Ion Creangă Şi Opera Pornografică
5
Ion Creangă şi opera pornografică: cum a apărut „Povestea poveştilor” şi cine a publicat măscările „popii”, scrise doar pentru chefurile secrete de la Junimea În plin secol XIX, un secol al pudorii, Ion Creangă scria primele poveşti pornografice păstrate în literatura română. Citite şi comandate de scriitorii ieşeni la chiolhanurile organizate de Junimişti, poveştile pline de „măscări” ale ”popii” din Humuleşti au în spate o poveste interesantă despre revoltă şi descătuşare a limbajului. În ziua de 22 octombrie a anului 1876 se împlineau 13 ani de când funcţiona celebrul Cenaclu Literar ”Junimea” de la Iaşi, un adevărat cuib de genii literare. Ca în fiecare an, la ”aniversară”, junimiştii benchetuiau. În acea zi însă, în mod special, râsetele umpleau sălile unde petreceau scriitori moldoveni. Mihai Eminescu, Iacob Negruzii sau Vasile Pogor aproape se tăvăleau pe jos de râs. Prietenul lor, humuleşteanul Ion Creangă, îşi citea una dintre poveşti. Se numea ”Povestea lui Ionică cel prost” şi era plină de ”măscări”, scrisă cu limbajul ”buruienos” al ţăranului moldovean, fiind descris cu lux de amănunte momentul în care doi ţărani, Ionică şi Vasile, făceau sex cu o săteancă frumoasă, Catrina. Era un moment istoric pentru literatura română. Apăruse prima scriere pornografică cunoscută în limba română. Specialiştii în istoria literaturii spun că limbajul licenţios au fost prezent mereu în literatura universală. În literatura română, din ceea ce este cunoscut şi a rămas scris, exemplele de scriere cu conţinut pornografic sunt inexistente până în secolul al XIX lea. Cu toate acestea, etnografii şi specialiştii în literatură populară spun că, de fapt, existau de când lumea creaţii populare pline de ”măscări”, care circulau în variante orale şi povestite prin crâşmele satelor între bărbaţi. Primul care a aşternut pe hârtie şi a dat glas public, glumelor pornografice şi a limbajului ”dezlegat” din popor a fost Ion Creangă. Răspopitul din Humuleşti, veselul companion al lui Eminescu, a fost şi primul scriitor român care a dat tonul creaţiilor pornografice în literatura română. Scrierile pornografice la Creangă ”La Creangă este vorba despre doua texte cu limbaj licenţioas, primul scris în 1876, şi este vorba de ”Povestea lui Ionică cel prost”, şi al doilea în 1877, ”Povestea Poveştilor”. Sunt texte în care era prezent limbajul popular, fără perdea folosit în genere de ţăranii moldoveni”, spune Constantin Parascan, profesor doctor, specialist în literatură şi în opera lui Ion Creangă. În
-
Upload
argedeianira -
Category
Documents
-
view
230 -
download
5
Transcript of Ion Creangă Şi Opera Pornografică
Ion Creang i opera pornografic: cum a aprut Povestea povetilor i cine a publicat mscrile popii, scrise doar pentru chefurile secrete de la Junimea
n plin secol XIX, un secol al pudorii, Ion Creang scria primele poveti pornografice pstrate n literatura romn. Citite i comandate de scriitorii ieeni la chiolhanurile organizate de Junimiti, povetile pline de mscri ale popii din Humuleti au n spate o poveste interesant despre revolt i desctuare a limbajului.
n ziua de 22 octombrie a anului 1876 se mplineau 13 ani de cnd funciona celebrul Cenaclu Literar Junimea de la Iai, un adevrat cuib de genii literare. Ca n fiecare an, la aniversar, junimitii benchetuiau. n acea zi ns, n mod special, rsetele umpleau slile unde petreceau scriitori moldoveni. Mihai Eminescu, Iacob Negruzii sau Vasile Pogor aproape se tvleau pe jos de rs. Prietenul lor, humuleteanul Ion Creang, i citea una dintre poveti. Se numea Povestea lui Ionic cel prost i era plin de mscri, scris cu limbajul buruienos al ranului moldovean, fiind descris cu lux de amnunte momentul n care doi rani, Ionic i Vasile, fceau sex cu o steanc frumoas, Catrina.
