate tonurile ca democratis-mul a patruns In opinia publics.

Ba, putem spune, cä azi mijloacele de comba-tere stint mai drastice, mai barbare chiar, si cumult departate de civilizatia cu care ne imp5u-n5m in toate ocaziunile.

0 alts figura a radicalism ului a fost si reposa-tul Manolache Buznea, iar5si un fanatic discipola Jul Gh. Panu, iar mai tarziu a Jul Al. A. Ba-dareu. Manolache Buznea se Linea mai tot de-a-una de Panu, tntov5rasindu-1 mai ales, sand sefulpleca In campanie electorala sau se ducea la Du-rat', locul de odihn5 vara si iarna a lui Panuunde ingrijea cu o arta netnchipuita de savuroa--sele ospete la cari erau invitati numerosi si devo-tati prieteni. Manolache Buznea era un fel demaistru de ceremonie al organizarii acestor osp5-turi, in care era netntrecut.

D-I Co3tic5 Chirila si Manolache Buznea eraucei doi corifei ai partidului radical In ceea ce pd.veste bucataria electorala, dar mai ales cel dintaise distingea prin spiritul seu vioiu si prin simpatiace o tmpr5stia printte alegatori. Ori cum, D =I Chirilaa fost, pe vremuri, o personalitate electorala desprecare s'a tinut seams. A fost una din figurile c?lemai reprezentative to ceea ce priveste educareamaselor de alegatori dup5 vechiul sistem al celortrei colegii.

Presa iesana

Iasul s'a bucurat in tot de-auna de o presi binescrisS, mai cu seams ca nici odata nu i'a lipsitscriitorii de talent.

Ziarul «Lupta» la Iasi a luat viata sub condwrcerea kit Gh. Panu. Acest ziar a fost, se poatespune cu drept cuvant, inceputul presei cotidianecu adevarat democratice. In coloanele «Luptei., s'apublicat o serie intreaga de articole de doctrinedemocratica, ceea ce pans atunci nu se pomenisede asa ceva in Capita la Moldovei, Tot in «Lupta»a inceput Panu sä publice programul radical demo-crat, care a facut o impresie adanca in opinia publics,si mai cu seams asupra politicianilor din partidulliberal-national si cel conservator.

A vorbi pe atunci despre vow! universal era c,indrazneala nemaipomenita. Conducatorii celor douapartide de guvernamant nu credeau cu putinia casa se poata schimba o intreaga stare de lucruri,si de aceea s'a inceput si in presa for o campaniecontra programului radical.

Trebuie de recunoscut ca" talentul gazetaresc se

56

maniftsta mult mai puternic Ia radicali, cad acestiaaveau pe un Gh. Panu, Badareu si pe D-I CostacheBacalbasa, call, de si poate 111.1 aveau un stil mailiterar, dar scriau din inima, sustinand cu multaindrazneala si c'un deosebit avant noile idei demo-cratice cari prindeau radacini adanci, greu Ia inceputnu-i vorb5, dar unde prindeau, apoi prindeau cuconvingerea ferma a acelora cari le primeau ca peo slova de evanghelie.

Aceasta se si explic5 de ce in jurul lui Panu sestransese cea mai mare parte din patura cults, caprofesori, medici, ingineri, avocati, etc, si cu totii,dupa puterile for, isi dadeau obolul fie moral, fiematerial sustinand ziarul, pentru raspandirea catmai mult a principiilor si punctelor din programulelaborat de marele for sef.

i toti erau sinceri in manifest5rile lor, toti erauconvinsi pe deplin de adevarul celor cuprinse innoul for crez politic.

< Lupta», organul de publicistica al radicalilorincepuse s5 eie un avant frumos, cad pe lingaarticolele pur doctrinare, mai ducea si o campaniefoarte energica contra regimului lui Joan C. Bra-teanu si chiar contra Dinastiei.

Publicul cetitor urmarea cu aviditate cele scrisein ziarul Lupta, asa ca tirajul gazetei incepea säse mareasca din zi in zi.

Dar pe Tanga articolele politice, acest ziar mai

57

continea si unele articole literare si de arta, astfelca, de si ziarul avea un format mic, la inceput,dar cuprindea o materie destul de variatd, ceea cefacea ca publicJI sä-1 citeasca cu nesatiu.

Nu trecu mult si Panu se stramutd la Bucuresti,si °data cu el, si ziarul uLupta >.

In capitala tarn, gazeta grupgrei radicale tsi mg.reste formatul si'n acelas timp si numdrul colabo-ratorilor.

Avantul ce-I lease in aceasta vreme Lupta»,popularitatea din ce in ce crescandd a lui Panu,precum si mdrirea cercului adeptilor noului programpolitic democrat, fac ca numele sefului radicalilorsä fie pe toate buzele. El devine, poate, in aceltimp, una din figurile cele mai cunoscute in tail.

De si se stramutase la Bucuresti, totusi, Panuisi pastra domiciliul electoral la Iasi, care in atatearanduri a avut cinstea de a-I trimite in parlament.

In acelas timp, apareau la Iasi si alte ziare po.litice, cum erau acelea ale partidului national-liberal.Despre o pres5 conservatoare pe atunci in capitala.Moldovei, nu se pomenia. Partidul conservatoraproape era inexistent.

Mai apgreau, tnsg, alte ziare, mai mult sau maiputin independente, mai mutt on mai putin umo.ristice prin mDdul for de redactare.

58

Intre ziarele din urma, trebuie sa amintim, inprimul rand, (Curierul lui Theodor Balasan, careaparea, mi se pare, de trei on pe saptamana.

Aceasta gazeta era, mai bine zis, un monitor totde-auna guvernamental, el cuprinzand pe langa cateun articol de interes general mai milk stiri puroficiale, si in deosebi, anunta to fie care numar,procesele ce se desbateau maintea tribunalului siCurtii de Apel.

De asemenea Balasan dadea o mare importantapartii literare. In coloanele ziarului seu, colaborauo sums de tineri incepatori cu fel de fel de versurisi proza, cari prin naivitatea for, facea deliciulcetitorilor.

Foiletonul, asisderea, avea partea lui in coloanele-gazetei publicand romane senzationalesi cari erau pe atunci mult gustate de public.

Unul dintre cei mai harnici colaboratori ai ziaruluilui Balasan, a fost reposatul Gheorghe Stamatopol,care a tradus o serie intreaga de romane, din caremare parte din ele le publica si in brosuri aparte.

Cu toate ca un asemenea ziar, astazi, ar fiimposibilitate de a aparea in modul cum se prezentaatunci In forma lui redactionala, totusi, trebuie sämkturisim, ca in ceea ce priveste partea moralsa gazetariei in sine, e cu mult superior, foarte multorziare ce apar astazi, In forma impecabila a tecniceisi a redactarii.

cr

59

Pe atunci nu se pominea de santaj. Ziarele si

cele din Iasi si cele din Capita la, nu ad5posteauprin redactiile for indivizi certati cu morala sl cu,justitia, nici nu stiau ce inseamna campanille desan-tate duse contra intereselor tariff si neamului nostru.

Pe acea vreme si martor sant tnsesi gazetelede atunci, jurnalismul era considerat ca un apos-tolat. Se scria din convingere, top avand acelas

acela de a lumina opinia publics, in mod cinstit.fara nici o preocupare de ordin material.

Nu se pomenea aproape de loc de procese depres5. Campaniile contra politicianilor erau duse-in chip civilizat. Se fovea acolo unde trebuia de-lovit, dar nici odata fara convingere si fail probevadite.

C,

Inca de pe vremuri, presa se mai manifestasub forma calendarelor. In fie care al apareaudiferite asemenea publicatiuni cari contineau o toartevariata materie, mai mutt on mai putin interesant5.

Unul din aceste calendare cari a avut care carerasunet to public, a fost ,,Calendarul lui Scaraoschi.,plin de bucati umoristice si satirice si care erailustrat cu multe caricaturi de Jiquidi, regretatulpictor si caricaturist de talent, mort de tank.

Trebuie sa pomenesc si despre un ziar care a,aparut multi ani la Iasi si pe care ram apucat si

tel,

4.1

60

eu. E vorba despre ,,Perdaftil», ziar satiric si umo.ristic, ilustrat. Redactor era Manolache Negruti,fratele cunoscutului maistru de giminastica, reposatufVasile Negruti.

Acest ziar saptamanal avea mutt spirit si a fostpe vremuri o admirabila arms satirica cu care sefovea In multi din politicianii de pe atunci faraosebire de culoare politica. Aceste lovituri insa,nu erau date cu rautatea inerenta apasului gazetarde astazi.

Murind Manolache Negruti, fratele seu Vasilea continuat sa scoata «Perclaful», dar fara succes.

Mai apareau, din cand to cand ziare cu carac..ter politic sau satiric, dar cari nu aveau durata.

Asa a fost ziarele .gScanteia», cSageata», g Stafeta.si alte multe cari n'au nici o importanta si carin'au lasat nimic pe urma for, de cat doar uitarea.

Partidul national liberal din Iasi scotea wLibera-lul» la care colaborau fruntasii partidului, intrecan mai multi profesori universitari ca Andrei Vi.zanti, Miftiade Toni etc, precum si neuitatul NicuGane, Apoi tinerii P. Fantanaru, $t. C. Joan, etc.Mai tarziu apare iDrapelub gazeta liberals, re..dactata de Joan N. Roman, cunoscutul scriitor siziarist.

In ,,Drapelul., cu deosebire, s'a dus campaniacontra radicalilor si socialistilor.

Ziarul acesta era bine scris si avea, de si era

61

gazeta liberals, oare care nuanta de independent5.-Mi-aduc aminte ca se scrisese pe atunci uncol to care Andrei Vizanti, fruntas al partiduluirera oare cum ironizat. Autoruf articolului era d4Joan N, Roman.

Cu aceasta ocazie trebuie s5 mai amintim pole-mida dus5 de d-nul Roman cu 1. Gherea Dobro-geanu, pe o chestiune literara-socials, polemicscare a avut ca rezultat reounoasterea drept5tii lufGherea de catra d-I Roman care devine apoi co--laborator la revista socialists qContemporanuf».

Se mai poate mentiona ziarul cCiomagul» re-dactat de d-nii A. C. Cuza si Ath. Ath, Gheor-ghiu, ziar care a avut oare care succes prin spi-ritualele sale article, dar care n'a avut de cat odurata scurta.

Evenimentul"Si acuma sa venim la «Evenimentul., prima ga-

zeta cotidiana din Iasi care a avut o viata de Ca-te-Ara decenii si care a imprimat o epoca straiucitape terenul jurnalistic din Capitala Moldovei.

Sa vedem cum a luat nastere ,,Evenimentul ".Era prin 1892 Nepotul milionarului Michel

Haim Daniel, tanarul Jaques Levin, un entuziastpe atunci pentru ziaristica, Impreuna cu un alt ta.-nar, Albert Honigman, gazetar de meserie si carescria pe la ziarele liberale, fac s5 apark Tnteo

arti

62

buns dimineata ziarul Evenimmtul", in formatredus.

Pe atunci se gaseau la carma tariff conservatorii,prim ministru fiind batranul Lascar Catargiu. Pre-fect al judetului Iasi, Iancu Ventura, cumnatul IuiLascar Catargiu, iar at orasului, Sandu Rascanu.Amandoi prefectii ierau persoane marcante in par-tidul conservator si renumiti prin dibacia cu carestiau indeplineasca misiunea.

Si Iancu Ventura si Sandu Rascanu erau sim-patici, si oameni foarte cum se cade. Dar candera vorba de interesele partidului lor, ei nu cunosteau nici un amenajament fats de adversari.

Alegerile fa'cute sub acesti doi prefect' conser-vators au ramas vestite in analele luptelor electo-,rale, dupa cum au ramas, nu mai putin vestitesi acelea &cute de prefectii liberali cand acestiaerau la putere. Repet, asa erau vremurile, asaerau obiceiurile. Voi vorbi mai la vale desprechipul cu:n se faceau pe atunci alegerile.

Am spus ca Evenimentul" a fost infiintat deJaques Levin si Albert Hon:gman. Acesti doi ti-neri duceau prin ziarul lor o campanie foarte e-nergica contra regimului conservator, campanielimentata de liberal' in primul rand, caci noul ziarde si nu avea titulatura de gazeta liberals, totusi

.sustinea cu indarpre acest partid.Articolele din .Evenimentul", cu Coate ea nu

sa-$i

a-

63

,erau semnate, se stia de cine sant scrise. Erauarticole de-o vehementa deosebita, si chiar dacaunele nu erau scrise de corifeii liberali, erau, insa,cele mai multe, inspirate de dansii. Acest lucru sestia de conservatorit din Iasi. Totust pentru asirazbuna, macar indirect contra liberalilor, conser-vatorii ieseni, prin prefectii for Ventura si SanduRascanu hotaresc expulzarea lui Levin si Honigman,

Chestiunea vine la Consiliul de ministri si ex-pulzarea lui Albert Honigman este hotarata defi-nitiv. Jaques Levin, insa, scapa ,, poate, pentru caVera nepotul milionarului Michel Daniel care se bu--cura de -o deosebita trecere in cercurile politice.Asa cel putin se soptea atunci in toate partite.

Expulzarea lui Albert Honigman a avut un e-norm rasunet in tars. Presa liberals si democratsincepu sa protesteze energic contra acestui act desamavolnicie a guvernului conservator. De si eralibertatea presei, de si artic3lele incriminate nucontineau nimic contra intereselor vitale ale Orli,neamului nostru si sigurantei statului care sa in-,,drituiasca aceasta expulzare, ea s'a facut, totusi,ca un simplu act de razbunare contra partiduluiliberal-national care ducea campania de rasturna-rea regimului conservator.

In ziva cand a plecat Honigman to exit, la Pa-ris, i s'a facut o grandioasa:manifestare. Tot orasul

64

a tinut sa-1 tntovaraseasca la gars. Clubul Natio--nal liberal era reprezentat prin toti membrii sei.

Pentru ca Evenimentul" sa nu dispar'5, dupacum tsi tnchipuiau conservatorii ca prin expulzareaJul Honigman, noul ziar nu va mai putea sa sementina, partidul liberal din Iasi iea asupra saconducerea ziarului, in persoana lui Gh. A. Scor.,tescu care devine directorul gazetei, coiaboratorii,bine 'nteles remanand aceiasi, afard de Jaques Le-vin care se retrage dupa putina vreme, Eveni.,mentul" ramanand in deplina proprietate a luiScortescu.

Apogeul Evenimentului"Sirius (Iorgu Mortun), St. R. Scriban, Max-Dan,

Beicescu

Oh. A. Scortescu devenind propriearul si con-ducatorul de fapt al , Evenimentului., isi maresteformatu', cngajand colaboratori nuoi, astfel ca acestziar incepe sa steie pe acelas picior de egalitatecu marele ziare din Capitals, cum erau «VointaNationala», Adevarub>, «Timpul» si Universul >'.

Nuoii colaboratori, tntre cari in primul rand senumara Iorgu Mortun <Sirius> -fost prefect mait2irziu, se semnaleaza prin admirabile articole po-litice, ce nu de putine on erau reproduse de presadin Capitals. Numele Jul Sirius conta intre cei maibuni ziaristi din tara. Dansul pe langa o inteligenta_vie si o culture destul de variata, avea si acel dar-

65

in5scut de a manui bine condeiul, bucurandu-se side o mare usurinta in scris.

Articolele sale erau pline de fond, iar ca formanu I5sa nimic de dorit, ceea ce-I distingea chiarfats de renumitii gazetari din Bucuresti, cum eraupe atunci marele Delavrancea, talentatul Toni Ba-calbasa sl neintrecutul ziarist D-I Constantin Bacal.basa. Acesta din tirma si astazi se poate spune,fard a gresi, ea sta in fruntea ziaristilor.

Sirius (Iorgu Mortun> era o figura simpatica siaccesibila mediului gazetkesc in care se gaseaatunci.

Mai mult scurt, gras, bine facut, incadrat cu obarbs neagra si deas5, cu ochii vioi si plini debunatate, el nu respandea In jurul seu de cat simpatie.Prietenos si bun la inima, se purta cu ceilalti cola-boratori ai ziarului ca un e ccelent co!eg, de si eraprim redactor.

Pe atunci primul redactor al unei gazete, eracineva nu on cine putea sa ocupe un asemenealoc. Pentru aceasta se cereau calitAti si aptitudinideosebite. Trebuia sa fii, inainte de toate, un foartebun politician care sa mai posezi si cultura nece-sara si sa stii a scrie bine si intr'o forma care saatraga imediat atentiunea cetitorului.

Aceste calitati be intrunea cu prisosinta IorguMortun Sirius. Se poate sustine cu drept cuvantca dansul a fost unul din cei mai marl gazetari ai

5

66

presei romane, cu toate ca activitatea lui gazeta.,reasa a fost de scurta durata, caci venind apoiliberal la putere, Sirius este numit prefect al ora-§ului Iasi, parasin4 cu totul ziaristica.

Din nenorocire si pentru presa si pentru partidulNational-Liberal, aceasta personalitate distinsa sestinge din viata foarte curand.

Lin alt colaborator al Evenimentului care a lasaturine destul de frumoase in presa iesana, este $tetanR. Scriban, distins avocat si fo-it primar al orasukiDorohoi.

Stefan R. Scriban, ca student inc5, incepu sacolaboreze la cEvenimentub>, fie cu articole politice,fie cu articole literare. Stilul acestui fin intelectualera elegant, dar une on fovea in adversari c'ovehementa puternka, sub o forma, frisk', cu totulurbana, fara sa intrebuinteze expresiuni jignitoare.A facut mult sgomot un articol al seu cu ocaziaradicarii statuei lui Alexandru Lahovari, articolreprodus de intreaga presa adversary conservatorilor.

Nu stiu, dac5 a avut dreptate on nu cand ascris acest admirabil articol, dar in on ce caz, pen-tru moment, a fost bine venit atunci.

Scriban nu era un gazetar nascut, un gazetar casa ziem asa, de meserie. El era si este si astazi,un fin intelectual, un idealist de-o indaratnicie sim-.patica, care nu s'a dezmintit nici °data. Dar ceeace'l caraccerizeala in primul rand, este independenta

67

de caracter si de gandire care s'a manifestat atatde puternic Inca din tinereta. 0 dovadd despreaceasta este articoluI ce l'a scris cu ocazia radicariistatuei 1W Al. Lahovari, precum si atitudinea demnamai apoi in toate manifest5rile sale.

Pe lang5 articote politice, Stefan R. Scriban semai indeletnicea une on si cu literatura, dandcite -va bucdti, versuri si proza, care ar putea figuracu cinste in on ce paging de literatura serioasa.

Sub pseodonimul Digamm>, Scriban a scris unpastel admirabil, precum si alte versuri si cate-vabuc5ti in proza.

Pacat c5 n'a contindat sa se ocupe si mai de-.parte cu literatura, c5ci ar fi devenit, de buildseams, un scriitor de forts, caci nici talentul nu-iiipsea, nici cultura cu care se imbogatea zilnic.

Imprejurarife vietii f5cut sa imbratoseze carierade magistrat (a inceput, iar mai tarziu, aceea deavocat, devenind si prin aceasta maaifestare o per-sonalitate distinsd, care ar putea face cinste oncarui barou.

Secretar de redactie era bdtranul gazetar deast5zi, Max CaufrnanDan. Acesta se distingeain primul rand prin constiintiozitatea cu care-si in-deplinea misiunea ce i se incredintase. yenia celdintaiu dimineata la redactie si nu se clintea de laibirou, cdutand de zisa bucatarie a ziarului. Era.ajutat, pe langa redactori, si de inevitabilul redactor

ra

68

al on card gazete, faimoasele foarfeci, cari facminuni to vreme de criza de materie,

Dan se purta admirabil cu cei din redactie, fiindun bun coleg din toate punctele de vedere, darpe nici unul nu-I avea in mai de aproape ca pecolegul... fon ifecele, de care nu se despArtea nici()data, cAci in acesta gasea el pe cel mai sincer simai devotat colaborator.

Max Dan mai avea, pe langa secretariatul deredactie si calitatea unui bun reporter, singuracariera care a imbrato-lat -o mai a?oi si de care niciastazi, cu toata vrastl lui inaintata, nu se poatedesp5rti.

Max Cadman Dan, e tipul cel mai caracte.ristic al adevaratului gazetar de breasIN, si in presadin b5trana Capitals a Moldovei el ocupa untildin primele locuri.

Sub secretariatul de redactie a lui Dan, ((Eve -nimentul. a repurtat cele mai frumoase si maistralucite succese.

Un alt colaborator mai era si Vasile Cernatescu,student la drept si care se specializase in politicaexterns, avand ca sursA ziarul francLez Eclaire >,in primul rand. Era an bun coleg.

$eful reporterilor de la Evenimentul a fost regre.tatul Vasile Belcescu, absolvent al $coalei Normalede invalatori <<Vasite Lupus,

Acesta avea intinse relatiuni cu toti invatatorii

69

Si preotii din judet, asa ca, reportagiile sale semargineau cele mai de multe on la stirile scolaresi cele bisericesti.

Totusi, era de-o mare harnicie. Pentru el repor-tajul avea un farmec deosebit.

Colinda toate institutiile si prin modul seu blandsi prietenos, isi atrasese simpatia tuturor sefilor auto-ritatilor din oral. Prin acestia el reusise sa capetesi sa afle diferite stiri pe care apoi fmbracandu-lesub forma reportajului, umplea cDloanele ziarului.

De si n'avea cultura necesara unui gazetar, cutoate aceste Belcescu avea un nemarginit bun simt,era omul datoriei, constiincios in meseria de gazetar,si dornic mereu de asi impro-pata cunostintele dindiscutiile ce se tncingeau to redactie intre diferitelepersonalit5ti marcante ale politicei liberate de peatunci. Cad trebuie de stiut ca pe acele vremuri,redactia Evenimentului era locul de intalnire alcelor mai de \raid oame ii politici din oras. De multeori, pe Ianga partizani politici, mai veneau si multiliterati si alte persoane cari, de si nu se manifestaupoliticeste, aveau, ins5, relatiuni prietene0 cu Gh.A. Scortexu directorul ziarului.

Belcescu stia s5 se adropie de fie care dcvenindcu timpul prietenul tor, si in deosebi a lui VasileGheorghian care-I simpatiza mult.

Iar5si trebuie sa mentionez Oa pe acele vremuri.de si reportajul nu luase avantul de asta:i, deve-

70

nind sufletul unui ziar modern, nu se stia, Insa,ce e aceea, santajul.

Informatiile ce se publicau pe atunci, aveau scopulde a tnstiinta publicul cetitor asupra diferitelortntamplari ce se petreceau In oras, in jutlet sau.inCara. Ori ce informatie nu era tendentioasa eradata In deplina cunpstinta de caulk lira a se cauta.sä se loveasca In cineva cu intentie. Erau infor-matiuni exacte, constiincios controlate si lara niciun plc de rkbunare personals chiar atunci anderau vizali adversarii politici.

Pe atunci nu existau reporteri cari se publicelucruri ce nu trebue publicate, sau sa nu publice-ceea ce trebue publicat.

Era cinstea breslasului gazetar mai presus deon ce si din acestia facea parte regretatul Belcescumort tnainte de vreme, in plina tinereta.

Mai erau si alti colaboratori la ziar cu mai multisau mai putina important gazet5reasca.

Am vorbit de aceia pe care i-am pomenit pand,acuma, ca facand parte din faza primredactoria.-tului lui Iorgu Mortun-Sirius, cad acesta a fn.semnat o epoca din cele mai stralucite ale ziaris--tice iesene,

Oh. A. ScortescuVom vorbi In randurile care urmeaza despre per--

sonalitatea directorului si proprietarului ziarului<,Evenimentulo, mutt regretatul Gheorghe A. Scop.,

,

71

tescu precum si de ceilalti primi redactori si cowlaboratori cari s'au perindat dupa plecarea luiSirius.

Am spus ca Gh. A. Scortescu, la putina vrewme dup5 expulzarea lui Albert Honigman, luasedirectia Evenimentului, continuanduws5, ca si pinkatunci politica liberals.

Scortescu era o fire foarte entuziast5 si de'osinceritate mai presus de on ce indoia15. and suswtinea o chestiune, apoi o sustinea cu toata inimasi era gata la on ce sacrificii. El tsi (Mu imediatseams ca un ziar pentru ca sa poata avea viata,trebuie sä se conformeze, pe de -o parte, gustuluicetitorilor, far pe de alts parte sA rup5 cu trecutul,adeca sä devie o gazeta moderns, atat in ceea cepr:veste partea pur tecnic5, cat si cea redactiona15.

Din aceste dou5 puncte de vedere el a reusits5 faca din Evenimentul" un ziar serios, binescris, si bine tiparit, asa, ca putea sa rivalizeze cuRarile ziare din Bucuresti. El cump5ri o tipogra-fie, nii se pare a lui Balasan, pe care o innoleste,si astfel devine in foarte scurt timp una din tipo-grafiile bune ale lasului, in care se putea tiparion ce lucr5ri atingatoare de arta lui Gutenberg.

Scortescu era inteligent, cu o cultura mai moltsau mai putin variata, si tot de -auna stapan peceeace sustinea, Era curajos si nu se dadea fn lawturi nici ()data, in fata oricarui adversar. Infrunta

72

cu barbatie atacurile ce i se aduceau si 'nu rams-.nea dator cu raspunsuri.

Scria zilnic Ia gazeta. In fie care dimineata laorele 9 se instala in cabinetul sau, unde adusesesi o frumoasa biblioteca.

Avea obiceiul sa dicteze articolele, plimbandu-sede la un capat la altul a! camerei. Articolele salenu erau lungi ocupau eel mult o 'coloana juma-tate, si foarte rar daca trecea aceasta mdsura.

Erau scrise cu o vehementa deosebita si demulte on intrebuinta expi-esiuni puternice carifaceau pe adversari sa le simta si sa nu mai poatariposta.

Campania dusa de Scortescu prin <,Evenimen-tul > contra re,s,imului conservator, a avut un ra-sunet destui de intins si a contribuit, nu in pu..tina masura, la fasturoarea conservatorilor de Iaputere.

Pe atunci Conservatorii nu aveau o press seri-oassa in Iasi. Din cand in cand, In anumite impre.jurSci, scoteau cite un ziar de ocazie, mai cuseams in perioada electora15. Pe cand Liberalii auavut in tot deauna o press bine sustinuta 0 nus'au lasat nici ()data Para ziar.

Reforma pe care o suferi Evenimentul", eraprin urmare bine venita, si a adus un folos enormpartidului liberal-national.

Totusi Scortescu, flee aprinsa, de multe on iesia

73

-din rezerva ce trebuia s'o aibg un om politic, si-mai ales ca membru al partidului liberal. Aceastase explica prin independenta caracterului si prinentuziasmul tineretii. Adesea se intampla ca prinarticolele sale sä atinga susceptibilitatea conduca-torilor partidului, si in special lovea, de si In modindirect, la inceput de multe ori, in seful Iiberali-for, Dim. A. Sturza pe care-I considera ca un re-actionar. Si poate ca avea dreptate Scortescu.Din aceasta cauza incepuse oare cum, ca fruntasiipartidului liberal sa-si caute a-I mai modera in a-vanturile sale, dar a fort imposibil.

Nu era omul care sa se intimideze, nici sa ce-deze. Era un caracter indAtatnic cand apuca pe ocafe nimeni nu-I mai putea intoarce, pentru mo-ment, qhiar daca era gresit si i se demonstra pansla evidenta gresala. Nu era prevazator, de si a-yea multe calitati admirabile cu care s'ar puteamandri multi oameni politici.

Scortescu avea o inima bursa si nobilg, un suf-let de elita si era un prietin ideal. Acei cari l'auc. oscut mai de aproape, isi amintesc, de sigur, deace3te calitati sufletesti ale lui. N'avea, insi, sta-tornicie. Aceasta a fort, poate, una din cauzeleKincipale care l'a facut mai tarziu piardalocul ce i s'ar fi cuvenit cu drept cuvant, in po-litica tariff.

Cat timp Scortescu a condus Eveniinentur,

sa-si

74

ziarul ajunsese, se poate spune, Idea a gresi, Ia.apogeu. Nici odata in Iasi pans atunci nu sepomenise ca un ziar si se poata sustine prin el'

Avea un tiraj mare, avea o publicitate de-anunciuri intins5, pe cat era cu putinta pe acelevremuri.

Administratia jurnalului era incredintat5 Jul Cos-tea Bothezat un fatcar simpatic care cu o competint5 si corectitudine mai presus de on ce laude,a cAutat sa radice prestigiul ziarului in ceea ceprivea partea administrativ5.

Scortescu se ocupa zilnic de gazet5. A fOstziaristul patimas de me-erie, lucrand de-avalma cutoti colaboratorii carora 1i dadea cele mai frtp.moase si mai prietenesti sfaturi, cautand s5 facedin Evenimentul" adevarat ziar modern.

Repet inc5 odat5 : «Evelimentub>, atat in cepriveste partea reda0onal5, cat si in privinta tec-nicei, Linea piept cu vrednicie marilor ziare dinCapitals.

Caraglale colaborator la EvenimentulPe Tanga cDlaboratorii din Iasi, Gh. Scorte,cu

mai angajase si pe marele scriitor I. L. Caragialecare a scris o serie de artico!e cu privire la TeatrulNational, articole ce au facut mutt sgomot pevremea ceea.

Caragiale avea multi prieteni in Iasi, si mai cuseams pe vechii tovarIsi de la «Convorbiri Lite-

insuO.

75

rare». Cand venea in Capita la Moldovei, dangulca condescendent5, vizita mai tntai pe Nicu Gane,V. Pogor, Joan Ianov, P. Misir si pe alti cati.vace mai rarrasesera din cercul «Convorbirilor..

