Copelt:t .si r.iziunea gr.alicri:Doina DUT4ITRESCU

Edirbr: sdiin Dtlrirrnfscu

O Anastasia penrru prezenra eclilje _ 7999

rsBN 97 3-937 4_16_6

qqqr/l9

tl

a t^I -lo \

T.{MURIRE EDITORIALA.

\iolurlLLl cle Ial.! reune$te singttrcle clocunente ajunsc

pirnri la noi, pr-in neslllornicia llemutilor, cle lx fi clespre

Pirintele Ioan cel Stritin, indrunirtolarl spifitual in jurul

cairlria s-2r it]chegat faimoasa gruPare a ,,Rugului Aptins-cle ie Nlrn:lstilea Antim clin Bucuresti. Textele prczinti unclublu inteles: ahtl!otnicesc si doctunentar.

,,!Iorren[e clin viala Dea", ,,CuIinte clitr€ ucenici ' (pri-

mele patru clintre aceste'.r Pauencl vaiante, Dlai scuLte sau

rnai extinse, tle unuia Si aceluiasi texl testamentxr) $i

,.scrisori clin cletentie" provin din arhiva dmasi de Lr poe-

tul Sanclu l'udor (devenit ultedor ielaschimonal.rul Daniii)r,pAstrate in Biblioteca Sf. Sinod. Ele au fost scdse in linbalusi de Pirintele loan Kulighil 9i traduse in rominegte de

un ucenic al s':u, fralele Leontie, basambean de origine(cu exceplia scdsodlor din detentie, traduse prcbabil de alti

cailugdri basarabeni, pe atunci bine reprezentati in obileaAntimului). IVlaterialele din sectiunea,,Documenlai' ptovinclin arhiva Arhiepiscopiei Bucurestilor $i sunt redactate inlinb;r romini.

La pr-opunele;r editurtl,, in Addenda s-au inclus veriu-nea lui Al. N{ironescu

^ ,,Cuvantului testamentar al Padn

I I'entr-u rmiu-[rnte .lespte sxndu Tu.lor, urnlxstrl du]n^nicesc xl

P.llinteilri Ioan cel Striin, a se YedeL Anclr6 S,Ji:., . Tit1lp1ll lluguhtiA?rhts .rlaeshlLl sJ)if iutal hl Lrdditi(L t^dJ iteItrr", HLrnlanitxs, Iltrcurc$i,1996 p 136;iurm.. sxu Nlonxhul Drniil (Srndlr Tucl.Jr)-,1.4r:rre cu urr

cu\'ln! inxinte cle i.as. I]en,,lomeu AnaniiL, AniLstxsir' Bucure$ti, 199t,

pp. t-16

leLui Iorn ccl Stliiin l. reialxre, int,ilnirii Ilri -AIc'xenclru..( joclin- ,\linrnc'sc u cu Pidntelc lotn, ptccLlll1 Si li.lcmenle(lintr un inten iu cu Pidntele Rol]un Brirg.l. Plimele dot[itcxle sLlnl e)itmse din lolusrul lrri Alexancllu \Iironescu.C.tlea inirl1ii. Esetrri itt cltrbtrl Rltgului Aptiits, Antstasil,Bucurc-5ti, 199U, pp. 3-i si 28-36. ixr cel (le-rl trcilea clin|olurrul rcalizat cle Dinu Cmga. n"ptu .lubor.tt icest i. Itttet'-rit! cu Pciri tele Ro111a17 Braga, -\rliepiscopilr OrtocloxiR(nrr:rn:i. All)il lulix. 1998. p. 36 .i trrrrr.

A1r optat pentru ac[uxlizilree pi unificarel pLlnctua[ieisi ofiesrafiei (inclusil h transpunerer 'nLulelor rus€sti) intolrte textele, indreptincl t.rcit $i Lrnele eli(lente gre$eli (leclactiloelaliere sau, in cetel'a cazuri, fbrmuliri romanestiimpropdi.

Volumul face parte clintr-o serie cle titluri plivito.rre lnprincipalii reprezentanli ai,,Rugului Aprins", pe carc Edi-tula Anatslasia qi-a propus s.i Ie pund la indetnina celorinteresa$3. Dupt tipirirea Acatistelor lui Sandu Tudor, aeseudlor postunre ale lui Al. X,lironescu Si a ldegr'Llei pro-zci literar" a lui Vasile Voicrrlercu, uflneJzi si rpari. incr-u'irnd, un yolum cu texte de $i despr-e Sandu Tucloq lr-tegrulq opet"ei poetice a lui V. \'oiculescu si rersurile luiPaLll Steli2rn.

Gbeor"gbe VASILESCT./

I Llerminlinr ci o-.rlti rersiune a rceluiufi texl este Fublic.rtiL $i c()'nlenlrtii pe llug (le lririntele Andrei Scrimn, in \'rnumul cit.rl rnterior.p. 2l ii urnl-

I \Ixi rles in c()lectiile .l,()elii ltugLrlui Aprins_, .Elit, inte )elici rii..lntclecruxlii llisericii (rcexsta din um)'-r inaugurilti cle curind. cu f{tu-tnd ailcn(lantl incetklilt.tl lui lctlLs(LliDi 1,,rc.)r/rrlr. senrnxl (le P.irin-r.lc \liluil A\-rrnrcsru. si el un rpft)pir( rl ..ltugulri .\plirls').

PARINTELE IOAN CEL STRAIN(fcttografie tueditLi. reprodtts.i pri|1 bttlf iL'oinfa

P.irintelui Sofictlt Bogl2ilt )

PROTOIER3UL IOAN KII-iGHIN(RNPERE I]IOGRAFICE)

. S-a nd.scut la ?4 februarie 1885, Ia Elet, guber-nia Or€1, Rusia.

. CilatoreSte, in 7904, la Mdnistirea pecerskaLavra din 6i91. 9i la Manasdrea Optina, de lAngdNIoscova.

. Stagiul mtlit^t: 7906-1909.

. Frate Ia Manisdrea Optina: 1-)LVI9'J.4.

. Mobilizat ln primul rizboi mondial: 1,91,4-1,917.

. Preot la Rostov: 1919-1930.o in inchisoare: 7930-7937 .

o Dupi punerea in libertate: protoiereu qi duhov-nic al Eparhiei Rosto\lului.

o Trece in Romnnia, in noiembrie 'J.)4J, impreundcu Mitropolitul Nicolae al Rostovului.

. Vieluiegte la Mdndstirea Cernica: L943-1946.

. Arestat de sovietici, in octombrie 1946.o Anchetat gi condanmat, in ianuarie 1947, la zece

ani munca silnici, apoi expediat pe teritoriulURSS, unde i s-a pierdut urma.

Plotoiereul Ioan KulighinMOMENTE DIN \'IATA MEA

l'c'c:rlea Proniei lui DLrnrnezeu, rn-am nirscut lzr

Elet, glLbernia Orel, in anr.rl 1885, \a 21 februarie, inziur celei dintni si a celei de-a doua afliri a cinsti-tului cap al Sflntului Ioan inainte-Nlergitorul. Tat,rlfirell era deja bolnav de trei ani Fi totlll era aproapecheltr.rit. Eu m-arn nisclrt. iar tata a murit peste douisiptaurani. Cei care o \.izit;ru pe mlma, ca s-o con-soleze, ziceau, aritdnd spre mine: "latl cine trebniasa rnoari; acelx - adica tatel meu - putea sa ll)ai tri-iasci". Prin aceste cLlvinte, ei o a1nirau pe biata lna-md. Ea le rispundea: "Oare vou'i vd trebuie ca aces-ta si moari ? Nu cumva creded ca el va veni la voisi ceard o bucatd de pnine ? Nu ne putem amestecain tainele lui Dumnezeu. Eu sunt inci in stare se cag-tig o bucata de piine". Mama avea pe atunci 3i deani, iar copii eram cinci slrflete, cel mai l'rare fiind de11 ani. &Iultd osteneald trebuia sI-i hrdnegti pe toti.in farnilie, insi, era pace qi liniqte.

La varsta de opt ani am fost dat la gcoali, iar lanoui ani luam parte la corul bisericesc. in timpr-rlunor c2ntiri, clar mai ales in timpul bucitilor de solo,mi se tiia respiralia de bucurie ;i cu mare greutatemi stlpdnearn se nu intrerup clntarea.

La gcoald, nimic nu mi interesa atat de mult capredarea religiei, clar nu eram n.rullurnit de felul cumse flcea acest lLlcrLl. Adesea intrebam pe pilintele

11

crtihet clim ll5 l)LLtea cunoa$te n.li:li lttlLlt. Cincl a1ltinceput sar m;l interesez cle c,.ir-ti, 1tr-irna c;rrc mi-a ci-zLLt in n]anii I fo-sr-'cles1)re sih:istr-ia Optina, clr toatcfazele ei si cu portlr-tele st:lretilot lnsir :rccst lrrcru r.ru

mi-a intrar itunci in cap si l]ti-a scirpet clin r.eclere.Eram de o st-nerer.Iie cieoseltiti, uroclest.,si supr.is,

ruter)t si respectrLos fata cle to!i. NI?i depifiaselt cle l;rtoate poznele gi c1e l;r purturrea rezr a celor dc-o liirsttic.t tnin< fi. J.rci cr':r ctr l)u rtr:1. nici nU cornrrlticr.rrrt cr.ei. Dupa cate am plltut sir Yici, era ceYa in rnine careplice;r oamenilor'. Juclec aga, cici, din pzirtea celorclir.r clasele mai nuri, mi bucuram cle aten{ie fi prie-tenie. Curand, am priceput ce e bine $i ce e rau. Fatide oamenii buni nutream o dragoste deosebiti 9i ci-Lrtam szl imit exemplele bune, iar daci vecleam cevariu, atunci .levenearn f,tenl :i-rni ziceatll ci nu tre-buie si fac gi eu la fel. Din toate, luam numai parteacea bunii.

Chiar clin copildrie rn-arn legat prieten cll biielide vArsta nea clin clasele de sus ale societilii, undeeran-r iubit si respectat, gi poate de aceea nu-l-ri pla,ceau lucrurile rele, nici copii cu pufiiri necu\.iin-cio:l<er li cu rlat llr.ri rnLrlt linerm si cttnosc o:trnenimai mari ca mine, atat c?r varsti, clt 5i ca stare sociali. Fiindcd sirrteaur din partea lor o clr:rgoste qi oal-rabilitate deosebite, precurn gi o incredere totali,ciiutam sd fiu mereu printrc ei, f2rpt pentrLL c.tre mise dicluse numele cle "biiat nobil", cu insinuarea ci"n-riehrl blincl sr,Lge la cloud oi". La inslLlte nll reacti-

I2

oLre:l insi nickrclati, nici latir cle cei cle-o vilstil ctr

rrn(, r'ri(i l-,rti rre c\'i ttt.ti tnlrti.CXnd an-r inceplLt sil pirgesc in viltx sociala, a1n

constatat cir. la expt'esiile libere ale ttnota, lotcleauna

ru5!JDr. (l|ept l)enllLl ( Jre ii fuc<llrrl ii pe ei sri Lo-

sezr-sci, dztr nLr m-am lds:1t nomit de nin-reni si de ni-r.nic. nici chial cle o qigar-a, necur.n de biutrtri. iar lteoVorbir necur.iircioasd n-zL ielit clin Sura lllea, cee'.t ce

a '.rtr2rs ?ltentia rrtLitol;r. Pentru toate acestea, multer.name c,lLrtaLr si mi clea f'etele lor in cisuitorie 9i nurr-rrnlri o Ittri rn-l nttrnlllt rlin urlna.

in societate am fost bine prinit, fiindci, clupa ce

mi-arn ternlinat gimnaziul, am intrat la $coala deArti Dramatici, ceea ce mi-a folosit in activitateal-rea bisericeascd. Dar anturajul afiistilor, cu viaqa lorde dupi culise, cu nopli nedormite, mie nu-mi pli-cea. in sufletul neu se ascundea dragostea 9i atrac-tia cetre Biserice.

Cur2nd, dr,rpd ce am terminat gimnaziul, arn fostatras de niste oar.neni foafte avuti, care tineau multla rnine, ca siL lucrez ln magazinul lor cle procluse ali-lTrent2lre. ar.ind in vedere felul meu cle a ina Pufiacn oarnenii, spre a atraf4e clientii cei ilui bnni Acolo,se nrinca cle cinci-$ase on pe zi 9i totul era bine, in-si magazinul ficea vlnzare 9i in zilele de sirbitoare,ial sr,rfletul fiIeLr nu era multumit de acest lucru.

O clate, intr-o sirbatoare, merge'am pe llngi o bi-sedci, unde se sdr'2rgea o slulbd solemni, dztr, pen-tru cir n-avelrn timp, n-arn intrat: inszi in suflet lm

13

ratlr:rs cLr mlrlt.i ntrarrilciune $i ittllltci 1ll-1 p1-rtrUltsgiLnclul cir, clccXt sa fii rob o;rrlenilor, mai bine.sn fiirc>l> lui Dumnezeu. Prinzlnd un l.notllent potlilit, 1lt,am explicet cn patronul. care, in felu.L siu. era sin-ccr si lrinrrorrnr. si. r:i rrnljnd nt..i Jel)rr e pri(telli.em trecut l;r ur.r bilou de Unde. in fiecale siubitoele,mi puteent cluce la ltiseric;i, spre e fiecr.enta celepatru slujbe: priYegherea, Liturgl'ria cle dimineali sicel tarzie, precurn ii utrenia cll acxtistlrl, fapt ce-rr.riproclLrcea o rnare multurnire sufleteasci. in biserici,n-ri stricluiar.r.r szi stau intr-rrn loc cit llrai retras, czt

oamenii sd nu-rni r.zrdi lacrimile.Pe c2nd lucram eu la rnagazin, acolo Lunbla dupa

cumpdr,rturi o doarnni din lumea nobili, care, intr,o clipi libere, mi-a spus cd a fost atrasd spre acestloc de pufiarea mea faql de clienli. Mai cleparte, mi-a spus cd a fost foaite grav bolnavi, cd a avlrt in eaun $arpe, nu lin minte cat timp. Nledicii n-au aiutat-o sa-l scoati si atunci s-a hotarat sa plece la Kronstadt,la pirintele protoierei Ioan, care era remrmit in aceletimpuri cu viala sa er'lavioasi. in c..rsa clestinati. celorcare soseaLr la Kronstadt pentru un paraclis, lucrufoarte obi$nllit pe atunci in Rlrsia, el s-a apropiat clee;r si c intrelrat-o cle uncle-i si pentltr ce \-cnise. Dlrpice i-a spus lroti\.ul pentftl care a bitut un dr-um lungcle aproape trei flii de kilon.retri, el i-:r spus nfinilepe cap Si i-a zis: "Dornnul iti va ajuta gi \.a trece tot".in aceea;i zi, rnergincl ezl l:r toaletl, sarpele a iesit.

14

l)up:i accast:1, erL a du-s o \.iatar cucerniclr si plinir clefripte bLrne.

C<lc rl-llrtc cle l:l aceirstil ,-lo.rrnnj cr:rLr lcntlLr nli-r.re ca o comoaral. Si eu ar.e;im o ncnolocire. llarwr,cle p'.rtrlr ani, sr:ferea de o neputingir grea: rrra celesfintc $i Sfintele Taine fi avea grozar.cle chinuitoateilc\es( Lle (lertri)niz3re. SLrh dictrle:r rcestei \l'):.lnlne.nln trimis l:r Kronstadt o scrisoare pzirintelui Ioan,a|atind starea mamei rnele qi cerinclu-i lllg2lciuni.Peste trei sdprinfni am primit r-irspuns, scr-is cle altcineva, cd P,lrintele Io2rn, in cutare zi, clup;r Litlrrghiacfc dirninerrti, r slrrjit prrac'is si s-r.r ltrgrt pentnr sr-nitatea roabei lui Dumnezeu cu numele Nlatrona,cireia ii tdmite binecuvi.tarea sa. ELr trdiam atunci laRostov, marna la Elet, iar pirintele Ioan la Kronstadt.DupI primirea acestei scrisori, i-am scris mamei, intre-bnnd-o dacd nu s-a produs vreo schimbare ?n boalaei. Ea mi-a rdspuns ci, in dimineala zilei respective,2r avut un

^cces grozav, cle parca li,iegea ceva pe git,

ci J treclrt printr'-un rnoment aserninitor ctr nroar'-tea, apoi s-a simtit complet linigtiti. De atunci, man.na mai trait inca vreo l0 cle ani, dar simptomele boliinu s-au mai

^rdlal. E^ a rnurit in zilla cle 19 octom-

lrrie (cdnd se pomenette Sf. Ioan de Rila pi cind pI-rintele Ioan igi sirbdtorea onornastica), ar.Xnd unsf2rgit cregtinesc fedcit. Din toate acestea se vede cdpetrecerea rnea la magazin a fost lucrerea Proniei luiDurnnezeu, c'ici, fiind eu cloar de 76-77 ani, toati gre-Lrrrter.Lrlerintelor rnarnei cidea nrrnr:ri a.upm rnea.

13

Dar s:i nrir intorc iariisi la atlactia ntee c;rtre Bise-rir i. irr liec:t|e sljtlr-rto.rrI rn.t J.rcc:,r,t rr( l)..trLr or i lrislujb;r, rpoi m:i oprean in parc sai ]a oclihnesc. V'rclo ciatil in vis o bisericl albzl. firi nici o podoabi, c,r-ci se ziclea incir, iar un glas ili splrnezL cal este ,.l mea.Eu lns:-r nu mh dLmirerm $i continlrxn.] si prir-esc le-g..rtlrra dintr-e pietrele glefriite din pereti.

Dupa acest !is. niste birtrini rrenerabili, sot si so-lie, pe care-i intilnearr meren la biser-ici. n alr invitxtintr-o zi, clupir slr-Ljbi, la ei aczrsii, la un ceai. Acoloam Yizut mai n]ulte czirti religioase ii le-xn] cerut una,ca s-c) citesc. Erlr un Sbornic, cu feh:rite int2mpl'iridin viala sfinlilor. Citinclu-l, arn fost cuplins de do-rinta de neln\.ins de a-rni inchina \.iata slujirii luiDunrnezeu, clar nu qtiam cun-r, fiindci int2rnplirilerelat2rte in Sbornic se petecuserd cindva, in vremurilevechi si in ministiri. Am aillns doar la concluzia cddesiv2rgirea poate fi atinsa numai in mdnestire, dzlrttnde 5r cum nll stiam, cici nu fusesem niciodati invreo ministire gi nici nu vizusem cdlugiri ?n vialarrer. Rostor Lrl erJ (lefarte cle ministiri si nici n-ave;tvreun rlonument religios 1.nai insemnat. Dorinla nuela insa clip s-o potolesc, circi a devenit mai presusde orice. Crecleam ci, pentru a fi primit in n.nnestire,sunt de trebuinta bani, pentru taxzi cle intrare, iar eun-a'!:eam cle unde sd-i dau.

Atunci m-am l-rotilit si merg pe calea deja cr-r-

noscuti. Arrr scris pdrintelui Ioah clin Kronstadt, rela-tandll-i toati clorinta mea qi mgXnch,rJ si n-ri plaseze

r6

in r.r.co rninistire. X,li-a ri.spr:ns si stau ?tsa, pzinl t,oifr.ice rdlitaria, si abia apoi sd mi ginclesc la cirlugi.rieAcest rdspuns m-a intristat 9i. fiindcir nu mai irYeantcui sir rli aclresez, am inceput si scot sfzitr:d clin cir--

lile religioase. An] sin{it, asrfel, dorinla cil lineretea,fecioria gi cur-itia sa le incl-rin lui Dumnezen, clci farazrcestea nu poti fi in unire cr: El.