Era un moment istoric pentru literatura romn. Apruse prima scriere pornografic cunoscut n limba romn. Specialitii n istoria literaturii spun c limbajul licenios au fost prezent mereu n literatura universal. n literatura romn, din ceea ce este cunoscut i a rmas scris, exemplele de scriere cu coninut pornografic sunt inexistente pn n secolul al XIX lea. Cu toate acestea, etnografii i specialitii n literatur popular spun c, de fapt, existau de cnd lumea creaii populare pline de mscri, care circulau n variante orale i povestite prin crmele satelor ntre brbai. Primul care a aternut pe hrtie i a dat glas public, glumelor pornografice i a limbajului dezlegat din popor a fost Ion Creang. Rspopitul din Humuleti, veselul companion al lui Eminescu, a fost i primul scriitor romn care a dat tonul creaiilor pornografice n literatura romn. Scrierile pornografice la Creang La Creang este vorba despre doua texte cu limbaj licenioas, primul scris n 1876, i este vorba de Povestea lui Ionic cel prost, i al doilea n 1877, Povestea Povetilor. Sunt texte n care era prezent limbajul popular, fr perdea folosit n genere de ranii moldoveni, spune Constantin Parascan, profesor doctor, specialist n literatur i n opera lui Ion Creang. n Ionic cel Prost, povestea unui tnr marginalizat dar nzestrat cu celebra iretenie din povetile romneti, descrie n cele mai mici detalii, actul sexual. Creang folosete pentru prima dat i zicale populare cu, coninut pornografic, care circulaser pn atunci doar prin viu-grai. Scoas-o vn ct o mn/Bortelit-n cpn/Strujit la rdcin/i cum o puse,/Cum se duse/Parc fu, pustiea, uns!. Practic, Creang, n aceast povestire, folosete multe expresii i cntecele populare cu limbaj licenios. Acestea nu au fost inventate, circulau deja prin lumea satului. i el le auzise la rndul lui de la rani, spune profesorul Parascan.Povestea lui Ionic cel Prost este o snoav clasic romneasc, unde cel fudul nu este ntodeauna i cel mai detept, iar bogatul este pclit de srntocul iste. n formatul clasic de snoav, este introdus intriga pornografic i limbajul licenios al ranului moldovean. Cealalt scriere pornografic, Povestea povetilor, este i mai ncrcat de mscri. nc din titlu se vorbete de Povestea P..ii. Organul genital masculin fiind de fapt vedeta ntregii povestiri, n care la fel ca n povestirile clasice ale lui Creang, cu aceeai savoare, sunt scoase n eviden metehnele diferitelor clase sociale, naivitate sau iretenia. n acest text, Creang nu are niciun fel de cenzur. Apare i Sfntul Petre i Iisus Hristos i preotul. Toi ntr-o poveste cu limbaj licenios. Chiar i preotul are o panie deloc ortodox, adaug Parascan. De ce a scris Creang poveti pornografice i pudicul Maiorescu Specialitii n literatur spun c de fapt Creang nu a vrut niciodat cu tot dinandinsul s scrie pornografic. Nu ar fi venit ca o dorin interioar. Creang ar fi lansat att Povestea Povetilor dar i Povesta lui Ionic cel prost, la un eveniment parcticular, intrnd n jocul junimitilor. Ion Creang a fost adus n Junimea de Mihai Eminescu n 1875 cnd a prezentat capodopera sa Soacra cu trei nurori. Junimitii ieeni aveau obiceiul ca odat pe an s serbeze ziua nfiinrii Cenaclului, cu un banchet. n 1876, Creang a venit la primul lui banchet ca membru la Junimea. Regula era ca la acest banchet fiecare trebuia s vin cu ceva, cu un text licenios, eventual cu teme pornografice care s parodieze. De precizat c erau doar brbai. Femeile nu erau acceptate la ntrunirile ieenilor. Creang a venit i el cu unul, trebuia pn la urm s respecte regula. Prima dat a venit cu Povestea lui Ionic cel Prost. i cum avea un talent aparte de povestitor i acel dulce grai, a fcut furori cu povestea lui, explic profesorul Parascan.
Mai precis spun specialitii, Eminescu, Vasile Pogor i Iacob Negruzii, hohoteau la fiecare fraz a povetii lui Creang. La sfritul povetii, Creang avea i o dedicaie, pentru poeii fr talent(n.r. crcuda): Scris de Ioan-Vntur-ar, n Iai, la 22 Octomvrie 1876 i dedicat crcudei din Junimea mbtrnit n rele cu prilejul aniversrii a treisprezecea, numrul dracului, se arat n textul original. La banchetul de anul urmtor n 1877, Creang, spun cunosctorii, era ateptat ca pinea cald.