Dupa aceste vizite de rigoare, dansul cauta säse intaineasca si cu ceilalti prieteni.

Fiind colaborator al ,,Evenimentulub> nu se puteaca venind In Iasi sa nu viziteze redactia. Era primittot de-auna cu cea mai mare bucurie de Catra,,colegii» din Capita la Moldovei.

Bun prieten cu Scortescu, Caragiale era invitatuldirectorului «Evenimentului» si cele doua multtrei zile cat statea in Iasi, marele scriitor o duceanumai intr'o petrecere. Se vizita Bolta kece desprecare Caragiale avea vechi amintiri si despre carene povestea cu o duiosie mare, aducanduasi amintede vremurile cand traia Eminescu si Creangii, pecare-i cunoscuse si petrecuse de multe on cu dansii.

Colaborarea lui Caragiale la .gEvenimentul» adurat aproape un an de zile. Timpul cat a onoratcu scrisul seu acest ziar, se poate spune ca a fostcel mai mare succe3 al presei iesene.

AM colaboratorlIntre colaboratoril cari au lasat amintiri neuitate

In redactia gEvenimentuluiD, trebuie mentionat sisimpaticul nostru concet5tean Al. Stroja, pe atuncilocotenent de artilerie.

Sub pseudonimul Fliski, d-I Al. Stroja a publicat

76

o serie intreaga de satire in versuri la adresa con-servatorilor, pe care apoi le-a steins inteun volumas,'care a lacut mult sgomot.

Epigramele si satirele lui Fliski erau pline despirit, usor scrise, intr'un stil simplu si intr'o formaadmirabila, asa ca erau cetite cu multa placere deon cine. Chiar adversarii politici faceau mare hazde aceste satire care mult timp au facut deliciulceti torilor.

Fliski avea mult spirit si talent. Fire entuziast5,dar, stiind s5-si tie cumpatul in on ce imprejurarinu se 15sa nici odata s5 cada in pacatul insultelor,chiar atunci cand era vorba de cei mai inversunatiadversari. Era cumpatat In expresiuni, delicat sidelicios in acelas timp, provocand ilaritate prinhumorul seu.

In acelas timp pe cand colabora la .Eveaimentul.Fliski a scos si o revista umoristica, vPalavra»,care fusese bine primita de publicul cetitor, precumsi o revista literara «Cdrticica Sciptcimiinei», impreunacu autorul acestor randuri, la care a colaborat intrealtii N. Beldiceanu batranul, Giordano, Steuerman-Rodion, Eugen Herovanu si alti tineri literati.

Se intelege de la sine ca viata acestei revistein a avut de cat o durata efemera ca de obiceiucum se intampla cu aparitia cefor mai multereviste.

,.

77

lIrmatul lui Sirius : RakiDupa plecarea lui Sirius care fusese numit pre-

fect at politiei Iasului, Scortescu angajase ca primredactor pe Raki Vasiliu, profesor Ia Liceul National,un vechiu ziarist diletant, care s'a impus in pressprin cultura si usurinta cu care scria.

Raki, inainte de a deveni prim redactor, a scriso serie lungs de articole sub fitful de : O pagingdin Istoria Contemporand", in care se aduceau a-tacuri lui Gheorghe Panu si partidului Radical.

Raki Vasiliu fusese ca student, socialist, iar maitarziu, cand s'a format partidul radical-democrat.a devenit un fanatic adept a lui Panu, contribuindto larga masura la prestigiul si faima de care sebucura aceasta grupare politica.

Cand tncepuse a se svoni ca Gheorghe Panuare de gand sä trateze fuziunea cu partidul Con-servator, Raki it pa'raseste brusc si se aproprie deliberali. Aceasta a fost cauza atacurilor lui Rakicontra Jul Panu, in seria articolelor amintite maisus,

Cu toata vehementa, une ori, cu care erauscrise aceste aricole si trebuie sä spunem ca e-rau bine scrise din punct de vedere gazetaresc,totusi n'au avut rasunetul Ia care se astepta Raki.

Panu era o personalitate prea mare prin valoareasa intelectuala si politica pentru a putea fi dobo-.

78

rat de niste atacuri on cat de drastice ar fi fostele.

Din acest punct de vedere Raki a esit Invins.Aceasta tnvingere, tnsa, n'a micsorat tntr'un nimicvaloarea jurnalistica a noului prim redactor. Rakiera inteligent, cult, tndraznet si bun vorbitor.Avea calitati admirabile ca om, bun prieten si totdeauna gata sa indatorea,ca pe cineva.

Scria usor, dar n'avea masura unui articol deziar. Articolele safe, pacatuiau numai prin aceea-ca erau prea fungi, asa ca pentru un ziar cotidianasemenea articole raman foarte adesea on necititeon cat de admirabil ar fi scrise Raki avea ta-lentul necontestat de a scrie bine si pe tntelesultuturor, dar fara masura, cum zic.

Cu toate aceste, articolele lui erau luate toseams de aceia cari se ocupau serios cu politica.Atat partizanii cat si adversarii recunosteau toRaki oversonalitate distinsa care stiuse sy se im-pue prin inteligent5 si tndrazneala, inca de pe candera pe bancile Universitatii.

Sub primredactoriatul lui Raki,. ca si sub a luiSirius, Evenimentul" tsi mentine prestigiul de celmai mare si mai bun ziar din Moldova, rivalizand-chiar cu marele gazete din Bucuresti.

Raki avea o cultura literati aleasa, si era o fireartistica si iubea poezia. Rar, foarte far tncercasa scrie versuri, dar, cu toata dragostea lui pen.

si

79

-tru Iiteratura, n'a putut reusi nici °data sa lesevre-o urma in aceasta directie. 0 singura data,imi aduc aminte, a reusit cu niste versuri, o pa-rodie dupa cViata /a fard= a lui Deparateanu. Aavut probabil, un moment de inspiratie.

Raid Vasiliu facea politica liberala acum si erasocotit ca un fruntas al partidului National Libe-ral din Iasi.

Cu venirea liberahlor la putere, ministru de Instructie fiind mult regretatul Gheorghe Marzescu,Raki este numit Directorul Invatamantului primar.Cu aceasta numire, el paraseste cEvenimentul»,dar ramane un devotat si bun prieten a lui Scor-tescu si al ziarului.

0. Josh(' is Everilmentula

Iera toamna prin Noembrie 1897 cand intr'obuna dimineata apare in Iasi fit. 0. Iosif, pe a-tunci un debutant in literatura. Tanar si visatorca toti din generatia lui, Iosif dupa ce indurasemizeriea in capitala tariff, crezu ca; in Iasi va gasio atmosfera mai prielnica, si astfel se prezinta inuna din zile la redactia«Evenimentulub>, uncle macunotea pe mine.

Colegii din redactie auzise de anal( si despreversurile Jul publicate prin diferite reviste si uneleziare. A fost bine primit de noi, insa a i se daun foe in redactie, era o imposibilitate pentru mo-ment. Cu mare greutate, dupa vre'o doua Zuni in

$it.

80

urma straduintelor noastre este angajat ca redac-tor pentru partea literara si «varietati». Iosif eraharnic si constiincios si muncea cu toata inima.Traducea din nemteste diferite bucati variate, iardin ungureste poiezii de ,,Petofi..

Coloanele Evenimentului» a avut, dar, cinsteamare de a publica proza si versurile acestui ad-mirabil poiet, care pe atunci inca, se manifestaseca un talent din cele mai puternice, de si nu eraapreciat de cat de un cerc restrans.

Iosif era bun si bland si de-o naivitate copila-rreasca. Nu se plangea de mizeria lui pe care osuporta c'un stoicism de neinchipuit. Ceea ce pri-mea de la ziar, nu-i ajungea ca sa-si tins zilele.Totusi, prietenia cu noi cei de la «Evenimentul,precum si cu aceea a gingasului literat, profesoruluniversitar de azi, Eugen Herovanrt, si cu a ve..chiului corespondent al ctiniversului,), M. Miereanul'au facut pe Iosif sa nu se gandesca prea mult laneajunsurile vietii zilnice.

De-o bunatate 'de inima de neinchipuit cum afost toata viata lui, Iosif nu s'a plans nici unuiadin noi despre jena lui financiara.

Despre bunatatea lui de inima si dragostea ce-Davea pentru cei nevoiasi e urmatorul fapt :

Ne plimbam, intr'o zi amandoi pe strada. Iosifavea doi lei In buzunar, care trebuia serveascapentru plata mesei. Tata ea" thaintea noastra apare

sa-i

81

o batrana cerand ajutor. Iosif ti da cei doi lei siplecam inainte. Era vesel si muftumit par'ca ar ficastigat cine stie ce comoara.

Dar bine, mai losife, to ai dat doi lei, singuriibani ce-i aveai In buzunar si nu to -ai gandit catrebue sä mananci ?

Dar batranei nu-i iera si ei foame ?Eu tot mai pot gasi un Ieu chi la vre'un Dri..

eten, dar ea, D-zeu stie daca-i mai di cine-va.Vechiul meu amic M. Miereanu, care dupa cum

spun mai sus, a avut o stransa legatura priete.neasca cu regretatul poiet cat a fost In Iasi, pas-.treaza un manuscript cu niste versuri inedite deale lui Iosif. Amicul Miereanu mi-a pus la dispo-zitie aceste versuri, din care reproduc urmatoareledoua strofe :

1PE UN ALBUMDragostea.mi, dragl copilaE o carte de povesti,Tu o rupi fill cu fill,Nici nu vrai ca s'o cetesti.Tu o rupi sili dau de stire,Ai sl to caiesti amar,C1ci sunt basme de iubireIntr'un singur exemplar.

Asa era sufletul lui Iosif.A stat dansul In Iasi pana In primavara cand

a plecat apoi la Bucuresti, unde s'a statornicit.i astazi ma'nfior cand trec pe langa cocioaba

6

82

to care a stat marele poiet din toamng si 'Anain primavara : o maghernita de Iemn varuita pedinafara si prin launtru, cu o sobusoara de fier, Iaun hotel dirapanat din strada Uzinei.

Virgil N. Cisman

De sigur s'ant putini aceia care-si mai amintescastazi de tankul svelt, malt, cu p'kul bogat si

cret, cu privirea tnduios'atoare si cu blandeta Invorb5. $i eu par'ca l'am uitat, Cad vor fi vre -otrei zeci de ani de cand nu l'am mai v5zut pegingasul poiet Virgil N. Cisman, care de atkavreme s'a stramutat in Capitala Belgiei, de undeimi scrie aproape regulat, de si eu, lenes cum suntla raspunsuri, ti scriu din an in an.

SA-mi deie vole cetitorul si fac o mica paranwteza : daca vrai sa-I superi pe acest poet, atuncicand ii scrii adresa sä nu pui N intre numele debotez si cel de familie. El tine Ia aceasta liters,mai mutt ca Ia on ce, si are dreptate, poate, cacN e initiala numelui parintelui sail Nicu Cisman,cunoscutul si regretatul fost om politic din Husi.

Virgil N. Cisman a urmat cursul secundar InIasi. Inca de pe bancile scoalei a tnceput saidesvaluiasca frumosul sau talent, publicand versuriprin ziarele din Iasi si cele din Bucuresti, si indeosebi Ia Adeveirul" lui Alexandru V. Beldiman.

Duminica, ziarul »Adevtirub, era consacrat a-proape in intregime Iiteraturei. La acest ziar am

83

Inceput noi, atunci, o serie de tineri din Iasi sacolaboram cu tot avantul si cu toata dragostea,mai cu seams ca batranul Beldiman to schimbulpaginilor noastre, ne gratifica regulat cu cate unmandat postal.

Virgil N. Cisman scria sub pseodonimul De laPrut", iar mai tarziu adunandu-si versurile intr'unvolum, le-a publicat to editura librarului Samitcadin Craiova. Volumul acesta azi epuizat complect,avea ca titlu Din anti tineri" qi contined versuride-,o rara frumuseta si gingasie. In ele se oglin-.deste tntregul suflet a lui Virgil N. Cisman, cunernarginita lui bunatate de inima, cu entuziasmultineretii si cu adancul cult ce-I are pentru frumossi arta.

Pacat ca nu se mai reediteaza acest volum de-versuri, cad el ar vorbi generatiei de astazi demodul cum scriau odinioara tinerii poieti plini deentuziasm si de bun simt, car&si puneau tot suf.Ietul, toata inima, toata simtirea si sinceritatea in-ceea ce asterneau pe hartie.

Nu cred ca vechiul si scumpul prieten, VirgilN. Osman sä fi tncetat cu totul a mai scrie ver-suri. Era prea tnamorat de muza pentru ca s'o pa-raseasca. Daca n'a mai tiparit pans acuma, pricinacred eu, e exilul In care s'a retras de vre-o treizeci de ani, si greutatea de a fi In contact cu

din Romania ai artei lui Gutenberg.dis-

.cipolii

84

SA nadajduim, ins5, ca prietenul cauta sa adauge-la activul sau Iiterar, volume noi, pe care sant si-gur cä le are gata scrise, cad, repet, un suflet cael, e imposibil sä..qi fi incheiat cariera literara asadin timpuriu.

Colaborarea lui Cisman la «Evenimentul. desi a fost de scurta durata, totusi, a lasat amintiridin ode mai placute si nu se poate vDrbi de«Evenimentul» de odineoara, fara sa nu ne gandimla colaborarea gingasului poiet Virgil N. Cisman,care se &este in Capitala Belgiei de aproapetrei decenii.

Neculal BeldiceanuBatranuf Neculai Beldiceanu, marele poiet mob,

dovan, a fost unul din cei mai distinsi colaboratoriliterari a «Evenimentului.. Din cand in cand poietul,solicitat de noi cei de Ia ziar, ne dadea cite -opoiezie. Nici °data nu ne refuza colaborarea sa.Era o fire Wanda', simpatic si gata on cand a in-datora pe cineva.

Pentru poporul de la tara avea o mare dragoste,si aceasta explica democratismul seu, fiind unuldin harnicii colaboratori ai «Contemp oranului., iarmai apoi un credincios adept al partidului radicalde sub sefia lui Oh. Panu.

Beldiceanu n'a fost un ziarist propiu zis. Ii placea,.totusi, s5 scrie Ia ziare si scria cu toata inima onde cite on era rugat.

85

La ,<Evenimentub, Beldiceanu, ne dadea versuriadesea, dar mai cu seams cand gazeta aparea innumar festiv, cum era Ia Craciun, Anul nou saude Pasti. Atunci marele poiet ne dadea bucati alesesi venia singer ca sa-'0 faca corecturile.

Colaborarea la Evenimentul a batranului Beldi-ceanu a tinut pans la moartea sa, intamplata iniarna lui 1897.

Lin alt colaborator al «Evenimentului> a fost siGeorges Vasiliu, un ziarist admirabil, dar care dupascurta vreme a trecut Ia .0pinia. si <dtadicalub,dupa care a plecat Ia Bucuresti.

Georges Vasiliu, cunoscut mai ales sub numelede Sportsmen, a fost un fink cult, foarte inteligentSi simpatic scria cu mare uwrinta si in articolelesale politice era adesea vehement, ceea ce i-auatras, nu de putine ori, neajunsuri din partea ad.versarilor.

Tot intre colaboratorii «Evenimentuluix, mai amin-tim si pe Gicd (Gheorghe C. loan), student peatunci, care-si facuse o specialitate din rubrica4Siluete., si din darile de seams de Ia baluri, serbarietc. Ajunsese in Iasi o figura cunoscuta, mai cuseams in cercul familiilor distinse. Nu era bat, nu'era reprezentatie la Teatru, Ciresau vre-o serbare

i

86

oare care, fara ca Gicd, sä nu eie parte si sa nu.sifaca datorla lui de cronicar.

De pe urma lui a ramas un volum de proza,impresii si schite usoare, sub titlu «Ghiocei., carepe acea vreme a avut oare care succes.

Tot intre acei cari au scris Ia «E.venimentul»pe timpul cand era condu3 de Oh. A Scortescu;nu se poate trece cu vederea, tanarul C. A, Teo-doru, student Ia litere si unul din cei mai devotatipartizani ai D4ui Joan Nadejde, pe atunci sefulsocialistilor.

Const. A. Teodoru, s'a distins in generatia sa,prig inteligenta si cultura ce si-o improspata

Avea mare dragoste pentru gazetarie si colabo.rarea sa la «Evenimentul» a fost una din cele maifericite pentru ziar. Fiind socialist convins, fanaticchiar, Teodoru, prin articolele sale cauta sä imprimecat mai puternic spiritul democratic, ceea ce s'aremarcat in deajuns. Scortescu care a fost un de-mocrat sincer, nu era refractar de loc chiar atuncircand C. A. Teodoru, prin articolele lui sustineicu toata puterea si sinceritatea unele puncte ce se-deosebiau de programul sustinut de cEvenimentul,..

Luandw.si licenta in litere, si'n urma unui con-curs stralucit, Teodoru, paraseste gazetaria, dedan--du-se cu trup si suflet carierei profesoratului. Atinsde o boala cruda, blandul si talentatul gazetar, isirapune zilele.

zilnic.

87

Steuermart-RodionNu se poate vorbi de cEvenimentul» fara a nu

aminti de Rodion, unul din cei mai talentati gazetari,.nu nuipai din Iasi, dar din Cara tntreaga.

Foarte inteligent, foarte cult si foarte harnic. EPde tanar, de pe cand era in cursul secondar inferiorincepu sa scrie Ia ziare, fiind multi ani cores-pondent al «Adevarufui» pe vremea cand aceasta.gazeta era condusa de batranul AI. V. Beldiman-

Pe atunci Steuerman-Rodion se facuse cunoscutin press sub pseudonimul ,,De Ia la#», scriindversuri admirabile si prDza, pe Ia ziarele si revistelece apareau in Iasi, precum si la cele din Bucuresti.

Acolo, uncle a desfasurat el o munca rodnicasi unde a inceput sa fie apreciat, a fost Ia «Eve-.nimentul., sub conducerea neuitatului Gh. A.Scortescu.

La acest ziar, Rodion-Steuerman scria de toate :Iiteratura, articole stiintifice si chiar reportaj

pe cat ti ajuta timpul,Scria cu o usurinta uimitoare. Era de ajuns

numai, sa-i spui sä scrie un articol, din on cedomeniu, si el era gata imediat. Pentru dansul nuera nici o greutate. Fiind- inteligent si cult, cumam spus mai inainte, lui Rodion nu-i trebuia muitavreme sa se gandeasca pada" sa scrie articolul, siera bine gandit, si bine scris, tine° limbs

pe

politica,

irepra

88

sabila, intr'o forma literara care Ikea sa fie cetitcu placere.

In toamna lui 1896 Steuerman pleaca la Paris,si de acolo, trimitea <,Evenimentului., zilnic, ,materiepentru ziar, asa ca lipsa lui din Iasi n'a fost sim.tita absolut de loc de catra cetitori.

De acolo, de Ia Paris, a trimis el o serie itp.treaga de articole, impresii din Capita la Iumei,articole, care dupa intoarcerea lui in tars au aparutinteun volum sub titlu de 0 loam(' la Faris, carea avut un frumos succes.

()data cu aceste impresii, dansul mai scria aproapezilnic versuri pe care be imprastia prin diferiteziare si reviste, pe care mai tarziu le-a scos inmai multe volume.

Colaborarea lui Steuerman la «Evenimentuln n'afost de durata prea lungs, dar a fost foarte variataqi foarte intensa. Erau zile cand singur el umpleacate trei patru coloane intregi, fara sa se simtaobosit, fara sa murmure. Pentru el, on scria unsfert de coloana, on cate-va coloane, era acelaslucru, doar durata timpului care mai avea oarecare importanta, cad Rodion era mereu ocupat, fiela facultatea de mediclna al carui student era, fiecu numeroasele lectii particulare, fie la ziai, unde-sifacea regulat aparitia Ia ceas anumit.

Steuerman a lost un mare ziarist. Nimeni ca el,poate, n'avea atata putere de munca, atata usurinta

89

is scris si era In articolele sale, tot de-auna deactualitate.

Aceste calitati au facut din Rodion figura ceamai caracteristica din presa romans.

Azi se resimte lipsa lui, iar acei cari cautas5.1 imiteze, in rubrici speciale zilnice, stint ca ceruide pamant departe de dansul.

AI. VolanschiTot In aceasta perioada de glorie a ccEvenimen-,

tului., trebuie sä mentionam pe Alexandru Volanschicare a luat locul de prim redactor dupa plecarealui Raki la Bucuresti.

Lui Al. Volanschi de si farmacist de meserie,ti placea politica si gazetaria.

Ii placea politica cinstita qi democrats.A fost until din cei mai sinceri devotati a lui

Panu si partidului radical. Cand Panu, tusk afuzionat cu partidul Conservator, Al. Volanschi nul'a urmat, ci s'a alipit de partidul liberal, devenindastfel un pretios colaborator al Evenimentului. La.acest ziar s'a distins ca un bun manuitor al con.deiului.

Sub pseudonimul Volo, a scris multe articolecari se distingeau prin fondul lor si prin forma Incare erau scrise.

Al. Volanschi, inainte de toate, era o fire absolutcinstita din toate punctele de vedere si de-o in-dependenta de caracter cum nu sant multi. El nu

90

stia sa faca concesiuni nici celor mai de aproapeprieteni, cand era convins ca acestia n'ar aveadreptate.

Un fapt tipic si care caracterizeaza perfect fireaacestui admirabil cetatean e si urmatorul

Ales consilier comunal pe lista partidului national -liberal, AI. Volanschi nu s'a sfiit sa se desolidarizezede intregul consiliu in unele chestiuni despre careera convins Ca nu ar corespunde intereselor obstesti.A mers cu intransigenta pans asi da chiar demisiadin consiliu, motivand-o.

Un astfel de caracter integru nu este de miratca n'a putut sa-si gaseasca locul ce-i se cuvinea,in nici intr'un partid politic, si de aceea astazi esteun izolat, preocupat, dupa cat aud, numai de dkferitele probleme ce intereseaza nevoile cetatenesti.

Dupa aproape un an ca prim redactor Ia Evenkmentul, dansul se stramuta cu totul Ia Bucurestiunde continua cu conducerea farmaciei sale,

Acei cari am lucrat cu el in redactia Eveninientului, nu-I vom putea uita nici odata, cad AI.Volanschi era si un devotat prieten, de-o bunatatede inima ingereasca si de-o corectitudine ireprosabilain toate manifestarile sale.

astazi, dupa trei decenii tmi aduc cu dragaminte de zilele petrecute impreuna Ia masa redac-tiei, unde prietenia lui, Ia not toti, ni era atat de-scumpa.

91

Primredactoriatul lui Al. Volanschi a fost ultimuldin prima perioada de glorie a cEvenimentuluide sub conducerea lui Gh. A. Scortescu.

Vom vorbi mai fa vale despre a doua lui pe.rioada de glorie.

Politica Ia§uluiRegimul de 12 ant a lul Ion C. BrAtlanu

Am aratat mai sus, ca In Iasi politica luase un-mare avant gi Cap:tala Moldovei era considerate.ca un fel de pepiniera de unde se recrutau pentruBucure0 multe somitati politice, literare i tiintifice.

In acest capitol vom vorbi, in deosebi desprepolitica i politicianii Iawlui, despre modul cumse faceau alegerile qi mai ales despre situatiaorawfui nostru din punct de vedere politic qi social.

Dupe cum am spus la inceput, Iau1, cu vre -opatru decenii in urma avea un aspect cu totalaltul, in toate privintile, de cum il are astazi.

Pe atunci politica se faces de o anumita categoriede cetateni, vorbesc, bine 'nteles de politica se-rioasa, adeca de personagiile marcante ale partidelorpolitice,

Cand am inceput oare cum sa-mi dau seamsde cele ce se petre.c In jurul meu, cand am inceput§i eu a frequenta clubul socialist cum am aratatmai sus, se gasea la carma ;aril partidul National -'Liberal in fruntea caruia era marele barbat de Statloan C. Bratianu.

93

Numele acestui ilustru barbat era cunoscut pan'in cele mai umile bordeie din satele tarii noastre.Noi copiii de Ia scoala auzisem vorbindu-se multeslespre dansul si In mintea noastra tanara de atuncie1 ne aparea ca un gigant, ca o fiinta supra °me.'neasca.

i 'nteadevar, impresia colosala ce ne-o pro..ducea acest titan at Romaniei, avea, de sigur, ojustificare. Numele Iui Bratianu era legat de toateactele mari sevarsite in tars, de Ia 1848. Acestea,in afara din cele auzite, Ii mai cunosteam si dinIstorie, unde numele seu era citat alaturi de acelorlalti mari barbati ai tarii.

Joan C. Bratianu luase parte la Revolutia de la1848 si la Unirea Principatelor din 1859; apoi totsub guvernarea Iui se facuse razboiul pentru in-.

dependenta Ia 1877, si proclamarea regatului is 1881.Regimul Iui a tinut 12 ani, de la 1876 pand Ia

1888 cand a fost rasturnat.In acest restimp, cam pe Ia sfarsitul regimului

bratenist, am apucat si eu sä cunosc cate putindin miscarea politica ce se petrecea pe atunciin Iasi,

OpozIfia Unit&Mi-aduc aminte ca erau mari framantari si se

vorbea mereu de caderea guvernului si de agitatiace o facea Opozitia.thiita, compusa din Consep.vatori, Junimisti, Radicali si multi Liberaii cari in-cepusera a parasi politica Iui Ion C. Brateanu.

94

Miscarea aceasta era mare $i pe zi ce treceaprindea tot mai multe radacini. In toate partite nrise auzia vorbindu-se de cat de Opozitia-Unita, demarile si desele ei intruniri, de numele Jul Gh.Marzescu cari era unul din fruntasii ieseni aicestei miscari, de numele lui Gh. Panu, de a luiV. Pogor, Petru Misir, Iancu Ventura, Niavrocordat,$i a atator alti politiciani.

Dar nici liberalii cari ramasesera credinciosi luiIon C. Bratianu nu se lasau mai pe jos. Admi-,nistratia liberala ajunsese atunci Ia o mare deed-,dere se spunea, si lucru de sigur ca era adevarat,ca se sevarsiau cele mai netnchipuite abuzuri intoate directiunile. Apoi, ceea ce ajuta mutt Op°.zitia Unita to manifestarea ei drastica de a resturnaguvernul, era $i timpul prea indelungat al regimuluibratenist. Toata lumea era, par'ca, pfictisita §iisatula, avand dorinta nestramutata de a vedeape altii Ia carma Statului, nu numai pe liberali.Sfortarile guvernului de a tmpiedeca miscarea O-pozitiei Unite au fost zadarnice si nu trece mutt

Bratianu prezinta Regelui Carol demisia guver-nului care este primita, far viitorul guvern estecompus din membri ai Opozitiei Unite.

Am citat cateva nume mai sus, cari au fostatunci sufletul Opozitiei Unite, tntre care si acela lui Gheorghe Marzescu, tatal neuitatului Georgel

si

a.

,

95

-Marzescu, a Iui Vasile Pogor, Petru Misir, Gh.Panu $i altil.

Vciu aminti, in3a, in primul rand despre :Gheorghe Marzescu

Cred ca n'a fost ie$an pe vremea cand traiaGheorghe Marzescu $i care sa nu-I fi cunoscut.

Dansul a fost cea mai populara figura a Ia$ufui.De-o inteligenta scaparatoare, plin de invataturaDreptului, fiind unul din cei mai mari profesori pecare i-a avut Universitatea noastra, se impusese,Inca de tanar, ca un valoros avocat qi om politic.

Simpatia pe care o radia in toate *tile $i bu-natatea Iui de inima au facui sä fie iubit res-pectat de toata lumea.

Ca avocat a fost o ilustratiune a baroului, iar-ca jurisconsult a Iasat o sums de lucrari de-o va-loare imensa, fiind socotit intre fruntasii juri$ti.ai

Gh. Marzescu a avut pe vremuri, pe Ia in-ceputul carierei Iui, un birou de avocatura intovara$ia marelui M. Cogalniceanu pentru proceselede Ia Curtea de Casatie.

Ca orator a fost iara$i unul dintre frunta$i, iarca om politic a jucat un rol covar$itor nu numaiin Capita la Moldovei, dar chiar in tars.

Discipol al marelui Cogalniceanu, Gh. Mar -zescu a urmat In toata viata Iui brazda trasa deilustrul seu qef.

pi

tad',

96

In parlamentul (aril, a fost ales neintrerupt, Nielnu se putea concepe o Camera sau un Senat farceGh, Marzescu.

Ca parlamentar isi avea locul bine rezervat ingaleria Mar mai ilustri barbati politici.

De si liberal, totusi, nu de putine on isi mani-festa spiritul seu independent, mergand pans acolo,in cat era privit une on ca un adversar de temutal partidului liberal national din care totusi a facutparte pang la rnoartea sa.

Astfel se explica pentru ce dansul se pliseseintre cei din fruntea Opozitiei Unite la 1888 canda fost resturnat guvernul lui Ion C, Bratianu, side ce mai tarziu facuse parte din disidenta liberalsa asa zisilor Drapellsti, condusa de P. S. Aurelian,Emil Costinescu etc.

Cu toata independenta lui, nici °data nu s'adeslipit de partidul liberal. De si au fost momentecand batranul Marzescu parea ca se retrasese cutotul din politica, totusi inima lui vibra puternicpentru partidul liberal, pe care l'a slujit cu o dm.goste si sinceritate mai presus de on ce, iar dacesune on manifesta oare care independents fats departid si de sef, aceasta o facea pentru ca sa poataindruma partidul liberal pe o cafe mai democraticasi sa-I scape astfel de reactionarismul care i1 sta-panea in diferite tmprejurari.