NI-am dus, apoi, la un preot, care-mi plicea tnaimult declt toti, si ce ave?rm pe inin.rd i-am spus laspor.edanie, dar n-am cipdtat nici o indntmare.Acesta era pirintele loan Dornovschi, c2ue a ajuns maitarziu, prin st;ruinla sa, la un mare dar, ca mdfiuri-sitor gi rugetot insi nu gi ca indrumitor. A tliit pindla 94 de am. Duhovnicegte, iarigi am rimas singur, ca

rrn copil cu ochii legati.Singura mea mingiiere en sd-r vizitez, in zilele

de sirbitoare, dupd slujbi, pe acei baftani iubitoride Dumnezeu, unchiul Nestor Si mdtuga Parascheva,de la care luasem cartea. Ei mi-au spus cd e de fo-los se citeqti al 73-lea condac din Acatistt' MaiciiDornnztlui: "O, Nlaici Prealitrdatd...". Citindu-I, rni-apldcut foarte mult gi a1n lnceput sal repet in conti-nuu, fiindci iubeam pe Maica Domnului, ca un copilpe rnama sa, ba poate chiar Si mai mult. Aceasti ru-giciune imi didea o mare mangaiere gi eu md,bucu-ram ca un copil. Cei din jurul meu, care obsetwau ce

stare sllfleteascd aveam, zicealr: "Cit de fericit este,

daczi n-are nici ufl pecat pe strflet!". Rugaciunea orosteam intotdeauna ?n nlinte $i nu-mi era niciodatl

77

gICLI si o fac, chier.si :itunci cincl mai era cinerra cletartli. Ea iuri aclucea o mare l-tucr:lie si llace in suflet,c2l \'reLLnei puisir-i ce zboard pdn \'azcluh.

Acolo, la biser.ica uncie umblam eu, a incepur sir.tui vinit Ltn tanar, cu care, clup;l ciiteva int2h.rir-i, amficLrt cLrno.stiltli. El s-a clovedit a avea aceleaSi giir.r-dllri .ii intentii ca 9i utile, nzlzuincl .spre ,liot" ,,lorr"_halir. Er-a cu un ?rn r.nai tinir, fiu cle negr-rstor. bogat.Clrno$tinta noastri a de\.enit o strAnsi pr.ieteniJ sielam amlndoi un singllr culaet. Viata ne era rlai fu_noasi. NIai r.nulte rugirciur-ti toaptee $i n-rai multe la-crini. Oriur.rde am fi apirut, eram intotdeauna im-preuni. Ne irnbiam spre Durnnezeu, clar de uncle sdincepem ? De la cine sa cipedm indnrmari ? Tinere-te, plrtere, fierbinqeali, sufletul se smucegte clin trup,dar n-are cine sili ajute, iar pentru cei ce .r,or sd iemantLliasci, cei dintni dugmani sunt casnicii lor!Acest lucru l-am verificat pe spinarea noastri. Rugi.-ciuni in bisericd, rugdciuni in tot locul, rugiciuni denoapte, lacrimi de br,rcude, lacrimi de Lrmilinta, toateacestea erau in noi lnqine.

Vizlind ci, la indemnul gi cu invoirea cuiva. n-osa \'edern ministirc. ne-,tm luat eu noi strictul necesrlSi am plecat pe ascr-lns spre Kie\r. Avean 19 ani sieram in anul 7901. Pe drun, am trecut prin Voronei,gnc]e se aflau mozrqtele Sflntr-rlui lvlitrofan, prinZ:rclonsk, unde se aflau moagtele Sflntului Tilion,prin Elet, uncle este icoana lVIaicii Domnului flcitoa-re-cle-minuni, ptin Cernigov, unde sllnt rnoagtele Sfiin-

1S

tr.rlui Teodosie. in toate aceste ntalrlit.stiri ti se rtlprasr-rfletr-rl de clulceatx cXntnr-ilol si de felui curl-i erallcliecutrte. Totul ni se plrex ceresc, ilr pe fiec{r-e cit-

lrrgir il socotean drept Dunnezeu $i erlln €lata s:I

ne :'ug'ilr hri.De lr'r Cet nigor,. cu vaporul. itlll lrers spre Iiie\-.

pe r-lui Desna. De cleparte, ni s a clescopetic un ta-

blou minunat: un cl2mb cie pimlnt irnpodobit cr-r bi-serici, ce ar.eau tutlele poleite cu aul. Inima tres:iltaldrl voie cie bucnrie si sttfletr:l se un.tplea cle entuzi-asr.r.trl rugiciunii. Ne-2nt oprit lntr-o cauer'.i cLe la

Lar.ra. A doua zi, am intrat in biseticzr cea nlare a L?l-

\.rei, care e spatioasa, clr pictlrri. frutloasi si podoa-be de aur. Toate p;.ueau a nu fi de pe pirmint gi tttt'-n:ru foc in suflet. in fi.ecate zi, slujba neobqnuit desolerani qi cu canteri ce n-au seamin pe pdmlnt. La

am2ndoui strinile era un cor de 30-40 de oameni 9icanonarhi cu voci minunate. Cl.nd se pornea cinta-rea, plte ca sufletul iese clin trr-rp ii se topeSte to-tlll in'iuntru. Nu piriu, ci rau cle lacrin-ri imi curgeaudin ochi li, oricat incercam, nll puteam sir Ie opresc.

Stipanirea rnindstil'ii ne-a primit foarte bine. Ni s-

a dat canreri gratuitd gi masl in fiecare zt,Ia trapezi,cu fratii. Erau trei feluri de mnncare, iar cind era clez'legare, pes,te $i lactate. Nlasa se dldea de doul oripe zi. Dat vai, nu ne-au primit in numirul flalilor-,pentru ce nu scipasem cle militirie, desi clorinti ti-nereascii aveaffI cu asupra de mlsut:i. Am litmasmihnit. A inceput 5i lucrarea Satanei: "Aqi fr,rgit cle

19

ncasi - ni s-a spLrs Si veti fi cie batjocura oamenilorcind vd Yeqi intoarce".

Am:ruzit ci, la 7 km, clincolo cle I{ier-, la sihdstr-iaPolosceYa, se afli nn stare!, pirintele Alexei $epe-1or.. Ne-am dr:s acolo gi al]r fbst prin-riqi de el ca deun tatd. Am fost ingrijiti, dar rnai ales am fost hranitibine. Arn stat acolo cAter.a zile. Ne-am spovedit la elsi ne-am impartisit, dar despre intrarea in nindstireacelaqi lucru arn auzit: reftrz pinl dupd militir.ie.

Trebuie spus despre acest stare!, care avea 65 cleani, c2i era fir-r de general. PXni la opt ani era mut.Nlama ii mr.rrise la scufi timp dupi nagtere, apoi i-amurit si tatal. Sora lui l-a dus la rnitropolitul Filaretal Kievultri, ca si-i ceari sfat, unde si-l dea. Aceastas-a petrecut in Siptdm2na Luminata. Nlitropolitul aspus: "Nu voi aveli sA va ingriii[i de el, ci voi veqi triiprin rugiciunile lui". Dupi aceea, I-a cuprins ln bra-Ie gi.i-a zis: "Hristos a inviat !", sdrutindu-I. Apoi, ia-risi i-a zis: Sptrne si tu ..Adevarat a inviar!'. 5puneliule l . In rcel momenr. bdiatul a pronuntf,t cuvinte-le: "Adevirat a inl,iat !", qi din acea clipd a inceput sivolbeascd. "Eu - ne spunea staretul - am inceput sdpl2ng si si-i sirut engolpionul". Mitropolitul l-a h"ratspre cregtere in Lavra gi din Lavri n-a mai ie$it. Acrescllt Si 9i-a terminar studiile academice pe lnngiLavri.. Mitropolitul a incredinqat sufletul lui, spre in-drurnare, starelului Partenie, om de inaltd triire du-hor.niceasca. Sub indrumarea acestuia a cdpitat po-vata \si a primit succesir-rnea de duhovnic $i de ste{.

20

Lll varsta de 22 de :Lni a fost tuns in monahism gi l-ri-

lotonit ietocliacon, apoi ietomonah gi lnai mult n-a

vrr.rt sd pr-itneasci glade ierarhice, rininind o viatd

intreaga duhovnic. De zrtunci, lam mai vizut incicle douzi ori,'insi coresponclenla clr el a clLrrat pani lasfar$itul vielii lui. Nlormlntul hti era foarte respectat,

dar mai in urni s-a risipit Si a fost r-ritat.

Printre pelerini artl auzit despre sihistria Optina

$i starelii ei. Am aflat clirectia 5i am plecat intr-acoloLa Optina, snfletul a simlil ceva nou, neobignuit.I(ievul ne produsese bucurie, entuziasrt; ia Optinasimteam ceva mistic, care ni se intipirea in suflet. Ca

atras de un magnet, fdre si-gi dea -seatna, sufletul rd-m2nea robit de aceaste ministire qi nu mai dorea ni-mic pentru sine, goptind parcd in taini: "Acesta este

locul, mai mult n-am ce cauta".Ne-am agezat la cimin, unde ne-am bucurat de

toate inlesnirile gi de atenfia tllturor: masa potrivita,cu prefuri convenabile, ordine, buni-cuviinti, sluibibisericeasci $i cantari dintre cele rrrai alese. In toate

se tedea o evlar ie exttaordinara.Ne-am dtts la staretul Iosif, care era moqtenitol'

direct al pirintelui Ambrozie, urmaqul starelilor ante-riori, sedili de starelul Paisie Velicikovski. StaretulIosif era un om cu o via,ti special harjztld, ceci'dupd cum am afl^I, cand se adancea in rugiciuneera gisit inconiurat de un voal luminos Am fost $i

la perintele Anatolie, staretlll de mai tarzin, care pe

atlrnci era inci ierodiacon, insd primea deja popor.

21,

l)trpr1 clrn ant aflar, clincl au dus icoena t\,I:ricii Donr_rrului.splc s:irutare la.stiuetul An.]l)rozie si l-au intre_lrrt daca chipLrl clin icoanri sc:uniini cltiar cu i\,IaicaDonrnului, 2rce.sta x rlispuns:,.Aclresagi-r.i pirrinteluiAratolie' . Acolo ne-arn dr,r-s gi noi, ca -sa prinim sfatpentrlr intrarea in ministire. Rzisltun.sul a fost ace_I:rsi, ca gi la n.riinastir-ile cie rnai inainte: drrpa nilitirie.Afa c:i n-xm a1'ut de ales:,.,e-o,.r,,1ror."alit $i ne_anlirnpiirtzlgit, am primit pentrlr intaia datn Sf. lvtaslu, anfircut cuno$tintar iu celiva ltonahi si. iuind binecr-r_rint.rrc cle llr:tlrrrrul losif. ctr toitte \.i nLl aceqJ neer:r tr:ia, ne-zrm intors Ia Rosto\,.

Vicl voia lui Dumnezeu asupra robilor S:ii, che_mati de El, care-L cauti din tot iufletrrl gi care se in_fiptuie$re fdr.i nici o indoiali prouiclei,ttial, pentt,tpreanirirea Preasfantului Siu nune. Ceea cJ e as_cuns de ochii oamenilor, e cunoscut nun.rzri Domnu_lui, Care singur e vziz;tor al tainelor. prin ce judeci{im-a aclus Dunrnezeu, acolo unde-i trebuinta-Lui .si aclescoperit ceea ce era ascuns pentlu altii ?

Vicl inaintea mea birbati desir.nrqiqi cu varsta,plini cle $tiinld, cu stare sociali, car.e, dr,ipi ct.,antt iInainte-Nlel€dtomlui, zru venit la mine si vacli o tres_tie nlr num?li cLitinatd cle vAnt, ci pr:rtatd fdri nici ocrulare clc fr.rrtuna, doveclind prin acestea cd sincercautA r-lnire nerniilocit2i cu Domnul si recunosc cilucest lucrrr r c(,:L lnai rnare Iipsi pcntru lnilntltire;r lot

22

sr.rfleteascir. E clrept c."i putin a clxt lin-rba, ins:i,iljmax splrs totLrl, fapt c:tre:r proYocirt si zimltete. gi sus-pinlrri, si lacrir.ni de umilinti in ochii 1or..

Cine ?ns:i pricepe ginclul lui Dumnezeri s;ru cine-Icste LLri sfetnic ? Spre acest lucm au fost xcluse toatede Don.u.rul si, cinpir cum buretele trage in sine ulre-zeal;r, asa si inirnile noaslre, nevizute cle noi, ca nistezziciurinte de comori din smXrcr:rile pdrnantlrllti sar,radincirnea oceanului, prin deoseltita pronie a htjDurlnezeu, prirlesc harrrl. Acezrstd comoara din ini-mile noastre n-a rimas ascunsii ?n aclincuri, clupicun.r zicea, ci s-a transfomut intr-un vulcan in erup-!ie, intr-o lucrare totali, stdruitoare gi fierbinte in sluj-ba Domnului, cu o credinld nestrinutatd, spre slavaPreasfantLrlui si de mare cuviint:i numelui SiLl.

Inaripinclu-ne cu creclinga in Dr-rmnezeu gi spriji-niti de rleosebira Sa purlJre de grije. care a adus ricjpe un strein, premirind pe Domnul pentru bineface-rile diruite, cu o credinqi sincerl, au prirnir de la in-sugi Domnul binecuvnntarea LLli peste ei, nila Dom-nullli trimise asupra lor. Iar ell, pnftuea multumindDomnului penru milele Sale cele mari fald de minegi fatd de alegii la lucrarea lui Dumnezeu, venili lamine, care-qi unesc inirnile prin dragoste dumneze-iasce, mI bucur gi mi rog nlt numai clin datoria depistor, ci si din dragoste pirinteasci, inellend ruge-ciuni Dontnului, Celui ce mi-a increclintat sufletelealese de El, ca si se intirezrsca neclintit mintea si ini-rnr lor in lucrrrer urririi nerrrijlocite a srrlletelor lor

l-3

cu Domnul $i inh-o credintA nestraunlrtetir in toateacestea, pfecum si in Yeneticul necllltosclrt lof, ctrei lr inriJnit in crlc;r :rlelsi ,-le .li pcrtfrLt rnir-tuile:i srr-fleteiol lor'.

Voi lncepe, cu ajutorul |:i Dumnezeu, a insira pehirtie rlomente rizlete clin cele ce s-au lucrat si selucreazi de Proni:r lui Dun.nezeu faqi <ie mine, spreirnplinirea ntilelor lrri Durnnezeu lsul)ra \.oi1str-i siasupra tutllror, pe care Dorlnul, prin jr-rclec:iqile Salenepitrunse, i-a ales sa lle r,rneltele Sale, spre slavaPreasfantullri Siu nume.

Fericili cei ce nu s-au smintit intru mine ! Nu pen-h1l ce eu personal ant ceva ext aordinar i{r mine, c,icielr sunt orn cu loate neajunsurile, dar voia lr.ti Dum-nezeu m-a ales, m-a indmmat gi petrece intru mine.Ca un cildtor, pdvesc calea trecllti Fi vid cd Dum-nezeu, prin Pronia Sa, necunoscutl mie, m-a ales casi-l fiu unealtd. Chiar din copilirie, oarnenii m-au ?n-conjllrat clt dragoste, iar Domnul a privit spre mine$i a turnat in inima mea dragoste fald de El, care adevenit neclintiti si de neinvins. Domnul pare ci s-agrabit si nra raspl:ileasci nLr nurnai cu o stxre ntate-riald buni, dar, pe cii necunoscute de lume, ba nicichiar de cele mai alese minti omene$ti, si mi aducila acele izvozrre de unde clin belsug se revirsa harulSau qi se aduna intr-o singuri incipere a inimii meletinere.

1. De la cuviogii 'parirlqi de la Pecerska din Kiev,prin mzrrele staret PARTENIE si fiul sir,r duhovnicesc,

24

pirrintcle ALEXIE SEPELOV, chrirovnicr:l Lavlei. cr,r

cxre aln purtat col€spondenti pan,r la floartea szr, .itnplir.r'rit cel clintii spr-ijir-r duhovnicesc qi tnoral. Aceas-ta s-a petrecut in priflra rnea caiirtorie la Kiev. cinclelan de 18 ani $i plec:rsem cu glnclnl sI rimin lalndndstire, dar-arn fost respins de to!i, pentru cd nlrn'eam sen'iciul militar satisfircr-Lt, lnceplnd cu pirin-tele Ioan clin Kronstaclt si terrninind clr slaretii cle laOptina, care, degi nu rn-;tu primit in obqte, m-zrtr luattotugi sub aripa lor'.

2. Cel rn:ri insemnat spdjin l-arn primit insir de lapirinlii din Optina, urmaqi ai marelui stzuet Paisie\elicikovski, ce au conlinuat lLtcrarea iui duhovni-ceascd, care, prin mila lui Dumnezeu, a ajuns gi pXnila mine, netrebnicul.

Ace$tia au fost: IOSI4 pe care, nu arareori, in titn-pul contemplaliei $i rugeciunii launtrice, il gdseauinconjurat de lumind, de la care am primit binecu-vantarea cea de pe urmi, dinaintea morlii sale;ANATOLIE, care a intrat in monahisrn la vi.rsttt de 32cle ani, dupd moartea plrinlilor sii. A fost Lrn nlarebdrbat duhovnicesc, un bun si vajnic lucritor al nt-gecilrnii. El, cel dintni, m-a imbriligat Fi m-a luat ingrija sa cluhovniceascd. Ei, cel dintai, rni-'t ardlal dra-gostea pirinteascl cea rnai fierbinte ?n inclrumareamea duhovniceasci.. El rni-a clescoperit tainele clru-mului cluhovnicesc in viate gi, clupi cr.im rAnclunicaiqi hrdnegte plli$orii, tot aqa rn-a l-uanit el din buzelesale cu hrana duhovniceasc'j $i cea trupeasce; VAR-

25

S.\NUFIF, care a il.ttrat in t-r.ronrihisur fiincl coionel.I)ulrir.rcl incir rLniiomta ruilitar.a, el urma creclinciosirrLl11rr']']riri]r.stilf(.riir,r cle la Opri:trr. pc c:lncl errr inri(,litcr tinir. trecirtrl pr.in hronslrtrlt. f, ntsts ll Lri..e[i_ca lrncle ofici:r Sf. Liturgl.rie pirintele Ioan si a intrat.in

rltar-. VirzilrcluJ, piu.ir-rtele loan s-a clepirnat de Sf.l{asi, .s-a apr.opiat cle el si i-a sir.rrrat m2ina, spre sur_pr-inclerea celor cle faii, pre.'izilcl \-iitoarea lui mi_rerie {luho\ nicei.cil. Acesr pirinre. prin inrelepciLrnea,.i I rclsugr r i d|agoslei. Lran.fonrta sr rfl etcle orrrr tcnilor.Sfiirsinri lui, eu l-an cleplins nerr.fngiiat si ctr bel.gugcle laclimi i-an-r stropit sicr.iul, lacrimi pe care el le_ivizllt si sr"lspinuri pe care le-a alrzit, pentru cir rni_apuftat de grijd din lumea de dincolo. O parte dinzrceste lucrlrri au fost insernnate in cronica mdnesdrii:NECIARIE, smeritul lucritor al rugiciunii gi conlem_platorul tainelor lui Durnnezeu, pe care le spune:r inmod acoperit (el a intrar in minastire clin fragecli. co_pilirie); TEODOSIE staretul, mai rnarele sihitului,care era un cltLhovnic priceput gi incercat (acesta aintrat in monahisn cind inci mai era functionar):TEODOT, eclesiarhul mdnestil.ii, czrre a intrat in obgtela vZirsta de 16 ani gi i-a apucat in \,:iati pe staretii?rnteriori, colaboratori ai staretlrlui Ambrozie. Era unom foafie plicut ti un sfetnic si indn:mitor c.luhor-nicesc pricepr"lt, inzestrat de Dunnezeu cu claml til_mdcirii $i cunoasterii Sfintei Scripturi, un nevoitor is-cusil in lrrcrarca rrrgiciunii in rninte..i in inimi, sirbtoate formeie, cu o viate contemplatil'd superiozrr:I,

26

crrre ?r\-e:l legirtuli qi ctr alti nevoitori clin rcele tim-pLrri, ce triiau 5i prin elte lOcuri clin Rusie. Unlrl clin-trc xcesli nevoitori, cate aclesea r-iziut mirnlstitea, er;t

un cirlugar din Sfintul N4unte Vechi, silit cle lm1;reju-tliri sir tliriasci in Rusia, cu numele ADRIAN, pe careDumnezeu, dupi negraitele Sale inch.uirri. l-a lnzes-trat clr fericjrea unei br:curii necurlrate, cu lipsa ori-curei lacr-ini pe pdmartul inimii lui.

in Optina, mai eraLr multi alli robi ai lui Dumne-zcLr, rle c.iror suflete nr.t-rnj (rlLr culloscute r[ie, ca

ci lrumirul lor trecea de 300 de nevoitori; insir, cle lafiecare puteai si iei exemplu de smetenie, ascultare,blAndeqe, rdbdare. in ce pdveste votul sir';ciei, apoinirleni nu avea nifiric, ceci toate Ie erau asigurate demenistire. Cnt despre castitate, afard de spovedanie,pe care o fdceat cind vroiai, se mai practica gi des-coperiiea zilnica a cugeteloq intemeiati pe atenlie,respect $i dragoste a unuia cdtre altul, sincerl, dinroari inirnr, firzr fdtirnicie. Nimeni nLr se 3rnestec:l inviata Si sufletul

^hui^, afafi de egumen 9i de stareli,

aclici de cei cirora le erau increclintate sllfletele.3. Sprijin cluhovnicesc anr mai pdmit cle Ia doi

mari ne\.oitori, bitrdni sihaqtri din Nlunlii Caucazu-lui, unJe iard5i, <lupi Pronia lui Drrrnnezeu. mi-a fostrlncluit si md c1uc.