tiau c se vor amuza copios. Avea acel talent al povestitorului. tia s lucreze cu limbajul popular i n acelai timp s-i ofere un neles. n 1877, tot la un banchet al junimitilor a prezentat Povestea Povetilor. Bineneles a avut un succes rsuntor, precizeaz Parascan. Se spune c prile preferate ale tuturor, acolo unde se amuzau cel mai tare, dar n special Pogor i Eminescu, erau momentul apariiei ciudatei culturi pe pmnturile ranului. ranul, dup ce mntui de semnat se ntoarse acas. Apoi, la vremea pritului a venit de a prit ppuoii dup rnduial i iar s-a ntors acas. Dar cnd vine la cules, ce s vad? n loc de ppuoi, de fiecare strujan erau cte trei-patru drglete de p..e, care-de-care mai mbojorate, mai drze si mai rsbelite!, dar i ultima scen n care preotul nu mai poate scpa de falusul, pstrat n cutie de vdan. Totodat prezena lui Creang la banchetul din 1876, coincide i cu plecarea lui Titu Maiorescu la Bucureti. Specialitii spun c Maiorescu era pudic i accepta cu greu aceste jocuri i lecturi pornografice.Dup plecare acestuia, junimitii au avut mn liber la scrieri deocheate. Poveti nscute n bojdeuca din icu Aceste dou poveti au fost scrise de Creang n perioada n care locuia n bojdeuca de la Iai. Acolo locuia cu el i Eminescu. Nu tiu sigur dac s-au influenat unul pe cellalt. Clar este c am descoperit, nite versuri populare, comune, att n culegerile de foclor ale lui Eminescu, dar i n Povestea lui Ionic cel prost. Fie le-a oferit Creang lui Eminescu, fie acesta din urm i-a servit drept surs de inspiraie, cu acele culegeri de folclor, spune Parascanu. Povestitorul pornografic al Junimii i Anecdota primeaz Specialitii spun c povesti, versuri i anecdote pornografice s-au mai spus la banchetele Junimii. Au fost mai muli care au scris pornografic i le-au prezentat la banchet. Chiar i Pogor sau Iacob Negruzzi au avut tentative. Cu toate acestea au rmas cunoscute ale lui Creang. Era cele mai bune. La Junimea era i o regul la aceste banchete. Ei spuneau anecdota primeaz. Cel care avea de spus o anecdot bun, ntrerupea pe orice povestitor i o spunea. Dar trebuia s fie bun tare, adaug Parascan. Talentul de povestitor, inclusiv de poveti fr perdea i-au adus lui Creang un statut aparte la petrecerile Junimii. Trei ani la rnd la chiolhanurile scriitorilor, Creang a citit Povestea Povetilor, fr s-i piard farmecul pentru asculttori. De altfel, Vasile Pogor i ali junimitii dup ce continuau petrecerea la Bolta Rece sau bteau crmele Iaiului, l rugau mereu pe Creang: mai spune una bdie, de aia de a ta. Creang i ntreba atunci. De care s fie? Pe ulia mare sau pe ulia mic ? Pe ulia mare nsemna cu limbaj fr perdea, licenios, iar pe ulia mic, poveti serioase, cumini, precizeaz Parascan.Bineneles la petreceri preferate erau povetile deochetate de pe ulia mare, datorit talentului su de povestitor, dar i a felului cum potrivea graiul, Creang devenise povestitorul Junimii. Despre petrecerile Junimii, splate udate cu mult butur sunt referine i mai trzii. Pe o invitaie de exemplu pentru unul dintre membrii, la banchetul Junimii, la a 22 aniversare scrie. Mncarea va fi fudulie, iar butura temelie. Povesti pornografice tiprite fr voia lui Creang Specialitii spun c Ion creang nici nu s-a gndit vreodat s publice, cele dou poveti cu limbaj licenios. n cartea pe care o pregtea, nu au fost incluse aceste dou poveti. Nici nu dorea acest lucru. Erau dou scrieri, fcute pentru un eveniment privat, doar pentru acel eveniment, banchetul Junimii i care se citeau doar la petrecerile ntre brbai ale scriitorilor., spune Constantin Parascanu. Dup moartea scriitorului n 1889, totui manuscrisele cu cele dou poveti pornografice au fost descoperite i pstrate . n 1939, ele vor fi incluse pentru prima dat ntr-un volul de Opere cu toat creaia lui Ion Creang, de Ion Kirileanu care cu aprobarea Curii Regale a Romniei scoate 100 de exemplare, destinate bibliotecilor i cercettorilor. n perioada comunist, cele dou poveti au fost bineneles interzise, fiind difuate n spaiul public pentru prima dat dup 1990. Practic atunci au avut toi cititorii access la ele. Capodopere ale erotismului comic Cele dou poveti sunt comedii iar n ciuda pudibonderiei sunt considerate de specialitii n literatur drept capodopere ale erotismului comic romnesc. Boccaccio nsui ar fi plit de invidie dac ar fi putut s citeasc aceast capodoper a erotismului comic., spunea fillosoful romn Gabriel Liiceanu. Totodat specialitii spun c este i o expresie a modului n care foloseau ranii romni, limbajul licenios pentru a se amuza. Este i o culegere de folclor care surprinde atitudinea ranului romn cu privire la pornografie. Aceast "Povestea povetilor" a lui Creang, spune Ion Bogdan Lefter (foto) este cel mai important, cel mai vechi i mai prestigios text al firavei tradiii de literatur erotic romneasc, spunea pentru jurnalul.ro n 2005 scriitorul, criticul i istoricul literar Ioan Bogdan Lefter. Totodat sunt specialitii care consider c aceste poveti fr perdea ale junimitilor, reprezentau i o micare de frond, o eliberare de pudoare i o tendin de exprimare liber.