Gheorghe Marzescu, a luat parte la cele mai

97

importante acte ale Romaniei de Ia 1866 inainte,fiind in tot de -auna in masura de a contribui prininteligenta, cultura §i tactul seu la rezolvarea celor-mai grele probleme ce framantau de multe on tara.Cu ocazia revizuirei Constitutiei, dupa rasboiulpentru independenta, Gh. Marzescu a luat o partefoarte activa, fiind unul din aceia cari a redactatin multe puncte textul Constitutiei, dandu-i o formacare a Impacat toate spiritile.

Articolul 7 din vechea Constitutie a fost redactatde acest mare om politic, articol care fusese mulldezbatut in parlament din cauza ca nu se puteaajunge Ia o forma care sa" impace interesele Orlii susceptibilitatea acelora pentru care era introdus

acest faimos articol in Constitutie.Lin alt mare succes politic repurtat de Gheorghe

Marzescu a fost cu ocazia chestiei MitropolituluiGhenadie, sub guvernul Aurelian..

Marzescu, fiind numit atunci /vIinistru al Instruc.tiunei Publice §i Cultelor, prin dibacia i prin per-fecta cunoa§tere a Canoanelor biserice0, a gasitformula pentru aplanarea acestei chestiuni de ordinbisericesc care incepuse sa framante tara in chipfoarte dureros,

Formula lui Gheorghe Marzescu satisfacea pansla un punt care care pe patriotul mitropolit Ghe-nadie, dar mai cu seams partidul liberal, qi in specialpe 'eful seu de atunci, Dim. A, Sturdza.

7

§i

98

Gheorghe Marzescu s'a mai distins si ca uneminent jurist, scriind si publicand mai multe operede mare si netagaduita valoare juridica.

Dar ceea ce I'a f5cut pe neuitatuf nostru ompolitic sä se bucure de faima cu adevarat meritata,e, fnainte de toate, nemarginita bunatate de inimace si-o manifesta In toate ocaziunile si fats de oncine. Gheorghe Marzescu nu putea concepe Inmintea lui, ce inseamna ura, ce inseamna rautatea.Nu stiu sä fi cunoscut sau sä fi auzit vreodatade cineva care s5-i semene In aceasta privinta.

Se anuntase o fntrunire a opozitiei liberale, infoasta said Pastia. Prefectii Ventura si Sandu Ras-,canu, vestiti prin procedeele Ion cand era vorba sacombats pe adversari, dadura ordine strasnice politieisi batausilor ca sa Zidarniceasca cu on ce chipintrunirea liberals.

Comisarii, sub comisarii si ipistatii erau In pardinaintea usei de la sala fntrunirei si nu lasau penimeni sa intre. Gheorghe Marzescu Isi face apa-ritia fncunjurat de mai multi fruntasi liberali, darsant opriti. Lin ipistat, cunoscut sub numele deSava Armeanu, vestit agent guvernamental, punemina in pieptul lui Gheorghe Marzescu si4 oprestecand acesta voia sa intre In sea.

Marzescu vazand, Impreuna cu ceilalti fruntasiliberali cä nu e chip sä se ;lila Intrunirea, se retrage.

Nu trece nici o lima si Conservatorii cazand de

99

Ia putere si venind Liberalii, Marzescu in primazi chiar it chiam5 pe ipistatul Sava Armeanulface cunoscut ca-I va inainta sub - comisar, ceeace s'a si intamplat. Ipistatul nu stia cum s5 sescuze si s5-i multumeasca in acelas timp, spunandca el nu s'a facut de cit doar datoria, in modcinstit, executand ordinile sefilor Iui. Se intamplaca peste cati-va ani liberalii c5zand in opozitie,conservatorii cautau prin toate chipurile s5 impie.dice alegerea vre unui liberal In parlament. Marzescuisi pusese, cum era si natural, candidatura. SavaArmeanul, cu toate ordinele drastice date de pre-fect, se poart5, insa, 1.45 numai de Gh. Marzescu,in chipul cel mai linistit, cautind sä nu-I superede loc. Cu ceilafti candidati ai liberalilor, dansulIli face datoria in constiinta", ca bun si cinstitsubaltern al prefectului Costea Bals. Sava Ar-meanul este dat afar5 din slujba.

Astfel stia 135tranul Gheorghe Marzescu sä-siatraga simpatia si iubirea tuturor.

Gheorghe Marzescu a fost, poate, cel mai mareelector pe care l'a cunoscut vre-odat5 Iasul, darelector in sensul bun si malt al cuvantului.

Dansul cunostea personal pe toti alegatorii co.legiilor I si II de Camera si Senat, si se bucurade-o popularitate cum nimeni un altul pand Ia elsi nici dupa dansul, nu s'a bucurat.

In perioada electorala, umbla imbracat c'un mac-

*

si-i

100

ferlan iar pe cap purta o sapca de cele de voiaj..Toata ziva, de dimineata sl pana'n noapte colindadin casa in casa pe alegatori, cautand sa-i con.vinga ca sa voteze candidatii liberali.

In vreme de opozitie, mai ales, se vedea mareatrecere si popularitate ce o4avea, cad tntotdeaunad'insul se alegea fie Ia Senat, fie Ia Camera, cu omajoritate mare.

Cum se fAceau alegerileNu vom sustine Ca alegerile erau curate, sau-

cum s'ar zice In limbajul de astazi, libere. Gu.vernul tntrebuinta toate mijioacele posibile si im-pcAibile, de conruptiune, de amenintari, de faga-duinti si de multe on chiar mijloace si mai tari,bataia.

Asa erau moravurile noastre electorale si nutrebue prin urmare sa ne miram.

Conruptia, In primul rand, juca cel mai mare rolin perioada electorafa. Voturile se cumparau cubani. Alegatorii de la colegiul I si al II-lea de Senatsi de Camera, tsi vindeau, multi din ei voturile.

Acestia erau porecliti nobili, adica care-si vendvotul. Si numarul 'or era destul de mare. Demulte on reusita la alegerile de Ia Colegiul Ide Senat depindea de cate4va voturi pentru ca säpoata reusi candidatul. Atunci era o adevaratagoana, un adevarat mezat. Cum marii electori, fiedin opozitie, fie de Ia guvern, cunosteau pe de--

101

Bete firea alegatorilor, nu-si faceau de cat datoriapentru cumpararea voturilor. Unii din acesti ale-gatori se lasau mai pe tanjala, si nu se duceaula vot de cat chemati adhoc de catre candidate,si atunci acesti onorabili alegatori profitau de cwcazie si-si vindeau voturile destul de scump, mai,cu seams cand stiau ca cutare on cutare can-didat are nevoie de un numar foarte mic devoturi.

Precut unui vot atunci, la Colegiul I de Senatsa ridica la mii de lei uneori. Si totusi multi dinacesti onorati alegatori ai Colegiilor I de Camerasi Senat erau persoane distinse, si se bucurau dealtfel in societate, de stima tuturor.

Ponta Jul

Seara mai cu seams se adunau, in perioada e-lectorala, fruntasii partidelor si faceau asa zisulponiaj. Cu listele electorate dinainte fiecare can.didat insemna cu creionul ros si albastru, numelealegatorului pe at carui vot putea sau nu conta / a-semenea erau insemnati §i nolnlii, adeca acei ale-gatori care obicinuiau sa-si vanda voturile, si nu.,marul acestora, dupa cum am mai spas, era destulde radicat.

In privinta pontajului, era neintrecut GheorgheMarzescu, Dansul cunostea perfect situatia fie-.carui alegator, stia nevoile tuturor, asa ca, atuncicand se ducea in vizita la vre-un alegator, stia

102

ce-I doare si ce-i fagaduia, apoi se Linea numaide cat de vorba. Marzescu era, de altfel, foarte-franc; nu eauta s5 fagaduiasca ceea ce n'ar fi

putut aduce la tndeplinire. De aceea se bucura elde atata popularitate si era iubit si stimat de toatalumea.;

Chiar In vreme de opozitie, Gheorghe Marzescuera stapan pe alegatori, c5ci reusita Iui era tot.-deauna sigur5.

Pe langa fruntasii cluburilor care f5ceau poly.tajul, mai asistau si agentii electorali care de owbiceiu mai aveau si meseria de b5tausi. Acestiaerau foarte interesanti din punctul de vedere altndrasnelei lor.

Fie care dintre ei se credea si voia sa faca sipe alti s5 creada, ca sunt st5pani cu desavarsirepe masa electorali.

Se petreceau atunci scene nostime cu totul.Bun5oara, era vorba de alegatorul X ; dalc5usulimediat spunea ca-I cunoaste si chiar ca II vizi.'tase cu o zi mainte, dand diferite amanunte, cauwt5nd sa convinga pe tO c5 II are In mina.

D'apoi bine, mai, aleg5torul X a murit devre-o Base Zuni; cum Dumnezeu ai fost ieri la&instil, si spui ca-I ai in mina 7

Asemenea scene se petreceau mereu. Nu erafnsa nici o suparare ; fruntaiii faceau cele de maimulte on haz de indrasneala acestor agenti. Ei

103

nu-si faceau de cat datoria, In toata constiintaconform obiceiurilor noastre electorale de pe acelevremuri.

Erau platiti in perioada electorala si prin urmarecautau sa dovedeasca a nu primeau banii degeaba.

De altfel acesti agenti umblau toata ziva si toatanoaptea pe la casele alegatorilor de prin mahalale,impartind buletine cu numele candidatilor si dife-.rite manifeste.

Erau sinceri in indeletnicirea meseriei lor, maiales cand erau guvernamentali. Atunci erau maiindrasneti si convingeau mai usor cetatenii maha-lagii, cari de obiceiu votau totdeauna candidatiiguvernului.

Pentru agentii opozitiei, lucrul mergea mai greu,caci aveau de luptat cu indiferenta alegatorilorpe de- oparte, iar pe de alts parte, erau urmaritisi calcati din urma de agentii guvernului, can maierau ajutati si de intregul aparat politienesc.

Trebuia ca un candidat opozant sä fie foartepopular si iubit pentru ca sa poata reusi.

In Iasi, un asemenea candidat a fost numaiGheorghe Marzescu care totde -auna se alegea inopozitie, cu toata teroarea desfasurata de guvern.

Am vorbit mai inainte c5, on guvernamental onopozant, candidatul mai fntrebuinta $i conrupereaconstiintilor prin bani.

In vizitele pe care le fgceau candidatii pe la

104

alegatori, se duceau cu buzunarele pline de bani,si in special de bancnote de 100 si de 20 lei, rupte,Insa in doua. Cand alegatorul era nobi 1, atunc icandidatul ii dadea jumatate din bancnota, iar restultrebuia sä i -I deie dupa alegere, conditionat tnsa,ca daca nu va reusi, atunci nu va mai da cealaltajumatate de hartie moneda.

Cei mai multi din alegatorii nobili erau practici,caci luau bani si de la candidatii guvernului si dela acei ai opozitiei.

Era si aceasta o meserie ca on care alta §i sepractica de foarte multi cetateni, chiar si de unitcan aveau stare materials buns.

Multi dintre acestia asteptau cu mare nerabdareperioada electorala.

Am cunoscut un cetatean, onorabil de altfel,ocupand demnitatea de... profesor care cand pH.mea vizitele candidatilor, dansul tncepea sä se je-,luiasoa cä darile sant marl, ca nu mai e chip detrait, ca Statul i-a mark fonciarul onorabilul ce-tacean era si proprietar, 0 el nu stie ce sä maifaca, vremurile fiind atat de grele.

Si imediat scotea din saltarul biroului un teancde chitante de bir, fonciera si altele.

Candidatul n'avea incotro si era nevoit sä,..i achite,daca nu tot, dar cel putin o parte din darile catraStat si Comuna.

105

acest alegator avea aceeasi tactics fata deTtoti candidatii.

Cand se ducea, frisk Ia vot, atunci ca s5 fieimpacat in sufIetul seu, on ii vota pe toti la oIalta,-ori dadea plicul gol, ceea ce si'ntr'un caz si altulatragea anularea. Asa ca el n'avea nici o mustrarede cuget, impacand in aceias timp pe toti.

Sistemul acesta, l'a practicat onorabilul nostru'cetacean, ani de-,a randuI, 'Ana cand luandu-seseama de candidate, acestia incepura sal ocoleasca,asa ca in perioada dectorala nu mai era vizitatde nimeni, cu toate c5 era alegator la ColegluI Ide Camera si Senat.

Mai erau si alte specimene de aIegatori nobili.Unii se faceau bolnavi in pat chiar in ziva dealegeri atunci candidatii trimiteau agentii Ior ca

aduca Ia votare, dar cetateanuI fiend... bolnav,nu putea, prin urmare, sa-si periciiteze sanatateasi chiar viata. Ceasul inchiderei urnei se apropiacandidatii erau foarte ingrijorati, mai ales cand sefacea alegerea Colegiului I de Senat, unde nutria-1.u'alegatorifor era atat de restrans si era nevoie dealeg5tori.

Atunci, unul din candidati, se ducea repedecupeaua Ia ategatorul... bolnav, si dup5 multe ru-gaminti, fagadueli si achitare de cateva bancnote;mai marl, bolnavul se dadea convins, se urca in

$i

r

sa-i

;

ca

106

cupeu si se ducea Ia alegere, cu riscul de asi..._

prelungi boala.D -zeu stie, daca vota cinstit sau anula yowl.

Imediat, insa, dupa ce iesia din ghereta de votareprea onorabilul nostru alegator al Colegiului I deCamera si de Senat, se tnsanatosa ca prin farmec.

Erau, cu toate aceste si alegatori cinstiti, caricand isi dadeau cuvantul unui candidat, si-I tineau.

Dintre acesti alegatori unii erau nobili, dar isitineau vorba / altii cari nu erau nobili, votau dinconvingere pentru cutare on cutare candidati gu-,vernamentali sau opozitionisti. Mai ierau si uniicari aveau simpatiile lor personale si atunci votausi din unii si din ceilalti.

Acestia erau alegatorii independenti, dar numarulfor era destul de mic.

Sä mai vorbim de alegatorli colegiului al III-lea ?E de priosos. Acestia erau in marea majoritatetaranii, dar cari nu votau cu totii. Cinci zeci desateni trebuiau sa aleaga un delegat, si acest delegatera adus in oras si vota.

Colegiul al III-lea de Camera, dupa cum ammai spus si aka data, si dupa cum se stie de toataIumea, a fost In tot de -auna zestrea guvernului,on care partid ar fi fost la putere.

Delegatii sateni erau adusi ca oile si din ajunerau sechestrati pe Ia diferite hanuri de prin maha-,lali, paziti bine de agentii guvernului. Toata noaptea

107

Ii se da de mancat qi de b5ut, iar a doua zi dimi-neata, to ziva de alegere tn*ati pe c5pr5rii cubuletinele date mai dinainte, erau dusi la localurilede vot, unde, introduqi de agenti, trebuiau sä votezecandidatul guvernului.

SA fi ferit sfantul pe acela cari ar fi dat votulpentru candidatul opozitiei.

Ciolanile lui qtiau numai ce p5teau.In ziva de aIegerl

S5 arnintim ceva si din cele ce se petreceau inziva de alegeri, pe la localurile de vot.

De cu noapte Inca, agentii si batusii guvernuluise instalau la intrarea Iocalului unde se facea ale -gerea j ocupau toate intrkile §i iesirile a§a ca niciun agent sau bat'au de-a opozitiei nu puteatrunde intauntru.

Alegkorii, din on ce colegii sä ti fost, ierauadwi de dinapoi de agenti. Daca alegatorul se tn-tampla sa fie din opozitie, atunci huiduelile agentilorguvernamentali nu mai tncetau, ba chiar de multeori, bietul alegator opozitionist mai manca §i cate-osfant5 de bataie de o Linea minte multa vreme.Asemenea si alegatorul guvernamental daca setntampla sa treaca .printre agentii qi batau0i opo-zitiei, patia la fel ca cel de sus, din partea acestora.

Se mai Intampla de multe ori apoi, ca cele douatabere de b5t5u0, ale guvernului si ale opozitiei,

108

sä se incaiere intre ele, Atunci sa fi vazut teatru!Null mai trebuia alts distractie.

Nevinovatul alegator, !risk era vecinic, in perioadaelectorala si mai ales in ziva de alegere, Ia discretiatuturor batausifor, cari erau de-o salbatacie nemaipomenita.

Linde mai pui apoi ca bietul alegator era buzunaritsi cercetat pans la piele de catra agenti, inaintede a intra in sala de votare asemenea si dupa cevota. Aceasta se facea ca nu cumva alegatorul sävoteze pe candidatii opozitiei, cad pe acea vremea celor trei colegii, buletinele de vot erau tiparitede candidati si date apoi Presedintelui birouluielectoral, cari Ii impartia alegatorului caruia ii &Ilea

un plic stampilat si cu parafa presedintelui.Alegatorul trebuia sa intre in ghereta sa puna

buletinul sau buletinele in plicul luat de la prese-dinte, si apoi sa deie indarat , astfel plicul in.chis, era pus in urns de catra presedinte.

Alegatorul nand era cercetat de agenti, inaintede a intra in sala de vot, i se da buletinele cetrebuia sa le voteze, indoite in patru, iar cele peearl i le da presedintele, erau neindoite si trebuiausa fie date ageRtului, asa cum le primise de Iapresedinte, adica intregi. Numai atunci agentul erasigur ca alegatorul votase candidatii guvernului,4i bietul alegator era scutit de bataie, daca nu se

109

intimpla apoi ca sa cada in mina batausilor opo-zitiei.

Asa se vota pe atunci, si nimeni, nici guver-,namentalii, nici opozitia nu se revolta, caci acestemoravuri electorale erau adinc inradacinate inpopor §i in lumea care facea politica.

Pe atunci nu se putea concepe o alegere Farabataie si fara conruperea constiintilor.

De altfel nici astazi, sub regimul zis al demo-cratismului, moravurile acestea vechi n'au disparutInca; e!e se mai mentin, dar sub o forma mai...civilizata, ca sa zicem asa.

i astazi se petrec scandaluri pe Ia alegeri, secumpara constiintele, se intrebuinteaza toate mifrloacele cele mai desgustatoare, cu toate ca traimin sfera votului universal si a libertatilor prevazutecu atita &amide in Constitutie.

Dar despre mecanismul care conduce in timpulde fata, aparatul electoral, vom vorbi in partea adoua a acestei lucrari.

Am aratat pana acuma chipul in care se des..fasura intreaga perioada electorala sub cele treicolegii, regim pfin de triste amintiri, dar can aavut, cu toate acestea, farmecul lui, pentru ca subacest regim totul se petrecea ca ceva normal, totiavand constiinta impacata ca asa trebuia sa se pe-treaca faptele, iar nu altfel.

&intern pe Ia sfirsitul celei de a doua decada a

110

secolului al XX-lea cand democratismul a luat unavant atat de mare, In cat a devenit chiar o in-grijorare.

Reformele cele mai salutare s'au inlaptuit la notin tail, asa ca nu se mai poate zice Ca santem onatiune inapoiata. Vot universal, improprietarirelarga, drepturi politice la str5ini date din belsug,etc., etc., cu alte cuvinte o intreaga gams pe par.,tativul civilizatiei actuale.

1 totusi nu am putea sustine cu constiinta impa.,cata, daca in privinta alegerilor ne-am civilizat sidaca astazi nu e mai rat', poate, de cat inainte.

Partidul junimist.-Petru Carp0 ramura a partidului Conservator a fost pe

vremuri si gruparea junimista care avea ca sef pePetru Carp. Acesta iesan de origins, s'a stramutatla Bucuresti unde era considerat, si cu drept cuvant,ca si in toata tam, un mare om politic.

Inteligenta si cultura lui pe de-oparte, iar pe dedealta autoritatea ce si-o crease, II fac sa fie privitca unul din cei mai distinsi barbati de stat a caruifaima trecuse si peste hotare.

Petru Carp a fost, inteadevar, o figura mareataa politicei romanesti. Independenta caracterului s'auajunsese proverbiall El privea pe toti de sus siparea ca-si bate jac de toata lumea. Chiar pe par.tizanii sai ii gratifica cu numele de gogomani, §i

acestia fara sa se formalizeze catusi de putin, tI

111

priveau ca pe un om supranatural, iI respectau, iiadorau chiar.

Intransingent in parerile sale si curaj ex-traordinar, Petru Carp isi avea o linie de conduitsdreapta nimeni si nimic pe lume nu-I putea abatedin calea sa. Nu se intimida de nimeni, on cinear fi fost acela, si nu se pleca maintea nimanui.Parerile sale asupra diferitor chestiuni de fa ordineazilei erau determinate de o anumita conceptiunece si-o formulase, si nu admitea sub nici un chipsä fie combatut, cad autoritarismul sat' cauta inorice imprejurari sa si-I impuna, cu riscul chiar dea-si pierde o situatie. cate situatii nu a pierdutacest barbat superior prin inteligenta, cultura sionestitatea sa asupra careia nimeni nu putea sa-ireproseze absolut nimic ! Era un om dintr'o bucata,-cum se zice, si cu toate acestea singurul lucru cea ramas de la dansul este numai amintirea cadespre un om superior ca inteligenta si cultura, fara,insa, sa fi lasat o dunga care sa dainuiasca si safumineze in viitor.

Petru Carp a fost un om extraordinar pentrupartizanii sai. A fost insa o flacara a carei inten.sitate a Iuminat cate.va decenii, dar odata stinsa,-n'a mai lasat nici o urma care sä cimenteze pen -tru posteritate activitatea unei vieti ce se credeaca va putea sa transforme mersul normal al so-cietate noastre.

de -un

;

i

112

Dac5 ar fi fost mai putin viskor si sa If;

privit lumea in adevarata ei reafitate, de buns seams,Petre Carp ar fi imprimat o epoca luminoas5 a651.6 raze s'ar fi resfrans asupra viitorimei neamuluinostru pentru vecinicie.

Am spus ca junimi0i au fost o ramurd a par,,.tidului Conservator.

Aceasta grupare, formats din elemente culte,inteligente, dar in acelas timp intransigente, n'aputut nici odata, de cat numai in colaborare cualte particle, sa -si afirme superioritatea, si atunci,Inca, numai putin timp, cad nu voiau, acei cariurmau aceast5 grupare, sa se conformeze nici me-diului in care intrau, nici obiceiurilor .si datinelor.Ei se credeau cei mai superiori si voiau cu once chip sa prepondereze asupra tuturor. De aceeasi partidul junimist a fost In tot de-auna restransca numar.

In Iasi, gruparea junimista a fost reprezentat5prin elemente de mare. valoare. Un Maiorescu, unCarp, un Vasile Pogor, Petru Misir, Jacob Negruti

vorbim numai de cei mai batrani, alcatulau acelvestit cenaclu in jurul cgruia se adunase o pleiadaformats din talentele cele mai mad ale neamuluiromanesc,

Daca aceste elemente au Iasat cele mai adanci

113

urme in cultura romaneasca, nu se poate sustineca au imprimat *i in politica asemenea urme.

Gruparea politica junimista s'a considerat in totde-auna ca acee4 grupare formats odineoara injurul (Convorbirilor Literare,.

Numarul restrans al acestei grupari politico-in,.telectuala, dar mai mult intelectuala, s'a remarcatin Capita la Moldovei mai cu seams dupa caderearegimului lui Ioan C. Bratianu in 1888. De la a-ceasta data, se poate spune cu drept cuvant CaJunim4tii au inceput si joace un rol insemnat Inarena politica.

D-1 Iacob Negruti, i*i pastrase domiciliul politicla Iaqi de §i dansul se stramutase la Bucurevi.

Vasile Pogor, Petru Misir, C. Meisner, JoanIanov i alti cativa din cei mai in vrasta nu para..sira law!, aka ca in jurul for se stransese un ma--nunchiu de tineri entuziaqti, culti §i inteligenti carivoiau cu on ce pret sa joace roluri politice, sä seafirme ca pot conduce franele Statului.

De §i unii dintre cei mai in vrasta, cum a fostTit. Maiorescu, Carp i alti cativa, se afirmaseraputernic pe terenul politic, inca din tinereta, uniidevenind mini§tri sub regimul conservator a luiLascar Catargiu, totuO, gruparea junimista nu s'aputut impune ca un partid de guvernamant.

Tinerii junimiqti urmau in totul linia de conduitsa batranilor for conducatori.

a

114

Pe vremuri de alegeri Junim4tii sau Constitutionaliicum se numira mai tarziu, cautau In tot de-aunasa colaboreze fie cu Liberalii, fie cu partidul Con-servator sau cu Radical!! aka ca reuvau une oncate until dos din ei sa se strecoare in Camera sauin Senat.

Colaborau mai des cu Conservator!!, cad era omare afinitate intre aceste doua partide car! maitarziu ajunsese chiar sä fuzioneze, dar lira durata,cad imediat rezultatul s'a vazut : ruptura definitiveIntre Conservators qi Junimiqti, chestiune desprecare vom vorbi mai tarziu.

Tineril junlmi,t1Intre tinerii cars s'au remarcat in gruparea juni-,

mista se poate mentiona in primul rand Eugenlonescu, fiul marelui orator Necufai Ionescu, Canari,Gh. Botez gi altii.

Aceqtia erau considerate ca fruntgi.Eugen lonescu avea un dar oratoric care putea

sa rivalizeze cu on cars dintre marii orator! ai tarsi.A fost ales deputat al colegiului al II-lea de Roman§i s'a remarcat in Camera prin cuvantarile sale.

laquI n'a avut norocul sa se mandreasca multtimp cu accst tank de mare talent caruia viitorulparea ca-i surade atat de stralucit. Surprins de oboala care nu iarta, Eugen Ionescu se stinge dinviata tocmai nand 1ncepuse sa se afirme ca un mareorator §i distins politician.

115

Canari, de asemenea a fost un talent remarcabil.Dupa ce se distinsese in magistrature, o paraseste

i devine unul din cei mai apreciati membri aibaroului iesan.

Si Canari ca $i Eugen Ionescu, a lasat frumoaseamintiri in politica fiind unul din cei mai-valorosi membri ai gruparii junimiste.

Moartea l'a rapus prea de timpuriu.Gheorghe Botez, poredit mai tarziu Sala, din

cauza ca atunci cand lua cuvantul in vre -o in-trunire publics, nu se adresa auditorului, ci SAM,Ipunand : cOnorata Sala, aproape din aceiasi-generatie ca cei doi pomeniti mai sus, a fost unstatornic gi devotat membru al junimismului. El aocupat demnitati inalte in Iasi si a fost ales demai multe on in parlament, cind ca senator, andca deputat.

Ceea ce face gloria lui Gh. Botez $i a carui-nume va remanea strans legat de batrana Capitalsa IVIoldovei, e avantul ce -I luase sub conducerealui, institutia Creditului Fonciar Urban din Iasi.

La aceasta institutie a pus el toata inima, toataputerea lui de munca toata inteligenta, facandca acest institut de Credit sa progreseze pe fiecare zi.

Ca primar al Iasului, in doua randuri, a cautat:sa aduca imbunittatiri orasului, dand pilda de muncarodnica si de -o cinste exemplars,

Ia$ului,

$i

116

Am vorbit despre acesti trei tined junimisti cafiind reprezentantii cei mai autorizati prin valoareafor intelectuala si politica .a gruparii din Iasi alui Petre Carp.

Batranii junimisti,ca Vasile Pogor, Jacob NegrutiJoan Ianov, D. Rosetti, C. Meisner si alti cativa,tai aveau reputatia stability de multa vreme. Dansiiaveau un trecut mai mult sau mai putin glorios.In politica Iasului.

Acel, insk care s'a manifestat mai intens si careera considerat ca doctrinarul gruparii junimiste dintCapitala Moldovei, a fost d-1 Petru Misir, distinsulprofesor universitar si avocatul bine cunoscut.

D-I Petru Misir a infiintat si condus mai multi,ani ziarul ,,Era Noucl. Acest ziar, de si in.format mic, totusi continea admirabile articole,cele mai multe de doctrina, scrise de d-I PetrulMisir si de alti cativa fruntasi intelectuali ai gru-parii.

Din punctuf de vedere al seriozitatii cu care erascrisa «Era Noua», acest ziar, a fost, de sigur cetmai bun din torte cate au aparut in Iasi.

Era mai bine zis o revista de politica qtiintifica,_in care partea pur gazetareasca era aproape cu totulneglijata. Din aceasta cauza «Era Nouaz era scoasatntr'un nutriar destul de restrans de exemplare, darera cetita, in schimb de toti intelectualii, indiferentdin ce partid politic faceau parte.

117

D-1 Petru Misir fost sufletul acestei gazete,'care de si aparea saptamanal, totusi prin valoareaei politica ajunsese sä steie in fruntea multor ziareAin Capita la tarn.

Lin asemenea mod de a face astazi gazetarie n'armai putea prinde. «Era Noua, a fost o gazetaprea serioasa si era scrisa, par'ca numai pentruanumita categorie de cetitori, adeca pentru in-telectuali.

OH cat de serios a fost acest jurnal totusi n'aputut patrunde aproape de loc in opinia publics.

Cu toate aceste «Era Noua» va remane ca un'monument gazetaresc, care reprezinta quintesentapolitica a unui partid compus in marea lui majori-tate numai din intelectuali, putem spune, fara agresi, de mana intai.

De bung seams, gruparea junimista a influentatpans is un punct oare care, mersul politicei roma.'nesti si in special politica partidului Conservator.

Polemicile conducatorului «Era Noua» cu so.cialistii, au avut un mare resunet.

D-1 Petru Misir a fost si este, inainte de toate,un reprezentant de marca al intelectualitatii romanesti.Cultura sa vasta nu numai in domeniul juridic, incare este considerat ca un fruntas intre fruntasi,ci si in celelalte domenii, literar, social si economic,a fost puss la contributie in nenumarate randuri.