Unul a fost perintele schimonalt ILARION. carear.ezr mai mult cle 80 cle ani. El era precum cei dinvecl-rime, la fel cu Antonie cel Nlare, Ivlacarie Egip-teanul sau Isaac Siml. A terininat seninarr"rl si a cleve-

nit ln\'artik)r. Ducea o \-iat,l dest[ibalati gi se intbol,r.r'ilise cle tuberculozi. Aceasti intlr.r.rplare a fost pen-tru el Lln fel cle scuturirturi sau, rnai bine zis, chema-rea lui Dumnezeu. S-a pus pe ginclu i. DXnclu---siseama ca1 viata cea Yremelnici se stinge cu repezicirFne, car se tope5te czr o lumin:rre cie cearir, se intreba:.Ce n]d asteapta pe rnine in r.esnicie -/ Ei, ce ?". Si-sir;lspundea: "N4ir 2lgteapt;i groazir qi iar groazi". Cons-tetnnd acestea, el s-a intors citre Dornnul, proniato-n:l lrrmii gi cunoscdtorul tainelor., ca si-I r.otbeasci:"Daci-Ti este cll voie sd-mi pistrezi \.i;r!zr. spre shvaTa. apoi, de acurn, en sunt robul Tiu si urdsc pica-tr-11". Apoi a plecat la Athosul Vechi (rusii au o mi.nds-tire in Caucaz numiti Atl-rosul Nou, spre cleosebirede cel vechi, din Grecia) si a intrat in monahism. Si-nitatea trupului a cipitat vigoare gi treptar s-a intaritduhovnicegte. Dupi 15 ani petrecuti la Athosul Vechi,a venit in Catcaz, la Athosr-rl Nou, cle Llnde, peste 7zrni, pentrll o unire mai pLlternici cu Dumnezeu, aplimit binecuvintare gi s-a retras in creierul nlllntilorsi in inima pldurilor, suferind cu ribdare toate lipslr-rile. A petrecut acolo mai mult de 30 de ani, ducXndo viaEi plini de ascez:a, ce n-ar putea fi imitaH, Si aztjr,rns la cr,rlmea desdvirgirii spirituale, de unde se-mdna simnnla plini de har in inimile oamenilor, a.sa

cum nourul aduce ploaia. Acest vas era plin de har-gi de mari daruri cluhovnicesti. in clipe de foar.ne ne-crufitoare, Domnul i-a preficLrt o piatrd ?n paine.

28

Celilalt ncvoitor'. 11scr.r.r:lnirtol cr,r el, SOFRONIFI,ciin tinerete a inttat in siltiistria Optina $i s-a intlritcu cluhul, snl.: asculhrea st:rreqilor cle ztcolo. Aprinscle dorin&r r,rnei f ieti sir.lgrtrrtice, firi nici o teami delipsr"rli, ci cu nadejdea in Domnr"rl. a prin. t biuecu-lentare Si a plecat in Caucaz, uncle a rirrn.'Ls 25 de:rni, ajungincl la aclinci bikaneti. ELa un utare ascet,birbat foarte iscusit in viata contemplativti si plin caLrn burete cle har. La r,lrsta cle 80 de ani, Don.nul I-a trimis pentru ultima datd, spre a se odiirni, in -si-

hirstria Optina, leaginui sIU de odinioari. lv!"rlt folosmi-a adus qi mie, care pe atunci etarn prunc in celecluhovniceqti.

N-am fost lipsit, intr-o anlrlne mesllri, nici de in-vil[itura perintelui Ioan din Kronstadt. Toli acettiaerau plini de mult har, care le era d'iruit din mila luiDumnezeu pe pimnnt- De la ei am invAlat sI pastrezbuna credinli, nu numai lnlduntrul meu, ci gi in afa-rd, precllm 9i blXndelea gi ribdalea, care nu mi-attstricat nicioclati.

Scriu, spre intdrirea credintei \.oastre, nu cuvinte-le mele, ci cele spuse mie, la tirnpul lor, de citre in-drumdtorii n.lei, care nlr o date au cliscutat despremine qi despre ceea ce Ii s-a descoperit lor', in clipelede extaz, amrme cI asupra mea a fost degettrl luiDumnezeu, cici unii dintre cei ce au locuit aici, inmanastirea Optina, intre 20 9i 60 de ani, sfersindll-fi

29

\iiata la adenci bdtraneti, n-2ilr fbst inlredniciti cleDurlrtezeu cLL ceeti ce El a tllrnlrt :rsupra inin-rii meletinere.

Afali de toirte acestea, dupa spusele lor, curentecle putere harici si din alte locuri s-..ru unit zrsuprzrmea. Er-arn pe atlrnci la r.lrcta de 27-28 cle ani gi vre-rne de 12-13 ani eu am fost numai frate (novice).srrb ascultare. insa, acestea nu le-am destiinuit. Delici a lezrrltat o binecrrvintare linlpuric isupra nteltpentru indrumarea sufletelor onteneSti spre mintu-ire. Dar, cle la Dumnezeu, toate sunt la tin.rpul lor,eltlel n-ar'[i fosr sceesli rrini.

CAnd eram de 29 de an| ln 1974, in luna iulie, alnceput rizboiul cu Germania gi pe noi, toli fraiii,afari de un ctz, re-au incorporat in armatd. $i aicia lucrat Pronia lui Dumnezeu asupra mea. Binecu-v2ntdndu-mi pentfti un rizboi extern, in acelaqitirnp m-a binecuvintat fi cu indatorirea de a lupta sicu vrijnugul dinduntru, adici sd ajut sufletele ome-neqti, si. le indrum spre rnintnire, zicandu-le: .Nu fiosta$ numai al ifirpdratului pemantesc, ci si al Celuiceresc".

Pirdsind Optina clr trllplrl, n-am pirdsiro cu du-hr,rl, iar la plecare mi s-a splts: "Rugicirinile pentrutine nu \.or inceta a se lnil1a qi binecu\.antarea noas-trd. prin Domnul, r'a fi pururea peste tine, iar tu, fdr.;nici o sllbire, continua-Ii dnhovnicegte drunul, darnu numai atat, ci, intalnind in drumul Uu din cei cese \ror trage spre Dumnezeu, ciutand m2ntuirea,

30

Irpoi sileSte-te neapirzrt si le areti calea spre mintr:-ire, predindu-le tot ce !i s-a descoperit de Domnul,c,rci ;lcest lucru mr e de miczi inse rnatate, fiinclciun suflet omenesc e lnai cle pre! decat toate comori-le lun.rii gi pentru fiecare in pafie a palimit Dornnul$i Si-a turnat dragostea Sa, pini la virsarea preacu-latlrhii SiLr sange.

Sa iubesti si tu fiecare suflet lncredinlat Ee deDLrmnezeu, cu cea mai infldcdratd dragoste evan-gl"relici, a;a cllm ai vizlrt-o gi p|imit-o de la noi, inaceasti sfanta manastire, $i ofice suflet cale aleatgi.la tine, nai inainte de toate, sffeduieSte-te sd-l slo-bozegti de citugele plcatului, oricum ar fi legate, lu-ind totodatd toate mdsurile ca sel uneqti nemiilocitcu Domnul.

Nu fi ca un invefetor sau profesor, care citegteleclia, ci ca r-rn prieten pentlu suflet, ca un tate pen-tru copii, sincer, plin de dragoste, binevoitor, strdbe-tind drurnul pi pentru tine Si pentru algii, ca impreunisi mergeli intru implrilia lui Dumnezeu. NLr Lrita ciosteneala aceasla e de h"rngi durati gi neintreruptd,clar ea lntiregte arr.una sigurl a fericirii vegnice, clci"cel ce face $i invale $i pe allii sd fac'i, acela rnare seva chema in iffrparlqia cerurilor' (ll,Iatei i, 1,9). Afaritde acestea, tinde, farA a te uita la faqa omuh"ri, sprein.rplinirea oricirei fapte bune ce-qi va ieSi in cale".

S-a sluiit Te Deum-t\ am plimit binecur.2ntarea gi

arn iegit din lirnanul cel lin, ca un prunc cle la sXnulcald al mamei, in spaliul furtunos al valurilor lurrrii,

3L

ce \'r-riesc Fi fifi r^ga,z te po:uta din loc in loc, con-dus doar de Pronia lui Dumnezeu, care m-a trecut $ipeste granit.i, in tiri stri.ine si minunate, iar acum m-aadus si in de Dumnezeu pizita Romanie.

Pretlltindeni Ei in tot locul, impreund cu evlavia,am pistrat smerenia, blnndelea gi ri.bdarea.

Limba n-o cunogteam, insa inimile oamenilor levedearn fird greE, cu ochiul liuntric, le simteam fri-mantdrile qi indoielile, printr-un dar special.

Oriunde auzeam despre cer.a butr din punct devedere duhovnicesc, ca o albini zburam pentru alua mierea gi ca un burete absorbeam tot ce era defolos, iar c6,nd auzeantt despre lucruri satanice, apoieram ca o snrmi de o[el, ca un metal topit.

Protoiereul _loan KulighinCIIVINTE CATRE UCEMCI

I1. N,Iullurnire Domnr-rlui, Care aqa a binevoit cartre

noi, ca noi sI intirim mintile $i inimile noastre cucredinta nezdruncin2lti, prin fapta unifii dilecte a su-fletelor noastre cu Dumnezeu pi cu credinga neslibi-ti in harul lui Dumnezeu, prin ciile Lui, necunoscu-te de noi, pentru izbdvirea sufletelor noastre.

Cu aiutorul lui Dumnezeu, incep sa povestesc,rrdcaq unele momente izolate, pe cat este posibilprin traducerea scrisd, despre cele infZptuite qi celece se infiptuiesc, prin mila gi vointra lui Dumnezeu,in calea mea gi intru implinirea hamlui lui Dumne-zeu asupra voastre gi a celor pe care, prin ciile Luinecunoscute de noi, Dumnezeu ii alege ca armipentm prosldvirea Preasfintului Sdu nume.

2. Sfinlii Pirinli socoteau o fericire mare, in timpulacela trecut 9i indeplrtat de noi, daci cineva gi.seaindrumetori experimentali in fapta unirii directe asufletului cu Durnnezeu, care se numegte cunoagte-rea lui Dumnezell, descoperid prin viala contempla-tiv-spirituaH gi prin rugiciunea neintrerupti a inimii.

3. Ce se poate spune despre timpul nostru deacum ? Nu este greu a dob2ndi cunoa$terea lui Dum-nezeu. Dacd indnrmarea nu se contr.lzice iu Scrip-

tlrr'.i si cLr inf itiituriic Stlntilol' Perinti. :ltunci eu estecorecti.

Dar han.ll Sflntului Duh. care se aflzi in inter-ionrlsufletr:lui nosrll, nu se las, cllnoscLLt. sub nici o lltl-ranalizi, clecit ceh-Li plin de buniloinli 5i ir,rbire deDLtmnezeu, c:ipirtati prin experient,; personalir, pecare Dumnezeu, prin br-rnatatea Sa nemritginitir, a

binevoit s-o diruiascl..i. Felicire mare in harul lui Dumnezeu are zrcel:l

pe care Dur.r.mezeu, prin inqelepcillnea $i bnnirtate:lSa, il duce, prin cdile necunoscllte de noi $i $tiutenumai de Dumnezeu, citre izvorlrl nesecat, clestii-nuindu-i taina cea ascunsi de lume.

i. Fericire mare in harul lui Dumnezeu ,si inbunitatea Lui larg cuprinzi.toare, ce se fevarsi ln ini-mile noastre, care au simlit ceea ce au ciutat a$0 demult qi nu s-au indoit cl locul cel mai de seamd inizhavirea sufleterscd este sa aiba cineva incredere inindmmdtorul sdu duhovnicesc si sa pestreze aceastz'iincredere plna I^ c pdt.

6. Nu eu personal afl1 ce\ra deosebit, clci sunt on)ca oricare altul, cu toate neajunsurile omenc$tl, (ri

voinfa lui Dumnezeu m-a ales $i mA conduce, pflndevotamentr,rl meu nezdruncinat qi neschirnbat fat:ide El.

7. Harul lui Durnnezeu binevoie$te s.I drrulascirinirnii mele, inci tinere, sf2nta binecuvintare $ufle-teasca, in stridania mea de proslivire a lul Dltntnc-zeu.

36

8. Aceast:r sienta binecuYantale, mostenit?i de lestzueli, mi-?l fost datir spre indl'umarea celor insetaticL1 sinceritate dr4ri izbivirea slifleteascl, prin lega-mantlll direct clr Dlrmnezeu.

9. Ca clrurnelul ce priveste cLrmul stri.bitr-rt, afirvizut ci Dumnezeu parci s-a grabit sa inrdclicinezein inirna mea mnar1l setea de nepotolit a iubirii info-cate fali cle El, revd.rsXnd din plin 9i cu mild, in toatafiinga mea, harul Siru neprecupetit, care este mai pre-sus dec2t toate blrnurile pemantullri qi nu poate fiinqeles de lume, ba nici chiar de cele mai invitaterninli omene$ti, fiindcl qi \.oi sunteli ca mine Si euca voi.

10. Prin ciile Lui nemirturisite $i tainice pentrumine Si pentru toata lumea, Dumnezeu m-a aduscdtre acele binecuvanhte si nesecate izvoare duhov-nicegti ale aga-numitei "Universitati sufletegti", careau fost pentru mine mdnestirile Pecerska Lavra drnKiev si Optina, schimnicii clin Caucaz gi marii ei bir-bagi sfinti din vechea manistire Athos qi din Kron-stadt. De la ei s-a reversat din plin had gi binecu-vnntalea lui Dumnezeu, uflpland inima mea tandri-si, in decursul a 35 de ani de cumplite incerciri, n-aslibit in mine. Pe n-fsura h,irniciei qi de!.otamentuluimeu cdtre Dumnezeu, a cureteniei sufletesti a ininiimele, in imprejurdri grele ale vielii, fie cd se umplea,fie ci se revdrsa ce era, dar nu seca niciodati.

11. Din acel moment, cdnd pecetea han-rlui tlum-nezeiesc a fost pusd asllpra mea, pe mul! dintre cei

37

inseturqi clnpir izbivir-ea sufleteasci, Dr:mnezeu i-a in-dreptat citre mine si, prin rnoclesta gi pioasa mea in-drurnare, a r.arsat in inima lor mullumilea $i speran-1a, potolind setea lor, neastarnpdratd cu nltcet'a, clinizvorul Sar: nesecat 5i '"'esnic, plin de br,uri.voinql, cledr'agoste si de rrrih.

12. Cu cat mai abundent se rer.arsi harul dunrne-zeiesc in calea vietii mele, pentrn prosli.virea nume-lr"ri Si.r-r cel Sflnt, rni plec ai mi inchin in fagl buni-r ointei lrri DLunnezetr.

Si se coboare Si asupra tfoastri mila, binecr.r-vantarea si harul Domnului nostru Iisus, Hristos.

Pdri?rtele loan cel St,.tit,z

IIA,Iultllmi-re Don.nului, Care in feh:l acesta a bine-

yoit cdtre noi, pentu a interi mai teneinic firintile siinimile in fapta unidi nemijlocite a sufletelor voastrecu Domnr,rl gi a nu slibi credinEa in Providenta Sa siin Streinlll Siu, gdsir intr-un fel necunoscr-lt pe caleamenftririi sufletelor. Cu ajutorul lui Dumnezeu, r.oiardta, deocamdati, rnomente izolate, pe scuft, pe catse poate transmite prin traducere scrisi, despre Pro-videnga lui Dumnezeu care s-a sevargit gi se sevar-pette asupra mea gi intru implinirea milei Sale asupranoastrA $i asupra tuturor acelora pe care Domnul iialege, pe cei nepAffunse, ca unelte ale Sale, pentmslava Sfantului Sdu nume.

Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine. Nueu personal am ceva deosebit, fiincl un om cu insu-giri ale firii, cu toate lipsr-lrile, ci voia lui Dunnezeum-a ales pe mine, conducindu-mi. si sdldqluind intrr"rmine.

inci de pe cl,nd erarn t2;n7lr, Pioviden;a dumneze-iascd a fost binevoitoare fali de inima mea, diruin-du-mi binecuvdnt^re h^ricd pentru mantuirea sufletu-lui meu pi fic2nd din mine o cilduzi duhovniceascicu mare experiente, un sprijin haric foarte solid pecalea mlntuirii sufletelor oamenilor.

39

Dnpi crirr cilitorul se intoarce szi vacld clistantaparcursi, tot a$a $i eu am rizut c:'i Domntil s_a gra_bit. in rlare mila Sa, szi toarne in inima mea tinzir.r:idragostea nebiruit.i fati de El, sii umple prin mila Sanegraiti sufletul meu clr damri mai presus cle tontebunurile pamante$ti, care sunt ascunse de lume sinepitrunse nici de cele mai invltate minli omenesti.

Pe ciile Sale ne$tiute, Domnul m-a adus pe minela acele izvoare nesecate, din care se revarsd imbel-strgat harul 5iLr cel durnnezeiesc. umplind ininrrmea tanerd si, pe tot parcursul drumului zbucir-lmatal vielii mele, el nu s-a impulinat, ci, ca un claf al pro- .

videnlei dumnezeie$ti, tot mai mult s-a revlrsat.Apoi, Domnul a indreprat spre mine, din diieritelecai ale vielii lor, pe multi ostenitori ai cdlitoriei pi-mantegti, pentru potolirea setei lor duhovnicegti,care prin nimic nu se umpier.

Fie mila si harul Domnului nostru Iisus Hristos ct-lvoi cu toli :

Noul Lenit - Strdinul

IU

NlultrLnire Domnului, Care in chipnl acesta a bi-neloit citre noi, pentru a intdri cat lnai mult mintea

si inimile voastre in fapta unirii nernijlocite a sufle-

telor cu Domnul gi pentrlr ca sd nu sldbeasci credin-

ta 1'oastri in Pronia clurnnezeiascir 9i nici in StrlinulSiu, pe care voi l-a1i aflat intr-un mod neinfeles pe

calea mintuirii sufletelor, lre voi ardta voud, pe scul't,

cireva semne rizlele, atit cit se po:tte strecura prjntalcuirea scrisului.

Vi mdrturisesc cu tirie despre lucrarea Proniei lttiDumnezeu, c te s-^ sivarsit 9i se sivar9e$te cu

mine, cit qi despre implinirea lnilei Lui, care se re-

varsi asupra noastra $i asupra tuturor acelora pe

care Domnul incd ii alege, pe cei nepatrunse $i incl-ripuri apa de deosebite, drept unelte ale Sale, spre

slava numelui Siu.Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine, sira-

cul vostru parinte qi duhovnic, qi care md aflu "striintrimis".

Nu eu ca fipturi am ceva deosebit, fiind om, ctl

insugiri ale firii qi cu toate lipsurile ei, ci voia luiDumnezeu, care este minunati, tn-a ales, dincolo de

nevreclnicia rnea. Ea mi calluzeqte gi ea siligluieqtein rnine robtrl Siu. .

41

Inca cle cincl eram tinir, lucrarea proniei luiDunrnezelr !l avut bUnI\ oire fat;t cle inima mea sipentru lltintllirea ntea, n.r-a diruit cU binecurrintareaharici, datd prin mo$renire. IVI-a diruit, de aseme_nea, cLl uu indrum:itol cluhor.nicesc sub lut Ei c:rrear'ea. o lnare triite. Si iarisi rn_a clin-1it cu sprijinr-rlSdu haric prea intelept Si foarte puternic, pe iceastacale lungd a pribegiei rnele spirituale.

Despre ;rcestea r-am vorbit prin cuvdnt vin, demai multe ori gi cu aminunte,;i inci rroi mai arita.

Iati, noi ,,am plltea spune multe, fird s:j ternri-nam, dar sfa$itul cuvintelor noastre este Dornnul,intru toate", aga vorbegte Fiul lui Sir.ah qi rnai aclaulgd, atlt de nimerit: ,,Cum vom putea si-L preasli_vim?" (Cattea tnlelepciLu?ii lui Iisus Sjrah 43,3\_32).

Cu neputinla mea, pururi ii voi mullumi, cd, pescara suigului duhor.nicesc, El mi_a dat de atntea oriadevedri gi intiriri de har at5.t de puternice. Dar, pre_curn. zice irrrpiratul prooroc Solomon, ,,inlelepciu_nea lui Dunrnezeu este mai frurnoasd decit soarelesi decat odnduirea stelelor; dace o pui alirturi cu lumi-na,_o intrece" (Cartea hxtetepciunii lui SotonconT, 29).

. ^ ^Dar, prin cei slabi Si nestiuli lucreazi, puterea Sa:

"Cit de rninunat este numele Tdu, Doamne, in totpimantul 1", zice psalmistul, cdci .prin gura neprice_pufilor,.a copiilor 9i a pruncilor care sug ai sdv?r.pitTu lauda Si purerea Ta,' (ps. 8, 1_Z). Asa m_a ddruitDornnrri crr ceeir ce se nulneste :.inmAneree harici :r

12

l

l

rLnei mo$teniri duhovnicesti ;i incredingarea conclu-

cerii spre mantuire a sufletelol o"rtlenilor"intorcXnclu-r-r-r"i inapoi, siL vacl intinclelea stribi-

tLrt:.r, eu fiincl cdlitoml care umbli de 60 de ani prin

aceasti vialir, r'Id cum Domnul s-a gr-:ibit, clintrr-l ince-

DUt. Drin ltlegerea Sa dttttrnezeiasca sa tr''arne in iLti-

Le'nca tini.-ri o nebinrili dr:tgoste <le loc feti de El'

Binecu\-antat este Domnul, pentru ci s-a grdbit sir

un-rple sufletul meu de har 9i sA mi cor'2r;easci cu

milele Sale negliite ! Eu, m-a111 smerit intru plinita-tea acestor daruri, care sunt mai preslls decat toate

bunitilile pimanteqti ;i pe care lumea si mintea oa-

menilor nu le Poate Patrunde.BinecuvAntat este Domnul, ci, din anii cei din6i,

m-a dus, prin ciile Sale tainice, pind lt izvo,atele ne-

secate di; care se revarse cu imbelgugare harul Siuqi pe care le pdzeau bltrXnii pdrinli in sihistrii, inmunli 9i in unghere neqtiute !

Binecuvnntit este Dornnul, Care, din pragul fra-

secl al barbitiei rnele. a fdcut si se topeasca la un

ioc, in inirna lnea tilniri. belSugul darurilor, din care

si acum triiesc si mi innoiesc Ai pe care in suferinla

9i pe trunchiatul drum al vielii mele nu l-am pierdut,

ci i-am pistrat cu gdjd $i cu teame, ciutind si nu-l

impulinez. Dimpoirivd, duhovniceqte vorbind' pot

mirturisi, in chip neinqelat, ci 9i eu' smeritul, darul

cel aclevlrat al Proniei lui Dumnezeu, dincolo de

slibiciunea mea, l-arn irplfiesit multora clintre cei

cale, in chip sincet. l-att cetttat As putea spune ci

43

clarul lrri Drrrnnezeu singLrr-s_a irnltirt:isit pe Sinc rtr_luror acelor cildlori :li drumrrlui;".,; ;;,;;;";,pe crre Donulul i_r rchrs spre mine. pe felrrr.itt. ci_riri ale vierii lor obisnllite. pentrrr porolirea setei lorsufletesriSetea Duhului este neco\.arSite $i prin nillic nu se

l:1te utnpie. iar clarul Lrri. cu cir ..'r"".;;-"i; ;;l;mar mult spor€ste gi se umple.

.Fie nrile si harrrl Donrnrrlui nostru lisus Hristos cur.oi cu toti I Amin !

Ioan,Pdrintele cel Sudhz

IV

Hristos in rliilocul nosrrur I

Iubite intfl-r Domnul, frate Pavel,

Degi e mici clistanta care ne desparte ,:i mare br,r-

curia rnea ci ffi\i^ t^ nll e$ti depafie, totltti, aceast'ibucurie nu di nici r-rn folos, atdta \.reme cat nu neintdlnim personal. Eu mereu te aqtept: Fi frilia tapentfli mine,9i ell pentrlr frdlia ta suntem necesarica aerul. Dar care si fie pricina ce nu ne di putinlasd ne vedem? Nu voi gregi dacd voi spune ce Saananu iubegte binele.

Sosirea gi scurta mea vieluire in Romnnia a adusfolos duhovnicesc. Au fost seminate, prin mine, se-minle duhovnicegti, care vor xduce roJde h vretneilor. Aga a fost voia lui Dumnezeu. Durerea mea esteci nu stipinesc limba romnnd. FrAlia ta esti de tre-buinli ca aeftil, pentrll folosul obgtesc Ai spre slavalui Dumnezeu.

Strdduie;te-te si vii la Bucure$ti, ca si judeclmindeobqte lucrurile, cdci, cu ajutorul lui Dumnezeu,noi trebuie si firn un ino4 de unde sd iasi povequ-irea gi lucrarea gi tlln.rdcirea de cd4i. Cu ajutorul luiDumnezeu trebuie si ne apucint clr stiruinti de

45

acest luclLr. Tererrul in Rorliinia este foarte l:un.l)un-mezeu l-a inzc.strat cu o boe:4ie cle lnilir cltrrnnc-zeiascar $i cu ex1;clientir cluhovniceascri. Trebuie sirpunem talantul in lucrare, ca si nu ne cloleclint lenepi.

In acesl scop, nridirjclr,riesc cir vei sosi curincl :rici.Oprirea la Nlan.'lstirea Antim, la Soflan, si la Cernica,la rnine negregit, 9i r.ino f:ili aninare. Asupra frir(ieitale cacle obligalia cle a face a-scultzrre, pentm sla\':rIui Dumnezeu gi pentru mnntuirea sufletelor ome-neqti, prin care Dumnezeu upureazi qi greqealelenoastre \.ii ne Va a$eza laolalti ctr cei ce Se ostenescspre slava Preasfnntului Siu nume.

Inci o datd, nLl te rog, ci te implor, cauti sa \'iic2t mai repede posibil. Petrecerea mezr aici este clit-tinati, clar mi las in voia lui Dumnezeu.

Rdmin cu o sincera Si pdrinteasce dragoste,

Protoiereul Ioan Ku ligh in

20 septembrie 1945

Transmipdtoni acesteia este Salxdu TLldor. El estettrtul dintre cei nxai deuotali unnasi, rAtnxitoi iitt"ditori, penti Lt cat"e fi nntlhtmesc lui Dx4rnnezeu,Domnul a nirnis la mhle Si pe alti osArduilori, lucflt.de care stLnt foafie bucuros. Aici std toatd feicireaSi bLtcLtria tnea.

v

Bincculantare fir-rlui 9i urmaqr-riui r.neLl duhovni-

cesc. iullit in Dunlnezctl, Slncltr Ttr<lor' itl ltlltintire:l

niini .t" rttgiciune cle I;r pirinteJe clul:ovtricesc'

i'li"'.t.uf tirrn I(trlighin, ucenic si Lrrmas clultol'ni-

i.".. ji't :rnul 1906, il staretilor lietii contc platitc

cle la n'iuistirea Ei scllitul Optina-Plrstina' care sunt

.,t"-* i"r Paisie Velicikorlski, ieroschimonahilor

io.if, r'--.t.rfi", Anatolie, Nectarie, protoielettlui Teo-

aoiii putt"i.itot mindstirilor din N{unlii Caucazului'

25 martie 1946,Mlnistirea Cernica

Ioar1'Pdrintele cel Stdin

Protoiereul Ioan KulighinscRrsoRr DIN DETENITE

SCRISORI TRI&IISELA MANASTIREA CERNICA

9 innuarie 1947

Mila lui Dumnezeu sA fie cu voi !

Domnul a ingiduit si sufir $i se am necazuricdtre apusul zilelor mele, dupd cum se vede, pentruintirire gi lepddare de sine, 9i nu pedsesc nici cu oiotd nddejdea in mila Lui.

La 4 octombrie 7946, au sosit romanii la Cernicagi ne-au luat cu ei, spunXnd cd ne duc la Comisie,dar ne-au predat rugilor, care, ca pe nitte supuqi, auinceput si ne acuze de tridare de patrie, neintoar-cere inapoi gi tot felul de invinuiri politice, ce mi-aufost totdeauna striine, cdci vi^.t^ mi-^ fost zidig inDumnezeu, din ziua intrerii mele in Optina.

Am trecut in Rominia dupd deschidere^ glrz,nilei,cu consimldmnnNl patriarhului Nicodim, impreunicu mitropolitul Nicolae al Rostol'r-rlui, qi am fost a$e-

zali la linigte, in rninistire, pentu 6dihne, ca unii ceeram inaintagi in vnrsti Si cu senatatea zdruncinata,dar cu rfvnd pentru viap duhovniceasci.

i1

Am inflti$at la lnchetzi o acler-erinti din parteapatriarhr.rh,ri Nicoclim, prin cere am fost confinrirt inministire. cl:rr n-a fost luat;i in consider:rtie, c:ici toa-tI vina cacle asupm mea, pentru traldare cle patde,

Am rlotir,e si miL gZinclesc la usurarca situatici,intnrcet eu nu m.lm ascuns, iar la judecatd, care setot ami.n;r, impr,rgcarea, cu care alr fost ameninlat,s-ar putea .schimba crr incl'risoarea. Dar 5i repatrierease tot aurnnir, pzrrci in folosul nostru, al batrinilor,de care ei n-:rn nevoie. CAt despre ferneile clh-rgir.i-!e, nu gtiu daci, pind la unni, au fost ridicate qi elede cdtre alrtoritdli.

Rugernintea me2l sterlritoare cltre Yoi este si mij-locili, ca pentru un frate al vostru, inten'enlia direct:ia patriadrului Nicodin.r, singllra care mai poate schim-ba situalia, pe temeiul relaliilor noastre bisericegti gial rXnduielilor duhovnicegti de minestire, 9i anume:cel ce a intrat in rninistire, rimine acolo unde a fostpdmit, Fara nici o indoiali, cererea de miilocire apatriarhului Nicodim va fi satisfdcr"rti de generaltrlSusaior., plegedintele Comisiei Aliate de Control.

Naddjduiesc numai la dragostea voastrd neschim-bati qi la grija voastri fatd de mine. Ugile sunt zivo-rate gi foarte greu de deschis, iar viitorul amenintecu aspre suferinfe, dar toatd nidejdea e in Domnul$i in inteft€nlia patriarhului Nicodim.

Toate cd4ile si hirtiile mele si le strangeii la unloc, atAt cele ruse5ti, cat gi cele rom2neSti, si sd sepestreze numai cele ce sllnt ?n legituri cu preotia.

52

Silri pregdtiti hainele, cici s-ar putea si{i fie ne-cesare 12 clruln. \/e$mintele, cfl-lce?l pector:rlat, ce?rsr"ll

si iconitele sd le duceli pirrintelui Sofian sau clon'rnu-lui Sandu Tudor, la Nlinistirea Antim, ca unol fii du-hovniceqti iri nrei, Pentru atenti.t stalelului P2uteniesunt foafte recunoscitor.

Nu cer nici trn fel de lucluri, plnl la judecatir,afarl de rugiciunile voastre $Al'uitoare si de mijlocireapat[iarhului Nicodim, ca pentru un fiu duhovnicesc.

10 ianuarie 1947

A,Iila lui Durnnezeu si fie cu r.oi !

La adeverintzr in lir-t-lba romXnd, care se afld lacilugzirila Paraskeva, sora mitropolitului Nicolae, se

mai pot adiuga certificatele rnedicale, pe care nule-am luat cu mine, in care este r.otba cle boala tneadin trecut. Aceste certificate, in ruseqte 9i in rorni-negte, se gasesc in doui plicuri. Daci se poate, se

fie pdstrate la pdrintele Sofian. Adeverinfa, care se

gasegte Ia sora mitropolitului, vi rog cu stiruintd sive grabili si o ffimiteli lui Sofian, cdci po^le

^Yeamare importanle la judecatd.Orice lucru duhovnicesc este aici rdstalmicit in

sens contrarevolulionar. Ei nu inleleg nimic din celeduhovniceqti. Toate convorbirile de la Antim suntclasate in categoria aclittnilor subr-etsive inipotrivaSovietelor. intre participanli, au fost unii clr intentiibinevoitoare, nu gtill cine anume, dat mi g2.ndesc

mai rnult le persoane de sex ferninin.Tot ce se afli scris, in ruseFte sau in rornXneqte,

intre lucrurile rnele, in special manuscrise, dali deo-parte, afar:a de ci4ile slavone. Poate va avea loc oconfiscare, deqi n-au ce confisca, dar pot controla 9itrebuie si punem riul inainte. Veimintele, crucea

34

pectolali $i tot ceea ce este sfintit, ca 9i ceasr'rl 5ib;rnii, vreo 200 de rnii, duceqi-le la Antim.

Vd rog cll stdl uinti se 1'd grebiti cll toate acestea,

ind'"rti ce veti prirni JCeasli scriso:Lre.

Pregltiti hainele, cizmele cle iarni, cirnigile care

se vor gisi, numai si fie tari, ciorapi de lnni, obiele,plosoape, nllnugi, ciciula, tunica, pantalonii, plapu-ma, o pemir mice, fele de perni gi cearceaftiri, a1i qi

ace, s'ipunr-rl care este, perie de dinli, pieptene, canagi ceainicul, palton de iarni. Rasa, ca4ile 9i icoanelenu le vor primi aici. Pune! doar icoana cea mice a

Maicii Domnului 1 c te ^te

o panglici roqie, iar Sfin-

tele Taine de rezervi unigi-le cu posrnagii 9i bngalitotul intr-un coq de trestie sau intr-un Seamantan,caci e mai uqor. Luati gemantanul meu cel vechi, ca-

re are lacdte.Toate acestea trebuie pregatite 9i legate, pentru

ca, atunci cXnd se va ingidui, sd mi Ie trimitefi aici.Aceasta rebuie si se sivnrgeascd repede.

Va rog cu suruinli si-mi indeplinili ace'asla cdlmai cur2nd. Trebuie si fiu gata.

12 id.nl.nrie 1947

lVlila lui Dumr-rezeu sa fie clr voi I

Al-r primit sclisoarea de la voi, care m-a mlngi-iat foarte n.u:lt, dar socot ca n-am fost bine inteles.

Principalul este ca interventia si fie llcuti de in-suqi patr-iadrul Nicodim lnaintea generaluhri Susai-corr, ca pentrlr unul ce sunt nurnirat in rnnd cu fraliide la minastile, qi o adeverinti despre inchinor.iereamea, la care ad:a:ugayi gi vreo doud-trei certificate me-dicale. Altceva din partea romAnilor cred cd nlr vaavea nici o putere. Rugaqi-l cu osardie pe patriarh,.pini nu e prea tarziu, altminteri pot fi judecat $i ex-pediat.

Judecata se tot amana. Cauti dovezi pentruacuzare sau vor se mi rimiti la Moscova. Nu-mi dauseama cym vor sa procedeze. Cred, totugi, cd se voropri la ultima solutie.

A$tept si va ingriiiti de rnine, Lucrurile mele,adici hafiiile, ci4ile, veqmintele, cele dou'i antiffrise,mirul, Evanghelia, crucea pectorali gi ceasul Longi-nes, puneti-le intr-un sac qi ducelile la Sofian sau laSandu Tr.rdor, inclepArtali din lucruri tot ce este scrisde mlni gi notesurile. Orice legitura duhovniceas-ci, indiferent cll cine, este aici inleleaszi altfel.

)b

incepeti s:l-mi trimiteti cite celit cle imbricirninte.E gr-oaznic s:r fii dezbricat 9i descull in toiil iernii.Eu sunt in haine de vara. Dr-rpi riispunsul vostllr, osi |i scriu cs {i-lni trir'niteti la prinrl ocazic, u[ic:rrun rincl cle haine gro:rse, apoi. szipun, cdr.r.nsi, indis-pensabili. Srint patrr"r lLrni de cind port o cdmasir ne-spalatd. An.r uitat sa pomenesc cle bandaj. Am nevoiede el ca cle aer. Se gise;te in chiiie. Apoi cle ceapi,fiinclci curge sAnge clin gingii. Plrneti totLrl inrl-o fatAcie perni. Adlesr esle B-dul Aiex-rndru, nr-. 20. Drci\.eli avea ner.oie cie autoriz2rtie, cereti-o cle la colo-nelul Vineralov, preqedintele tribunalului. Tribr-rnalule alituri, dar rnai intii incercali la nr. 20, la Corpul deGardi zrl Garnizoanei. intrebali transmititoarea aces-tei scrisori, care vi va spune cum sd procedagi.Avem unele informaEii ci cele ce ni se transmit prinlucnrri, ne parvrn f'ari. auto.rizalie la nr. 20.