Si daca n'a reusit tot de-auna sa fie invingator,

a

o

118

a fost insa un luptator curajos, care cu cinste ar

facut fats imprejurarilor on de cate on interesele-gruparii junimiste erau puse in cumpana.

Se poate spune ca D-I Petru Misir maisr tarzittD-1 P. Negulescu, valorosul profesor universitar,azi Ia Bucuresti, au fost singurii cari au luptataproape neintrerupt pentru sustinerea prin press adoctrines junimiste. In deosebi D-I Petru Misir, afost gazetarul partidului constitutional Ia Iasi.

Nu zic ca la «Era Noua. n'au mai fost sicolaboratori si inca de seams..

Acestia insa, erau mai mult niste mosafiri candin cand in cand cautau deie Ia iveala prozain care inchegau articole fie de nuanta politica,literara sau economics,, scrise cu mai milt sau mailputin talent, dar cari articole, cele mai multe au.fost trecute cu vederea.

Acela insa, in afara, bine'nteles de D-nii P. Misirsi P. Negulescu cari s'a distins din punct de vedere-gazetaresc intre colaboratorii de la <Eia Nouaza fost D-I A. C. Cuza, cari a scris o serie in-treaga de articole sociale si economice si cari auavut un netagaduit succes pe acele vremuri.

D-I A. C. Cuza vedea lucrurile mai clan si era3si mai prevazator asupra mersului evolutiei popo-rului nostru. Aceasta se datoreste farainfluentei socialiste sub care a debutat in viata sa.politica, socials si chiar literara.

alti

tndoiala

sa-si

119

Ca D-1 Cuza n'a putut sta multa vreme togruparea junimista, se explica destul de txqor prinfaptul ca D-sa fiind un spirit mai independent,avand §i o cultura a cares baza se gasea la yScoalaSocialists, nu se putea impaca cu doctrina junimistacare in privinta reactionarismului nu se deosebiaaproape de loc de partidul Conservator.'

De aceea l'am vazut pe D-I Cuza parasind pejunimiqti §i cautand apoi sä devina cu totul inde-pendent de on ce partid politic, pans and a reqitsa stranga in jurul seu o seams de cetateni cuajutorul carora tncercase sä punk' baza unui partidantisemit.

Dar despre aceasta vom vorbi mai la vale.OH cum ar fi, insa, D-I Cuza remane unul din

aceia care a contribuit in destul de larga masurala gloria gazetei junimiste <Era Nou52,.

0 0

Partidul junimist a avut de sigur oare care bine..facatoare influents asupra spiritului romanesc, a-ceasta e de netagaduit.

Putinii sei membri, erau, tnsa, personalitati mar-cante din toate punctele de vedere, fiind ca niqtereminiscence ale vechei manifestari intelectuale dela 4Convorbirile Literare,.

Cu toata superioritatea celor mai multi dintrejunimi*ti, ace§tia n'au putut sa se afirme ca un

120

partid de guvernamant, cum a fost partidul con-servator si partidul liberal care este si astazi celmai puternic sl singurul partid serios de guverna-mant din tara.

Ceea ce Insa a tnfluentat in chip covarsitorasupra politicei noastre, nu partidul junimist a pu-tut tnfluenta, ci anumiti junimisti, cari prin perso.9alitatea lor superioara din punct de vedere tntewlectual si social, cum au fost Maiorescu, Carp,Marghiloman, V. Pogor, au contribuit, prin cola-borarea lor cu partidul conservator la gloria deodineoara a acestui partid de guvernamant careastazi a disparut cu totul.

Iasului fost dat sa se bucure de onoarea catot din sanul salt a luat nastere si gruparea juni.mista, ca si gruparile ;;socialista si radical-demo-crata.

Junimiltil In alegerljunimistii au fost aproape In tot de-auna niste

rezletiti cari asteptau mereu sa stranga randurileunui partid mare pentru ca sa poata deveni in stareca sa guverneze Zara.

Au fost niste visatori cari cu tot intelectualismulfor superior si recunoscut de toti, n'au putut nici()data sa devina un partid de guvernamant stator-nic cum a fost partidul conservator si cum estesi astazi partidul National- Liberal.

Adversari cand ai liberalifor, ctnd ai conserva.

i-a

121

torilor, tncercau sa profite de tmprejuraripentru a capita cand cand cite un toe to pare'lament. De aceea qi erau recunoscuti pe vremu-rile lui Ioan C. Bratianu, ca miluiti al partidulu_§i guvernului liberal.

Repetam, ea un Maiorescu, Carp, Marghiloman,C. Arlon au fost dintre marile figuri ale parlamenwtului roman. Ace0ia, qi in deosebi cei doi dintai,Si mai cu seams Maiorescu, au lasat urme adanci.

conducerea tarii.Niciodata, tnsa aceste personalitati ilustre nu s'au

putut manifesta prin propria Ion torts de partid, cito colaborare tot de -auna cu partidul conservator.

Pe vreme .de alegeri, Junimiqtii cautau colabowrarea cu celelalte partide. Ei stateau la . panda gi

cautau sä vada unde trage mai grew balanta.I-am vazut colaborand to Iasi la alegeri, cand

Cu liberalii, cand cu conservatorii mai des, candcu radicalii cu sociali§tii, dar pastrandu-0i in totde -auna independenta, in ceea ce privt0e maniwfestarea Ion ca partid, imediat dupa alegeri.

Junimistii erau oameni subtiri, fini cum s'ar zice§i de aceea in perioada electorate, de qi in cola-borare cu altii, totu0 cautau sa se poarte mai dewlicatt mai cu manu0, avand aieruf de a condemnamoravurile electorate de pe atunci, _ceea ce, frisk-nuwi impedeca sa profite de aceste moravuri pen -/nu ca sä se poata strecura in parlament.

Junimistiisi

si

122

La Iasi cartelurile electorate dintrecu celelalte partide se faceau In tot de -auna. Nutiu mince, daca vreodata Junimistii s'au prezentatin vre'o alegere, bazati numai pe propria for fortselectorate.

Tot de -auna ii vedeai cand cu liberalii, cand cuconservatorii, cand cu radicalii sau

In tntrunirile la cars luau parte junimistii in tim-pul perioadei electorate dansii cautau moti..veze mai intai cauza ce i-a facut sa se carteleze-qi apoi Incercau sa face teorii asupra modului cumtrebuie guvernata Cara, feririduse In tot de-a unade a da vre -o solutie practice, cum faceau buna-i-oara conservatorii, liberalii qi radicalii.

Ei voiau sa planeze de-asupra tuturor dandu.staiere de superioritate fats de celelalte partide.

De si se aratau refractari, In aparenta bine'nteles,and discutau cu membrii altor partide, cu privire-la mijloacele ce se obicinuiau pe atunci pentru.convingerea, alegatorilor, totusi, nu se dadeau lao parte §i tntrebuintau si ei aceleasi migoace ;-conruptiunea sub toate aspectele ei si aceasta, far%a roqi de alrfel.

In discutiile for, academice in forma, tunau sifulgerau contra decaderei morale In care se gaseaalegatorul roman, dar cu toata aceasta protestare,nu scapau prilejul ca atunci .cand aveau nevoie

junimisti $i

saasi

socialistii.

123

de aleg5tori, sä se supra si ei, repet Inca ociat5,moravurilor noastre electorale.

De altfel nici nu cautau sä faca scoala cu ale-gatorii pentru ai lumina si scapa de clecadenta Incare se gaseau sub regimul de trista memorie aodor trei coiegii de odineoara.

Junimistii rupeau bancnotele In cloua si da .deau jumatate alegatorului sub rezerva oh' i -o valda si cegaita jumatate daca-i va vota .-cum tre,.bue..

Asemenea faceau fel de fel de fagadueli ale.gatorilor, asa Ca to aceasta privinta de conruperenu se deosebiau de foe de batranele noastre par -tide de guvernamant, ba, spuneau unii, ca de multe-ori chiar le si Intreceau.

Aceasta purtare, tnsa, nu-i impiedeca de loc cardupa ce treceau alegerile sa priveasca de sus stcu dispret pe cinstitul alegator cari-i votase.

D-1 lacob Negruti

Dintre candidatii de pe vremuri ai junimistilorracela care mtelegea mai bine politica si se ocupacu tot dinadinsul de alegatori cautand sa-1 cultive-pentru ca sa-i alba In tot de-auna la dispozitie -fn-timp de alegeri, a fost farYndoiala, Dl. Jacob Ne-grafi.

Acesta de si junimist de marca, fiind chiar unufi

124

dintre infiintatorii acestei grupari, totusi in materie.electorala avea alte pareri cu desavarsire opuse dea celorlalti junimisti.

DI. Iacob Negruti, inainte de a Ora's' Iasul, si.chiar dupa ce l'a parasit, a cautat sä steie in straw.sä leg5tura cu alegatorii. Era, dup5 cum se spu.nea, omul cel mai indatoritor, simpatic si gata onsand sä vina in ajutoruf cuiva. Deaceea si ajunseo figura populara.

De cum incepea perioada electorala, &instil segasea neintrerupt, ziva si noaptea, intro febrilaagitatie.

De dimineat5 si pana seara cauta A vizitezepe alegatori, convingandu-i pe unii cu vorba si cu-f5gadueli, pe altii cu mijlocul bancnotelor rupte to4:lou5. DI. Jacob Negruti se conforma in aceastaprivinta, f5r5 absolut nici o rezerva, moravurilorelectorale de pe atunci. D-sa era omul practic cudesavarsire. Nu se uita la ce spuneau ceilalti ju-nimisti, care dupa ce treceau ategerile nici nu maivoiau sa .tie de bietii alegatori.

DI. Iacob Negruti continua inainte sä se ocupede interesele alegatorilor.

Ca deputat s'au senator, dansul era in perma-nents actiune pe la diferitele ministere si alteautoritati, cautand sä serveasca pe aceia carora Iiceruse votul.

125

In aceasta privinta, dupa cum am spur, se deo--sebia cu totul de ceilalti din gruparea Junimista.

D.sa, o repet, era om practic. Se gandea si Iacziva de maine, nu numai Ia cea de azi, cand a.yea nevoie.

Dupa cum se vede, batranul nostru academiciana fost, pe vremuri, In ce priveste bucataria electo-rai5, un admirabil si veritabil coleg al marilar e-lectori liberali si conservator!.

Se poate afirma cu drept cuvant ca. DI. IacobNegruti a fost singurul adevarat elector in toataputerea cuvantului, a gruparii junimiste din Iasi.

Fara D-sa, alegerile pentru junimisti n'ar fi in-semnat absolut nimic. Deprinsi a colabora cele maide multe on cu guvernul, on care din cele douapartide de guvernamant ar fi fost Ia putere, dansiinu se interesau de cat numai in cele cite -va zilece precedau alegerea, iar apoi nu mai voiau sastie de nimic.

Aceasta linie de conduits a junimistilor, e poatesi una din cauzele impopularitatii for.

04)

Gruparea junimista, cu tot intelectualismul decare facea atata caz, n'a putut parveni nici °dataca sä se afirme, cum am mai zis-o, ca un partidserios de guvernamant.

Aceasta s'a vazut si mai tarziu, cand Petre Carpa fost insercinat cu formarea guvernului, si cand

126

a fost ales chiar qeful tntregului partid conservator.N'a putut rezista, pentru motive bine cuvantate, qiin primul loc aceea c5 nu s'a tncrezut nici °data Inmasa poporului.

Incheind acest capitol al politicei junimiste, putemspune cä gruparea aceasta nu s'a ilustrat nici o-data Ca un partid, ci numai prin personalitatea un-a0 a unui Tit Maiorescu, Petre Carp, qi ma tar-ziu prin aceea a unui Ghermani qi Costica Anion.

Totusi fn politica generala a Orli noastre, grupuljunimist a avut un loc de onoare prin aceea cäImembrii sai faceau parte dintre cei mai iluqtri in-telectuali pe cari avut neamul romanesc.

loan Creanga In alegeriIon Creanga, marele prozator moldovan 2 fost

-considerat ca facand parte din gruparea junimista,ca unul ce fusese colaborator al cConvorbirilorLi terareIN .

De sigur ca inima qi sufletul seu erau mutt maiapropiete de aceasta grupare politica, de cat de oncare alt partid.

Cu toate acestea, In perioada electorala IonCreanga se manifesta In chip sgomotos, luand partela toate tntrunirile de prin mahalali, indiferent decine erau ele convocate.

Mitsui iubia poporul de jos pe care-I ajuta to,tot de -auna, umbland pe la toate autoritatile pen -tru ca sagi caute dreptatea.

127

Pentru Creanga iera indiferent daca un alegatorde prin mahatali era partizanul unui partid saualtul. El se interesa de fie care facea o galagienemai pomenita cand vre un demnitar de la vre -oautoritate nu-I asculta qi nu-i dadea dreptate, pecare de altfel, nu pentru el o cerea, ci pentru ceinevoieqi.

La tntruniri lua regulat cuvantul Si vorbea tograiul lui popular, despre nevoile qi nacazurile celororopsiti. El nu se intimida, ce avea de spus, ospunea pe qleau, cad era deplin tncredfntat carostqte adevarul, qi nu cerea aka ceva de cat sase faca dreptate.

De multe on tntrunirile electorale Ia care azistaCreanga, erau un deliciu. Intreruperile sale cu rost

cu humor In acelag timp, faceau de multe onpe orator sa-qi pearda cumpatul qi sä nu mai poatacontinua cuvantarea.

Atunci, tnsa, cand marele povestitor lua cuvantul, sala 11 asculta cu atentie, cad toti qtiau ca elvorbeqte pentru interesul o4tesc. fi ferit D -zeupe vre un adversar sa-1 tntrerupa, c'apoi Creanganu mai avea rezerve, iI Ikea &a.* eie lumea incap qi sa apuce Ia fuga fat% a se mai uita tnapoi.

Creanga era, nu un agent electoral in interesulobicinuit al cuvantului,. ci un cetacean conOent dedrepturile sale. El cauta ca sä dezvolte to alegatori.sentimentul contiinlii, qi s5.1 faca sa-qi deie seams

0

§i

si

sa-I

128

ca a fi alegator, nu inseamna a fi un simplustrument al guvernului sau at vre unui aft partidpolitic.

De aceea Creanga facea atata tapaj.In perioada electorala el era In elementul seu..

Atunci sa-1 ti vazut pe burtahanosul fost diacon,cum de dimineata qi pana'n noapte cutriera maha-

cautand sa convinga pe alegatori ca sa vo-teze candidatii pe cari ti credea el ca merits säfie alesi.

Dansul avea mare trecere qi de multe ori alesgatorii vizitati de Creanga, ti urmau sfatul cand.se duceau la vot.

Nici odata, Insa, Creanga n'a ocupat vreo detm-nitate politica n'a fost nici consilier comunal, nicijudetan macar. El nu umbla dupa asemenea lob.male, cum s'ar zice, qi se multumea numai cudascalia lui de la qcoala primark

Daca facea politick o facea din convingereaintima ca trebuie sa-si mdeplineasca o datorie-sfanta de cetacean, conOent de drepturiie sale,dar nu ravnea profituri materiale.

Din acest punct de vedere loan Creanga a fostadevaratul cetacean, cum foarte putini se gaseauqi atunci prin Capitala Moldovei.

Colaborarea radicalo-junimistaLa alegerile comunale din 1892 radicalii In co-

faborare cu junimiqtii pun mana pe Primarie, for.,

in-

lalile,

129

mand un consiliu comunal care a facut epoca Inanalele politice ale Iasului,

S'au ales in acel consiliu comunal multi tineriradicali si junimisti, cu totii dornici de munca sigata a tntampina on ce, numai ca sa poata aduceorasului o tmbunatatire reala si a pune bazele uneigospodarii cinstite si folositoare.

Primar este ales Vasile Pogor unul din batraniijunimisti care odineoara, impreuna cu Maiorescu,Carp si cu D-I Jacob Negruti, a tnfiintat cCon-,vorbirile Literare» precum si Cercul Junimea.

Intre consilierii junimisti se disting Eugen Ionescu,Mavrodin, Jean Ghica si alti cativa, iar dintre ra-dicali citam pe Al. Badareu, C. Faur, Dr. Rizusi altii.

Vasile Pogor era o figura dunoscuta in Iasi,cad fusese, Orli atunci, ministru si in mai multeranduri ales In parlament.

Ca primar se Impunea, pe de-'o parte prin marealui personalitate de om cult, prin cinstea lui si prinautoritatea de care se bucura in toate partile.

Avand un admirabil bun simt, Vasile Pogor acautat sa contribuie cat mai mult la realizareapunctelor programului comunal pe care si4 impu.-.sera ambele grupari colaboratoare.

Una din cele mai principale opere pe care ainfaptuivao acest consiliu al Comunei Iasi, a fostelaclirea scoalelor primare, in urma inzistentilor

9

130

depuse mai cu seams de radicali si in special deregretatul Constantin Faur, care in tot de-aunadupa aceea, isi Ikea un titlu de glorie.

Asemenea, tot sub acest consiliu, dupa propw.nerea veterinarului comunei, Gh. Jocu, se hota-,reste construirea. unui abator model care a sifost mai apoi clactit dupa toate indicatiile date deJocu, astfel ca acest abator, facut dupa toate ceTint& moderne de atunci putea sa rivalizeze cuon care aka cladire similara din apusul Europe'.Opera aceasta se datoreste in totul lui Jocu, careprin activitatea si staruinta ce si le pusese, ajungesa-si vada realizat visul sau, impodobind batranaCapita la a Moldovei c'un adevarat monument carepoate si astazi servi ca model tuturor oraselordin tars.

Tot sub acest harnic consiliu Comunal, s'aumai adus multe si reale imbunatatiri orasului nostru.

Una din cauzele acestei imbelsugate activitaticomunale, e, fara indoiala, si aceea a entuziasgmului tinerilor radicali si junimisti, car' prin idea-,lismul for sincer si dorinta de a se manifesta caelemente creatoare, au cautat sa aduca la indepli-nine un tntreg program de gospodarie comunala,si putem spune, in toata constiinta, ca au reusitpe deplin.

Rar s'a mai vazut dupa aceea un consiliu co.rnunal care sä fi lucrat cu atata tragere de inima

131

-si sä fi adus orasului Iasi atatea tmbunatatiri. Doarconsiliile comunale de sub primariatul lui NicuGane, care a fost unul din cei mai mari primaripe care l'a avut Iasul vre-odata, se pot compara

-cu acela de sub colaborarea junimisto-radicals.M4carea antisemItil.D-1 A. C. Cuza

D-I A. C. Cuza, dupa ce a parasit pe Soda.,listi uncle fusese unul din principalele elementedistingandu-se ca un talentat poiet In paginile a Con.temporanufuh>, in care a publicat vestitele salemonoloage care au facut pe vremuri mult zgomot,precum si cate.va poiezii lirice si mai cu seamssociale, intre care s'a remarcat pe atunci versurilecari aveiu ca titlu : cLa mcrmantul meurz, In carese Oseste si faimoasa strofa :

4 La mormAntul meu prieteni lasati popii toti sl vie,Dar le spuneti ca 'n vials gandul meu a fost ateu,C'am privit rcligiunea ca o goall comedie,Spovedania minciunl si prohodul o prostie,Si ca cerul pentru mine a fost fArl Dumnezeu*.

isi sChimb5 cu totul parerile de aka data, devenindun bigot chiar, al crestinismului.

Trebuie de remarcat ca D4 A. C. Cuza esteprimul si singurul pans azi, poiet roman care acantat cu atata usurinta si talent ateismul, inversuri admirabile ca forma.

In aceasta privinta, adica In ce priveste poiezia..ateista, D-sa e un novator In literatura romaneasca.

132

Dupe ce a parasit apoi pe Socialisti, trecand ingruparea junimista in care de asemenea s'a mani..festat ca un factor insemnat, colaborand cu muttsucces la «Era Nouaz, gazeta junimistilor ieseni,dupa ce iarasi, dupa cati.va ani, parasind si a-ceasta grupare, si ramane cat -va timp un izolat,D -1 Cuza isi formuleaza un program politic avandla baza doctrina nationalismului sub forma celuimai aprig antisemitism.

In jurul sau incep a se strange tineri studentirprecum si cati-va profesori si mai multi cetatenisi injgheaba astfel, cu timpul, un partid cu velei-tali chiar de guvernamant.

Incetul cu incetul propaganda zisa .nationalistsdar sub aspectul antisemitismului, incepe a se in.tinde, Idea insa, sa prezinte vre -un caracter gray,cu toata incercarea unor pescuitori in ape tulburede a da o forma accentuate prin manifestari ce a..veau drept consecinta spargerea de geamuri si mo-lestarea cator-va evrei.

Acei insarcinati cu mentinerea linistei si a si-,

gurantei cetatenilor, nu prea dadeau mare impor.-tanta acestor Tncercari de manifestatie antisemita,mai cu seams ca nici unul din cele doua partidede guvernamant nu priveau lucrurile deck ca niste-simple copitarii, sau incercari neputincioase aleunor nationalisti prea syapalati, cars nu puteau fi

luati in serios. Aceasta propaganda antisemita,

133

prindea totusi radacini in lumea cresting de prinmahalalile marginase ale orasului, pana ce in zivade 16 August 1899 s'au produs evenimente deasa natura in cat a dat de gandit serios condu-catorilor Statului.

In acea zi are loc in sala Circulut Sidoli omare intrunire publics convocata de un comitetadhoc in fruntea caruia se gasia raposatul majorManolescu Mladian, D4 A. C. Cuza, consideratatunci ca seful antisemitilor, stadentul Lascar TA-rabuta precum si alti cativa cetateni qi studenti.

Intrunirea a fost populata cu foarte mutt poporsi in special cu mahalagii de la periferia orasului.

Oratorii cari s'au perindat la tribuna au fostde-o vehementa neinchipuita la adresa populatiuneievreesti.

Cu toate acestea, nimeni nu credea ca aceastaintrunire va avea imediat ca rezultat o manifestatiezgomotoasa pe strazile orasului, urmata cu spar-,gerea geamurilor de la pravaliile si casele evreilor.Au fost de asemenea mai multi raniti si dintr'oparte si din alta.

La carma tarii se gaseau atunci conservatorii ,prefect al Politiei iesene era D-1 Nicu Cananau.

Autoritatile de si au fost instiintate din vremedespre aceasta intrunire cu caracter antisemit, totusinu puteau crede ca se va ajunge is un asa rezultatcare sa ameninte pentru moment linistitul nostru

134

oras, si'ntriadevar lucrurile luasera o intors5turkingrijitoare.

Intervenind autoritatiie in drept, de si dup5 cese produsese scandalul, s'a pus capat tulbur5rilor,prin arestarea a catorva studenti si mahalagii cariau si fost dati in judecata Curtei cu juri, care,!ma i-a achitat, cum se iiltamplA mai tot de-almaIn asemenea imprejurari.

Cu toate ca aceasta manifestatie cu caracteranarchic n'a produs efectul la care, de sigur, seasteptau aceia cari I'au provocat, totusi, a avut unmare rasunet in tars si in strainatate, unde anumitiinteresati cautau sä ponegreasca tara prin anuntarea.in presa strains ca s'ar fi ucis un nurn5r mare de-evrei si s'ar fi devastat sute de case.

E de prisos sa mai adaogam ca si'n oare carepresa din Bucuresti, aceea cu caracter zis indepen-dent, s'au anuntat multe neadev5ruri, dandu-se oproportie exagerat5 miscarei antisemite de la Iasi.

Ziarele straine au dus atunci o campanie vio-lenta contra Romaniei ca si cum s'ar fi petrecutlucruri de asa natura in cat s5 fi pus in cumpanIinsesi existenta Statului.

De altfel, asemenea campanii s'au dus si se duesi ast5zi, contra tarii, de Catra anumiti interesatice calla sä speculeze si sa profite pentru asi sa-tisface interesele pur personale.

Aceasta e fapt precis, on cat ar eauta zisii

135

.independenti. sa se ascunda sub masca democra-tismului si a umanitarismului.

Asupra acestei chestiuni vom vorbi pe larg maila vale.

Nationalismul asa cum trebuie sa fie tnteles deon ce bun cetatean, cu dragoste de pamantul a-cestei tari, este de cele mai multe on confundat cuantisemitismul care, nu trebuie privit ca o doctrinas erioasa.

Nu se poate concepe ca un bun si serios ceta.tean sa nu fie, inainte de toate, nationalist, adicasa tina la patnantui In care s'a nascut, crescut sitrait toata viata. Ar fi o crima pentru acela caren'ar corespunde acestui sentiment.

La noi s'a confundat mai tot de -auna nationalismulcu antisemitismul, si din aceasta cauza s'a produsfoarte de multe on o confuziune care a avut dreptrezultat manifestari ce nu cadrau de loc cu fireablanda si ingaduitoare a Romanului.

Nu putem sustine ca multi din antisemitii de lanoi n'ar fi sinceri to modal for de a vedea, daracestia sant tocmai acele spirite care sant departede a avea o conceptie serioasa, bazata pe tapteconcrete care'ntr'adevar sa-i tndrituiasca de a pro-paga ura si dispretul extra aceia cari Ii se par caar cauta sa distruga tot ce este bastinas, nationalsi romanesc in aceasta Cara.

is w2

136

Ca sant si dusmani cari cauta sä ne zugrume,aceasta este un adevar ce nu poate fi pus Ia in-,doiala. Dar in contra acestora, aVem, slava Dorn..nului, destule legi, santem destul de ingraditi, asaca pericofuf nu este atat de groaznic dupa cumIncearca sa ni-1 crate unii dintre antisemiti.

Sant, Insa, si unele spirite cu pretentii de cultura,de savanti chiar, cari orbiti de patima sau calculatimai de graba pentru a ajunge Ia oare care situatiisi 4 face popularitate, nu vor cu nici un chip säpriveasca problema socials_, economics si cuituralaa neamului nostru, de cat numai prin prisma an..tisemitismului.

Acestia, isi dau perfect seams Ca" antisemitismulpropagat de dansii e o platforms pentru asi satisfaceanumite interese personale, iar nici de cum infolosul neamului nostru.

Ceea ce e trist, Insa, aceasta plants otravitoareprinde rkticini si se aclimatizeaza cu mutts ustP.rinta in patura inculta de prin mahalali, mai cuseams.

Asemenea si o parte din tineritul nostru studios,paseste pe aceasta cafe periculoasa, In Ioc sa-,s1

caute de carte si sa lucreze in spiritul adevaratuluinationalism, prin propagarea in patura de jos asentimentelor noastre cu adevarat nationale.

Ce n'ar putea face pentru popor aceasta tine.,rime clack s'ar intelege cum trebuie menirea ei !

137

A sparge geamurile de pe Ia casele acelora ce -icrede c4 ni sunt dusmani, ai molesta cand ne-.cad Ia tndamana, ai opri sä asculte cursurile pro..fesorilor la Universitate, a face greva atunci candautoritatiie in drept intervin pentru a se pune cipatunei stari de lucruni cars numai cinste nu ni potface, ca popor civilizat cum ne pretindem, nu e osolutie, nici din punct de vedere national, nici dinpunct de vedere umanitar.

Inainte de toate se cere ca sä nu se provoacein tara perturbare, ceea ce, din nefericire, de obucata de vreme, avem, si aceasta datorita, bine'nteles acelora cari cauta sä foloseasca personal,fara sa-si deie seama ca prin asemenea procedeese aduce stanjenire bunului mers al treburilor dinlauntrul tarii, si amenintari din partea dusmanilorde peste hotare.

Tinerimea, cea universitara mai cu seama, artrebui sa cugete mai serios si sa caute cu tot

- dinadinsul asi da seama de pericolul ce poate säaduca o asemenea manifestare care n'are la bazaalts ceva de cat indrumarea spre decaderea morals,socials, economics si culturala a poporului nostru.

Astazi, mai cu seama, In urma rezboiului carene-a strans pe toti Romanii in hotarele noastreetnice, avem nevoie mai mult de cat on cand satraim in liniste si armonie si sa cautam a ne refacepentru ca sa ajungem cat mai repede Ia normalizare.

138

pentru aceasta se cere bun simt inainte de-on ce, se cere cultura serioask dor de muncadragoste adevarata pentru neam si tars.

In asemenea conditiuni, putem spune numai, cane indeplinim datoria de buni romani, de buni na.

atunci nici aceia pe care-i socotimdusmanii nostri din launtru, nu vor mai da ocaziaca sa se puns in garda socotindu -ne pe not eadusmanii Ior.

A munci pentru radicarea morals, economics siculturala a poporului, Inseamua a face nationalismsi acest nationalism trebuie sa fie calauza on caruibun cetatean roman.

Altfel cadem in ridicol, ne distrugem si ramanemin urma cu progresul, cu civilizatia.

Aceste spuse, sa trecem mai departe si sä vedemcum s'au perindat diferitele evenimente in CapitalaMoldovei.

Ruptura Infra sociall,ttPartidul socialist condus de D-I loan Nadejde si

de mult regretatul Vasile Gh. Mortun, incepusede catva time sä se cam sdruncine, mai cu seamsca D-I I. Nadejde plecase la Bucuresti unde luaseconducerea ziarului (cLumea Noudx, prima gazetasocialists romans cotidiana,

Intre conducatorii Joan Nadejde si V. Gh. Mon.tun pe de o parte, si alte cate-va elemente cepretindeau ca sunt si ele conducatoare, pe de aka

Si

tionalipti, si

139

parte, se .iveste o grava neinteiegere care duce lao ruptura definitive intre

Intre acei ears au provocat ruptura in partid,trebuie mentionat in primul rand D4 Dr. Ghelertercare si astazi, Inca, continua sä lupte In randurile-gruparei socialiste moderate.

D -rul Ghelerter impreuna cu Max Wexler sialti cati-va tineri din Iasi, scot ziarul «Lumina.,organul de publicitate a disidentei socialiste. Acestziar, insa, cum era si firesc, n'are viata lungs,cad dupe cat-va timp dispare.