Mi intiresc duhovnice;te. Rugiciunile mele suntunite cr.r inimile voastre. $ed in intunericul necr-rnoq-tinlei si implor ajlltorul vostru si rnila lui Dumnezeu,in veci nestrimutati.

SCRISORI TRIA,IISEIA NIANASTIREA ANTIIVI

14 ianu.afie 1947

lvlila lui Dumnezeu si fie cu voi l

Cer staruitor scuze pentru deranj. Viala mea mer-ge nu dnpi ceasuri sau zile, cr fi.ecare rninut o poateschimba gi pe atmosfera din jur nu md pot bizuipentru ceva mai bun, deoarece ei nu ne doresc bi-nele. Mi-e frici de un singur lucru, anume si nu fiutrimis gol pe frig. Aq fi cerut demult, pe cale oficiali,si mi se aducd lucnrrile cilduroase din Cernica, darnri-am dat seama cd nu se poate. Pricina sunt rrranu-scrisele gi doui scrisori ce le-am primit din Rusia 9icare trebuie si fie izolate.

Ei hu tin cont de cele duhovnicegti $i omeneqti.Orice corespondenti din Rusia, ei o rdstilmdcesc insensul propagandei, ca agitalie a unei grupdri anti-sovietice. Aga privesc $i conferinlele de la Antim, cao organizagie subl'ersivi de oameni bogagi 9i invd-

tati, indreptate impotriva curentului sor,'ietic, iar laaceste denunturi iau parte si romini. in aceasti pri-r.infi, eu am fost foarte mlllt torturat la anchete. Le-am

59

spus ca acolo sLint randlrite con\iolbiri ch'rhovnice5ti'

p.i.'ito"r" la biser-ici si minastiri, cle luminare cregti-

neasci. Le-am spus, de aseffIenea, ci am fost cres-

cut in mindstir; , cit Ia 24 cle ani m-atn lepddat de

lume, ca si duc o vialA duhovniceasci' pentrLr c-e lu-

mea nLl este pentru mine, i2r aici am trecut cu totul

legal, cu uprolror"r, patliar-huh-ri, cl:pd ce s-a deschis

teiitoriul, ii.tu .e. decdt si mi se clea voie si mor

liniqtit.D" u.""u, mai intai, vreau si gtiu daci au fost

izolate haftiile clin lucrurile mele. Apoi, adlrnati toate

lucrurile intr-un singur loc. PXnd la judecatd, nu ne

dau voie si ne intXlnim cu nimeni Nici din lucruri

nu putefi ince rimite, ceci este dtrbios 9i corespon-

denia poate fi oricnnd intreruptiin orice timp, ei ne pot trimite cu convoiul Ceea

ce mai poate uqura, este numai o deosebitd mili din

pu.t"u lui Dumnezeu. Ndddjduiesc la mila l"ri Dum-

nezeu.

19 ianuarie 1947

&lila lui Dumnezeu si fie cu rroi, ctt care nidejcietlaiesc gi eu I

Ve anlrn! o veste tristd. Sambata, 18 ianuarie a c.,

am fost judecat de tribunal pentru tfidare de patrie.Am fost condamnat la 10 ani munci silnica, 3 ani in-terdiclie in drepturi gi confiscarea totale a averii. N-au

finut seaffra de nici rtn fel de circumstan[e atenuan-te. Au aplicat acelagi tratarnent pentru tofi cei care

au trecut granila pe teritoriul duqman. Nu lin contnici de cele duhovnicegti. Prima vind. este cA am slu-jit in bisericile deschise in vremea ocupaliei, fapt so-

cotit ?n folosul dugmanului. A doua este trecereagranifei. A treia, vietuirea pe teritoriul dugman gi, insfar$it, nedorinla de a md intoarce.

Acum, dupi ce am fost condamnat, ne putem in-tllni, in orice zi, de la orele trei dupi-amiazi. Cumse agagi unul ce se ineaci de un pai, daci vor primi,voi face cerere de revizuire a procesului in fala ins-tanfei, cu supravegherea procurorului, intrucit sen-

tinla nu este supusi. la interdiclia de recurs.intre 28-30 ale fiecdrei luni, se expediazi convoa-

iele. E sigur ci vom fi trimigi inapoi, nu este nici oindoiafi in aceasta privinll. incep incercarile de tot

61

fblul si suferintele. Sit fie 5i in acelsta nldeiclea inmila lui Dutnnezer:,

Vi cornunic ci o plrfte din ir.rctr'rri le-rurl priDlitsimbiLti, d:rr nu estc nici r-rn fel cle inciltiminte, iat'

er: nd aflu cll pantofii Lrzati, cie Varar' incilt:inlintea,oricare ar fi, este neceseri.

VI rog stiillritor sri-mi triflritefi grabnic cele r-,jma-

se, in vederea ck'umului de iarn:i, frigulos 9i grozar"Din Cernica: cizmele, ciorapi cle llni, obiele, o ci-mzrgir tzue, s'ipun, o piturir caldi cle lirnd, o pernzi,

tunica nolrtr, pantaloni, prosoaPe, iar de la Antim:paltonul gi geamantanr,ll cel notr. Si puneli Si un sac

alb, larg, peste umlrul Seamantanului, ca siJ potIua la spinare. Peste legeturd. se poate pune o mic:t

Evangl-relie rusd $i o carte de rugiciuni slavoni Ei

Sfintele Taine, intr-o triistutd mici, printre pesmeti.

. Sd ve pezeasci Domnul I

21 iailuarie 1947

Domnule Sanclu si Pirinte Sofien,

Condamnarea este crlldd: 10 ani de luuncir silni-czi, 3 ani interclictia 5i confiscarea ar-erii. Dar ceea ce|i rog eu, prin aceastd scrisoare, este ca toate llrcru-rile mele, care n-au rnai ajuns la mine, sd le luati voide la Cernica: crucea pectorald pi doud cruci cle cele-lalte, un ceas negru, Longines, cu sticla sparti, douerase, una noue gri Si una neagrl, vegmintele, Evan_ghelia, Antimisul, ca4ile, iconifele, plapuma de lind,perna gi, in general, tot ce a rdmas de la mine.

Nu mA aqteapta decat greutdti. Numai Domnuleste puternic si mi le ugureze. Lucrurile mele, ?nce-pdnd cu ceasul, vindeli-le $i imperfiti-le pe la cerpe-tori gi pe la biserici, pentru pomenit, ca sa mi se u$u-reze soarta. Vi rog cn steruinta sd vindeli h-rcr.uriletreptat 9i si impeftiti siracilor si pe Ia biserici, darmai ales slracilor, ca se mi se r-l$Llreze soarta.

ConYoiul poate fi expediat intr.e 26-30 ianuarie.Va ro€i stiruitor sA mi ajutati cu rugicillnile, atat cucele de acasii, cAt gi cu cele din biserici, dar mai alescu rnilostenia,

6a

l)tlDi cc tnt loi stabili uncle\ :. 'ii tll.'j r-oi ntai fi

in virLri- ri roi scrie Vi trirnit Ltltitn: trreit irnbliti$tr-

re Si binecuYantarea lui Dumnezeu'CARTILE RAI\,IASE

DE LA PAR]NTELE IOAN KULiGHIN

L. Rdnd.uiata LJtrerliei, Vecentici 5i Sf Linitrybii2. Mo li fte hzi c (Tr"e bni c )3. nhiduiata sf. impLitiLisanii4. Acatistier5. Sf. Euangbelie du'Pd loan6. Pauecernila micd7. Prauila Penlru monabi8. CuuAntuirile Sf. Ioan Gurd de Aur9. Calend.aru,l ortodox pe anul 1930

tO. Lecturi religioase pentnr popor11. Revista CuuAntul onodox n$12. Viata lui listts13. A. P. cehov, oPere conxPleteL4. Biruinla de la Poltaua15. Bune rndr"turisiri!5. Fralii scriitori17 . Relisl^ Zorica18. Revista pentru copii19. un uid de idei20. Conuersaliulxi tuso-romdne

65

DOCIJMENTAR

MITROPOLITUL VISARION, $EFUL X,IISIUNIIBISERICE$TI PENTRU TRANSNISTRIA, SOLICITAAPROBAREA PATRIARHULUI NICODIM SA OFEREGAZDUIRE NI]TROPOLITULUI NICOI*dE AL RoS-TOVULUI SI PROTOIEREULUI IOAN KULIGHIN,REFUGIATI L{ ODESA

ina lt Prea Sfinlite,

in zilele de 18-1! septembrie 7943, intre locuitoriievacuali din Nordul Crimeii, printre care numeroasefamilii de moldoveni, a sosit, refugiindu-se la Odesa,$i iPS Mitropolil Nicolae (Amasuschi), intitulat al Ca-ucazului de Nord gi al Azovului, fost cu re$edinla inRostov pe Don, insolit de protoiereul Ioan Kulighin,duhovnicul Eparhiei Rosrovrului.

Octogenarul Ietarh, a cirui biografie o anexi.n,este gizduit cu insolitorul si.u la Misiunea romnni gicere binecuvantarea inalt Prea Sfinfei Vo slre

^ td-

mnnea gi a oficiz cdnd va trebui ln Oclesa, pnni laalte dispozifii, iar noi ne aliturem, mijlocind aceastdbinecuvantare pentru iPS Sa gi clericul siu.

Primili, Vi mgim, lnalt Prea Sfinlite, ale noastreintru Hrislos frelesli imbretigiri.

24 septembrie 1943Odesa

MITROPOL]T,\,lISARION

69

BIOGRAFTA PE SCURT

A MITROPOLITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUI

iPS ltlirropolit Nicolae ( Arnestrskj ) esre fiu de

preot 9i are varsta cle 85 de ani. Dupd absolvirea Se-

minarului Teologic din Saratov, a fost invelltot apoi

preot in oragul Nicolaevsk, din gubernia Samara'

Rim2nind vidnv, ln anul 1)22, Adtnztrea preoll-

lor si mireniloi din judegele Nikolaevkc li Novou-

zensk, din gubernia Samara, I-a ales episcop A fost

hirotonit gi confirmat de decedatul patriarh Tihon'

A slujit ca arhiereu la Nikolaevsk, Kustanae $i

Troilo (regiunea Celeabinsk), la Eisk 9i la Rostov pe

Don.Slujirea arhiereasci a mitropolitului Nicolae a fost

intrerupti de patru ori, de deportdri 9i inchideri intemni!e.

Oda6, in anul 1928, Vlidica a fost condamnat la

moarte, clar in momentul execuliei n-a fost omorat,

ci numai ranit.Mitropolitul Nicolae a ficurt exilul in diferite lo-

calitil: la Ufa, Turchestan Si Kazahstan, a stat in in-

chisorile Rostovului pe Don, la Reazan, Novosibirsk,

Sizrani gi in alte pi4i. Nu o data a fost trimis qi in

etape.

70

Din ultima cleportare s-a intors, in ajunul actualu-lui rizboi al Rusiei, la 9 iunie 1,941,, $ia trdit in oraEulAzor.. Dupi ocuparea Azovului gi Rostovului peDon de trupe gerlnane, in septembrie 1942, a fostrestabilit la catedrala sa din Rosto\', pe care a pisto-rit-o pini in februarie 1,943. in acest rdstimp, a orga-nizat in epalhie 120 de case de rugdciuni, a refdcutpzr\ial catedr^l^ din Rostor' 9i a hirotonit un nurndrde peste 100 de preoli gi altele.

La 5 februarie 1943 s-a evacuat din Rostov, prinTag4nrog, la Mariupol, unde a stat pane la 5 septem-brie '1.943, conducdnd eparhia locali. Apoi, prin Meli-topol, impreunl cu c{iva preofi, s-a evacut in Odesa.

PAIRIARHUL NICODIM COIVIUNICA A'IITROPO-

LITULU] VISARION APROBAREA DE A GAZDUI PE

IVIITROPOLITUL NICOLAE AL ROSTO!'TJLUI SI PE

iNsolrroRur sAu.L{ ODESA

Ca rispuns Ia adresa inalt Prea Sfinliei Voastre,^vifacem clrnoscut ci ddm bucuros binecuvantare IPS

Mitropolit Nicolae de Caucaz de a riarndne in Odesa,

irnpreuni cu insolitorul siu, 9i de a oficia cind va finevoie. plni la noi dispoziliuni.

7 octombrie 7943Bucureqti

PATRIARH,l[ICODIM

IVIITROPOLITUL VISARION 1NEMTNEZA PETNT-

ARHULUI NICODI]VI CEREREA IVIITROPOLITULUINICOI-A.E AL ROSTO!'IJLUI DE A SE REFUGIA iNRON,'LANIA, II,TPNEUNA CU PROTOIEREUL IOANI(ULiGHIN

inalt Prea Sfintite,

lntre 18 septernbrie gi 25 octombrie a.c., ln Odesaau sosit ca{iva clerici refugiali din Rusia, in frunte cllips Nicolae, Nlitropolitul Rostovului pe Don qi al Ca-ucazului de Nord, aflat in gdzdtirea noastre.

Preol.ii au fost repanizari pe la paroiriile liberedin aceastd provincie.

Cum, insi, impreiurarile politice gi rizboiul ame-ninlA in prezent gi aceast'; provincie, iPS lvlitropolitNicolae r.ine a vd, ruga, prin aliturata cerere, sI bi-nevoiti a-i binecuvinte intrarea in Romania si a-idestina un loc de adipostire, av2nd virsta de 85 deani, irnpreuna cu doui persoane ce-i insogesc: Pro-toiereul loan Kulighin, de 58 de ani, si monahia bi-trini Paraskeva Sinkarenko, sora sa, ce ii sunt spri-jin de biLrlnele.

iPS Sa a fost pind acurn de cinci ori in inchisorigi rAnit prin impr,rgcare gi sufletegte nu poate supor-ta nici gAndul de a mai rdm2ne sub robie bolgevicd.

73

snriiinilldtl-i si lloi rlcertsl' lllgiilllinte' \-ii rtlSIIn

.l iriu,lt oirt rt-i rrptolre cererer' rtcot t.l i trdtt-i-se ttn

rrcliDost in lari'-liti,"iti, VA ruginl. inrrlt Prea Sfintite' ale noastte

intru Hristos fr;t!etti irnbl itisiri

27 octoml>rie 1943Oclesa

MITROPOLIT.\,IISARION

CEREREA IVIITROPOLITULUI NICOLAE AL ROS-TOVT]LUI CATRT PATRIARHUL NICODIII DE A FIPRI I\,IIT iN ROAL{NIA, iN,IPNTI NA CU PROTOIEREUL]OAN KUL1GHIN

inalt Prea Sfinlite, Preamilosti\:e StIpan i;i Patiarha toati Rorninia,

Cu voia lui Dumnezeu, impreuni cu cXliva con-slujitori ai mei, afi reuiit si vin Ia Oclesa, unde, prinbunitatea itS uitropolit Visarion, am prin.rit gizdui-re la Misiunea Ortodoxi. Greutatile ciletoriei qi su-ferinqele pe care le-am indurat in trecut din parteabolgevicilor mi-au sldbit puterile, iar evenimenteleameninletoare din prezent rnd fac sd mi gindesc cugriji Ia viitor. Ag dori si gdsesc adipostire pi odihnlin vreo min'istire din pra binecuvlntati a iPS Voastre,care ne-a. primit cu atata bunatate Si care ne apdfi dedr"r,,smani.

inci o datd 9i din toatl inima rog pe iPS voastrlsi binevoili a nu mi refuza in rugamintea mea,

Al inalt Prea Sfinliei Voastre,smerit confrate gi rr.rgitor,

|IICOIAE,Nlitropolit al Rostovului pe Don

si al Caucazului cle Nord

IATITIARH L'L N1CODITI SOLICITA IIJN]STERULUI CULTELOR SA AI'ROBE INTII{REA iN TARA ANIITROPOLITT]LLII NICOLAE AL ROSTO\TULUI $I AiNsoTrronrron sAr. spRE A Fr GAZDUIT LA N{A-NASTIREA CERN1CA

Dolurule Ministru,

Avem onoauea de a vi remite, in copie, ardt'esa

iPS N4irropoiit Visar-ion, geful Nlisiunii Bisericesti pen-trlr Transnistria, impreuni cu cererea de prirnire intr-oflinistire din tare a iPS Nicolae, Ivlitropolitul Rosto-r-ului pe Don 9i al Caucazului de Nord, binevoind a

cunoa$te ci noi arn orinduit ca iPS Sa gi cei doi in-sofitori ai sai sd fie gizduili la Menestirea Cernica.

Comunic2ndu-vd cele de mai sus. Va nrgdm, Dom-nule Ministru, a lua m'isurile cu\.enite spre a li se in-gidui, din panea Onoratului Guvern, intrarea ln tarigi

^Fez^re^ la locul indicat de noi, precum 9i de a li

se da un ajr.rLor de trri.Primiti, Va rugam, Don-rnule Nlinistr-u, asigurarea

deosebitei noastre consicleraliuni gi arhiere$ti bine-cuvintiri.

PATRIARH,MCODIM

6 noiernbrie 19+J

I4ITROPOLITUL VISARION ESTE IN$TTINTAT DEPATRIAITHUL NICODIA,I CA A,IITROPOLITT]L NICO.LAE AL ROSTOVULUI $I iNSOTITORII SAI VOR FIADAPOSTITI LA ]VIANASTIREA CERNICA

inalt Prea Sfinlite,

Ca rirspun-s la achesa lps Voasrre, Vir facem cu_noscut cd am rXnduit ca iirs

^4itropolit Nicolae al

Rostor,ului si Caucazului de Nord, impretrnd cu pro_toiereul loan Kulighin gi monahia paraskeva Sinka-renko sd fie adipostiti la Mdnistirea Cernica, din cu-prins-rl Arhiepiscopiei Bucureqtilor.

Despre aceastd rnisura em facut cr-rnoscuL gi Mi-nisterului Cultelor, spre a le da 9i un aiutor de trai.

Cu friqeasci intru Hristos salutare.

6 noiernbrie 1e43 ifltfiH

.\IINISTERUL CT-LTELOR CO}IUNICi PATR IA R-

HULUI NICODIX,I A\4ZUL FAVOMBIL PENTRTI IN.TRAREA iN TATCC A N{ITROPOLITULUI NICOIAEAL ROSTOVULUI, i},IPREUNA CU INSOTITOR]I SAI,

$I GAZDUIREA LOR LA MANASTIREA CERNICA

inalt Prea Sfinlite,

Ca urmrtre lr adresr inrlt Prer Sfinliei Voasrle,a\€rn onoarea a Yi zrduce la cunoqtintd ca Nliniste-rul, in temeiul dispoziliunilor dornnului lvlinistru, ProfIoan Petrovici, dit aviz favorabil pentru intrarea inlari a iPS Nlitropolit Nicolae al Rostovului 9i gizduleaips Sale la lvlinastirea Cernica, irnpreuni cu Protoie-reul Ioan Kulighin 9i monahia Paraskeva Sinkarenko.

Binevoili a cunoagte ca, in acest sens, s-a comu-nicat €i Ministerului Afacerilor Striine 9i celui al Afa-cerilor Interne.

Primiti; va rugdm, inalt Prea Sfinlite, asigurareain3ltei noxstre consideratiun i.

SECRETAR GENERAL,.PROF. AUREL POPA

15 noiembrie 1943

MITITOPOLITLTL \,/ISARION SOLICITA PATRIAR-HULUI NICOD]M SA INTERVINA LA. COX4ISLA. DEREPATRIERE PENTRU OBTTNEREA ALTORIZATIEIIJE ST.{BILIRE IN TENA A N IITROPOLTT I]LUt NICO-LAE AI ROSTOVIJ'LLTI S1 1NSOTITORILOR SAI

inalt Prea Sfintite,

in legdturi crr renirea h j\tin)srir.e Cerrrica r ipSMitropolitul Nicolae al Rostovului si insolitorilor sdi,Protoiereul Ioan Kulighin gi monahia paraskeva Sinlkarenko. cu-fratersca dragoste vd rugem sd binevoitie dispune sd se lacd interventie cle idrre SL parriar_hie la Comisia Centrald de Repatriere .lin g.,.,.r...ti,ca sd le dea cuvenitele autoriza{ii de stabilire in tara.

Misia a ficut toate formalitilile ce se cereau inTransnistria, in vederea venirii celor de mai sus laBucureqti.

- Primifi, Ve rugim, inalt prea Sfinlite, ale noastreintru Hrjsros fritesti irnbreligiri.

16 noiembrie 1943Odesa

MITROPOLIT,VISARION

PATRIARHUL NICODI]\4 INTERVINE L{ CONIISIA

CENTRALA DE REPAIRIERE PENTRU ELIBER{REA

AUTORIZATIEI DE STABILIRE iN TARA A IERA.R-

HULUI RUS gt iNsolttonlron lut

c;rrrEPRI$EDINTIA CONSIUI]LU DE MINI$TRIComtsla Centrali de RePatrlere

Avem onoarea a vi ruga si binevoili a dispune sise faci cuvenitele autorizatii de stabilire in lari a ierar-

hului rus 9i insogitorilor lul, refugiali din URSS, dupncum urmeaza:

iPS Mitropolit Nicolae Amasuschi al Rostovuluipe Don gi Caucazului de Nord;

PC Protoiereu Ioan KulighinCuv. Monahie Paraskeva SinkarenkoPrimili, VA rugim, asigurarea deosebitei noastre

consideraliuni gi arhieregti binecuvnntiri.

L2 ianuarie 1944 PATRIARH,NICODIM

PRE9EDINTIA CONSILIULU DE MINI$TRI CO-I,IUNICA PATRIARHULUI NICODIJVI CA A ELIBERATAUTORIZATN DE CAI,ATORIE iN TAN,C MITROPO-LITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUi SI iNSOTiTO.RILOR SAI

inalt Prea Sfinlite,

Avem onoarea a vd, face cunoscut cd am eliberatautorizafillni de calitorie in Jard persoanelor de maijos:

iPS Mirropolit Nicolae al Rosrot'uluiProtoiereul Ioan KulighinParaskeva SinkarenkoToqi reTugiari din teritoriile sovietice evacuate Si

cirora Sf. Patriarhie le-a aprobar adipostjrea Ia Md-nistirea Cernica.

A fost inftiinlare 9i Prefectura Poliqiei Capitalei de-spre eliberarea acestor autorizafiuni.

Primiti, Vi mgdm, inalt Prea Sfintite, asjglJt^redeosebitei noastre consideragiu n i.

SECRETAR GENEMI,(SS) Indescifrabil

1-5 ian:uatie 1,944

CIRCI]LA.M PRESEND]NTIEI CONSILIULUI DEN{INISTRI PRI\'IND CETATENII SOVIETICI AFL{TIix RoirdNre, TRANSNTISA DE NrrNrsrERUL cuLTE-LoR. spRE A FI pusA iN aptrcane, ARHIEptsco-PIEI B1JCURE9TILOR

Domnule N,Iinistru,

in legirturd cu ConYenlia cle Armistitir,r din 12 sep-tembtie 7944 9i in intelegere cu Cornisiunea Aliatdde Control clin RornAnia, avefit onoarea a vd aduce lacunosrinli urmdtoarele:

A. Toate institlrtiile gi asezdmintele de stat gi pa i-culare qi intleprinderile de orice fel, precum gi toatepersoanele private, sunt obligate s.i inainteze, celmai tA.ziu pind Ia 5 iunie a.c., autoriretilor polilie-neFti - in comunele urbane - si posturilor de jan-dar-mi - in comunele rurale - tablouri de cetiteniisoYietici afliitori in sen'iciul lor. Autoritdtile politie-negti Si de jandannerie slrsmenlionate \/or prezentaimediat aceste tablonri Comisiunii Aliate de Controlsau imputerniciqilor sai locali. Tablourile vor cuprin-de urm'itoarele da.te: numele gi prenumele (numelede fanilie, numele de botez gi numele de botez altatih:i), locul $i data na$terii, ocupaliunea (profesiu-nea sar: fnncqia in sen.iciu), don-riciliul. starea civili,

82

conlpunerea si locul unde se afli fan.rilia, nation:Lli_liltea .sau supugenia sotr-rlui (sotiei).

B. Directorii de hoteluri, hanuri, pensir.rni, cimi-nuri, precllrn si orice persoand parliculari, car.eoferi locuintd cor]]uni sau camere separate cetiten!lor sovietici, trebllie se in;tiinteze imediat clespre:lcestea autoritirtile de politie sau jandarmerie celerui apropiere. care sunt ohligare si inscrje si peace;ti cetiteni sovietici in tabelele intocnite clupinormele z'ttdtate la punctul A ii sil le prezinte alrtod-titilol sovietice indicate in acela$i plrncr A.

Orice abatere de la dispozitiunile cle mai sus vaatrage dupi sine sancEiunile previ.ztrte de legea nr.557 din 27 decembrie 1)44, pentru sanclionareacelor vinovati de sabotarea aplicirii Convenliei de!Armistiliu.

in executarea dispozitiunilor de mai sus trebuiesi se aibi in vedere cA, potdvit Ucazr-rlui prezidiuluiSovietului Suprern al URSS din 8 martie 1941, suntcetdleni sovietici, de asemenezr, Si locuitorii din Ba_sarabia gi Bncor.ina de Nord, cu privit€ la care textulUcazului clin 8 mafiie 1941 prevecle urmitoarele:

1. Toate perso2rneie care la data de 7 noiernbrie1917 aveau calitatea de supugi ai fostului Inperiu Russi care, la data de 28 iunie 1940, locuiau inci pe teri-toriul Basarabiei, precum Si copiii lor, indifer.entclaci plnd la data de 28 iunie 1940 aveau sau nll ca-litatea de supllli romani, se consicleri repr-rqi in

83

(lreptlrrile cle cegrteni sovietici, cr-r incepere cle la cla-ta cle 28 iunie 1940.

2. Perso:rne1e, dintre locuitorii perirzrnen(i ai Ba-sarabiei, care, la data de 7 noiembrie 1917, aveaucalitatea cle supugi ai fostului L-nperiu Rus, clar care,h data cle'28 iunie 1940, nu locuiau pe teritoriul Ba-sarabiei qi care temporar se Saiisealr dincolo de fron-tier-ele URSS-ului, sunt obligate, pXni la data de 1 iu-nie a.c., sal se inscrie la reprezentantele URSS-ului caceteteni so\.ietici, fie prezentindn-se personal, fietrimitand prin pogti declaralia speciali, cu anexareapagaportului sau actelor care dovedesc identitateapetilionarului $i faptul locuirii permanente in Basa-mbia.

3. Prevederile de mai sus nu se extind asuprapersoanelor menlionate la art.1 9i 2, care, pand l^ 28iunie 1940, dobnndiseri orice alta cetefenie sheina,precum nici persoanelor care au pierdut cetileniasovietica prin Decretul Comitetului superior centralexecutiv si al Comitetului sovietic al poporului pen-tm Republicile Sovietice Federlrtive Socialiste Ruse,din 15 decembrie 1921.

4. Toate persoanele care, la dala de 28 iunie1940 locuiau pe teritoriul Bucovinei de Nord, cu ex-cepfia streinilor gi persoanelor care, ulterior datei de28 rtnie 1940, all fost evacuate in Rom2nia, precum$i cu exceplia persoanelor care au pierdut ceteleniaprin Decretul Comitetului superior central executiYsi al Comitetullli sovietic al popolului pentru Replr-

a4

bliciie Sovietice Feclerzrtir-e Soc-ialiste Ruse. clin 15clecernb|ie 1921, snnt recunoscute cx cetateni aiURSS-ului, incepXncl cu data de 28 iunie 1940.

5. Persoanele care s-au inapoiat clin Rom2nia inBasarabia si Bucor.ina de Norcl, ulterior datei de 28iunie 1940, confonr inlelegerii clintre autoritilile so-vietice fi romnne, dobXnclesc cetitenia solietici dinmomentul inapoiedi 1or.

In modul ar;rtzlt la punctul A din prezentul ordincircular, urmeazi s:.r fie inregistrati toti cetd(eniiURSS afldtor-i in Rom2nia, care au venit in Romlniaclupi 22 iunie 1941, indiferent din ce parte a teritol.i-r-rlui URSS sunt Yeniti, cu excepfia cetdqenilor romAnicare sllnt in cur;s cle transferare sau au fost transfe-rati in Romania de citre Guvernul URSS, incep2nddin aprilie 104 j.

Nu vor fi inregistrati cetatenii sovietici ce se ge-sesc in serviciul institr-ltiilor de stat sovietice, colabo-ratorii Comisiei Aliate de Control qi militarii din uni-tI{ile Fi seniciile armzrtei rogii.

C, Persoanele care s-au evacuat din Basarabia inRomania, ?ntre 28 iunie 7940 - 22 iunie 1941, vor fiinregistrate tot dupa nonnele de la punctul A, dar inliste separate.

D. in sfirgit, qi numai ?n scop cle evidenqi admi,nistrativi, se va intocmi, tot potrivit nonnelor de lapuncnrl A, o r treil listd, in care tor fi llecrrte toatcpersoanele evacuate din Bucovina cle Nord in Ro-mlnia, intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1,941.

Cerle trei feluri de liste, sLrsat.nintite. r.or.fi centra-lizate pe prefecturi gi recl:.Lctate in cete patru exelr-plare, din care unul se r.a pirstra ln arhir.a prei'ecturii,clou:l r.or fi remise clir-ect irnputer.nicirilor locali aiComi.siunii Aliate de Control 1;i r,rltimul va fi trin.ri.sComisunii Romane pentnl aplicarea armistitiului.

In sensul acestor instrllctiuni, aleru onoarea 2l \.,rrugr sri bincr oiti :r clt dispozitirrni l)enrnr inrocrnir.eatabelelor de citre Depzu'Lrfirentul Dr.s. gi cle citr.etoate institr-rlilrnile clin capitali penclinte de Departa-inentul Dvs. $i inaintarea lor, pAni la tennenul fixnt,la &Iinisterr-rl Afacerilor Interne, cnnoscAnd ci pentrutoate provinciile tabelele vor fi intoctltite de prefec-turile de judete.

Dispozitiunile de fatd, cme sunr definitive, inlo-clliesc pe cele anterioare, date ?n aceeasi materie.

28 nai 1945Bucureqti

SUBDIRECTOR GENERAL,(SS) Indescifrabil

ARHIEP]SCOPIA BUCURESTILOR CERE PROTO.IEREILOR, N,TANASTIRILOR S] SCHITURILOR DIN-IURISDICTIA EI TAtsELE CU CETATENII SOVIETICI

Citre protoierei, ministlri Ei schituriPotrir.it ordinului circular primit cle la Ministerul

Cultelor, inaintati imediat pdn culiet in triplu exem-plar, tablouri de personaltrl bisericesc si aclminisra-ti\ . rlupi curn se rnerrlioneazi mai jos:

A. Cetatenii sot'ietici de la Est de Nistru, care auvenit clin URSS in Rorninia, sub orice fonni, dupi22 tunie 7947.

B. Persoanele originare din Basarabia gi Bucot'inzrde Nord, care locuiau in acele teritorii la data de 28iunie 1940 Ei au venit in Romania dupi aceastd dati sisunt considerate cetdteni so\rietici de Corrrisia Aliatide Control.

C. Persoanele care s-au evacuat din Basarabia 9iBucovina de Norcl in RornXnia, lntre 28 iunie 1940 si22 iunie 1.941.

Tabloruile Yor a1'ea urmitoarele rubrici: nr. crt.,numele pi prenumele, gradul, unde funclioneazi inprezent Fi obsen a!ii. De neexecutarea la tirnp rimn-neli direct rispunzatori.

$EFUL BIROULUI NI.O.N.T..(SS) Inclescifrabil

37 n:pj. 1945

A'TANASTIREA cERNrcA iNelNrnazA ARHrEprs-COPIEI BUCURESTILOR UN TABEL CU CETATENIISO\4ETICI AT ATI iN ACEASTA A,IANASTIRE

inalt Prea Sfinqite,

Urmare adresei Biroului M.O.N.T. al Adriepisco-piei Bucuregtilor, cu smerenie inaintim aliturat untablou, in triplu exemplar, cu cetdlenii sovietici de laEst^de Nistru, veniti din URSS, dupd 22 \nie 'J.94L.

In ce prive;te persoane din Basarabia qi Bucovi-na de Nord, venite in Rom2nia dupra 28 iunie 1940, nuavern ?n menestire.

J runle 194)

Al inalt Prea Sfinliei Voastre,cu plecata metanie,

STARET,ARHIM. PARTENIE

TABEL CU CETATENN SOVIETIC] DE LA ESTDE NISTRU, VENITI DIN URSS, DUPA 22 IUNIEJ9J1, CARE SE AFLA iI T'NEZCXT iN MANASTIRE{CER\ICA

1. Ioan Kr"rligl-rin - protoiereu2. Ioan Dunai - preot3. Paraskeva Sinkarenko - cirlugdrili4. Lidta Zi'Iberkrern * cilugdriqd5. Teodosia Zilberkrein - cilugirili6. Evdokia CiubaroYa - cAlugeriti

Se certificd de noi,STARET,

ARHIM- PARTTNIE

PITOTOIERETJL IOAI\-. KIILiGHIN CERE. iN DOTIAII\NDURI. P{]RI \RHL-LI.I \lcoDITI sA FIE PRIIIlTDEFINTTIV iN oesree T4ANASTIRII cERNICA

inalt Pree Sfinlite,

Sultsentnarul, preor celib?rrar Ioan Kulighin, fost..lrrhc.,r nic eplllrial ir RosLor si clrrlror nicul personlLlal iPS l\,lirropolir Nicolae ai Rosrovului, de cloi anislrnt in Sfanta lvlendstire Cernica, cu aprobarea inaltPrea Sfinliei Voastre. Cu adinci smerenie, vin a vdmga, ingicluit si.-rni fie, a-mi sfar$i restul zilelor inacest sfint lacag.

De la r.drsta de 18 ani am triit in menistire (Op-tina) si tot in minastire doresc si mor. Acum, lavarsta mea de aproape 61 de ani, inleleg sa mi fi_rezdefinitiv in Sfenta Mdnestire Cernica gi si rnl supunt utLr ror indrtoririlor c.ilLrgiresri.

Cu adinci smerenie, Vd rog, inalt prea SfintiteStipane, se incuviintati statornicirea rnea clefinitiviprintre calugirii Sfintei N,lenistiri Cernica.

Al inalt Prea Sfintiei Voastre,prea supus si pret plecat fiu sufletesc,

7 ranntlre 7916X4inastirea Cernica

90

ProtoiereuIOAN KI-,'I,IGHIN

inalr Prea Sfinrire Stdpene,

Ati llineroit sir aprobati statornicirea mea la SfXntaN4en'i.stire Cernica ln noiembrie 1!.i1.

Tinind seamir cle \-lt'sta mea inaintati gi de cetti-ficatele mele neclicale , chiar ale alrtorit;itilor sovietice,pini in prezent, toate comisiile nrixte de rer.izuire lacare cu regularitate nr-am infetisat, au pre|:ngit gede-rea mezi in tafi.

Eu, insi, as dori mai mult decit o sirrrpli prelun-gire.

Pentru aranjarea situaliei ltlele fald cle autorititilesovietice, cu adnnci srnerenie, Vi rog, inalt PreaSfintite Stipane, si binevoili a intenreni locului inJrept. cr se-mi pot sfir;i zilele in ntinestire.

De la vdrsta de 18 ani am pdrisit casa p?irinteas-ci, pentn"r a imbritiga viata duhovniceasci, \'iefuindin Nlinistirea Optina, sub conducerea staretilor suc-ccsori ei lui Paisie Velicikorski.

in .rceersi \-irrri (lul)ovniceJsl a; dorj ba-rni fet.tl]inzilele ce mi-au rimas de trait.

Aceasta cu atat mai mlllt cd am va$ta de 61 deani ;i sufdr de mai multe boale: brongiti cronicir siastmi, epuizarea sistemului nen,os, boali de inirni,

91

xnemie, hernie, umflarea picioarelor, cedzl ce-rri pro-cluce continui clureri de cap.

Al inalt Pr-ea Sfintiei Voastre,prea slrpus Si prea plecxt fiu sufletesc,

7l itnuarie 1946tr'Iin:istireaCernica Protoiereu IOANKIJIJGHIN

ARHIMANDRITUL PARTENIE, STARETUL IVIA-

NASTIRII CERNICA, RECOIVIANDA PRIMIREA DEFI.NITIVA A PROTOIEREULUI IOAN KUL1GHIN iNOB$TEA ACESTEI IVI,\NASTIRI

Se constata de noi, starelul acestei sfinte minis-liri, cJ protoiereul toan KLrlighin esre refugiat dinpirlile URSS-trlui, in aceaste sfanta ministire, deaprozrpe doi ani de zile.

E un orn cu adnncd agezare sufleteascd, sllplls, as-

cultitor gi cu rnulte inclinari pentnr viata singuratice.De aceea, suntem de pirere, daci se poate, sd i

se lndeplineascd dorinfa de a fi primit definitiv prin-tre vieEuitorii acestui sf2nt licag, unde si.-$i petreacerestul zilelor 9i ni.ddjduim ci aprecierile noastre nlrvor fi dezminlite, mai ales la o vdrsti aga de inain-ate.

72 iansaie 1946Nldn,rstirea Cernica

STARET,ARHIM. PARTEI\IIE

ARHIEPISCOPIA BUCT]RESTILOR COA,JUNICASTARETULUI I\,{ANiSTI RN CERNICA APROBAREAPATRIARHULUI NICOD]I\,I PENTRU PITIA,IIREA DE-FINITI\A A PROTOIEREULIJI IOAN I{ULIGH]N iNOtsSTEA ACELEI lGNASTIRI

Sriretiei Slinrei Nlinistili Cern ic:r.

Vi se face cunosclrt, spre cele le5;ale, ci ln urnapetitiei Prea Cucernicului Preot Ioan Kulighin gi po-trivit recomanderii Prea Cu\-iogiei Voastre, ips patri-arh Nicodim a binevoit sd aprobe incirinor.ier-ea cle-finitive in acea sfXnti manistire a Prea CucerniculuiPreot Ioan Kulighin, fost duhovnic eparhial la Rostov-

79 ianuarie 1946BucureSti

CONSILIER REFERENT,(ss) Indescifrabil

PATRIARHUL NICODIX,I SOLICITA PRE$EDINT]EICONSILIULUI DE A,IINI$TR] SA INTERVINA PE LAN_GA AUTORITATILE SOV]ETICE PENTRU PUNEREAiN rrBnnretn A pREoruLUI IoAN I(uLicHIN

Dornnule Preqeclinte,

Ni se prezinti o cerere pe care o socotim inteme-iatai Fi dreapta:

Preotul loan Kuligh.in, niscut in comuna Zadonsk,in anr-rl 1885, qi venit in RornXnia in anul 1!4J,inur-r.na cererii ce ne-a adresat, a fost inchinoviat in Sf.