Asemenea nici «Lumea Noua2., ziarul cotidianoficial al partidului socialist roman, nu mai poate-rezista. Dupe cati-va ani e nevoit, dar, sa-si ince-teze aparitiunea, mai cu seams ca. D-nul Ion Na-dejde si reposatul Vasile Gh, Mortun se convin-sesera ca, in imprejurarite de atunci, o lupta ors,cat de Indarjita contra partidelor de guvernamant,Liberal si Conservator, nu poate duce Ia nici unTezultat favorabil, ceea ce ti face ca tmpreuna cumajoritatea partidului socialist sa incerce a se a-propia de partidul liberal In care vedeau, si seconvinserar ca numai prin acest partid se poateajunge Ia o solutiune care sa satisfaca pans Ia um,punct oare care revendicarile democratice ale so-

romOni. Ramura socialiste In frunte cuD -ruf Ghelerter a continuat lupta si o continua siastazi cu multa patima contra partidului national

sociali§ti.

140

liberal, cu toate ca acest mare si vechiu partid deguvernamant a infaptuit cele mai salutare reformedemocratice in Cara aceasta, dand votul universal,facand improprietarirea taranimei si egaland in toatedrepturile Romani for, pe strain!.

Ceea ce au tine les pe deplin adevaratii socialistiroman!, cu Dal loan Nadejde si V. Gh, Mortun, efaptul ca evolutia socials nu se poate face de catpe cale normala, iar nici de cum prin revolutii sauincercari anarchice cum vor comunistii si bolcevicii.

Acest lucru, pare ca nuI prea tnteleg, sau poatechiar nu vor sa-1 inteleaga socialists zisi moderatide la not din tars, in fruntea carora se gasescD-nii Dr. Ghelerter si Hie Moscovici.

In Iasi miscarea socialists incepe sa decadamarginindu-se numai si numai la recrutarea ele-mentelor inculte formate din poreclitii functionaricomerciali, sau mai bine zis din baietii de prinpravalii. Cu asemenea elemente socialismul de a-stazj nu poate avea alt rezultat de cat al celeimai dezgustatoare privelisti, cand vezi pe toti ne-chematii, pe toti incultii cautand sa rastoarnestarea socials existents prin mijloace de multeon criminate. Ca se gasesc printre aceste speci-mene de inconstienti si unele elemente culte, daracestea din urma urmaresc scopuri subversive, ceimai multi fiind in solda dusmanilor tar!! noastre.

Atentatul de to Senat in care s'a gasit moartea

141

bunul roman Dim. A. Greceanu, qi alti calf -vanevinovati, nu este de cat rezultatul funest al mi§.carii zise socialiste condusa de acei cari cauta saserveasca interesele strainilor, dumani ai larii sineamului romanesc.

Ca unii din ace0 conducatori nu admit mij-loace de lupta, criminate, se prea poate, dar nue mai putin adevarat, ca Ia scoafa for au invatatelementele distrugatoare sa devina periculoase, cadnemtelegand adevarata doctrine socialists aqa cum-au formulafro marii cugeratori de odinioara, sededau, unii coiwient altii inconqtient la acte re-probabile de on ce minte sanatoasa.

Nu e de mirare, dar, cand vedem astazi oseams de nenorociti care-0 zic sociaNti-Tevoluti-,onari, sau mai bine spits, bolcevici sadea, stand laordinile banditilor care conduc actuaimente fostulimperiu rusesc, si de Ia cari se inspire qi vor saintroduce qi la not In Cara teroarea sub toate as.pectele ei singeroase, pentru a se putea mtronaapoi un regim anarhic care sa ne distruga qi tara

neamul, aqa cum se petrece astazi in Rusia.Cu toate aceste sunt unile spirite cu pretentii

de culture care sa &eased tndreptatite apucattp,rile unor asemenea detracati. Din fericire ace0anu sunt romani, ci strains, In contra carora avem,slava Domnului, destule legi care sä ne ocroteascaqi tmpiedice de Ia criminalele for scopuri.

qi

si

142

Intre Socla1101 41 Liberal 11.D-I C. Stere

Am spur ca ()data Socialistii divizati, ramura-condusa de D-I Ion Nadejde si regretatul V. Gh.Mortun incepe sa se apropie de partidul National-.Liberal, cu care de altfel, in vreme de alegeri secartelau cu el.

D-nul Ion Nadejde si Vasile Gh. Mortun, lainceput in entuziasmul for tineresc, crezura ca i-deile socialiste vor priide repede In Romania sica in curand starea socials a Orli se va schimba

.conform punctelor din programul socialist.Cu timpul s'au convins c5 omenirea

meaza evolutia in mod normal si c5 nimic in fumenu poate face ca s'o opreasca in loc sau sa oaccelereze prin intrebuintarea mijloacelor on catar fi acestea de revolutionare si sangeroase.

Apropierea Socialistilor rOmani de partidul li-beral, precum si influenta indirecta a radicalilor,au resfrins asupra acestui batran partid de guverwnamant o mare binefacere, cad cu tot reactionarismul unora din conducatori, a trebuit sameasca multe reforme democratice pe cari be re-clamau imprejurarile qi timpul.

In Iasi in aceasta vreme isi face aparitia untanar student, yenit din Basarabia, care aduce onoua indrumare in corpul studentimei noastre.

E D-1 Constantin Stere, foasta victims a regi

isi up,

priw

143

-mului tarist care l'a trimis in Siberia unde a statmai multi ani ca proscris politic.

Venind in Iasi D -sa a fost imbratosat cu Wan'c5Idura de tineretul nostru de atunci, in frunteacaruia se pusese, cAutand sä deie o noua indru-mare miscarilor studentesti.

Si a reusit, cad prin inteligenta si cultura luisuperioar5, prin simpatia ce o radia in toate par..tile, ca roman basarabean si ca om, prin infato.sarea lui originals, purtand o barbs bogata, mus-tali stufoase, si cu greutatea de a se exprima inromaneste, atragea asupra sa toate privirile si toti.cautau sä se apropie de el.

La intrunirile studentesti, simpaticul basarabeanse impusese mai mutt ca on cari altul. Cuvanfaille sale erau rostite din toata inima, si convinserea adanca a celor ce sustinea era dovada ceamai buns Ca tineretul nostru universitar trebuiesa-si schimbe indrumarea de pans atunci si s5intre intr'o noua faza, aceea a studentului serioscare sa contribue si el la radicarea nivelului so-cial si cultural al Orli, iar nu aceasta indrumaresä fie apanajul numai a celora ce guverneaza Cara.

Prin urmare, D-I Stere aducea o nota noua, careface o enorma schimbare in viata studenteasca.

Pans la venirea D -Iui Stere in Iasi, studentimea-noastra impartita in dou5 tabere, socialists si na.tionalista, nu se manifestase Inca de cat in rare

144

ocaziuni, dar si atunci prea putin pentru ca s5merite adevarata admiratie.

Congrestle anuale studentesti, faceau sa se maivorbeasca de ei, si in bine si in reu une ori.

Era totusi o viata studenteasca mult mai serioasade cat cea de astazi, a carui program se margi-neste acum, in primul rand, a provoca mereu grevesi a cauta sä impuna factorilor responsabili cariconduc Cara, si se conformeze motiunilor ce le voteaza in intruniri clandestine de multe ori, si cucaracter anarhic.

Despre viata studenteasca de astazi, se va gaside sigur, maine, cine sä vorbeasca si sa o puns inadevarata ei lumina, fara pic de partinire, Idea nicio influenta, fara sa caute, nici a o ponegri din reavointa, nici a-1 aduce laude care nu le-ar merita.

Viitorul e cel mai impartial judecator ; sa lasamdar aceasta sarcina viitorului ascuns in ziva demaine, ca sä se pronunte in toata libertatea despreviata studenteasc5 de acuma, dupa cum, credem,si not astazi, cä ne pronuntam in deplina libertatesi impartialitate despre studentimea trecutului.

Aceste spuse, sa trecem mai departe la epocastudenteasca iesana, marcata prin personalitateaextraordinary a studentului de atunci, ConstantinStere.

Am zis cä D-1 Stere aducea o nota nou5 inmiscarea tinerimei noastre studioase, aceea de a

145

face din student un factor constient de menirea Iuisi de responzabilitatea ce trebuie s'o aiba pentruviitorul Orli.

Pans atunci studentimea noastra, de si serioasapana la un punct in ceea ce privea indatoririlede a invata si trece examenele regulat, nu seinteresase aproape de loc, In afara bine'nteles decei cativa studenti socialisti, de a contribui la radi-.carea paturei de jo3 a populatiunei, sau mai binezis a taranimei.

Singurul lucru ce-I faceau atunci studentii afost ca tineau aprinsa facia nationalismului sincersi serios, luand parte in tot de-auna la diferitelemeetinguri ce adesea le provocau ei pentru a seprotesta contra asuprirei romanilor de peste Carpati si Prut.

Nimic de obiectat contra unei asemenea pro=cedar', ba merits chiar toata admiratia si recunos...tinta intregului neam romanesc.

Faza in care intrase tinerimea universitara dinIasi prin noua orientare data de 1:1 C. Stere, ecea mai splendida din toate fazele prin care a trecutvre-odata tineretul universitatii noastre.

Tanarul student de atunci, C. Stere, avea unplan bine si real alcatuit in ceea ce privea rolulstudentului ca factor al raspandirii culturii in pa.turile de jos, si mai cu seams in patura taranimii.

D -sa insa, vedea si mai departe , era omul cu10

146

vederi largi de tot si ceea ce -I preocupa in primalrand era viitorul tarii, era democratizmul care-Iobseda in on ce moment, era schimbarea organi..zatiei sociale inteo alta mai buns, in care sa numai fie apasati si apasatori, toti sa munceasca si

toti sä se bucure de binefacerile muncii lor.D-I C. Stere intelegea starea de fapt de Ia not

In Cara, si de aceea gandul seu mergea pans a seuni cu partidele burgheze contra carora de altfelavea o aversiune destul de pronuntata, numai casä poata realiza, in parte macar, si cu incetul, u.nele puncte democratice din programul ce si-I al.catuise,;- caci trebue de recunoscut, ca D-I C.Stere, de si socialist revolutionar In tinereta §ica dovada exilarea sa de catra regimul carist,in Siberia, totusi avea o conceptie proprie asupradoctrinei socialismului.

Privirile sale se indreptara atunci spre junimistisi iata.I intrio buns zi ca se trezeste colaborand IafgEra Noua* prin o serie de articole care auatras, inteu cat -va, atentia oamenilor nostri politici.

Nu trece, insa, mult timp si d-sa probabil cow.vinganda-se ca gruparea junimista nu are nici osansa de a guverna, si prin urmare, alaturandu-sede aceasta grupare, numsi va putea realiza nici o-data visul seu scump de a contribui efectiv Iademocratizarea tariff, se retrage de Ia ((Era Noua»si.si indreapta privirile si gandul spre partidul de

147

-guvernamant, National-Liberal care reprezentadevarata burghezie romaneasca.

In acelaq timp se grupeaza in juru -i o pleiadade tineri ell/0 qi devotati cu desevarqire cauzeidemocratismului, cu care pune bazele unei gm-pari, sau mai bine zis, unui cenaclu poporanist,fara rasa a rupe legatura cu partidul Socialist con.'dus. de D-I Ion ,Nadejde qi regretatul Vasile Gh.Mortun.

Dintre tinerii de pe acea vreme cari s'au stransin jurul C. Stere, trebuie mentionat in primul rand Dnii : G. Ibraileanu, Ion Botez, M. Carp,Dim. PatraFanu, regretatii Raicu Ionescu Rion C.A. Teodor alti Cativa Inca.

Acest cenaclu avea mai mult un caracter literar.Atunci apare qi ..Evenimentul la care

scrie tinerimea din jurul D4ui Stere.«Evenimentul literar. a avut un mare rasunet

in Cara. Articolele d -lor C. Stere qi Ibraileanuprecum acelea ale mult regretatului Rion, auadus o nota noua, cand s'a ivit si cunoscuta pa.Iemica dintre Vlahuta qi D-r Ureche pe de-,o parte,qi Anton Bacalbap pe de alta, cu privire laproblema : Arta pentru arta, sau Arta cu tendin(i.

Despre influenta ce-a avut-o revista «Eveni.mentul literarz asupra noastre literare de,pe acele timpuri, vom vorbi mai tarziu.

.Sa venim darrla actiunea politica a Dlui C.

D4ui

Literary

miqcarii

a-

si

si

148

Stere si sa vedem marele aport adus de d-sa idpartidul liberal-national, cad, fostul sef al popowranistilor, prin superioritatea necontestata de ni-meni a personalitatii sale, a avut o influents co-,varsitoare, alaturi de aceea a D-Iui Ion Nadejde-si Vasile Gh. Mortun, asupra intregei politici rowmanesti.

Am spus mai sus ca D-1 C. Stere Incepuse-sa-si indrepte privirile spre conducatorii burghezieinoastre, sin special spre partidul National-Liberal,urmand in aceasta privinta pe D-I Ion Nadejde sipe V. Gh. Mortun. Dwl C. Stere de si Inca newinregirrentat oficial in partidul liberal, totusi ince-puse a se manifesta pe fata, fie prin presa, fieprin intruniri publice, Mai mutt Inca, d-sameste sa figureze pe lista Consiliului comunal Ii-beral, si este ales chiar ajutor de primar in caredemnitate s'a remarcat in chip deosebit, fiind unuldin cei mai buni membri ai administratiei pe carei-a avut comuna

Odata facut acest pas, nu mai era nici o indowiala pentru nimeni ca dsa se va inscrie in par -tidul National Liberal impreuna cu socialistii cariurmau pe V. Gh. Morton si D-I Ion Nadejde.tnteadevar faptul se indeplineste cueind.

0 noua viata incepe par'ca a trai vechiur §1

marele partid National,iberal. Influenta Socialis-tilor este uimitoare, total tncepe a, se transforma,

priw

149

in acest partid. 0 alts mentalitate se produce,mai ales in tineretul partidului care tncepuse savada zorile unei not indrumari spre o viata cutotul aka de cat cea de pans atunci.

Curentul democratic introdus de sociaNti pore.cfiti cu numele de tinerimea generoasd, incepe acuprinde tot partidul, insuqi Dim. A. Sturdza,care on ce s'ar spine a fost un reactionar, incepea se convinge mai de vole, mai de nevoie, ca de.mocratizarea partidului a tarei se impune si

ori ce impotrivire este de prisos.Totuqi, Dim. A. Sturdza tmpreuna cu mai multi

fruntaqi, unil din ei foqti pe vremuri colaboratoriai marelui Ion C. Bratianu, incearca sä tempori-,zeze cat mai mult curentul demoaratic, prin telde fel de chipuri, dar fara sa poata re4, cad-democratismul se incuibase adanc in partidul liberal.

In acelaq timp Oh. Panu fuzioneaza cu partidulConservator qi cauta sä introduca in acestpartid reactionar, curentul sanatos al democratiei§i trebuie de recunoscut ca s'a reu0t. Mamie ro-man barbat de stat Take Ionescu, pe atunci unfactor preponderent in partidul Conservator, nu searata de loc refractar noului curent, ci din potriva

ajuta pe cat ti sta Ia indamana.Trebuie de tiut ca in partidul conservator,

Teactionarismul forma adevarata doctrina politickde Ia care batranii conducatori, in frunte cu neui.

qi

qi

qi

qi

it

150

tatul Lascar Catargiu, nu voiau i cu nici un chip-sa se abata catusi de putin.

Take Ionescu prin superioritatea inteligentei si,spiritului seu modern, privea situatia dintr'un punctde vedere mai malt si era convins ca o schimbare-se impune in conducerea partidelor, can trebuiausa se calauzeasca dupa cerintele timpului, sä primeascA oare care reforme si sa se puns in con.,cordanta cu noile idei democratice.

Faptul ca si in partidul conservator, incepuse,gratie lui Gh. Panu si Take Ionescu sa patrundaoare care spirit de democratizare, a dat imbold simai mare tinerimei generoase din partidul NationalLiberal spre a pasi cu pasi repezi spre noile re--forme binefacatoare pentru tars.

Tinerii liberali din partid, in frunte cu in vecineuitatul loan I. C. Bratianu, se pun chezasie pen -tru a se accelera cat mai curand de a se aduce laindeplinire punctele mai principale ale democratis-mului,

Din acest moment situatia politica a lui V. G.Moiun si a D -lui C. Stere incepe sä preponderezein partid.

Se pun bazele unui nou program de guvernamantsi cu toata opunerea indarjita a lui Dim. A. Sturdzasi a catorva din batranii nostri reactionari, totusise reuseste, si astfel marele partid National Liberalisi inscrie in program reforma electorala prin in-.-

151

troducerea votului ob§tesc, improprietarirea §i altecateva reforme democratice.

De Sturdza reuqlse 'Ana Ia un punct sa tem..porizeze aceste reforme, c5ci el privea realizareafor inteun viitor prea indep5rtat, totu§i tinerimealiberala nu se descurajase, ci, dimpotriva iea unavant qi mai mare pentru aducerea Ia indeplinirea noului program.

La Iaqi in special, curentul democratiei se accentuiaia din ce in ce mai puternic.

Personalitatea C. Stere se impune din ziin zi tot mai mutt, atat la Bucure0 cat §i Ia Iaqi.

De *i inregimentat in partidul National Liberal,totu0 1).1 Stere uita cenaclul literar, pe care,de altfel incepe a-I transforma inteo bisericuta

formand, nu o disidenta, ci un fel de statmajor care privea prea de sus organizatia Jiberala.

Incunjurat numai de intelectualii fo0 sociali§ti,d -sa aproape nici nu voia ss tie de ceilalti membri.

Blandul si neuitatul Petru Poni, preedinte peatunci al clubului liberal din Iasi, om cu multaprevedere, bun simt qi cu tact, este, incetul cu

minat de pretinsul stat major al liberalifordin Iaqi.

Intrigi peste intrigi, cancanuri peste cancanuri sepetrec zilnic pentru ca Petru Poni sa lese efiapartidului, ceea ce s'a si intamplat mai tarziu in-tro atmosfera destul de sgomotoasa.

§i

nu-0

tw.letul

D-Iui

politica,

152

Nu voiu cauta sa inzist asupra acestei chestiuni,lasand ca altii, tntr'un viitor mai mull on mai putinindepartat, sä vorbeasca cu nepartinirea omuluineinfluentat de sfera de actiune in care se petrecfaptele.

D-I Constantin Stere devine, prin urmare, nu§ef al organizatiei National-Liberale Ia Iasi, ci maimutt : un adevarat stapan, un satrap ierti -mi -seexpresia, Inaintea caruia nici un membru din club,chiar dintre cei mai bAtrani, - din can unit erau oglorie a neamului romanesc, cum au fost un NicuGane, un Poni, un Pandele Zamfirescu etc. nuputeau sa-i spuna cuvantul in toata libertatea,cum fusese pana atunci sub efia unui Gheorghian,Gh. Marzescu si Petre Poni.

D4 C. Stere trona prea de sus, considerandu-seca un Joe Olimpicul, pentru care toti muritorii depe pamant nu Insemnau nimic,

Inchis in cabinetul revistei . Viata Roma/teased,revista despre a carei influents binefacatoare asuprami§carei noastre culturale vom vorbi mai incolo,0 incunjurat de cei cinci.,pse intelectuali de mama,hotarea qi dispunea de intregul partid de Ia Iaqi,al carui qef era.

Autoritarismul i-1 imcusese mai mull prin unfel de teroare, caci D-sa nu voia sä cunoasca nicimacar membri clubului, pe care-i considera ca n4te

153

-simple instrumente de care sa dispuna dupa bunulseu plac.

De altfel, D-1 Stere nu inceta faca aureolade mare democrat, de om providential, de cel maimare politician at neamuiui romanesc. Pentru d-saparea ca frunta0 partidului National Liberal, acei-sari au dus pe umerii lor toata greutatea cars aucontribuit la radicarea tarsi prin marile Ior servicii,nu Inseamna nimic, considera ca pe niste simplecantitati neglijabile, de care nu voia sä tins absolutde loc seams.

D4 C. Stere incepuse sä se creada singurulom din tara romaneasca in stare de a o conduce;singurul democrat, singurul maistru care sa deiedirectia incotro trebuie sa mearga Statul. Toti cei-lalti nu pretuiau in ochii sei absolut nimic. Secredea, prin urmare, unicul, zeul inaintea caruianimeni nu trebuia sa i se opuie.

Ca a avut o influents destul de mare asupraconducatorilor tarii, e de netagaduit. Spiritul seuautoritar, cultura sa vasta §i in multe directiuni,inteligenta-i superioard mai ales curajul cu careaborda on ce chestiune qi pe on tine, au facutdin d-sa un om de temut, un om de care trebuiasa se tins seams in on ce imprejurari, qi poate caaceste. calitati cu care este inzestrat, au fost, pangla .un punct oarecum de folos qi pentru partidulLiberal-National, pentru tara.

sa-si

si

si-i

si

si

154

Nu putem contesta si nu se va gasi nimenicare sä-i conteste marile sale calitati. Dar nu emai putin adevarat ca aceasta atitudine de satrap,a avut si o influents dezastroasa, din multe punctede vedere.

Am spus mai sus c5 D-1 C. Stere consideramembrii clubului National-Liberal al carui prese.clinte era, ca pe niste simple manechine cari trebuiausä se supuie capriciilor sale, N.A. absolut nici otmpotrivire cat de slabs.

D-sa decreta dupa bunul seu plac si dupa alcelor cativa devotati personal, situatia ce trebuiasa o aiba fruntasii clubului, oameni batrani, cuexperienta tndelungata si cu o importanta deosebit5in partid.

D-I C. Stere prin satrapismul seu, ajungea une-ori sä insulte chiar demnitatea de om, de cetaceansi de membru al partidului.

Astfel a fost, o putem spuhe astazi, c5ci atrecut atatia ani de atunci, si va interesa de sigurviitorimea faptul ca D-sa, cu ocazia unei alegeripartiale la Senat mi se pare, a impus tuturormembrilor din club ca sa voteze cu cheie, cadtop membri clubului National Liberal nu agreaude toe pe candidatul impus de D-1 Stere. Acestcandidat era un adversar politic, until din cei maiindarjiti Conservators, a carui candidature o dorea13-1 Stere pentru motive pur personale.

pi

155

Acest fapt ajunge ca sa se vada pink' unde-mergea autoritarismul D -sale.

Am amintit aceste fapte petrecute odineoard, nudintr'un spirit tendentios, ci pentru ca cei cari vor-veni dupi not cei de asfizi, sä fie clarificati pe-deplin despre chipul in care se putea conduce unclub politic sub domnia pelor trei colegii censitare,cand nici vointa alegatorului, nici libertatea de ase exprima in vote, nu erau respectate.

Repet Inca °data, cä D -1 C, Stere, cu tot au-toritarismul ce-I desfasura inteun chip atat de re-,voltator fail' de membrii clubului National-Liberaldin Iasi, a avut si o influents binefacatoare, cadon ce s'ar spune qi on cum se va comenta atitu-dinea sa despotical, a introdus in partidul liberal,de Ia Iasi spiritul democratic in ceea ce privestereformele cari s'au inflptuit mai tarziu.

Aceeasi atitudine prea independents o aveafats si de centru, fatal de tnsusi seful partidului,liberal, Dim. A. Sturdza care de aidel nu -I prea_avea Ia inima,

Serviciile pe care le-a adus D-I C. Stere tariff

in general si partidului National-Liberal in special,.nu vor -putea fi nici °data intunecate, caci elevor tr5i si vor face admiratia generatiilor viitoare-care vor judeca faptele, fat% rezerva mintall pe-care not cei de astazi o avem, on cat am incercalsä ne aratam impartial

156

Odata cu stramutarea la Bucuresti a D -lui C.Stere, cei din Iasi cari l'au urmat pans atuncifara nici o rezerva in actiunea sa de conducatoral partidului liberal, i-au perdut orice urma si desigur, nu la putini le va parea rat', ca nu-I vormai putea intalni vre-.odata.

Incheem acest capitol repetand inteleptele vorbeale vestitului cronicar moldovan Miron Costin :

Nu vremurile stint sub ctirma omului, ci bietul om_sub vremil,,

Fuzluneei radicalo-conservatoareAproape is acelas timp cu trecerea socialistilor

-romani In partidul National-Liberal se petrece sifuziunea radicalo-conservatoare, despre care amamintit mai sus, in treacat.

Gheorghe Panu, urmat de foarte multi radicali,in frunte cu marele moldovan AI. A. Badareu, Dr..Puscaru, M. ViacIescu, Gh. Lascar etc. etc. intrain partidul conservator, cu gandul bine 'nteles dea aduce o nota noua to acest partid, considerat,

cu drept cuvant, ca partidul cel mai reactionardin tara.

tntr'adevar Gh. Panu prin covarsitoarea luipersonalitate, de si era reu vazut de cea iai mareparte de conservatori, reuseste, cu mare greutate,sa imprime oare care democratism, ca forma macar,in atmosfera atat de reactionary In care dainuiaLmarele partid Conservator.

Dupa cum am mai spus, Take Ionescu, acest

si

Si

157

lustru fiu al tad', care atunci avea o influents cowlosala In partid, de si vedea in Panu un adversarpersonal de care trebuia sa tina seams in on cemoment, totusi contribue in cea mai larga masura,pe cat II ajutau tmprejurarile, la opera de trait,sformare a partidului conservator, intr'un partid cuaspiratii democratice pe care le-a imprimat pentru,intaiasi data Gh. Panu la Conservatori.

Panu era privit aproape de intregul partid con.,dus de Lascar Catargiu, si mai apoi de Nababulca un intrus, cautand sä i se puns piedici in tot -

de-auna la on ce manitestare a sa democratica.In aceasta privinta, cei mai incarnati reactionari

,sin acelas timp si cei mai cu influenta in partidca Nicu Filipescu Mist' si Gr. Cantacuzin,fiii fostului sef de mai tarziu ai Conservatorilor,Gheorghe Gr. Cantacuzino, cautau prin toatemijloacele ca sä opreasca actiunea lui Panu si alui Take Ionescu de a introduce democratismulin partid.

Mai tarziu au izbucnit grave neintelegeri intreTake Ionescu si Gh. Panu, neintelegeri de ordinpur personal in realitate, si cari i-au despartit apoi,pentru tot de -auna, Panu, trecand, cum am aratatmai sus, la Liberal', iar Take Ionescu, ramanandinainte in partidul Conservator unde avea de luptatsi unde a luptat din rasputeri cu reactionarii, caciacest mare si ilustru barbat de stat, era considerat

sl D -nii

158

de boierii conservatori ca un dusman aI clasei zisearistocratice, in fruntea careea tronau Nabalul, Nicu.Filipescu si feciorii celui

Aceasta chestiune o lasam Ia o parte, si trecemIa cele ce s'au petrecut Ia Iasi, cu fuziunea radi.calo-conservatoare.

Epoca lul Al. A. BadareuAcel care I'a urmat pe Gh. Panu, in noua Iui

orientare politics, Ca factor principal si care a jucattin rol preponderent in politica conservatoare din

e, fara Indoiala Al. A. Badareu.Acesta cat timp a fost radical s'a remarcat, in

primul rand ca un mare elector si un muncitor inmeseria Iui de avocat, caruia nimeni nu -i puteaface concurenta. Puterea Iui de munca extraordi-nara, l'a facut sa fie privit ca eel mai mare pollrtician al radicalilor si mai apoi aI Conservatorilordin Iasi.

lntrand to partidul Conservator, a inceput sa seremarce Inca de Ia inceput prin inteligenta lui su.perioara, prin chipul de a tntelege lucrurile si prin,o repet, munca lui extraordinara.

Se stie ca vechii conservatori nu -I prea ye-deau cu ochi buni pentru ca AI. A. Badareu princalitatile Iui deosebite se Impusese, devenindmediat eel mai principal factor al partidului Con=servator din Iasi. Totuqi §efia clubului nu putusesa o capete, fiindca vechele elemente Conserva.

dintai.

Iasi,

159

toare nu vroiau cu nisi un pret sa vada In fruntealor pe noul venit, . on cat acesta incepuse s5 seremarce In toate imprejurarile.

Presa conservatoare pe atunci era condusa foarteslab si ziarele Conservatoare nu se disiingeau prinnimic, ele aparand la anumite ocaziuni, cum erabuns oars in perioada electorala.

Cu venirea radicalilor in partid, aceasta pressIncepe sa aib5 o importanta din ce in ce cres.canda, sl aceasta gratie elementului radical si inspecial lui Al. A. Badareu care stia dadeaseama de nevoia neaparata pentru un partid politic,si mai cu seama de guvernamant, ce inseamna unziar bine condus care sä apara regulat.

Badareu stranse in jurul sau call -va tineri detalent, buni manuitori ai condeiului si astfel pune-bazele primei gazete Conservatoare serioase, inIasi, prin aparitia ziarului Opinia.

La aceasta gazeta au colaborat pe lang5 A. A.Badareu, si regretatii Gr. Butureanu, Gh. D. Ser.ban, George Vasiliu Sportmen, apoi. Jac Lewin,si alti multi tineri, din cars cei mai multi fostiiradicali.

(cOpinia., de si era gazeta oficiala a partiduluiConservator, cu toate aceste ramura Conserva-toare bastinase in fruntea careea se gasea atunciDim. Greceanu, Or, Cogalniceanu, Vladoianu si

altii cu mai multa sau mai putina autoritate, de si

§i-§i

160

in aparenta 0 formal recuno0eau acest ziar ca ex.-presia partidului, totu0 se aratau oarecum indife.-renti, de si une on colaborau qi dan0i.

Gruparea radicals care fuzionase cu conserva-rtorii cauta, bine'nteles, sä impuna multe din ye.derile lor democratice batranului partid boieresc-

De aici §i raceala, 0 mai tarziu o lupta maiaccentuate In sinul acestui partid.

Al. A. Badareu, trisa, fncrefator in fortele salecauta sa§i apropie cat mai multi partizani perso-nals, §i incetul cu incetul formeaza o ass zisa bi,sericuta, in sinul partidului in care intrase.

In primele alegeri generale la care au luat partei fo0ii radicali acum inregimentati in partidul

conservator, rolul lui AI. A. Badareu a fost pre-ponderent.

Cunoscator adanc al maselor populare, careformau colegiul al doilea de Camera, abil in ma-nuirea mecanismului electoral al regimului celortrei colegii de pe aceea vreme, indraznet fare pe-reche, qi mai presus de toate un admirabil psr.cholog al sufletului alegatorului, i-a fost upr casä acapareze demnitatea de elector si sa conduceel alegerile in numele partidului Conservator.

Atunci s'a ales Al. A. Badareu pentrn prima'para. In parlament §i ca primar al orawlui Iasi. Inparlament Badareu s'a remarcat imediat devenincL

161

In scurt timp unul din frunt4i Camerei Conser.vatoare.

Badareu cand a intrat In partidul condus deLascar Catargiu, a intrat cu tot sufletul, gata laon ce sacrificiu, punandu.§i la dispozitia partidu.lui, toata inteligenta superioar5, extraordinara-i pu.tere de munca §i tot avantul barbatului ajuns lamaturitate.

Din acel moment, Badareu se apropie din zi inzi tot mai mult de marele Take Ionescu, c5ruiain curand ti devine cel mai intim dintre toti par-lamentarii.

Legatura lui Badareu cu Panu, fostul seu §ef,incepe a se desface incetul cu incetul, pana candtntr'o buns zi Badareu se vede cuprins cu totulIn atmosfera lui Take Ionescu, care se convinsesecä Inteadevar fostul radical este cineva, o perso.nalitate cu totul superioara si pe concursul caruiapoate sa se sprijine in on ce ocazie.

Inteadevar, Take lonescu nu s'a Inse lat. Badareudevine din zi In zi un personaj tot mai .importantin partidul Conservator, cu toate cä batranii par-tidului ti opuneau oare care rezistenta pe careBadareu, cu ajutorul lui Take Ionescu a putut s5o Infrang5 de multe on sere folosul chiar al tn.tregului partid.

Badareu ca §i Take Ionescu avea viziunea claraca viitorul tadff qi deci §i al partidului Conservator,

11

162

nu se poate sprijini de cat pe democratism, dupacum in partidul National-Liberal o aveau Ioan I.C. Bratianu si tinerimea generoasa.

Daca in Bucuresti Al. A. Badareu tncepuse safaca umbra multor dintre Conservatorii liastinasi aipartidului, In Iasi, undesi avea domiciliul, devineatot puternic, de si, din motive de condescendentarecunostea sefia clubului In persoana lui GrigoreCogalniceanu si apoi a lui Vladoianu.

Aceasta nu-I tmpiedeca, insa, ca in club cuvantulsi vointa sa sa fie hotaratoare in toate chestiunile.

Ca si neuitatul Chita Marzescu, Al. A. Bada-reu se interesa foarte mult de aleg5tori. El eravecinic In contact cu dansii si prin mijloacele i-,

nerente vremei de atunci, cauta sa -si apropie catmai multi.

Cunostea perfect pe toti aleg5torii Colegiilor I

si II de Camera si de Senat, stia nevoile fiecaruia,asa ea ti venea destul de usor ca s5 convinga pecetacean cand avea nevoie de votul lui.

Era si o mare deosebire tntre Ghit5 Marzescusi Badareu In ceea ce priveste chipul de a vedeape alegator.

Pe cand cel dintai arata o nemarginita bunatatede inima fats chiar de cetatenii cari pe fat5 i searatau adversari si -1 combateau cu Inversunare Inalegeri, AI. A. Badareu, din potriva, pe cat erade bun si indatoritor, mergand pana la cele mai

163

mari sacrificii pentru asi sustine un partizan de.votat, chiar daca nu merita to realitate atata a.tentiune, dar numai sa-i fi fost credincios, pe atatera de intransigent fats de cetateanul care aveaalts parere politica de cat a sa. Pe acesta 11 ur.marea pana'n panzele albe. Nu o facea, de sigur,din rautate cad Badareu on ce s'ar zice a avut,In fond, o inima larga si bunk', ci din calcul maide grabs, dints un calcul pus electoral. Era si a.ceasta o metoda... politica.

Pe cati partizani devotati nu i -a radicat Bada-reu la situatii tnalte, de si poate nu meritau, darpentru ca-i erau prea devotati, dansul trecea pesteon ce considerente de capacitate, de munca si decinste chiar. El voia sa-si satisfaca partizanul cuon ce chip, si-I satisfacea. De aceea a avut clan.sul o asa popularitate, mai cu seams In Iasi, undeajunsese ca un idol. Multi, foarte multi erau ade-varati fanatici In stare sä-si pue viata In risc pentruBadareu.

AI. A. Badareu cand era vorba de alegeri, nuse da in laturi absolut nisi de la unul din mijloa.cele de atunci, la ordinea zilei.

Pe de oparte tmpartia partizanilor sei toate bu.natatile, pe cand pe adversari cauta A-1 distrugaPara crutare.

Mai spun Inca °data, ea asa erau moravurile-noastre politice pe atunci, si nu aces car! le tare.

164

buintau erau vinovati, ci tmprejurarile ti faceau saxfie asa cum au fost.

Activitatea desfasurata de acest eminent fiu atIasului pe toate taramurile, si to special pe celpolitic, este prodigioasa.

Take lonescu isi (Muse imediat seams de ma.rile calitati ale lui Badareu si de aceea a cautat,chiar de la Inceput, sa-I atrqga pe langa dansuldandu-i toata increderea si considerandu-1, lard sase fi tnselat o clips macar, ca singurul elementdin partid pe care se poate bizui in on ce ttri.'prejurare.

cum am mai spus, Take Ionescu avea multidusmani chiar in propriul lui partid, dar mai cuseams din momentul cand Badareu devine cel maiapropiat prieten al sau, aceasta dusmanie se ac-centuiazi si mai tare. Atacurile tncep sa se pro-duce, nu numai in surdina, ca pans atunci, ci, fatis.chiar, si in deosebi acelea indreptate contra luiBadareu iau o forma cu desavarsire revoltatoare,

Elementele pur conservatoare cu Nicu Filipescuin frunte expresia cea mai clasica a conservato.rismului roman, se pun In avant-garda contra de.mocratismului ce vor sa-I introduce to partid TakeIonescu si Badareu.

Lupta e mare, crancena, e dezastruoasa pentrupartid, iar rezultatul final al acestei lupte n'a.intarziat mult .ca sa se arate.

$i

165

Daca Take Ionescu se bucura de oare care me-najamente, in aparenta bine'nteles, din partea ele-mentelor reactionare din partid, in schimb Badareunu era crutat absolur de loc.

Acestuia din urmi i se aduceau acuz5ri dincele mai grave ca si cum ar fi fost o plaza reapentru partid.

La Iasi, situatia lui Badareu este mai buns, cacielementele reactionare din club adeca b5stinasiipartidului Conservator, nu erau oameni de maimmeal, n'aveau autoritatea indiscutabila a unui NicuFilipescu de la Bucuresti.

De aceea si situatia lui Badareu a fost maiusoara la Iasi si a putut aduce enorme foloasebatranei Capitale a Moldovei, fie ca primar, fieca deputat, tie ca ministru.

Ca primar, a cautat sa faca gospodarie serioasa,interesAndu-se in de aproape si in mod efectiv denevoile urgente ale orasului.

Sub marele seu primariat s'au adus Iasului-imbunatatiri de acelea cari nu se pot uita nici°data si pe care generatiile viitoare le vor aveatot de -au inaintea ochilor.

E destul sa amintim ca si lui i se datorete inmare parte alimentarea orasului nostru cu apapotabila, caci el a fost unul din aceea care a dat.o deosebita atentiune acestei probleme atat devitale. In privinta asanarii, iarasi, Iasul ii este

is

166

recunoseator. Rapa Ga [bank unde inainte fuseseun focar de infectii, devine, muitumita Iui Badareuro tnfrumusetare de care Iasul se poate mandri cudrept cuvant. In locu1 prapastiei unde se aruncautoate gunoaiele orasu1ui, astazi se ridica un admi-rabil monument de arta care face admiratia tuturer.

Am amintit de aceste doug opere marl tnfaptuitesub rodnicul primariat a Iui Badareu, pentru caete, in primul rand, indica in deajuns interesulnorm ce -I punea pentru batrana Capita la a Mot--dovei.

Cu toata urgia desfasurata de reactionarii salt'mai bine zis de boierii din partid contra razesuluide fa Iasi, totusi energia si munca acestuia pentruradicarea prestigiului partidului Conservator, tnvingede mufte on reactiunea, si Badareu devine astfel,chiar, un factor preponderent, reusind putin maitarziu, cu concursul bine'nteles a Iui Take lonescu,sa se urce pand pe banca ministeriala unde s'aremarcat ca unul din marii ministri pe careavut tara romaneasca.

Ceea ce a facut dansul in calitate de ministrual Justitiei, e opera care nu se va putea uita :contenciosul administrativ, contra caruia se radicase-nu numai opozitia liberata de atunci, dar chiarmulti din preprint seu partid.

Badareu a fost un spirit creator si constructive

e-

167

ceea ce -I facea sä se deosebiasca de cea mai mareparte din clubul Conservator.

Pentru Iasi, Badareu a fost un adevarat parinte,fie ca primar, fie ca parlamentar, fie ca ministru.

Nu multi au fost dintre marii demnitari ai Iasuluicari sa se fi interesat atat de mutt si cu atatadragoste de interesele Capitafei Moldovei, cum afost neuitatul A. A. Badareu.

Unul din bunii si devotatii sei prieteni, D4 VasileTeodoreanu, profesor, intr'un moment de entuziasmsi de inspiratie cu ocazia unui banche.t, tl proclamape Badareu Vulturul Moldovei, porecla care aprins si a facut turd' tarii.

Dansul a fost, tnainte de toate, nu numai unmare roman, dar sl un mare iesan, si nu e nevoiesa mai inzist asupra activitatii atat de binefacatoare,pentru ca opera sa e durabila si generatiile viitoarese vor folosi muted vreme de ea.

Iasul literar si artistic"Arettiva"

cConvorbirile Literare» stramutandu-se Ia Bu.,cureti °data cu plecarea D-Iui Jacob Negruti,care a fost sufletul acestei reviste, iar mai tarziudisparitia , Contemporanului), facura ca Iawl sa-0pearda din importanta Iui culturala.

In locul acestor eminente reviste care au facutepoca pe taramul intelectual, nu numai In Iasi,dar In Zara intreaga, nu mai apare cati-va ani, decat din cand in cand cite -3 revista neinsemnata,fara sa se iveasca vre t. n nou talent care sa atragaatentiunea.

Era o lancezeala complecta, mai cu seams caultimii doi-trei ani ai c<Contemporanului nu maierau Ia inaltimea de odineoara. Aceasta revista in.cepuse sa decada aproape cu totul, cu toate 65aparea voluminoasa, pe cand In timpul epocei glo-rioase, revista cuprindea doua trei coil de tipareel mutt. Colaboratorii de alts data nu mai dadeauconcursul. D-1 Teodor Speranta, Const. Milk sialti cati-va care facusera faima acestei reviste, sestramutara §i ei In Capita la, uitand aproape cu de-

169

savarsire de vechile legaturi cu «Contemporanub>,unde debutasera in cariera for literar5.

D-I loan N5dejde si D.na Sofia N5dejde, des-pre a care' activitate literar vom vorbi mai tarziu,erau singurii care duceau acum tot greul la re-vista, ajutati si de cati-Ara tineri care mcepuseraatunci sa se manifeste. In primul rand se poatecita Dim. A. Teodoru, un inflao5rat muncitor peogorul literar, dar f5ra ca talentul seu sa egalezeentuziasmul si dorinta ce o avea de a deveni unscriitor mare.

Singurul talent puternic care Incepuse atunci sa

ocupe paginile «Contemporanului», in cei doi treiani inainte de disparitie, a fost Pciun-Pincio, untanar care Dromitea sä ajunga un fruntas intre po-ietii nostri, dar care, din nefericire, s'a stins preade timpuriu din viata.

Doar prin ziarele politice ce apareau atunci inIasi, se mai strecura din cand In cand cateo bu-cata literar5 a vre unui scriitor de talent.

lasul, 1nsa, nu putea sä sufere multa vremeceasta lancezeal5 literara.

Un manunchiu de profesori universitari si se-cundari in frunte cu Al. D. Xenopol si Gr. Co.balcescu, pun bazele unei societ5ti Iiterare si sti-inlifice, cu scopul mai intai de a se continua ye-chiul ciclu al conferintelor la Universitate.

Incercarea reuseste pe deplin si astfel iea fiinta

a

170

aceasta societate, In jurul celor doi mari condu.,catori Xenopol si Cobalcescu se strange tot ce-era in Iasi, mai cult si mai de talent, parand, inprimul moment, ca incepe sä retnvie vremurile de-odinioara ale fcConvorbirilor Literate" si Conmtemporanului.. Multi din vechii colaboratori ai a-cestor doua reviste, devin membri ai noel Socie.,tati literate si stiintifice.

Iasul intelectual nu se multumea numai cu e-,

xistenta acestei societal', nici cu instructivele 0 in-.teresantele Conferinti ce se tineau in aula vecheiUniversitati,

Intelectualii ieseni simt acum nevoia unui organ,de publicitate In care sä-si raspandeasca cugeta-rile for pe taramul literar, istoric si stiintific.

Nu cu multa greutate, Societatea stiintifica siliterara, in urma propunerei, mai cu seams a luiAl. D. Xenopol, care on ce s'ar spune, era sufletulei, hotareste aparitia unei reviste, care a si fostbotezata cu numele de i(Archiva Societatii literare-i .tiintifice din la, puss sub conducerea Iui

Grigore Cobalcescu, unul din cei mai mari invatatipe care 1-a avut Cara romaneasca.

Aparitia acestei nuoi reviste a fost foarte bine-primita nu numai de ieseni, dar chiar si in restulOH.

Acei cari colaborau erau bine cunoscuti publiculuipentru ca cei mai multi din ei isi aveau reputatia,

171

stability mei de Ia <, Convorbiri, si «Contemporanul».Asa erau A. D. Xenodol, N. Beldiceanu, N.Volenti, Gh. Ghibanescu, Th. Burada, Dana MatildaP. Poni, Ed. Gruber, Petru V. Grigoriu-Budusca-etc, apoi Gr. Cobalcescu, Gr. Butureanu, D-rEugen Rizu, Gr. AlexAndrescu si

In deosebi Xenopol, Th. Burada si Gr. Butureanuse disting dintre toti prin harnica for colaborare.

Articolele istorice ale lui A. D. Xenopol auavut un mare resunet, cad dansul a fost, cu dreptcuvant, cel dintai dupa uriasul Hajdeu, care aprivit Istoria ca o stiinta, iar nu ca o simply in-sirare de fapte in mod cronologic si mecanic. Parteacritics a istoriei a fost principala preocupare alui Xenopol.

Tot Iui i se datoreste cea dintai Istorie complectaa Romanilor, bazata pe date si documente certe,In care partea critics ocupd primul loc.

Alaturi de dansul au mai scris studii istoriceloan Tanoviceanu, distinsul penalist fost profesorIa facultatea noastra juridica,

Ion Tanoviceanu s'a mai ocupat si cu strangereade dooumente vechi ce interesau istoria Romanilor,contribuind astfel foarte mult la desvoltarea catmai complecta a studiului istoric.

Asemenea si Grigorie Butureanu care a fostmulta vreme sufletul gArchivei», s'a distins princercetarile sale istorice si archiologice, fiind alaturi

altii.

172

de Neculai Beldiceanu, singurul care s'a ocupatin chip serios cu archiologia.

Neculai Beldiceanu, in deosebi, prin propriile luimijloace, Idea a fi ajutat absolut de nimeni, a facuto serie de sapaturi prin diferite localitati, descope.rind multe obiecte din perioada preistorica, precumsi diferite monezi straine si romanesti.

Sapaturile de Ia Cucuteni din judetul Iasi precumsi acelea de Ia Buda - Rafaila din judetul Vaslui,au dat Ia iveala o cntreaga comoard archeologica,asupra careea Beldiceanu a scris o serie de studiide un mare interes pentru stiinta §i istorie,

Colectia lui de obiecte gagite in diferite sapaturi,se afla, parte la Universitate, dar cea mai mareparte a disparut la moartea sa.

Beldiceanu pe langa importantele sale studiiarcheologice, mai este insemnat, cum am aratat cualts ocazie, si ca poiet de mare talent a caruimanifestare pe taramul literar, l'a facut sa fie a.preciat cu multi ani inainte in coloanele cConvor.birilor Literare», unde a publicat o serie de pas.-teluri, fiind in aceasta privinta, atunci, singurul sidemnul urmas al bardului de la Mircesti.

In «Archiva) Beldiceanu incepe a publica yes-,titul poiem «Pamantul>> in care stiinta este redatasub forma cea mai frumoasa a poieziei si a ver.sulut maiestru. Din nefericire poiemul n'a fost

173

sfarsit cad moartea surprinse pe neasteptate marelepoiet si om de stiinta.

De si nu s'a facut mutt sgomot in jurul acestuitalentat literat si in acelas timp si om de stiinta,dansul ramane, insa, una din cele mai frumoasefiguri intelectuale ale Moldovei.

Asemenea si Petru V. Grigoriu-audusca a pub-licat in «Archiva» multe din admirabilele sale odesi cateva traduceri din clasicii moderni francezi.

Dansul, impreuna cu N. Beldiceanu se poatespune ca au fost singurii mari poieti cari au radicatprestigiul revistei pe taramul poieziei.

Partea pur stiintifica a fost reprezentata in co-loanele Archivei prin multe articole datorite mareluisavant Grigorie Cobalcescu, in primul rand, apoiD-rului Eugen Rizu, D.r Lebell si altii.

Dar, ceea ce s'a relevat mai mutt in a ceastarevista, a fost partea istorica, cad A. D. Xenopol,inepuizabil in aceasta materie ocupa cea mai mareparte din coloanele «Archivei» cu numeroasele salestudii istorice, contribuind enorm Ia rezolvareadiferitelor probleme din acest domeniu. .

Nu trece multa vreme si numerosii colaboratoride Ia inceput incep a dezerta, asa ca nu remancare sa o sustina de cat, in primul rand A. D..Xenopol, Gr. Bulureanu si Teodor Burada, apoicatfva nuoi membri dar fare vre.o importantg maideosebita.

174

Astfel gz Archival, devine mai mutt un monitoristoric si prea putin literar si §ffintific.

Entuziasmul cu care s'a pus bazele Societatiiliterare si qtiintifice din Iasi, precum si organulei de puhlicitate cArchivaz, a fost de scurtg du-rata, de si A. D. Xenopol muncea din resputerica sä menting acest entuziasm, prin qedintele cese tineau in fiecare saptamang.

Conferintele membrilor acestei societati se ti-neau tot4 regulat in aula vechei Universitati.Al. A. Badareu, N. Beldiceanu, Ed. Gruber, H.Tichtin, Gr. Butureanu, D-I N. lorga si alti cati.va s'au distins prin importanta subiectelor §i a mo.dului de expunere in conferintele lor.

Acel, insa, care a facut epoca prin conferintelesale, a fost tot A. D. Xenopol. Dansul, on decate on se intampla ca un conferentiar sa nu poatasa-§i tie prelegerea anuntata, el era acela care-Iinlocuia cu succes nelasand ca sa se stirbeascaseria conferintelor hotarate.

Xenopol vroia sa introduca sistemul vechii 4 Jtenimi, si a Convorbiristilor in ceea ce privea se.,dintele saptamanale ale membrilor §i conferintele;liana la un timp a reusit.

Cum am mai spus, entuziasmul tncepuse sa dis.para incetul cu incetul, pang ce inteo bung zi Xe-nopol se gas?te aproape singur care sa se inte.

175

reseze de revista, facand sacrificii enorme pentruca poata mentine.

Daca partea materials se putea gasi cu sfortarienorme bine'nteles, ramanea cealalta parte, acea acolaboratorilor care sa umple paginile Archivei, qi.aceasta a fost chestiune de viata qi moarte pentrurevista.

Vechii colaboratori nu mai scriau, altii not nuse aratau, de cat doar din cand in cand cite vreun tanar incepator caruia revista ti punea cu multibuns vointa la dispozitie cate.,o paging doua.

Singuri, o repet, cari munceau cu tragere de i-nima §i cAutau ca revista sa apara regulat, aufost Xenopol, Grigore Butureanu qi Toader Burada.

Ceea ce insa, aqi vrea sa constat qi o fac fat%absolut nici un pic de ostilitate, cad qi eu amfost unul din vechii colaboratori ai acestei publi-catiuni §1 n'ar putea deci prin urmare, nici sä-mitreaca prin gand veodata ca asi voi sa" fac vre..oaluzie rautacioasa constat insa faptul urmator :tot entuziasmul qi dragostea cu care la inceput s'amanifestat cenaclul ce a luat parte la aparitia cAr.chivei., cu toate ca un Xenopol, Beldiceanu qi unGrigoriu-Budu§ca erau elemente care i§i aveaubine stabilite reputatia for Inca de la cConvorbi-rile Literate., de qi in jurul cArchivei I, se strati,-sesefa multi din aceia cari ar fi putut face destulacinste revistei, totu§i, cArchiva» nu s'a ilustrat

t'o

176

de loc prin vre-un curent ca sä atrag5 atentiunearsau prin colaboratori nuoi cari sa imprime o e-poca, cum au fost cu cConvorbirile Literare. si

Contemporan titAceste cloud reviste au lasat urme adanci to

istoria noastr5 cultura15. E de ajuns sd pomenimde un Eminescu, Alexandri, Conta, Lambrior, Xef,nopol, Creang5, Maiorescu, Caragiale, Vlahut5,Gherea, Speranta, pentru a nu cita de cat pe a.cesti giganti ai cugetarii qi Iiteraturei romanesti.

FAr5 acestia, de sigur, literatura noastr5 n'ar fiinsemnat aproape nimic astdzi.

In paginile ,,Archivei., nu se gAseste un numecare ar putea sä steie pe un picior de egalitate cuvre unul din cei sus amintiti. Archiva,, a fost orevista buns pan5 Ia un timp, dar nu se poatecompara absolut de loc nici cu «Convorbirile»nici cu «Contemporanul..

Cu toate acestea Iasul isi poate face un titlu deglorie si cu aceasta revista, caci cu toate vitre-giile vremurilor, totusi ea se mentine si astdzi dupatrei decenii si mai bine de Ia aparitia ei.

Ca n'a avut nici o influenta asupra mersului Ii-teraturei si stiintei noastre, aceasta nu inseamna cain ;(Archiva» nu s'au scris lucruri bune si careinteresara in de aproape pe multi din cetitori.

Am voit sa arat numai ca in revista aceasta nus'a produs nimeni care s5 ilustreze neamul roma--

177

nesc. Daca ni s'ar pune inainte numele unui Xe-nopol, vom raspunde ca acesta era deja produsulcConvorbirilor Literare.. Cand a venit Ia cAr.chiva., Xenopol era cineva, si prin urmare nu sepoate vorbi de dansul ca s'ar fi facut stagiul a-colo, ca in aceasta revista s'ar fi dat el la ivealapentru prima oars eminentele Iui calitati de mareistoric care face gloria neamului romanesc.

In afard de revista (Archiva), organul Socie-tatii literare si stiintifice din Iasi, orasul nostru s'amai bucurat si de Ate publicatiuni literare si stiin-tifice de mai multa sau mai putina irnportanta.

0 revista pur stiintifica si care apare de cate-va zeci de ani este 4:Buletinul medicilor si natura..listilor.. In acest Buletin se publics regulat, maicu seams observatiile medicilor cliniciani obtinutein spitale, si de la bolnavii particulari.

Asemenea mai apar Ia Iasi in restampuri, diferitereviste, mai inult literare In care debuteaza tineridin cari cei mai multi fara nici o pregatire serioasa si lipsiti cu desavarsire de talent.

E de prisos, cred, a be mai mentiona caci ase-.menea productiuni literare nu trebuie sa fie socotitede cat ca niste simple tncercari.

Ceea ce intereseaza, frisk Mainte de toate, efaptul, ca de si in Iasi nu mai apar in aceasta

12

c, ise

178

perioada despre care vorbim, reviste care sa strangain jurul 'or personalitati literare si stiintifice si caresa deie un avant miscarei intelectuale, cu toateastea se desfasura o mare energie pe taramul cut.t ural.

Chiar incercarile unor tineri fax% pregatirea tre.buincioasa, sant un simptom destul de bun pentruca arata entuziasm si dor de munca. Aceasta eo dovada iarasi Ca batrana Capitals a Moldoveinutreste Inca via dorinta de a contribui la desvol.tarea culturala a tariff.

Daca In aceasta perioada de timp, rezultatelenu sant destul de satisfacatoare si nu corespunddorintii celor ce se stradanuiesc ca sa dezvolte oera de prop5sire intelectuala, totusi, nu se poatespune ca In Iasi, activitatea pe acest taram lance-zeste.

Incercarile acestea de si modeste, au insa unmare merit, acela de a Linea mereu mai mutt onmai putin aprinsa facia culturei si a mentine inpublic gustuf pentru cetit.

Scriitorii consacrati ai lawful se marginesc s-cum, unii sä steie In expectativa asteptand vre.muri mai bune pentru asi putea da partea for decontributie, altii se Iasi usor convinsi de a cola.'bora la ziare, fie cu articole, politice, fie literare

i stiintifice.In special Opinia» si gEvenimentulo sant a-

179

proape singurile ziare ce intretin pe langa parteapolitica, si partea literara.

In jurul acestor doua ziare, dar mai cu seamsa «Opinieb> incep a se strange incetul cu incetulun manunchiu de tineri talentati, in fruntea carorase &este Steuerman-Rodion, despre care am maivorbit.

Nu mai amintesc de Giordano, talentatul epi..gramist, nici de Gr. Butureanu, nici de D-I V. I.Radu cari isi dadeau obolul for zilnic Ia cOpinia»,precum nici de acei colaboratori benevoli cari desi neinregimentati in partidul conservator, ce sub.ventiona ziarul citat, totusi, contribuiau efectivumpland coloanele .x0piniei.

La 4: Evenimentul. acelas lucru se petrecea, daracest ziar incepuse sä decline mai cu seams caGh. A. Scortescu avea intentia A treaca in par-,tidul conservator, dupa cum s'a si intamplat nudupa multa vreme.

Vechii colaboratori ai ,,Evenimentului", dincauza multor imprejurari se vazura nevoiti de a-Iparasi si astfel, ziarul lui Scortescu ajunge Ia unmoment dat sä se margineasca numai Ia colabo.rarea redactorilor, situatie din cele mai grele, cadtirajul ajunse Ia minimum posibil. Apoi multi dinvechii redactori cari mai inainte facusera gloria a-cestui ziar, plecasera, asa cä nu mai era nimenicare sä contribuie Ia mentinerea prestigiului pe

1N

care-I avusese pe vremea unui Sirus, Raki, siVolanschi.

e ee

(cEvenimentul, este vandut de Scortescu parti.dului Conservator, pe numele regretatului Dim. A.Greceanu, care devine astfel directorul politic al.ziarului.

0 noua era se deschide In presa iesana cu a-,ceasta ocaziune.

Greceanu era omul care -si dadea seams perfectca un partid politic serios are neaparata nevoie-de o presa buna, condusa de elemente de valoare.

Astfel tEvenimentul., gratie lui Dim. A. Ore.ceanu, intra in o noua perioada de glorie, din ne-,norocire, tnsa, pentru putina vreme.

Devenind organul oficial al partidului Conser-vator, acum fuzionat cu partidul radical, <,Eveni.,mentul. tncepe, ca si odineoara sub directia luiScortescu, sä stranga in jurul seu cele mai devaloare elemente gazetaresti, si sä retraiasca tim-puriie sale de aka' data.

Batranul I. Grigoriu-Havas si Spiru Prasin santcele doua figuri gazetaresti carom Greceanu le-adat conducerea zilnica a jurnalului, si to specialSpiru Prasin care devine foarte curand sufletufgazetei.

Mult regretatul Prasin, a fost, dupa cum se stie,

181

un spirit fin, o inteligenta superioara qi inzestratcu o putere de munca care uimea pe toata lumea.

Cultura lui era vasta si spiritul de observatiefoarte desvoltat.

Ca ziarist, Prasin a fost o glorie a Iawlui. Caliterat, un talent puternic care fagaduia pentruviitor sa aiba un succes stralucit, daca un glonteucigaq primit in inima, intr'un duel pentru o ales-,tiune stupida, nu i-ar fi curmat zilele la o varstatanara Inca, abia implinind 30 de ani.

Prasin a fost o fire foarte simpatica qi comu-nicativa, dar in acelas timp avea §i acea calitatepe cari putini o poseda, aceea de a se impune,Fara sa caute prin mijloace artificiale ca sa aparao personalitate care sa se distinga.

Dansul prin marea lui calitate de a se facesimpatic de la prima vedere chiar, atrage in foartescurta vreme cativa tineri de talent, si chiar per-soane mai in vrasta, qi fara sa proclame oficial qicu reclama cum se face in asemenea ocaziuni,Prasin da naqtere unui cenaclu prietenesc, careinsa, se transforms pe negandite intr'un adevarat-cenaclu

Elliterar.

concepuse planuri mari, vedea prea departe,caci ochiul mintei lui agere patrunzand adanc,cauta sa rezolve diferite probleme din domeniulJiteraturei universale, §i avea dreptate sä nutreasca.asemenea planuri, dansul simtindu-se in destul de

182

in stare pentru ca sä se poata avanta cu succesin vastul domeniu al literilor.