X'l'inistire Cernica, jud. Ilfov, de unde s-a prezentatin fala Comisiei Centrale mixte, ori de cAte ori a fostchemat.

in fala acestei situatii, avem onoarea a Ve rimitealaturat actele prilritoare la situalia pdrinteh"li IoanI(uligl-rin, cu rugemintea de a fi indrep{ate autoriteli-1or sovietice, pentru dreapta lui judecatd.

Prin.rili, VI rugim, Domnule Pfeseclinte, '.tsigurarea

deosebitei noastre consideratiuni $i arhiereqti bine-crrvAntiri.

13 .:n:uarie 794fBucuregti

Patriarhul RornlnieiMCODIM

PRESEDINTIA CONSILIULUI DE A,IINI$TRI IN-TER\]NE LA CO]\IISIA ALIATA DE CONTROL DINROiVIANIA PENTRU DREAPTA JUDECATA A PREO.TULUI IOA\ KULIGHIN

Cdtt c CoDrisio Aliata da Control

inalt Prer Sfinrix Sa Nicodirn. patriurhrrl Ronraniei,ne-a trimis cererea preotuhri Ioan Kulighin, care neaduce la cunogtinti urmdtoarele:

Niscut in comuna Zadonsk-U.R.S.S., in anul1885, a venit in Rom2nia in an:lil 1.943 9i, in urma ce-rerii sale, a fost inchinoviat in Sf. Mlnestire Cernica,jud. Ilfov, unde a gi ri.mas pnni in ziua de 6 octom-bfie 1946, cind a fost ridicat de alrtoritdlile romanegtisi predar a utoritd!ilor sovietice.

Susnumitul preot declare ci, fiind bitrin, dorestesi triiascd restul vielii in Sf. Manlstire Cernica 9i so-liciti aprobarea necesari pentru a putea ramane maidepane pe teritoriul rominesc.

Transmigi.ndu-ne cererea, inalt prea Sfintia Sa patri-arhul Ron-r2niei ne ftimite, totodatd, actele din carerezulti cA. preotul Ioan Kulighin a fost intr-adevir in-chinoviat in Sf. Minirstire Cernica, cu rugamintea dea fi indreptate autoritdlilor sovietice, pentru dreaptalui judecati.

96

Avind in leclere cele cle mai sus, r.i inaintim elir,{ rri.t. :n (onie. :rarele ill (iLLtz,l. pre(Lll]) ..i celttclrpreotu[ri kran I(r,rliel]in, ruginclu-r'a s?i binevoiri aclispune cele de cr-n-iinqi gi a ne comunica hotirirezrl) Ll n-rne a\.oastLi .

COj\,IISAR GENEMI Al GLn/ERNI.,'LUIPENTRU LEGATURI CU CONIISIA

ALI,\TA DE CONTROL,(ss) Inclescifrabil

1 t- febtttatie 7)17Bucure$ti

CONSILIER,(ss) Indescifrabil

CO1IIISIA ALIATA DE CONTROL - SERVICIUL DEREPATR] ERI DIN ROMA\h, FACE CUNOSCUT CANI.- OBIECTEAZA CA CETATEANUL IOAN KULI-GHIN SA OBTINA CETATENIA RONLANA

Domnului Pre;edinte al Comisiei Rom.dne de le-gdtttrii cu Comisia Aliatd de Control

Avem onoarea a vd. aduce la cunogtinld ci noinu obiectim ca cetiteanul Kul?ghin ioan, care inprezent se afli la lvldndstirea Cernica. si obtind ce_dtenia romana.

Urmeaze. ca preotul Kulighh si lacd toate formelede trecere Ia cetatenia romane prin Legalia Rusd dinRom2nia.

SEFUL SERVICIULUl29 manle 19+-t DE REPATRIERT DtN ROMANIA,Bucureqti (ss) Indescifrabil

Nota: Esle un raspuns diplomeric 5i tardiv pentru ci,rn tapl. nu s-a tinul seame de actele prezentate deeuroritatile rornanestisi. mri ales. de dorinra preotu_lui lorn Kulighin de e rdmine cleFinirir" in'obsreaManastirii Cernica. El a fost condarrrnat cle tribunalulsovietic la zece ani temnile grea, pentru trddare cleparrie, si expedilr pe reritorirrl U.R.S.S. inca de lasflrsitul lunii ianuarie 1947

ADDENDA

CUVANTUL TE STAA4ENTAR CATRE UCENICIAL PARINTELUI IOAN CEL STRAIN

iN veRSruruee LUr ALEXANDRU \TTRoNESCU

Ptlrinteb loan, plec6.nd clintre noL a lisat acest

Cuvant al Pirintelui Ioan citre ucenicii sii

Mulgumire Domnului Care, in chipul acesta, a bine-\ oit calre noj, penlru a intiri in chip terneinic min(eagi inimile noastre in fapta unirii nemijlocite a sufle-telor cu Domnul gi pentru ca si nu slibeasce credin-!a voastre in Pronia qea dumnezeiascd a Lui, precumnici in ,,strdinul" Siu pe care voi l-ai aflat, intr-unchip neinleles, pe calea care este aceea a mantuiriisufletelor Lui. Cu ajutorul hri Dumnezeu, vd. voi attrtavor:i, deocamdate numai amintindu-vi pe scllfi, ca-teva semne gi clipe rdzlege Fi ^lata

cat se poate stre-cura prin tnlcul scrisului.

Va mefiurisesc cu terie despre lucrarea Proniei luiDumnezeu care s-a sevargit gi se sevargegte cu mine,cXt ;i despre implinirea milelor Sale dumnezeiegticare se revarsi asupra noastre, a tuturor acestora, catqi asupra tuturor acelora pe care Domnul incd ii vaalege, pe cei nepetrunse 9i in chipuri aqa de deose-

i01

bite, ca clrepr r,rneltele Sele, spre slar.a SthntulLri Nllmeal SrLu.

Fer iciti sr,rnt cei cdre nu s,au incloit cie mine, si-r-urcul lostru pdrinte si cir:hovnic, care nir afln *striintrinis".

Nu ell, ca fdptr"Lri, am ceva deosehit, fiind orl cr-r

insugiri ale firii gi cu toare lipsurile ei, ci r.oia luiDunrnezeu, crlre este rlinunati. Voia lui Dumnezeum-a irles dincolo cle vrednicie; ezt ma cilduzeqte giea sal'i5luiegre in mine, robul Sdu.

incir de pe cincl eram tin;ir, dumnezeiasca lucra-re a Proniei a ar.ut bunivoire fati de inima rnea gi, pecalea mnntuirii rnele, m-a diruit cu binecuvintareahrrici. cea dati prin mo$tenire. X4-a diruit, de ase-filenea, cu un indrurndtor duhovnicesc sub har giczue avea o mare triire. $i iardsi m-a diruit de-a drep-tul cu sprijinul Siu haric prea inqelept gi foafie tare,pe aceasti cale a pribegiei mele spirituale.

Despre aceasta v-am !-orbit prin cuvXnt viu de mainrulte ori si cu enrinunt. si inci va |oi mai lrrdtl.

.,lata, noi inca multe 1'om grii gi nu vom xjunge,dar sfnrsitr-rl cur.intelor noastre este Domnr-rl intnrtoate"; aFa vorbefte, ca pentfti acestea, Fiul lui Sirahin Cartea lntetepcitrnii \43, Ji r. Si xdaugd arar de ni-lnerit: ..Prean)irindu-L. noi ce vom pLrtea l .

Cu nepulinla lnea. punrrea ii voi rnulltrmi ci. pescara de suirc a propigirii cluhovnicegti, El ni-a dat,de amtea ori, adeveriri gi interiri de har atXt cle puter-nice.

142

l)a, precum zice impiratr,rl prooroc Solomon, ,,in-tclepciLlne2l lui Dumnezeu este nrai fi'un-roasir clecXtsoalele 9i clecXt orlnduirea stelelor; daci o pui ali-tuli cn lumina, o intrece" Qn\el.7,2D.

Dar prin cei slabi Si ne$tiuti lucreazii puterea Sa.

,,Cat de mAre[ este numele Ti.u, Doamne", zice Psal-lnistlrl. ,,Prin gura nepdcepufilor', prin gura copiilor.si a pruncilor-care sug ai sivir'sit Tr-r lauda gi putereaTa' (Ps.8, 1-2).

A$a rn-a ddruit Dolr.rnul cu ceea ce se nurnegte,,inmAnarea harici a unei mo$teniri cluhovnicegti",precurl qi cu incredinlarea conducerii spre lnantuirea sufletelor oarlenilor.

intorcindu-md inapoi si vid intinderea strebitu-ta, eu fiind cilatorul care umbla de 54 de ani prinaceaste Yiale, vdd cum Domnul s-a gribit, dintnr ince-put, prin alegerea Sa dunmezeiascA, sI toarne in in-ima mea tnn'ird o nebiruitl dragoste de foc citre El.

Binecuvintez pre Donrnul, cA El s-a grAbit siumple liuntrul meu, 9i cu milele Sale cele ne€;rdite sima covargeascd. M-am smerit intlx plinitatea aces-tor daruri care sllnt mai presus de toate bunitdlilepirnante$ri si pe care Iurnea Si mintea omencxsca nule pot pdtrunde.

Binecu\.an-tez pre Domnul ci, din anii cei dintii,nr-a dus prin ciile Sale cele tainice pini,la izttoarelenesecate din care se revarsi cu in.rbelgugae l-rarul gipe care le pdzeau Plringii in sihdstrii, in munli gi inunghere ne$tiute.

103

Binccur-intez pre l)omnul Cere. clin pragul fla-gecl a1 b;i ratiei, a facut -sir sc topeasca l;r un ktc. iniltciperea inirlii rtrele tinere, l:elsr,rgul darurilor. dir.rc.!r-e si acum triiesc Si rni ?nnoiesc gi pe car-e suf-erin-tele si trunchiatul cLum al vietii rnele totu$i nu l-zrupierclut, ci 1-au pastrat cu g|ija si clr te nil, carutanclsi nuJ inpr:gineze. Ci inc:l, cluhor.nice5te vorbind,pot mirturisi in clrip nein;elat c:r ;i eu, .smedtul, pedarul cel aderrir:rt il Proniei, clincokr cle slibiciuneamea, i-am ficrit impirti$it multora clintr-e acei care,in chip sincel I-atL cir-rtat. Da, El singur S-a impdrti-sit pe Sine, totdeauna, tutulor acelor cilitod ai cilzi-toriei noastre pinantegti, pe care Domnul i-a aduspe felurite carari ale vielii lor obisnuite, pentru poto-lirea setei lor sufletegti.

Setea Duhului este necovargiti 9i prin nimic nu sepoate umple, iar Darul Lui, cu cXt se revarsi, cu atatmai mult cregte gi umple. Aga este I

Fie mila lui Dumnezeu si harul Domnului nostftiIislrs Hristos cu \.oi toti ! Amin.

Ioan, Pdrintele ccl Strdin

ALEXANDRU MIRONESCU

lixrArNrrue NrEA cu pARTNTELE IoANI

... Am sir \ii povestesc iLctLrl lntilnireur cr-t Piuin-tele loan.

intr-o duninic;i alrl plecat la Cer-nica, la Nlanisti-rc, nnde rlai fusesem de vleo doud-trei ori, ca sa ie-girn clin vuietul 5i din iamarocrtl oragului. Eram trei:Parintele Benedict (Ghir-r$), Sanclu Tudor ;i eu. Do-ream si vedem un prieten, pe care insi nu l-arn in-talnit, ceea ce, intr-o oarecare misurl, ne-a incurcatsocoteala noastrA de acasa.

Am fost Ia slujbi (nu culll.zl era sdrbitoarea Po-gor2rii Duhului Sflnt ?), am mancat, am stat de \.or:-be. rm citit impleuni. rm r izirar din nou Parrciisul,Biserica cea mare, dirXmati de cutrernur...

La un moment dat; stlteam in cun-rpene: sd lrmizd.bovim sau sa piecam? Era frumos, dar in curindsc inscra gi drurnul spre casl ntr era chiar atit deugor. insolitorr,rl nostru, un tanir qi inimos cilllgir,Pdrintele Nicodirn (Bujor) - care isi luase intirnpli-ror srrcinrr cle glzcli si care ne frilnise. spre mirrrelmea uimita, ca gi curn ne cunostea de la intemeiereelumii, cleqi eu nu-l r.dzusem niciodati pini acltrn -,r-irzinclu-ne mai mnlt aplecati spre plecare. ne-asplrs, clr o inflexi'Lrne cle neinitat in glas: ,,Haicleqi

10i

sri-l \ ccleri $i pe P;jrintele Ioan !... Irr.opuncrea nLr ne:|rrnc:r -rlrsollrl ninti,.. O cliP-i c_.rnr (.qreeri (linc)chi unlrl pe nltul si ne-ant i;teles, fiiri cur.inte, s:ilcllnoa$telt1 5i pe Pirintele Ioan.

Povestex P:irintelui Ioan Kuligl.rin, czilugdr clin str_ita N,Iitropolitului Rostor.uh-ri (silirsluit la

-Cer.nica o

drt:l cu r(.tr.lsereJ trllpelor r.o:linesti. azi tleced;rr silngroP:lf lol ia Cernicx). csrc, fie cit al putut inte_lege, si lLrngri si bogrrj in ereni,,r"rrre. rlinir.e crlcpeunele ie-atn cllnoscLrt intimplJtor.sj clc care iDri esteinca sLrfletul plirr de entotie. poverte:r :lceastar o \-:rscrie, poate, unul clin noi, cel care o stie nai in amA-nunt.

Pirinrele Ioan, duhovnicul &litropolitului, veneatoclrrai de la atat de vestita Nlindstiie Optina pusti-na, pe unde candva trecuse Dostoievski gi citrecare. dacd nr-r mi insel. fugise Tolsroi. rnort insd pecrrum. rn gtrx Astapo\ o. L_a xdlls olre DumnezeLrp,e

^Pirintele Ioan tocmai aici, de

^tat de departe, ca

si il intalninl ? Oricit de prezumtioasd sall de abra_cadabranti ar pirea cuir.a aceastd intrebare, mi_egreu s-o elirnin clin rnintea-mi nepriceputi gi covnr_qitd Llneori de at2tea curioase intimpliri I in oricecaz, noi aveam rnare nevoie de el, de un incercat gimare duhovnic, a\.ea1n mare nevoie chiar de el, ci-ci tocmai el purta rdspunsurile vii la o seami cle intre_biri qi preocupdri care cleveniserd ale noastre. intr-unclrip cr-r deoselrire serios. Dup,i ce, intr-o searna cleint2lniri de neuitat, pirintele loan ne-a spus gi ne_a

106

inlita.lt Lrnele lr-rcr uli esenqiale pe care nll clecl ctl niie-;u mai ti putlrt comllnica 5i inr.ila altciner.zr pe lrr-nre, a plecat; adici, ?ntr--o zi, a fbst dclicat cle r.ugi. r:i,pit cle rr,rsi. $i dus a fost, sirmanul $i enignariclrlstrdin, pe clrr,rrnul cir,rdatelor- prilregii ale acestoL vre-t.nuri cle apocalipsir, cind anun.fte taine :rle vietiicrcitine sur)t.scrn:inate in chipuli cUrn ltu sc poxrenri{i ( irr(lat( l lnlr-:idetir. strilnii si plofunrl tLrlllr-r:ri-toare sunt aceste intilniri, drumurile ace-scea ale unorlneteorili care se intalnesc in taina necupr.inselorspafii Si a nesfArgitelor veEnicii I

La Nl:lnestkea Cer-r-rica, Pirintele Ioan stirtea intr-ochilie cam pirdginiti $i cam la o parte, nu cu cinsteamr-rsafiriior de crre re remi sau ai ner oie, ci in con-cligia acelora de care mai degrabi - fie qi cu frica cleDun.mezeu - ai dori si te descotorosesti. Dacd arnputea fi destul de aged cu mintea $i cu irjima sd neddm searna totdeauna cu cine stlm cle r.orbi $i careeste mesajul pentru noi...

in chilia Pirintelui Ioan, c2nd anl intrat, intXi rn-aizbit iconostasul, grija qi ordinea pe czre o kadra,;apoi, un om, un birbat, un tanir cam in vnrstd detreizeci qi trei. de ani, blond, cu ochi albastri lurni-nosi si intrebitori, ptutind o mustall blajini, imbra-cat sirnplu, cu o bluzi, ca un muncitor sau ca un stlt-dent (nr,r Etiam sd spun) 9i care, in picioare stincl gicam dupd usa, thea rnninile pe piept a$a cum le ginuneori gcolarii in banci, la lecEiile mai deosebite.Omul acesta - fratele Leonte, cum i-atn spus noi mai

I07

rirzilr. c:lre si el a plecat rpoi pe urnele PiuinteluiIOen - rni-e retinut tlenti?l nur.rLiiclecit. rlai tnultchial clecirt Pruintele loan c:Lrc scn.r:lna. in clefinitir,,cu toti carluglifii. dar cu caLe, totusi. n-am interzixtsir-nri clar: searna, c;I[igr'Lrii ceilalti nu sentdnau.

\s \.r(il sj |i rorlres. rlesp|e L)erttr,nii :t\estiJ clttoat:j si1npatit cle care sLlnt in stare, szj r':i r.orltescclin loat:i inima, cu clrzrgoste. cU o clragoste.pe caren-am incercat-o decit pentru cltir.'a oarneni pe c:rrei-am pretuit, clupi priceperea ruea, clrept extraordi-nari. Si iatar c;i sir.rt o impiedicare la gir.rclnl ci n-an.rs,l $tiu si vorbesc cum treltuie ca sd intele€ieti cli exa,gerarea obignuiti la povestirea .,anrintirilor", banalulsentimentirlisnl, aici nu-$i afld locul. Dimpotrivd,sunt doninat de clarit.itile unei gratitudini din c;rrenu lipse;te fiorul unui - cum se-i spun, Doanme ? -unui singular destin ! Cum si evoc eu - este oare cLlputinli a o face ? - aceasti intalnire care este maimult, cu rnult r.r.ni mult decit o simpli intalnire I Maicu osebire, acum, cloresc si yorbesc despre;rcestfrate Leonte, cici prilejul nLr se va mai oferi sa \ror-lrirn clespre cl. rcest nedrellarlit ul olmenilor si llconciitiilor sociale. $i poate spun o prostie, slrb acestconventional suspin, dar nu este cleloc exclus ca fra-tele leonte, intre noi, si fi fost fericitul, fericitul Le,onte I CAci cine, in afari cle Dumnezeu, poate cu-noaste r2ilunchii omului ? !