Despre activitatea ziaristic5 a lui Spiru Prasinse poate spune far5 grey, c5 a fost de o rodniciemai presus de on ce inchipuire.

El nu era ziaristul comun care sa-si faca datoriaumpland o coloand doua fara s5 nu se gandeascaca ceea ce scrie trebuie sä corespunda unei nece.shall imperioase izvorita din nevoia de a sustineo ideie sau un principiu dup. care sä se poatacalauzi partidul caruia ti inchinase tot entuziasmultineretii, inteligenta, cultura si puterea de munca.

Articof.ele sale straluceau pe langa un fond a-danc cugetat si prin o forma literara impecabila,in cat nu stiai ce sa admiri mai mutt, fondul cuge.t5rii sau forma cu care asternea pe hart7e gandirea.

Lasam pentru mai tarziu activitatea gazetareascaa lui Prasin, cand vom vorbi pe larg In volumulal doilea a acestor Insemnari qi amintiri.

Ne ocupam acum de influenta pe care a avut.oPrasin asupra tineretului cult iesan, in scurtul timpcat a trait, si condus ziarul EvenimentuIP.

Am spus c5 in jurul seu Incepuse sa se string5un manunchiu de tineri, in fruntea carora se g5seadistinsul meu prieten, Eugen Herovanu, astazi pro.fesor universitar la facultatea juridica.

Prasin, prin inaltele lui calitati se impusese imediatsi astfel da nastere acelui vestit cenaclu intelectual,.

183

care de si a &Inuit putind vreme, totusi a itn.-primat o epoca In viata Iasului si care nu poatefi trecuta cu vederea.

Tinerimea din jurul lui Prasin se distingea princultura si talentul celor mai multi.

Pana atunci aparusera cateva reviste conduse deniste incepatori entuziasti, dar carora le lipseapregatirea necesara, cultura si mai ales talentul.

In aceste reviste, apareau insa si cate un numecunoscut si cu oare care reputatie, dar nu insemnaca Iasul cultural se putea mandri.

Cu toate astea, trebue de relevat ca facliatelectualismului iesan nu se stinsese cu desevarsireea tot mai lumina putin, si aceasta dovedea Inca°data mai mutt ca vechea Capitals a Moldoveitsi pastrase traditia de oras al culturei.

Cenaclul din jurul lui Sciru Prasin nu se mar-,gineste dar numai Ia sedintele lui zilnice aproape,la schimbul de cunostinti literare, Ia prietenia cese legase Intre acei care-I formau, El, adeca Ce-naclul acesta avea nevoie sa-si exteriorizeze cuge,tarile si mijlocul a fost gasit de Prasin, care facesa apard revista «Epigonii», unde colaboreaza toticei din jurul tanarului conducator.

«Epigonii» In scurta ei viata, aduce o nota noua,amintind intrucat-va vremurile fericite de alts dataale «Convorbirilor. si cContemporanului.,

Cu toate ca Ia aceasta revista nu apar nume

in-

184

consacrate in literature, totusi acei cativa tineriintelectuali, prin seriozitatea materialului ce -I puneauIa dispozitia nuoei publicatiuni, erau o chezasieadmirabila pentru un viitor Stralucit al tinerilorscriitori.

In aceasta revista, aI carui format si cuprinsatrasese, Inca de la aparitia primului numar, aten-tiunea lumei culte din Iasi si din Bucuresti, SpiruPrasin Incepe asi dezvalui marele Iui calitati deliterat, distingandu-,se intre toti cei din cenaclu.

In perioada aceasta dansul da Ia iveala maimulte opere cum e romanul cCalea Robilor.,(Miriam din Magda la. pentru teatru, precum sidiferite articole cu continut literar.

Pe Tanga dansul se disting M. Codreanu si EugenHerovanu in primul rand, apoi Eugen Petit, epi-gramistul Giordano singurul colaborator cu vechereputatie literara bine stabilita, George Volenti,precum si alti cativa tineri.

Revista cEpigonii,, n'a avut de cat o viatafoarte scurta, dar bine apreciata si care a facutcu toate acestea o mare impresie si ar fi ajunscu siguranta sä se bucure de o mare faima, dacaglontele ucigator nu I'ar fi rapus pe nefericitulPrasin.

Cu moartea Iui dispare vestitul cenaclu intelec-tual si acei care-I formasera se rezIetesc unul cateunul, cad nu mai era personalitea puternica si a-

185

tragatoare prin inaltele calitati ale lui Spiru Prasincare sä-i poati Linea la un loc.

De si a avut o viata atat de scurta, revista ,,E-pigonii), prin cele trei sau patru numere cate aaparut, s'a impUs ca o revista buns si serioasa sia fost primita de public cu o deosebita simpatie siapreciere in bine.

Cu moartea lui Prasin si disparitia revistei cE-pigonii,,, Iasul reintra In lincezeal5 ; doar numaia Archiva», cu tot anemismul ei, mai amintea u-,flora ca vechea Capitals moldoveneasea tsi maipastreaza Inca traditia de oral cultural.

.$S

In acelas timp cu cEpigonii» incepe sa apara«Arta), revista tnchinita mai mutt artei, conduca..torul ei fiind amicul meu C. Sateanu, cunoscutulsi apreciatul nostru publicist.

De si fara pretentii, totusi aceasta revista carea aparut mai bine de un an, s'a manifestat in chipdestul de interesant si tmbucurator, ca-...i colabcwratorii ei erau aproape aceeasi de la Epigonii. Aupublicat In oArta,,, diferite articole de arta §i Ii-teratura tinerii de pe atunci, Eugen Herovanu,Steuerman-Rodion, M. Codreanu, C. Sateanu, apoiD-nii Gh. Gh. Nadejde, Giordano epigramistul, sialti cativa publicisti ale caror nume ne scapa dinnredere.

186

Cat timp a aparut «Arta.. se putea spune ouoare care drept cuvant, ca ea a fost, mai mult onmai putin, continuarea revistei «Epigoniix..

Lipsea, insa, acela care dadea vials, acela careprin inteligenta, cultura $i usurinta cu care semanifesta in scris, facea ca Iasul sä-'si aminteascavremurile de intelectualism imbelsugat al «Con-vorbirilor Literare) $i «Contemporanul», lipseaneuitatul Spiru Prasin.

Nu se poate trece cu vederea nici ,<Curierul deLunb>, ziar-revista redactat si condus de Giordano,impreuna tot cu aceia$i colaboratori despre caream pomenit mai sus $i cari erau acum singuriicare-$i mentineau reputatia de publicisti cu talent.

Disparand si acest ziar-Tevista, Iasul remane nu-mai cu .Archivax,, despre care am vorbit la timp.

Astfel se incheie o perioada scurta din nefericire,care a dat lawful o aoreola deosebita dup. unrestimp de inactivitate literara.

Cu incheierea acestei perioade, batrana Capita laa NIoldovei nu mai are nici o activitate serioasape taramul literar. Scriitorii care se mai gaseau prinIasi, incep sa.$i publice lucrarile for prin revisteledin Bucuresti $i se continua astfel pans cand aparemarea revista «.Viata Romcineasca., despre carevom vorbi pe Iarg in partea a II-a a lucrareinoastre.

187

Picture ,1 Sculpturet

Vom vorbi mai intai despre arta plastic5, repre.,zentat5 in Iasi prin citi-va artisti pictori si sclup-tori cari s'au manifestat iii chip stralucit si carifac parte din .cea mai frumoasa pleiada de artistiai lath.

C. D. Stain; Em, P. Bardasare, The Constantin,Teodor Buicliu si Oh. Popovici, din cei mai 135.trani, apoi, Oclav Bancilci i We Burghelea dintinerii de acum trei decenii, precum si altii carts'au razletit prin tart stint pictori de mare talent,a caror p5nze pot face cinste on carei pinacoteci.

In ceea ce priveste scuiptura, Iasul nu are aftartist care sä merite cu adevarat acest nume, decat pe mult regretatul Tronescu.

Panzele unui Stahi, T,, Buicliu si II ie Constan-tiu tmpodobesc cu cinste peretii pinacotecii noastresi a multor saloane din Iasi si din alte orase aleOrli.

In deosebi Stahi s'a distins prin natura moartain care a devenit un maistru neintrecut.

Operile sale sant foarte numeroase, cad ba-.tranul C. D. Stahi a fost un muncitor harnic fardpereche. El nu stia ce inseamna odihna. Munceacu dragoste, neintrerupt, c5utand sä se perfectionezetot mai mult.

N'a avut, insa, conceptiuni inalte, n'a fost unpictor compozitor, dar a fost un talent distins si

188

panzele sale ce reprezinta natura moarta pot facecinste on carui muzeu din strainatate. Asemeneadansul a lasat un numar enorm de porti ete, in carea retiqit pans la un punct, mai cu seams prin a-semanarea perfecta a acelor pe care -i picta.

Teodor Buicliu s'a distins prin peisage ca i IlieConstantiu care a fost un frumos talent dar carea lasat foarte putine panze,

Se mai poate mentiona §i Stefan Soldanescucare din nefericire s'a stins de tank din vials, dardupa cele cateva lucrari remase de la el, viitoruli-ar fi surfs cu mutt succes.

Din cei in viata mentionam pe batranul fost di-rector *i profesor at Scoalei de Belle Arte, D4Em. P. Bardasare, un talent superior care a im..

bogatit arta picturei cu multe panze, in care sevede, pe de-o parte fineta coloritului, far pe dealts parte exactitatea desenului si a perspectivei.

Muncitor fara preget, el a fost in tot - deaunaun abil manuitor at penelului.

Panzele sale destul de numeroase dar putinrespandlte fata de ale altor pictori cu mutt infe..riori, sant o comoara nepretuita §i aceasta o vaaprecia-o cum se cuvine, generatiile cari vor venidupa fled.

ID1 Gh. Popovici, actualul director al Scoaleide Belle Arte, e din acea pleiada de man pictoricu care o natiune se poate fall in tot de -auna.

189

D-sa n'a cautat nici odata sä-si impuna opera-prin manifeseari reclamagioase, si'n aceasta privintae un admirabil tovaras al batranului si veneratuluimaistru Em. P. Bardasare. De aceea multi credea D-1 Gheorghe Popovici n'a prea lucrat.

Se tnseala Insa acestia. Dansul a fost si este siastazi Ia vrasta sa care-1 numAra printre cei bd-.trani, un muncitor harnic si destoinic pentru carearta este cea mai Malta manifestare a omului,

Artist desavarsit, D-1 Gh. Popovici se remarcato primul rand prin admirabilele compozitiuni si caportretist netntrecut.

Modest ca toti acei care -si dau seams de me-.nirea artei, dansul n'a cautat sä-'si faca situatiipunand la contributie reclama operei sale.

Nu multe sant panzele sale rezietite pe Ia per-soane particulare sau prin muzee.

El n'a cautat nici nu cauta, ca si batranul Bar -dasare, sä faca avere din opera sa.

Maistrul Popovici e multumit ca a putut si maipoate Inca produce opere de arta.

Daca acestor doi din urma le-ar fi trecut prinminte s'asi expuna In expozitii lucrarile lor, desigur cä lear fi desfacut pe preturi destui demultumitoare, mai cu seams astazi cand asemeneaexpozitii stau aproape In permanents deschise cuopere lipsite aproape cu totul de talent si de bunsimt estetic. Dansii, Insa nu s'au pretat nici °data

190

la asemenea negustorie pentru asi precupeti talentulsi opera for artistica.

Din generatia ajunsa astazi in deplina maturitate,se deosebesc Octav Banc' la si the Burghelea.

Cel dintai e destul de cunoscut iubitorilor si a-preciatorifor de arta serioasa. D -1 Ilie Burghelea eun talent viguros, dar de-o rara modestie, cad nua cautat sa se releveze de cat intr'un cerc prearestrans de admiratori. Abi a mai anul trecut, dupamulte inzistenti s'a hotarat sa-§i expuna panzele.Publicul iesan, putin acum, mai ales dupa razboiu,care sa poata aprecia cum trebuie o opera de artstotusi s'a grabit sa-i vada si sa-i laude panzele,far5, Tusk sa -1 recompenseze materialiceste cumse cuvinea.

Aceste spuse, mentionam ca. Iasi"f nostru, si inprivinta artei picturei poate sa tnfrunte pe toti a-cei care cred ca numai prin reclama sgomotoasapot deveni artisti adevarati.

Capitala Moldovei poseda si o pinacoteca in carese gasesc numeroase panze ale celebrilor artisti cla-sici straini, precum si a pictorilor rornani.

Aceasta pinacoteca are o valoare artistica in-,

caloulabila, cad in ea se afla originale de ale luiMurillo, Van Dyk. Rembrandt, Le Sieur, Rubens,Philipoteaux, Coreggio precum si a altor pictori ce.1ebri straini din diferite scoli.

Pictura romaneasca este reprezentata in primul

D -nii

191

rand prin marii nostri artisti : Thedor Aman, N.Origorescu, Andriescu, Gh. Panaiteanu, apoi ErnP. Bardasare, Mirea, Gh. Popovici, C. D. Stahl,Octav Bancila, C. Artachino, Costin Petrescu etc.

De si Iasul este atat de bogat reprezentat toceea ce priveste arta picturei, cu toate acestea,aceia cari ar trebui si Ii se incumba datoria de aavea o atentiune dace nu deosebita dupe cum s'arcuveni, dar cel putin cat de mica pentru pinaco-teca iesana, nu se intereseaza aproape de loc.

Aceasta e un adevar care -1 spun, cad dezintearesarea oficialitatii se accentueaza din ce in ce totmai mult cu cat trec anii.

Scoala de Belle Arte din Iasi a dat artisti marliarii cum sant bunaoara Panaiteanu, Gh. Popovici,Em. P. Bardasare, Octav Bancila, C, D. Stahl,pentru a nu cita de cat pe acei cari sant consi-.derati ca pictori clasici ai Capitalei Moldovel.

Asemenea In Sculptura, nu trebuie de uitat peTronescu, un artist de netagaduit talent, dar carea avut o viata din cele mai sbuciumate, find cutotul nesocotit cats vreme a trait. Abia cu cativaani inainte de moarte, in urma interventiei directea marelui nostru rege Carol I, i sa dat lui Tro-nescu, care pans atunci era aproape murifor defoame, catedra de sculpture de la Scoala de ArteFrumoase. Nu inzist asupra celor cari se facuseravinovati ca nu au dat la Limp atentiunea sl nu au

192

volt sii recunoasca dreptul ce avea de a nu filasat sa moara de foame un asemenea artist care-face cinste neamului romanesc.

Tot aid e locul sa mai amintim si despre ma-rele caricaturist fiquidi, despre care a scris unadmirabil articol in ,<Adevarul LiterarA, nu de mult,-D -1 Arthur Gorovei excelentul folclorist si scriitorfalticinean, scotand in relief, prin o serie de amin-tiH calitatile artistice ale acestui pictor si caricaturist.

Jiquidi, care a fost iesan, e eel dintai caricatu-rist de la noi, si lucrarile sale sunt o dovada stra-lucita de marele seu talent.

Astazi se gasesc foarte putine din operile lui,iar Pinacoteca noastra poseda cateva bucati deale sale.

Cu aceasta incheem acest capitol, ramanand cain partea a doua sa continuam cu mersul arteiplastice in Iasi.

Teatrul 0 literaturet dramaticsIn ultimile &nig decenii ale Secolului trecut,

Teatrul National din Iasi tot mai numara in sanulseu artisti de mare talent. Un Luchian Galino,Arceleanu, Costache Balanescu, Hasnas, AthenaGeorgescu, apoi Mitru Constantinescu, Pekea A-lexandrescu, Ghita Dimitrescu, Const. Ionescu, D.Pruteanu, Evolschi, D -na Elena Lascu, Luta Botezsi altii Inca, sant talente superioare cari au datscenei teatrului nostru un avant din cele mai maH,

193

radicanduI la o situatiune artistica despre carenu se poate vorbi de cat cu admiratie.

Marii artist' Luchian, Galino, Balanescu, Arce-leanu si Hasnas isi aveau reputatia bine stabilityin toata Zara.

Dansii erau elevii lui Matei Mil lo si a gene-ratiei sale,

Tot; acestia aveau focul sacru al artei. Pentru.dansii Teatrul era un templu, o scoala inalta, iarnici de cum un mijioc pentru ca sa se poata im-bogali,

Platiii ca vai de dansii, ei nu-si precupeteau niciodata talentul. Ca buni romani patrioti, cautau sadezvolte in public sentimentul artistic, considerandscena ca mijioc de a raspandi in popor, pe de.oparte frumusetea graiului romanesc, iar pe de altsparte sä moralizeze pe cat se putea si sä tie mereuaprinsa facia culturei.. Din punct de vedere pur artistic, actorii nostride atunci nu lasau nimic de dorit, toti cautand safie la inaltime. Ei nu se uitau clack' sala era plinksau nu ei ki faceau datoria in toata constiinta.Nu veneau nepregatiti pe scena, cu rolurile ne-invatate si neintelese. Fie care din ei era stapanpe rol.

Aparitia unui Galino, a unui Balanescu, Luchiansau Arceleanu pe scena teatrului, era privity intot de -auna ca o sarbatoare.

13

194

s5 nu se creada cä acesti actori nu jucauroluri mad si grele.

Repertoryl clasic si modern strain, precum sipiesele noastre si in deosebi teatrul lui Alexandri,era interpretat admirabil.

Publicul iesan si el la randul seu, stia sä ras-plateasca cum se cuvine pe marii artisti ai teatruluinostru national.

Reprezentatiile date la teatrul de la Copou eraugustate foarte mult sl sala era mereu piing, cacise juca bine si cu dragoste, iar publicul plecamultumit.

Iesenii stiau pe acea vreme sä aprecieze peartisti to adevarata lor valoare, iar artistii si ei larandul lor, nu se Iasau mai pe jos dandtp,si toatesilintefe pentru ca sä corespunda adevaratei meniria aftei dramatice, precum si tncrederei ce Ie.()arata publicul.

Trecerea prin Iasi a diferitilor artisti celebri dinstrainatate, era o adevarata binefacere pentru actorinostri, cad tnvatau multe de la ei.

Publicul iesan stia sä aprecieze marele talente,si and Sarah Bernard, un Rossi etc. dadeaucate o reprezentatie toga p5tura cults din CapitaldMoldovei lua parte cu cea mai mare bucurie sirasplateau pe marii artisti cu ovatiuni nesfarsite.

De Adel Iasul avea reputatia, incireptatita, de Aaprecia adevarata valoare artistica a celebrifatifor

SI

195

.straine, qi acestia ramaneau multumite si incantatetot odata, de modul cum erau primiti de ieseni

apreciati.Cine nu.si mai aduce oare aminte de entuziasmul

de nedescris cu care a fost primita in atatea ran-duri celebra Sarah Bernard, sau Rossi, Adelina;Pati, Mounet, Sully etc. etc !

Iasul nu-si perduse Inca traditia de centru inte..1ectual si cultural al tarsi, cu toate cä multi dintmarii nostri intelectuali se strarnutara in Capitals.

Vreau si at*, tusk cä Iasul, cu toata faimalui literara, totusi, in ce priveste literatura dramaticssta destul de slab. Exceptie, bine'nteles de VasileAlexandri, ale carui opere teatrale au fost primelecari au ocupat decenil intregi scena teatrului iesanprecum si a celorlalte teatre din Cara.

In afara de piesele bardului de la Mirceqti, Iasul-nu se poate fall cu autori dramatici.

Traducerile ocupau un loc de frunte in reper.torul teatrului, dar aceste traduced, in afara de-cateva, foarte putine, erau cat se poate de slabe,-eaci aces cari traduceau nu aveau pregatirea nece.sara pentru a corespunde terintelor literare.

Mai tarziu tncepura sa apara qi traduced mai-bine facute, dar totusi nu se putea spune ca seajunsese Inteo faza multumitoare.

Ceea ce lipsea unel traduced bune, tra inlocuit,schimb, prin jocul admirabil al actorilor noqtri.

i

in

196

Unii dintre actori se ocupau qi cu traducerile. adiferite piese straine, cele mai multe din acestea

tnsa, de o valoare artistica §i literara prowblematica,

Cu tot talentul, uria chiar, daca se poate zicerin ceea ce privea jocul pe scena a actorilor nowirdaqii n'aveau, insa, cultura necesara. Ei, nu cautausä citeasca, sa se cultive. Se multumeau numai satinterpreteze rolurife, dar interpretau admirabil.

Erau con$tiinciqi, cautau sa priceapa ceea cejucau, erau harnici qi nelacomi dupa caOguri mawteriale.

Actorul de atunci se considera nu ca un slujbaq.salariat, ateptand sa se sfarqasca cat mai repedeluna pentru 4 incasa leafa, ci ca un adevaratapostol al neamului, contribuind cu toate darurilece -I Inzestrase Dumnezeu, ca sä fie de folds sowcietatii qi sä ridice arta dramatics la inaltimea cei se cuvinea.

Actorul pe atunci nu se revolta contra Directiwunei ca nu i se da cutare on cutare rob el primeasa joace rolul ce i se dadea, chiar daca n'aveacine ce insemnatate in pies.A.

De cate on Costache Balanescu, Neculai Luchfan,.Galino §i altii din generatia lor, nu apareau pescena de cat in niqte roluri mici, §i cu toate awcestea jocul for era la inaltimea chiar a celui maiputernic rob.

fiind,

§tie

,

197

Artistul adevarat, talentul superior, once rol arLuca pe scen5, fie cat de neinsemnat, tl interpre.teaza cu aceiasi dragoste, cu aceiasi tncredere simai cu seams cu constiinta tmpacata ca-si facedatoria asa cum trebuie sa si.o faca un bun artist,ca si cum ar interpreta un rol mare, un rol in-semnat.

De cate on un Balanescu, care a fost un frun--tas intre fruntasii actori de pe vremea lui, nu a.parea pe scen5 to roluri cu totul netnsemnate,prin chipul cum stia sa-I interpreteze, atragea a.-tentia publicului care -I rasplatea cu nesfarsite a.plauze, pe cand actorul care juca rolul principal,de era un actor putin talentat, ramanea cu totulIn umbra.

Astfel se petrecea faptul si cu ceilalti marl ar.tisti ai nostri.

Origorle Manolescu ¢1 Aristitza RomanescuPe langa artistii cari formau Societatea Drama-

tics a Teatrului National si care jucau tntreagastagiune, se mai abateau prin Iasi si alti actori deprin celelaite teatre din tars.

.Astfel, in primul loc trebue sa mentionam pemarii Grigorie Manolescu si Aristitza Romanescq,pe care not iesenil eram deprinsi pe atunci sa.iconsideram ca facand parte direct din teatrul nostru.

Inteadevar, Grigorie Manolescu si Aristitza Ro.rmanes.cu veniau regulat la Iasi si jucau cand cu

dat

198

ate vre-o trupa injghebata de ei, cand cu actoriiiNicaeri nu se simtiau el mai in casa for de-

cat . la Iasi. Iubiau din toata inima Capitala Mol.-dovei, cad publicul iesan stia sa-i aprecieze §i le-dadea tot concursul ce-I meritau acesti doi ce.lebri artisti.

Repertorul for se compunea in cea mai mare-parte din piese clasice, §i in special piesefe lui Sha-kespeare au fost interpretate de el, cei dintai din"-tre actorii romani.

In Hamlet, Romeo si Julieta, Macbeth, Othelo,etc., qi Grigore Manolescu si Aristitza Romanescuaduceau o nota noa prin o interpeetare cu totuboriginala.

De atunci nimeni pana astazi nu s'au putut ri-dica la inaltimea jocului tor, exceptand bine'ntelespe D-na Aglaia Pruteanu si regretatul State Dra.-gomir, cari mai tarziu, au adus si ei o nota noug.in teatrul nostru, qi despre care vom vorbimai la vale.

Manolescu qi Romaneasca de qi fusesera socie--tari ai Teatrului National din Capitala tariff, n'auputut trai multa vreme acolo din cauza multorneajunsuri ce Ii se faceau, pentru ca mediocrifatile-nu.i puteau suporta alaturi de ele. De aceea aufost nevoiti ca mai toata viata for artistica sa ca.1inde prin diferite orase ale Orii, &and reprezentatit"

ie*eni.

putin:

199

c'un repertor format din piese vestite si pe carenu on pine putea sä le joace.

In Iasi, !ma, o repet, tsi Oseau dansii in totde-auna locul unde se simtiau ca la el acasa.

De si n'au facut oficial parte din teatrul nostru,not iesenii, acei cari i -am cunoscut si vazut peamandoi jucand de nenumArate ori, ii reven-dic5m cu drept cuvant ca Wand parte dintre ar-tistii teatrului National din a doua Capita la a Orli.

Atat de mult ce iubiau dansii Iasii, se poate vedeadupa urmAtorul fapt : ani tndelungati, Grigorie Ma-nolescu si Aristitza Romanescu petreceau in totde-auna Pastile la not cu care ocazie dadea si re.,prezentatii.

i unul si altul nu se bizuiau numai pe talentuf'or, ei cautau sä se cultive tot mai mult, cetindmereu si studiind cu patima tot ce se atingea dearta dramatics. Dupa Mate! Millo, singurii actoriculti si in curent cu tot ce se petrecea pe taramulscenic au fost dansii.

i Manolescu si Aristitza Romanescu nu abor.dau un rot principal, pans mai intai nu -1 studiauvreme indelungata, cautand sä patrunda cat maimult spiritul autorului piesei, si sa caute a redaapoi personajul ce-I jucau in adevarata interpretarea rolului. De aceia reusiau ei in tot de-auna, caciatunci cand se aratau pe scena, ni se pareau nouacelor cari-i priveam, ca erau cu desavarsire in-

200

dentificati cu personajuI ceml interpretau, si astfeladmiratia publicului devenia din ce in ce mai mare,asa ca, dupa reprezentatie ierau dusi in triumfpana acasa.

Nici ()data Iasul n'a vazut triumfuri mai mari caacelea ale lui Manolescu si Romaneasca.

Jocurile for erau originate, ei nu cautau sä imi.teze pe cutare on cutare artist celebru.

Cand interpretau un rot i1 interpretau dupa con.ceptia for proprie, In urma unei indelungate stu.dieri, si a piesei to general, si a personajului ce-Ijucau. Fie care intonatie, fie care gest sau mis.care isi aveau rostul for si nu puteau fi redate decat asa cum be tntelegeau ei ca trebuiesc redate.

Din nefericire pentru teatru, Grigorie Manolescus'a stins din viata prea tanar, la vrasta abia de 33ani, si cu toate acestea a fost, Impreuna cu MateiMillo, cea mai !mita expresie actoriceasca a tea-,trului romanesc.

0 0

Tot In aceasta perioada apar la Iasi cate-va ta.lente remarcabile.

Mai tntai D-na Aglaia Pruteanu despre a careactivitate teatrala iesenii isi amintesc de sigur, sldespre care vom vorbi mai jos, precum si despreMihai Popovici Junior, astazi... Senior.

Apoi, mai tarziu ceva tncep a se remarca

201

nerii de atunci : Petru Liciu, State Dragomir, C. B.Pend, Petru Sturdza-Doria §i D-ra Maria Maxim.

Acestia de si urmau la Conservator Ia clasa dedeclamatie, atrasera atentia publicului Inca de Iaproductiile ce aveau loc de doua on pe an.

Petru Liciu se manifestase fiind elev Ia Con.,servator ca un talent remarcabil In comedie sI ma-rele Galino profesorul de declamatie ti preziceaun succes stralucit si nu s'a tnselat.

Intr'adevar Liciu ramane unul din cei mai marl.artisti ai Orli. Sfarsind Conservatorul din Iasi,-dansut se duce la Bucuresti si intra In Teatrul Na-tional de acolo, devenind curand un fruntas.

La Iasi, Liciu de si a stat putin Limp, totusi alasat urme care nu se pot sterge. Talent extract,"dinar, dansul ne aminteste de marele Matei Milk,jucand repertorul acestuia In chip stralucit. Sepoate spune ca" Petru Liciu a fost demnul si sin-,

gurul urmas al batranului Milk.Astazi nu avem pe nimeni care sä-I pan' in..

Iocui cu succes.Asemenea Petru Sturdza-Doria, e un artist de

mare valoare, un muncitor harnic care a cautat säse deosebeasca de ceilalti artisti prin modul cumIntelegea sä interpreteze rolurile. Elev si el al ma-,relui Galino, a Invatat de Ia acesta inulte lucruritune, dar tsi pastra in tot de -auna originditatea

202

si prin aceasta a ajuns mai tarziu, chiar inainte de-a se stramuta Ia Bucuresti, un fruntas al scenei.

Avand o cultura solids, o putere de munca ui--mitoare si dotat cu inteligenta, Petru Sturdza se-dezvolta pe zi ce trece, cautand sä se apropie catmai mutt de reajitate, cad pentru el a ti actor M'rseamna nu a maimutari pe scena, ci a reda tntoc-mai rolui, fara sa cauti, nici a-I face ridicol, nici

imita dupa altii, on cat ar fi acestia de marlartisti. P. Sturdza tsi pastreaza personalitatea In totce joaca et cauta sa fie original, dand personajuluice-I joaca, o justa interpretare, tinand seams detoate imprejurarile In care se petrece actiunea,precum si partea sufleteasca a personajului ce-Ireprezinta.

De aceea, Petru Sturdza a ajuns un mare artist.Am vorbit despre acesti doff marl actori ai neat.-

mului romanesc, pentru eft' pe not iesenii ne inte--reseaza in primul rand, din cauza ca dansii, sant-tnainte 'toate bastinasi din Capitala Moldoveisi cariera for artistica $ 'au tncepufro tot aici la noi.

Ne mandrim ca dansii au ajuns pe prima scenddin Capitala tarn, fruntasi admirati de toata su-,flarea .romaneasca.

Din nenorocire, Petru Liciu s'a stins din viatatocmai la varsta Ia care ajunsese la apogeu, lasancLun gol care nu se va putea umplea cu usurinta.

Petru Sturdza, de si retras, mi se pare, din Teatrul

a-I

,,

de

203

National din Bucure0i, continua inca sä joace, .

spre norocul scenei multumirea generals.Nu putem trece cu vederea nici pe D-ra Maria

Maxim. pe atunci tanara eleva a Conservatorului,un talent real §i care ar fi ajuns cu siguranta ostea a scenei noastre, daca ar fi continuat carierateatrala.

Pacat ca a parasit teatrul. Dupa cum se prezentaatunci, abia eleva, arata o deosebita aplicaredragoste pentru scena. Eleva a lui Galino, acestati prezicea un succes stralucit, dar care din nefericirenu s'a putut realiza fiindca a parasit teatrul Joartecurand.

State PragomirSi acum sa trecem Ia State Dragomir, artistul

care aproape trei decenii a cinstit scena teatruluidin Iasi.

Ca §i ceilalti mai sus amintiti, State Dragomira fost un talent deosebit, manifestandu-se Inca din:copilarie aproape, ca un viitor mare artist.

Nascut pe pamantul Basarabiei, Dragomir vine-de tanar in Iasi, uncle urmeaza Ia Liceul Nationaliar In ultimii dos ani de scoala se Inscrie qi laConservator Ia clasa de declamatie a lui Galino,avand de colegi pe C. B. Penel, Petru Liciu, PetruSturdza 0 D-ra Maria Maxim, formand o seriede elevi cum n'a mai existat de atunci Incoace.

Ceea ce se remarca, Inca de Ia Inceput la State-

$i

si

204

Dragomir a fost, in primul rand, o extraordinaryputere de munca dorinta neintrerupta de a secultiva.

Sfarsind Liceul se inscrie Ia Facultatea juridica,.4:Tar peste un an o paraseste in urma unui incidentdespre care voiu aminti mai jos, si trece IaFacultatea de Litere devenind unul din cei mai-straluciti studenti. In acel timp continua si cursurile-clasei de declamatie.

Incidentul despre care pomenesc e urmatorul :Se daduse o rebrezentatie in Sala Sidoli, in care

Dragomir juca rolul unui avocat. Dansul, pentrua face de sigur mai mutt efect, se dighizeaza in.-tocmai ca neuitatul om de stat si mare avocatChita Marzescu, cari Ia acea reprezentatie 1uaseparte cu familia intro 1oja.

La un moment dat apare pe scena Dragomir.avand poza tntocmai ca Marzescu, vorbind putin pelw

tic ca dansul. Tunete de aplauze in sa15. Marzescu,departe de a se supara, aplauda dansul. Unuldin copiii lui Ghita Marzescu. un baietel de vre -ocinci case ani, incepe a striga : cIaca tata ! iacarata !..

Sala izbucneste din nou in aplauze furtunoase.Succesul piesei a fost desevarsit.

Peste vre -o doua zile Dragomir era Ia Cursulde Drept Civil predat de Ghita Marzescu. Acesta,

si

1i

205

foarte calm, fara absolut nici o intentie de rezbusnare, intreaba (One ma rog e D1 Dragomir

Eu, respunde studentul State- Dragomir,Am voit sä te cunosc ai un talent mare §i

de sigur daca vei continua cu teatrul ai sa ajungrun artist de seams. Eu te felicitez.

Si zicand aceste cuvinte, profesorul iii continua,prelegerea, fara sa pard catu§i de putin suparat.

Din acea zi, Dragomir n'a mai dat pe la Facuktatea de Drept §i s'a inscris la Litere, Dupa catvaftimp intalnindu-I pe Dragomir, it intreaba Mar..zescu De ce nu vii lea cursuri tinere ? Crezipoate ca m'am suparat ? Din contra, mi-ai facutmare placere, mai cu seams ca ai talent §i potisa ajungi artist bun.

Totuqi Dragomir parasise pentru tot de-aunaDreptul,

Acest neinsemnat incident l'a facut pe mareleartist de mai tarziu, sä se consacre, dupd celuat licenta in Istorie Filosofie, cu totul cariereiartistice qi profesoratului ocupand catedra de Filosofie de la Liceul National,

State Dragomir, dupd cum spun mai sus putin,era de-o putere de munca de neinchipuit.

Inzestrat §i cu o inteligenta superioara, dansulcauta sä patrunda cat mai mult in tainile arteidramatise,

Pentru dansul,. ca. §1 pentru marii artiqti, nu era.

: ?,

,

:

cr

§i,.agi

206

de ajuns sa tnvete pe de rost rolul si sa4I rosteascapapagaliceste ca cea mai mare parte dintre actori iel cauta sa patrunda in toate amanuntimile rolulce-I juca studiinduI zi $i noapte, cetind mereu siexercitandu-se nefntrerupt, asa ca atunci and apareape scena, era stapan desevarsit pe toata actiuneace o desfasura interpretand rolul.

De si fizicul lasa putin de dorit, totusi aceastalacuna era inlocuita prin chipul cum stia sa se produca pe scena.

Inca de pe cand urma cursurile scoalei de de.clamatie, Dragomir tsi faurise planuI .unei activi,-tat' artistice cari mai tirziu si-I realizase aproapeIn totul.

Primul lui gand a fost ca sadsi alcatuiasca unrepertor serios, cautand sa rupa cu trecutul yea'

chiului repertor compus In cea mai mare parte dinmelodrame si piese lark' valoare, nicis literati, niciartistica.

Dansul abordeaza, Inca de pe cand abia ince.puse cariera actoriceasta, roluri marl si grele pecare papa atunci le jucase neuitatd1 Origorie Ma.-nolescu.

Indrazneala aceasta a uimit multa fume Ia tn.,ceput, and Dragomir anutit'ase ca va juca rolullui Hamlet.

Publicul iesan, if cunostea de altfel de pe camtanatut artist era ffica elev Ia Conservator, si-4 a.

207

precia foarte mult de pe aturici, asa ca in ziva a.-nuntatk sala teatrului gemea de fume.

Pans atunci rolul Id Hamlet fusese jucat Ia notin tark dintre artistii roman, numai de GrigorieManolescu, care.' &Muse o interpretare cu tomIoriginals si-I jucase admirabil, asa c5 publicuf nos.tru, cu toat5 dragostea si admiratia ce-o aveapentru Dragomir, nutria oare care scepticism pans

clipa cand tanarul artist apare pe scena.De Ia primii pasi facuti pe scen5 si de la pri.

mele vorbe, sala intreaga -care era archiplink seconvinge cs tntr'adev5r are mainte un mare artistsi nu s'a tnselat.

Dragomir reusise sa redeie un Hamlet dupa onou5 conceptiune, autand sä se identifice catmai adanc cu personajul Iui Shakespeare, pe carede altfel i1 studiase cati-va ani si cetise tot ce sescrisese pans atunci despre Hamlet si interpretareafui. Dansul vAzuse jucand si pe celebritAtiie euro.pene in acest rot Vazuse si admirase pe MounetSully si pe Rossi, admirabifii interpreti geniali.

Succesul obtinut Ia prima reprezentatie cu Ham-let a fost colosal, publicul rasplatindu.l cu ovati.uni si aplause nesfarsite, tncurajand astfel pe ta.arul artist, caruia acum i se deschidea cu ade.varat un larg drum artistic.

Dragomit, tusk ca marii artisti, nu se multu.meste cu succesul relmirtat. El tot era convins c5

in

208

mai are mult Inca de studiat 'Ana cand sä redeie--un Hamlet cu desavarsire dupa conceptia lui pro-,prie. hi era singur profesor si critic. Presa iesanInu mai contenea cu laudele, dar ele nu-I ingam.fau de loc pe artist ; be primea cu oare care ra-cea15, cad isi dadea seama perfect ca aceste la-ude sant mai mult o Incurajare. De aceea continuaa studia inainte si din ce in ce cauta sä se a-propie tot mai mult de adevarata interpretare, incat dupa cativa ani ajunge sa creeze acest rotdupa propriile Iui vederi.

Am inzistat asupra acestui punct din cariera at..tistica a Iui Dragomir, pentru ca el pune in evi-denta pe de -o parte dragostea nemarginita ce-navea pentru Teatru, iar pe de alts parte, consti-inta deplina ca prin munca serioasa, prin studieresi bunk' vointa se poate ajunge *ca sa-ti vezi rea-,lizat idealul, chiar daca ai de luptat une on cutalentul care nu se arata de.odata Ia inaltimea Iacare socotesti ca to poti ridica cu uwrinta.

Ceea ce lipsea inteu cat-va lui Dragomir, catalent, el ajunsese sa inlocuiasca prin munca sistudiu neintrerupt.

i aceasta este iarasi un mare merit.()data pasind cu piciorul drept pe scena, suc,,,

cesele incep sa-i surada din zi in zi, cu toate capeste. cativa ani unii chiar din aceia care-I laudase--la inceput qi-I consacrase de artist desevarsit, cautalr

209

acum sa -1 micsureze contestandu-i on ce talent,on ce merit artistic.

Aceasta campanie furibunda dusa contra mareluiDragomir, isi are origina in faptul ca dansul avoit sä fie in tot de-auna un bun roman si maicu seams un bun moldovan.

E de prisos, cred, sä inzist mai mutt asupraacestui fapt, el neavand din punctul de vedere ince priveste arta lui Dragomir, absolut nici o irrtportanta. De aceea trecem mai departe.

Am spus ca Dragomir incepuse sa-si alcatuiascaun repertor din cele mai bune piese, rupand astfelcu trecutul in care melodramele si bufonariile isiaveau intaitatea.

El se serveste, in primul rand, de marele reper-tor a lui Grigorie Manolescu care a fost cel dintaidintre toti actorii romani care s'a avantat cu atataelan si succes necontestat, in repertorul serios,clasic si modern.

Dragomir intrand in Teatrul National, incepe adeschide o era cu totul noua, radicandu-i prestigiulca pe vremurile neuitate ale lui Mil lo, Ga lino,Balanescu, Hasnas, Luchian, Arceleanu. Deosebireaconsta numai in repertor, cad in afara de Gal linosi Hasnas, cari jucau tragedii si drame clasice, toticeilalti se distingeau in comedie.

Cu Dragomir, insa, lucrurile se schimba aproapecu totul. Dansul intocmeste un nou repertor, dupa

14

210

cum am mai spus, scotand vechile piese fara va-loare, cum erau buns oars melodramele st dando atentiune deosebita pieselor originate bune rowmanesti, si in special teatrului lui Alexandri siCaragiale in primul rand.

Astfel alcatuit repertorul, pentru care a avut deluptat din greu cu mentalitatea catorva actori cannu voiau cu nici un chip sa se desparta de ye-,chiturile teatrale, publicul iesan incepe sa guste cuadevarat teatrul.

Dragomir pe langa Hamlet, mai joaca in Mac-beth, Otello si Romeo si Julietta.

In aceasta din urrna piesa, de si juca cat sepoate de constiincios, dand o interpretare admirabilarolului, totusi, trebuie sa fim drepti si sa spunemadevarul : nu -1 ajuta fizicul cu toata stradania ceo punea dansul pentru a fi la inditime.

Cu toate aceste, Dragomir era bine si nici unactor din Iasi care a incercat sa joace apoi peRomeo, n'a putut nu sa-1 intreaca, dar nici sa-Iajunga macar pe departe.

sá nu se uite ca acei actori cart se avan-tasera sä joace acest rol, aveau fizicul care cores-pundea rolului. Lipsea insa priceperea, lipsea caliwtatile care se cer unui bun artist.

In Ovidiu si Fantana Blanduziei, cele doua pieseclasice ale lui Vasile Alexandri, Dragomir a avutcreatiuni splendide.

$i

211

Asemenea si in piesele lui Victor Hugo, Do-,stoievschi, Turghenef, Schiller, etc. etc, dansul aramas neintrecut papa astazi.

Inca un merit mare a lui Dragomir a fost acela-cum stia sä reciteze versurile. In aceasta privintaera desevarsit si putea Linea piept on carui artistcelebru din strainatate.

Cine mai putea recita ca dansul satirile lui E.minescu!

Dragomir s'a mai distins pe langa frumoasa luicariera actoriceasca ca profesor al clasei dedeclamatie la Conservator, ocupand catedra mareluiGatlin°.

In aceasta calitate dansul a fost un demn urmasal maistrului seu, $i sub conducerea lui, clasa dedeclamatie se releva prin cateva elemente de va-Iloare.

State Dragomir a fost un mare actor, a fostun indragostit de arta, un muncitor de-o harniciede neinchipuit, a mai fost si un bun roman.

Amintirea lui nu se poate uita usor. Rapusinainte de vreme; tocmai in plina maturitate candputea sa fie de fobs Inca mutt timp pentru scena.El a fost o figura frumoasa si bogata in calitatimatte a batranei Capitale a Moldovei.

Nu se poate trece cu vederea nici peste tanaruf-de acum vre-o trei zeci si cinci de ani si mai

si

212

bine, Mihai Popovici cunoscut pe atunci sub numele-de Junior pentru a se deosebi de batranul actorMihai Popovici.

Popovici-Junior, astazi el a ajuns Senior, ainterpretat in deosebi rolurile de amorez, tnzestratfiind pentru aceasta cu fizic si cu voace, ceea ce-a facut sa devina, de multe ori, aproape un in-,

dispensabil scenei iesene.Constiincios si harnic, el iubia teatru mai presus-

de ori ce / se simtia atras catra scen5 pe care aonorat-o ani indelungati, simtindu-se tot de-aunatanar si gata ori cand a juca pe amorezul.

In Romeo, mai ales, a avut o reusita destul demultumitoare, cad stia sä apara pe scena In toatam5retia rolului, interpretandu-I corect si simpaticfara a cauta sa afecteze.

Asemenea s'a distins In cFantana Blanduzieb>,a Ovidiu», in Razvan si Vidra si mai cu seamsin repertorul modern, In care, trnpreuna cu Con-stantin lonescu au avut admirabile creatiuni.

Mitre Constantinescu, a fost si el un puternictalent si mai ales In piesele noastre cu caracternational, a fost netntrecut.

De la moartea lui, nu mai avem pe nimeni inteatrul iesan, care sa-I poata tnlocui. Incercarileunora din tinerii actori, de a juca asemenea roluri,cu parere de reu trebuie s'o spunem, n'au reusitaproape de loc, in afara de Vasile Boldescu care

213

claca ar fi mai harnic s'ar putea mentine si astaziTepertorul lui Vasile Alexandri, cu piesele salenationale.

Un bun artist si care de vre -o doua deceniiaproape se mentine la in5Itimea ce i-o d5 un talentreal si apreciat mult de public, e Radu Dimitrescu,care cand paseste pe scena, vezi ca ai inaintea.ochilor un actor de rasa, care-si (15 seams perfectde ce inseamna teatru, de ce inseamna arta. Despreacesta vom vorbi mai pe larg in Partea II-a.

Aceste spuse cred ca e de prisos a inzista maimult asupra actorilor nostri, lara a nu pomeni side V lad Cuzinschi si Dana Verona Cuzinschi,doi din cei mai apreciati actori can pe vremuris'au facut intreaga datorie relevandu-se in totde-auna prin o justa interpretare a numeroaselorroluri pe care le-au jucat cu mult succes facandune on adevarate creatiuni.

acum sa incheiem acest capitol, cu cea maimare artists pe care a avut-o vre-odata TeatrulNationa din Iasi, D-na

Aglaia PrutoetnuA vorbi despre aceasta artists, inseamna a face

istoria Teatrului nostru National de acum patruzeci de ani si pans astazi.

Ne vom m5rgini insg, la cateva cuvinte numai,pentru ca altfel ar trebui sa facem un adevaratstudiu, de oare ce e prea mare personalitatea ar-

Si

:

214

tistica a acestei femei, si intentia noastra este de-a vorbi, dupa cum se constata din lucrarea de-fats, in mod sumar, despre miscarea culturala sisocials a Iasului in restimpul acestor patru zeci deani din urma.

D-na Aglaia Pruteanu este inainte de toate,personificarea desevarsita a actorului.

Talent extraordinar, inteligenta vie, culture adanca,de-o frumuseta rapitoare, Dumnezeu par'ca anumea creiat-o, dupa cum am spus si alts data, pentrua fi o mare s: desevarsita artists.

Numai acei can au vazut-o jucand pot sa-sideie sea ma de superioritatea acestei ilustre artistenu numai a Iasului, dar a tarii tntregi.

Nenorocirea, poate, a fost ca dansa n'a cautatsä se instraineze de orasul pe care l'a iubit si4iubeste cu o adanca pasiune, sl sa se duce prinalte parti, unde de sigur succesele i-ar fi adus peTanga gloria artistica si o recompense materials carear fi pus-o la adapost de on ce griji.

D-na Aglaia Pruteanu s'a multumit sa ramanala Iasi si desvaluie pe scena Teatrului nostruNational superbele-i aptitudini artistice care aconsacrat-o de cea mai stralucita actrita, alaturide mult regretata Aristitza Romanescu, a neamuluiromanesc.

Numerosul repertor pe care l'a interpretat fn

cursul atator ani, creatiunile atator roluri si chiput

sA-'0

215

in care -si manifesta marile ei calit5ti pe scen5,sant o dovada si mai mult c5 teatrul iesan, putea-sa rivalizeze cu multe din principalele teatre depeste hotare.

Cand aparea pe scena, Dana Pruteanu pareaea o st5paneste cu totul si toti cei din jurul eipar'ca nu mai existau. Privirile si atentia spec--tatorilor erau concentrate numai asupra ei,

Dansa, nu era ca multe din celelalte artiste caresä se multumeasca ca stie rolul perfect pe de rostsi sa-I repete papagaliceste, far-- sd-si deie seamsde toate nuantele in rostire si de starea sufleteasc5a personajului ce-I interpreta.

Cultura ei aleasa si sistematica dublata prin ointeligent5 si bun simt neas5muite, apoi, fizicul eide-o proportionalitate admirabil5, ca si simpatia ceradia din intreaga ei aIura cu care se prezenta, iidadeau acea martialitate ce numai o artists deseavarsit5 o poate avea.

In marele repertor clasic ca si in cel modern,precum si in cel romanesc, &Ansa nu facea nici odeosebire. Ea stia numai si joace, facand din rol,chiar daca era neinsemnat, o creatiune proprie, in--tunecand cu total pe acei cari jucau rolul principaldin pies --.

Avand norocul sa aiba colegi si colege o pleiadade actori buni si constiinciosi, o generatie din careasfazi n'a mai ramas aproape nimeni, Dana Pru-

216

teanu ridica prestigiul teatrului moldovenesc dandui o aoreola stralucita,

Totul cauta par'ca sa se 'ntreaca In aceasta_artists : talent, frumusete, dictiune, simpatie, lute..ligenta, bun slim toate in sfarsit, toate marile daruricu care poate fi inzestrata o fiinta omeneasca stp,perioara.

Am avut si fn vremuri mai vechi actrite maricari au stralucit In epoca for, dar nici una nuse poate radica la tnaltimea artistica a D-nei A-glaia Pruteanu,

Nu sunt laude cele ce spun despre dansa, epurul adevar care nu poate fi nici °data Ia 1tidoiala pus.

A vorbi despre aceasta artists, ar tnsemna sase facia un studiu tntreg care ar cuprinde atateaamanunte incat ar fi peste putinta de a le reda Incateva pagini. Noi nu facem decat sa ne marginimnumai Ia niste palide aprecieri despre personalitateaartistica a acestei netntrecute stele a scenei romanesti.

00

Am uitat sa amintesc despre un mare artist atnostru, despre Pekea S. Alexandrescu care a avuto mare inraurire asupra miscarei teatrale si maicu seams asupra raspandirei graiului romanesc Inprovinciile noastre de sub dominatiunea strains,

217

!Ana acum zece ani, cand au revenit din nou lapatria mums.

Pekea S. Alexandrescu, a fost tnainte de toateun excelent artist pe care natura tl inzestrase cufrumoase calitati.

El, insa, are un mare merit, acela ca vreme deciteva decenii, dinsul, to vacantie, dupa inchi-,derea stagiunei, isi injgheba cite o trupa cu carecolinda apoi prin Bucovina si Basarabia mai ales,dind reprezentatii cu piese nationale romanesti,mentinind astfel graiul moldovenesc In provinciilesubjugate.

La aceste reprezentatii veneau romanii in masa,pentru a vedea jucind actorii din regat si ascultamuzica noastra nationals.

Acest fapt face ca numele lui Pekea S. Ale--xandrescu si nu se uite nici °data, el fiind unuldin modestii sustinatori ai graiului nostru In popu-latia romineasca de peste Prut mai cu seams.

PARTEA II-a

In drum spre marile reforme

In timp ce ,,Evenimentuf» devenise organul de-publicitate at partidului Conservator, Liberalii nermai avand un ziar cari sa-i sustin5, fac sä apar5«Propaganda» sub conducerea Iui Gh. Marzescucare era si presedintele clubului National Liberaldin Iasi.

Raki Vasiliu ca director at ziarului, tmpreuna cuMihai Codreanu, C, A. Teodor, Gheorghe Sta-matopol, subsemnatul, si cati-va tineri incepatoriintr'ale ziaristicei, duc o campanie destul de in--darjita contra <<Evenimentului» si a partidului con-.servator care atunci se gasea In opozitie.

La acest ziar mai colaborau cu mult succesEugen Herovanu, regretatul Dr. Lambrior si Haxprecum si cativa membri ai clubului, intre careIn primul rand putem aminti pe neuitatul NicuGane si jovialuI Chita Sandulescu.

Dar acela care dadea adevarata viata ziarului afost Gheorghe Marzescu.

Desi nu scria regulat, totusi dansul prin arti-

Z19

cole1e sale pe care le publica din cand in cand incoloanele «Propagandei., cu toate ca nu le iscalea,erau imediat relevate de intreaga press din Capi-tals.

Mi -aduc aminte de un frumos articol intitulatDe la mdnie aiderea, care incepea cu fraza :Dulcii nostri confrati de Ia Drapelul ac um disi-dentii din jurul Et-lui P. S. Aurelian etc. etc... incare era vorba de foasta disidenta liberals de pe a-tunci, cunoscuta sub numele de cDrapelisti», infruntea careia se aflau P. S. Aurelian, Emil Cos-tinescu, Delavrancea, Em. Porumbaru etc.

Acest articol a avut un rasunet colosal si a fostcomentat de ziarele din Bucuresti cate-va zile in sir.

In Iasi nu erau Drapelisti, de si unii din membriiClubului Liberal simpatizau oare cum cu dansii,dar nu recunosteau nici unul disidenta.

Gheorghe Marzescu, a fost, dupa cum spun, a-cela care dadea viata ziarului «Propaganda.. Dan-.sul, de si scria rar, totusi nu inceta de loc ca sase intereseze in deaproape, dand directiva.

Raki, cu toate ca era directorul ziarului, de si

era un vechiu si bun gatetar, nu se prea interesade ziar, ocupandu-se mai mult de politica clubului.Dansul, se plictisise, de sigur, de viata gazetareascape care o dusese Ia «Evenimentub, unde.si des.-

valuise toat5 puterea lui de munca. Parea un obosit.In "afara de articolele lui Gheorghe Marzescu si

220

ale Iui Nicu Gane, «Propaganda» n'a marcat a--proape nimic. A fost un ziar, in ceea ce privestepartea pur jurnalisticA demi de slab, c5ci nu maiera nimeni care sa se ocupe zilnic in mod seriossi sa-I indrume prin entuziasm cum fusesenimentul, sub directa conducere a Iui Scortescu.

Ceea ce se poate spline in bine de .Propa-ganda, e numai partea literara, inteatata, c5 incoloanele ei a publicat mult apreciatul si distinsulnostru poiet, Mihai Codreanu, in admirabila ver-siune romaneasca, celebra drama a Iui Richepin,.Martira), si «Princesa indepartata..

De asemenea nu pot trece cu vederea nici par-tea satirica cu care D -rul Lambrior si Hax cola -borau in coloanele .Propagandei», de si nu faceauparte din partidul National-Liberal, dansii ramanand personal credinciosi Iui Gh. Panu.

Din partea tor era mai mult un sport gazetaresc,cad gasisera in acest jurnal locul unde-si puteauarunca in libertate sagetile la adresa Conservato-rilor, ceea ce de altfel convenia si liberalilor, cutoate ca acesti doi colaboratori ai Propagandei ur-masera pe Panu, seful lor, in noua Iui orientarepolitica conservatoare.

Propaganda n'a aparut de cat un an si a dis.,parut, din cauza unor oare care neinteiegeri insinul partidului liberal din Iasi, pana cand is pre-sidentia clubului Petru Poni; iar batranul Gheorghe

,Eve0

221

Marzescu, ramane izolat aproape complect, ceewce face ca sa fie considerat ca plecat din partid.

Gh. Marzescu duce atunci o campanie contradirectivei partidului liberal, prin coloanele unuiziar saptamanal (cPrietenul Poporilluil scos de D -1Gh. Butman, fost tipograf, un devotat credin-dos al marelui barbat politic.

E foarte interesanta aceasta campanie, cad fabaza ei nu era dumania, nu era razbunarea, cidin contra, batranul Marzescu cauta sa lamurea-ca greFlile pe care le credea dansul ca le savar-.mte partidul Liberal.

In lamuririle sale, el a mers pang a pune indiscutie persoana Regelui Carol ceea ce l'a inde-partat mai mult de partidul Liberal.

Cu toate acestea Gheorghe Marzescu a fost unliberal convins §i nimeni §i nimic pe fume nu l'arfi putut intoarce din cafe.

Ceea ce l'a facut insa, sa fie considerat de altiica retras din partid, a fost, de sigur, puternica luipersonalitate, independenta caracterului parereace o avea de a fi condus altfel partidul, ceea cenu putea sa convina multora.

El s'a considerat pans in ultima clips a vietii caliberal, gi pentru ca a fost prea bun liberal, deaceia a avut sä indure atatea neplaceri.

Astazi nimeni nu mai Indrazne4te de a banuicatu0 de putin sinceritatea buna lui credinta ceqi

pi

si

pi

222

a manifestat-o in totdea -una fata de partidul pecare l'a servit toata viata, cu riscul de a0 peri.clita situatia Iui politica, cum s'a 0 intarnpiat,

Gh. Marzescu a fost Si va fi pentru partidulNational-Liberal una din cele mai stralucite gloriiale sale.

N. B. Vom continua mai departe in volumul.al II-lea care va apare in curand de sub press.

Rugam tot odata pe cititor sa bine voiasca aindrepta singur grqelile de tipar ce se vor gasi-strecurate fara voia noastra.

TABLA DE MATERII

Pag.

Introducerea . .Prime le manifestari: Aripa necunoscutului

Clubul socialistPartidele politice : Conservatorii, Liberalii 0

71112

Socialistii . . , 16Bata* . . 17Propaganda electorala . 18Cumpararea constiintilor. 18Intrunirile Contradictorii. .

lavl oratj al culturei : Convorbirile Literare",Contemporanulm . .

19

22Conferintele de la Universitate. . 23

PartiduljRadical: Gheorghe Panu leful partidului 270 afinitate fericita . 30Cartelurile . . . 32

Cum petreceau politicianii : Bolta Rece. 35Tinerimea la Bolta Rece . . 39Epigramele lui Petru Fintanaru. 42Vasile Gheorghian, Budusea . 49

Press ie*and . 55Evenimentul". . . 61Apogeul Evenimentului : Sirius, St. R.

Scriban, Max-Dan, Belcescu. 64Gh A. Scortescu . . 70Caragiale colaborator la Evenimentul 74Atli colaboratori : Stroja.Flischi. . 75Urmasul lui Sirius . Raki 77St. 0. losif la Evenimentul 79Virgil N. Cisrnan 82Neculai Beldiceanu (tats]) 84Steuerman-Rodion 87Al. Volanschi . . 89

.

.

.

.

224Pag.

Politica Iasului : Regimul de 12 ani a lui I. C. Bratianu . 9ZOpozitia Unita. . 93.Gheorghe Marzescu . 95Cum se ficeau alegerile . 100Pontajul . . 101In ziva de alegeri . 107Partidul Junimist P. Carp 110Tinerii Junimisti . 114Junimistii in alegeri . . 120D-1 lacob Negruti . 123Ion Creanga in alegeri. . 126Colaborarea Radical-Junimista . 128Miscarea antisemita D-1 A. C. Cuza. 131Ruptura intre Socialisti , . 138Intre Socialisti $i Liberali.D-1 C. Stere. 142Fuziunea radicalo-conservatoare. . 156Epoca lui Al. A. Badareu . 158

lasul litorar si artistic : Archiva". . 168Buletinul medicilor $i naturalistilor . . 177,Evenimentul" vandut Conservatorilor . 180Havas $i Spiru Prasin . . 180Epigonii" . 183Arta" . . . . . 185Pictura si Sculptura : C. D. Stahi, Em.

P. Bardasare, ilia Constantiu, TeodorBuicliu, Gh. Popovici, Octav Bancila,Me Burghelea, Sculptorul Tronescu . . 187

Teatrul $i literatura dramatics. . . 192Gr. Manolescu si Aristitza Romanescu . . 197State Dragomir . . , 203D-na Aglaia Pruteanu . . 213

Partea Il -a : In drum spre marele reforme. . 218

PRETUL 80 LEI.