Cincl flatele Leonte a inceput sir tracluci ceea cePirrintele lo2rn - cu o intuitie (poate cu o rlai inain-

I ofJ

tc-r'eclere) crle n-a incetxl sit r.tc uimcasciL - a prinssi ne spuni aproepe nr.rrraiclecit ce atl intrat in chi-lia lui, firri nici o altl fblrnalitete ban:Lli;i plealabi-lli, zrm avtrt inpresia ci tirluraciul. trle ciit'ui tt.tiini eteuzrsplc, muncite, trel:uie sri aibit cel pr.rlin stuclii cle

tr-crlogir'. drtc.'t nlr si dq l-ilo>ol-ic. 5i !il cillc.:ti< ,.e I i-trege salr curioase ir.r.rprejurari l-au lruncat la pelife-ria vietii. Toata fiinta sa er:r intr-LLn lini9tit dar con-centrat efort dnholnicesc de a tracluce, cn ficlelitateabsoluti, cu o rigoare 9i o fetroare clemne de ceezL

ce ni se cclrnlrnica, firi sa schinbe sau si cillnteirsctivleo ioti. Erur o infliclrare concentratar, o degtepti-ciune atat de neasteptati qi deosebiti, o plrtere de atransmite nu nLrflai un confinlrt propoztional, dar Siatmosfera duhovniceasci imdiati de cel care ne vor-bea tar, cu o nuanlatA frazate, cu accente vigllroase,dar de o negreid blandele, care nu incetau sd mi Llimeasci gi se ridice registrul sensibilita[ii 9i a1 infeie-gerii mele.

imi vine sd cred cI intahirea aceasta cu ParinteleIoan poate n-ar fi rodit chiar dintr-o dati, chiar de lainceput, daci ar fi lipsit fratele Leonte, fi.ri r.nijloci-re'a lui Leonte, a incfedibiluh,ri liicitug - c';ci Leonteera licitug I Ce seriozitate, cita limpezime de expre-sie, ce vioiciune grari, ce sarbitoreasci incandes-centi care nu s-au clezn'rinqit nici atunci, nici in tottirrrprrl cit,t fosl cLr noilNu nitrnrri .i aceste cu ro-tul qi cu totul cleosebite gi cle tot re rarcabile insugirinlr all scdzlrt, dar s-au accentuat ir.r admiratia ;i in

r09

lnir.uell ntea I llram liter almente uimit cii, printr-ullintermecliar ntuncitot se putea reaiiza o:rtit cle inaltlcomuniune.

Dar, in detinitir', de ce si ne mirirm ? Cu pescariicle arcun clou;i nrii cle ani nu s-a inteltrplzrt ce\'? ase-minitor ? Duhul sufld nnde lrea l

Var rog sar inchir-rati, in taina ctrgetului Vostftr, ungind qi pentr-u ace$ ranir exceptional (excepqional,pentru ci poate gXndurile se impleticesc gi ele une-le ?n altele; clar Leonte, in marea lui sr.nerenie, nu ler.r.rzri:rr:ea clecit pe ale Pirintehri loan), ca s-i-l ajungeacolo unde o fi, si-i fie de folos, crici si noud r.narebucurie ne-a ficut l

Pirinrele Ioan. cu un gesl cllre err mereu o vilau-roasi binecur'lntare, dati cu o mini mare cu degetelungi, ne-a vorbit firi intrerupere citeva ceasuri nu-mzri despre ce dorea mintea gi sufletul nostru.

Vedeti, despre Leonte am putr-tt se va spun ci eraLln om exceplional, iar aprecierea simt cal i se potri-vegte cle minltne. N-af putea si spun acelagi lucrudespr-e Pirintele Ioan, cici nu i s-ar potrivi exact.Pirintele Ioan era mai mult clecit atXt: era o perso-nalitate, o mare personalitate duhovniceascl Aveaun contur fern, o identitate inconfundabill, un puter-nir sigiliu spiritLul. un sril rclecval irrrpjrtisirii unor.experienfe alese ii pentru noi necunosct-lte. Acesteinsugiri deosebitoare puteau fi deslugite in toeteamdnuntele felului sdu de a fi: in vorbd, in mers, inm:rniera de a sta, de a asculta. Totul r.orbea clespre

1r0

o prezenti cu totul cleosebiti. Stilul t ra cornlllet afii-culat, fir;i si fie insir afiificios sau ciutat. Forma.iceasta erit mdnu-sa potrivit:i unui foncl de o imensil)ogatie si rigo:rr-e. Se cunostea cir r.enea clintr o cas;ltral e.

Desigur, intAlnirea erx, pentrlt mine, cLl totulr]ouir; am realizat aceasti noutate, clar rnrLlte luirurj,?n aminunt gi cu clatritate, nu le-an inteles clecatdupai un oelrec2tre titrtp, cltfi.t ela si normai. De alt-fel, in repetate rincluri l,zrm supr,ts. intre noi, uneianalize critice foafie ser.ere, 9i nu mzri stilr de cateori arn confruntat inpresiile noastre, ca nu cumr.a sialunecim in vreo eroare, $tjind ci doar- Adevdr-r-rl varezista unor asemenea confruntiri. N-a lipsit nici rls-pdrul, cind unul dintre noi a socorit, pe buni clrep-tate, ce ceva se cere reexaminat cu o atentie sporitd.si cd dialogul controversat este necesar. Vreau sdspun prin aceast2 car rapofiurile dintre noi n-au fostnici o singuri clipi acelea ale r..reunui entuziasm fa-cil sau ale vreunei naive subalternanqe, cu toati im-pfesia pllternici pe care ne-a proclus-o $i care nunurnai ci nu s-a dezminqiL dar a crescut mereu.

Erl evidenr qi normal ca noi sa ar.em mei nrulieinformalii in cele lunegti cleclt pirintele loan; degiexperienla Revolutiei il lnvatase o mLtltime de lu-cruri - cit ci4ile unei intregi biblioteci - iar.in pr!Vinfa \.ietii 9i a oamenilor, cunoa$terea rnersese pZindin profr,rnzirni.

111

In ceca ce m;r prireFte, r'irportirrile rnele cu Pirin-tcle loztn, raportlrrile mele intelioare, au lbst cXt sepoate cle complexe: la un anumit moment trr-llLlasaltat toate nedurnelirile 5i toate indoielile. in forululcir int(-iol. intle:'ga problerrri x r.rg-lciunii inir)rij ifost pu.si snl: sennul lntreb:irii qi al reexaminirii, fi-cancl Lrn bilant licnros al situatiei. Nl-rlte pireri qi

glncluri trigeau cle mine in toate pirtile: estc aceasterugaciune inutili ? Este ea l;turalnici s:ru eretici ?

Duce la sminteirlui ? Este prinejdioase !' V'rea e?I sii sesubstitllie unei imense bogilii spirituale ? N-a spnsInsLrsr Hl j5to]: ..Lllncl \ r'ell sa va nl8:rtr. zrcetr Jsu:Tatal nostrri c?rre esti in cen-rri...". Rugiciunea Dom-neasci ce este ? Dar celelalte rugiciuni ? Dal rugdciu-nea, pur gi simplu ? $i ce s-a intnrlplat cu drept-cre-dinciogii care nu au cunoscut rugaicilrnea inimii ?

Oare rugiciunezr implici nigte condilii care pot fienuntate lntr-o anume tehnici ? Nu este aici oarevreo sugestie piezigi, un afluent srein ?

N-an sir mai in$ir iista intrebirilor gi a g2ndurilorcare mi inr.adaseri, cale rnd b2ntuiau. NIai mult de-cat atat, indoiala subr.ninase gi increderea in cei cucare md intnlneam in fiecare zi; $i, evident, 9i in Pd-

rintele loen. Deci este lrr rnilloc \ reo sugestie, 1mi zi-cea1r, vreo iluzie, alirnentati de orgoliul de a iegiclin comun, de dorin[a ascunsi, obscura a Yfeuneioriginalitlti, cle iegirea din rinduri, de nu a nui fi czr

toata lulrle,r ? I)acd tocmai istetimea noastri $i incli-

112

nllre.r pentlu cee..l cc socotim noi a fi hrcfuli sul.rtir-ine-:'ru intins o cursir -/

intr-o zi chilr- na hotirrAsem si zrbancLonez oriceincerraLe si orice efolt ir.t acea.stir direclie ;i sir parti-cip l'.r tolt;r po\ estea asta nrifi]ai fomral, ca sirnplr-robsen'ator. Erzrltl in situatia omuhri nuncit cle gin-cluri gi pornit intr-o alti dilecgie - si stiti car arunciapar alti inclici cle refrrctie, o prism:i care clefomre.r-zi ceea ce r.edeai la inceput. Nu Stiu dac?i imi pier-dlrsem libertatea interioara, clar este siglu-cir ea So-r jir. irr gindrrrile inti viscoleru p: in irrillrj.

Am cilrtat si reconstitui psihologia fiecifliia sepa-rat, si justific eroarea pe care o preslrpuneam. Esteinutil acun si mai refac procesul pe care l-am treit,cu intensitate gi suferinli, 9i toate inl'esti€latiile pecare le-am intleprins. De cate ori n-am fost ?n viatamea Toma necredinciosul I in tdgiduirile mele, insuspiciunile n-rele n-am frers insi niciodati pina laanarlrie, p2ni la o desolidalizare neloiali; razmerilamea interioari nu era impotriva oamenilor, ci ir.npo-trila posibilitatii de a aluneczr in eroare sau in facil.Crizr aceasta insd arn biruit-o bJu, in orice caz, arndepigit lnomentul acut; cici, evident, nLr toate clifi,cultigile s-au putut evapora dintr-o dati. ! Nu intrd unvr,rlcan asa, dintro data in ordinea lui.

Treptlt-treptat, apele, viitr"rrile .:i-au intrat in albia1or normalir; gi am infeles cii Pirintele Ioan este opersonalitate care slLljeste o veche gi alrtenticli tradi-lie pe c:ue a in\.itat-o;i a pr?tcticat-o lntr-o rn,rnis-

113

tire cLr liatii clLrlt<lr-n iceasc;'r. :ts:i cutn lnulti (lilttre t.toinici nrr ne' putem inchipui e\act. Nirnic clin ceea ceam auzit si ln-r invr'ltat cle la Pirrintelc Ioan lt-..rnt grisirrei tarzilr clezmingir de scrier-ile Slintilor pirinri - pe

ciue ii cercetez rnereu. Dimpotr ili, ei nu au ficut,-lcc:tf s.i con[irnrc \.lloilrc:r il\:.txrrrrii rii pc c:l.rne-a trecut-o Pfu intele Ioan.

$i acr:r.r.r n-ag r re:r sir r.r.rii a$ez in situatia Llnui $co-lar care se p1eliite$te.si spun;i frumos lecda .salr olectie - pentru a astampira o indr.eptititi cr-rriozitate.D21cA oamenii pot fi extraordinari Fi pot starni crLLl$urintzr, in fond, interesul nostru, lucrurile extraor-dinare sunt, dimpotri\.a, uneori atat de simple, incltdevin er,lraorclinar de greu cle infiptuit. De aifel, inchip paradoxal, tocmai lucrurile cele mai simple sicele mai fireqti - ce poate fi mai firesc omului declto rugeciune ? - sunt gi cele mai greu de realizat.

In orice caz, Pirintele Ioan este acela care m-a lu-at de mana gi mi-a aritat cum arati pirintele fiuluisau: Iata, aceasta este calea care duce la inin.ra ta. Simi-am dat o dati mai mult searna cd nu Etiincl pe derost simfoniile lui Beethoven inl'eti si canti la vioari,ci lncepincl gi practicand litania aceea a celui nuibanal solfegiu qi gan-ra celor Sapte note muzicale.P;irintele Ioan mi-a ardrat, in dreaptd rAnduinli, curnse primegte Si se tine arcugr-ll. Nici nu putea face maimult. Durr aceasta era cheia qi inceputul ader.dratelorinteleseri.

(Contuna Donntesti, 20-30 ctxLgztst 1947)

115

PARINTELE ROMAN BRAGA

IISTORIA PARINTELUI IOAN KIILIGHIN]

... Oclati intl':lti h Antinr. Pirintele Bolclasiu si ci-r

mine ar.n fost prin;i. Erarl :rcolo c2nd a r.enit Parin-tele Ioan Iiullghin, care a fost plor.iclential pentrumiscarea Rr.rgrilui Aprins. El gtia rispnnsurile la intre-birrile fieciruia gi tot el ne-a dat Sbonticttl ca ltran:at.. .t.

in rrr rr retrJgerii arm;rtelor rotnine si germenedin Rusia, iviitropolitul Nicolae al IIIlea al Rostovlr-1tti, cu un grup de 30 de preogi $i cateva maici, s-atrrefi.rgiat in Bucuregti, cerind ocrotirea PatriarhuluiNicodim. Acesta repartizeaza pe mirropolit gi pe pre-oli la mendstirea Cernica, iar pe maici Ia mindstireaPasi.rea.

intre preotii rusi err rrn cdlLrgir imbunititit. Pi-rintele Ioan I{ulighin, care trlise inainte de rer.oluliela mindstirea Valaam de pe Lacui Ladoga qi care eracluhoYnicul r\4itropolitului Nicoiae al IIIIea al Rosto-vr,rlui. Pzirintele Ioan a fost in tinerelea lui fi-ate gi nucilugil la rndnistirea Valaat.r.r. in timpul rc\'oluliei,r1'lratele logii au intrat in rninistire $i au ucis pe toticiilug;irii, insi pe flatii tineri, lntre care Si Parrinteleloan, i-au scos cu silzr din mindstire, ca szi lucr.eze

pentl Lr corlLlnisrn. i)ir-intele lo:rn ne-:r pofestit h An-rim cLul s a petlccLli acel m;lcel. Cincl arnr:rtele ro,siis-'.ru apropilt cle nin;istire. staretul 2r porLrncit tLrtlr-ror c;L|,rgiuiJor Oi flatilol sir ir-rtle in chiliile lor, s:i in-genuncheze 5i sI se |oege. Dupir po\.e-stirilc- Pir-inte-hri Ioan, solcialii ru intrat in fieclre chilie gi au intre-bat cinc e citlurziir', cine r.r-e'l s;-r pz'rr;i-se;rscir c-.ih,rg:iria,cine este frate. Pe calug'ilii care au refuzat sir pirzi-seasc-t cllugari;r. si aceFti;r au fost cle fapt majorita-te!r, i-au onorat cir topoarele. lln rnicel de neclescris I

Pe fratii care nu er:Lu tllnsi, i-zrll trimis la casele lor.Fratele loan, ca sii i se piarcld urma, a plecat clin aceaTebaidi a Rusiei cat mai la sud, tocmai jos la Rosto\.,

$i acolo l-a cunoscut pe Yiitorul Nlitropolit Nicolae,intrAnd sub ascultarea lui. A fost ficut preot gi trimis,dupd ce a trecut primul vai al revoluliei, la nifte satemici, unde oamenii ar.eau nevoie de preoti, cdci prearnulli pleoli nu erau atunci. Nlitropolitul Nicolae insia fost scos tndr t),rzirr din scaun. De cine ? De pr-eoqiinoi, care, impreuni cu Patriarhul lVloscor.ei, incepu-seri s'i colzrboreze crL regin-rul. Nlitropolitul a fost a-lungat din scaun, pentrll ci n-a accepht colaborarea$i a ajlrns m';turirtor cle stradi in Rostor', in oraE. Agal-au gdsit armatele germane, miturAncl stracla. $i s-azvonit plintre nemti ci acel mirtlrritor fusese Nlitro-politul oragului. Pe vremea aceea, cu misiunea in ur-ma frontulLri era inszircinat Nlitropolitlrl Visarion Puill.Se pale ci, plin ajntolul acestei misiuni, MitropolitlrlNicolae a fost reinsclunat. Canci a inceplLt lnarea

116

ofensila ir ru.5ilor, clupa Staljngrecl, si se apt opiaset:-t

cle Rostor,. l{itropolitr-rl Nicolae n-ar.e:t alri sctpareciecit sa fr,rgir din calee ior. Altlninteri ar fi lbst omo-r-it irlecliat car trirdirtor. Cunoscilnclu-1 pe PrltdarhLrl Ni-codirl, curn am spus mai inainte, ela fitesc s1i-i ce'"rtir

sprijin;i azil. A fo-st gitzch,rit la nfit.tistire'a Cernica,uncle curinci ciupi eceea a mnrit, in:rinte sal intre ar-

rnzrtele so\.ietice in BucureSti.Soarra preolilor lusi a fost tragici. La sflrgitr-rl e-

nr,riui 1947 zru fost arestati si cleferiti tribrlnalelor arrnllei so\ ietice. clrc i-:trr jrtJecrt sLtrrt,tt pent'tt critrride lnalti tr,rclare si i-au condar.r.mat la moarte. Pe Pir-

rintele Ioan qi pe uceniclrl siu, un capotal basara-bean care gtia perf'ect romanegte qi i-a fost altminterit1'anslator tot tinpul, i-au depotlat ln Siberia..Citevacirti pogtale au mai sosit pe adresa lui Aiexanclrr-rNlironescu. Apoi s-a a$lernut tecerea. Am inleles cabirtrinul duhovnic Ioan Kullghin a rnurit, iar-- desprecaporalul basarabe;rn n-am mai aflat nirnic.

Aceasta este istoria Pdrintelui Ioan Kullghin. Elauzise de minarstirea Antim $i inl.l-o zi, r'enind de laCernicar l:r Patriarhie, a trecr-rt $i pe la Antin. $i s-a

intamplat astfel sd-i cunoasci pe Sanclu Tudor silipoi tot grlrpul Rr-rgului Aprins. El a vazut imediat ciisi noi bijbXiarn ceva, clutam ceva, dar nu stiam nicir,rnde, nici cum. De aceea a venit el zr cioua o'.rri cucele clor"rd volume ale Sbon cuhri gi cu caporalul ba-sarabean, pe care-l chema. cted, Gheorghe.

i17

As putea spure cii Pirintcle ktan Kulislrin x fostinterrcietorul Rugtriui Aprins. Pzit intele Sancln Tuclor,pe l:relnell aceea doar ffllte. erzr ln fond tot un ciut:i-tor. ca toli ceilalti. Pdrintele Ioan Kulighin a venir cLr

r-esuliL hilotesirii pentftl Rugarciunee Inimii, de undese rede cir pentm el pr;rctica lug;'rciuuii lui li.sus mLputca si o faci cinela fili'r 5tiree, sfatul .5i binecu-\'rnl:lrcll rrnLri cuno.citol rl <i.

Ca aninunt, lmi antintesc ci l-a \-,lzut pe AndreiScrim;, care era fo2rrte fin, rafinat, ;i inediat a price-pLrt inteligenta lr,ri qi i-a spr:s: "Dunnledtd ai ne\oie d,e

ntine /". t\nctei Scrima era atunci student, zrsistent lacatedrzr cle Logici a lui Anton Durnitfiu. Scr-ima cle faptI-a adus si pe Anton Dumitliu in contact cu RugulAprins. NIai t2rziu, dupd cLlln prea bine gtiqi, Scrimaa ajuns cdlugdr, translator la Patriarl'rie gi a capirar obursi pentru Benares, in India, iar acum este ir-r Liban,profesor la o Universitate francezi iezuiti de acolo...

SINTEZA FINAIA

PotriYit putinelor documente care au ajuns pinala noi despre Pirintele Ioan liulighin, considerat ins-piratorul grupririi cluhovnicerti Ruglll Apins cle l;rN'lirni.stirea Antim clin Bucr,rre5ti (r:nele, intr-e care.liinsernnirile sale autobiog|afice, clen.ne cle toati ilr-creclerea), ircesta era de neam rus si se niscuse l:r 24februarie 188i, la Ele!, qnbernia Ordl, intr-o f'amiliecu mulli copii. Rdmas de tirnpuriu orfan de tati, elfi-a petrecut copiliria Si anii de qcoala la Rostov peDon. Nu se clrnosc irnprejurarile care l-au despi4itde familie, dar este de presupus cA a fost dat spreingrijire in casa unei rude, a unor prieteni sau chiara unor pravoslavnici cre$tini.

Atras de viata rnonahall, in anul 1904, la vArstzr

cle 19 ani, dupi absoh.ilea gimnaziului, el a pornitde unul singur intr-o c;illtorie prin Rusia si Ucraina,urmirrincl Lln itinerar duhovnicesc, pentrll a cerc€tabiserici $i mindstiri lestite. Astfel, dupd ce s-a inchi-nat la moagtele Sf. Nlitrofan de la Voronej, la cele aleSf. Tihon de lzr Zadonsk, la icoana Maicii Domnuluifacatoare-cle-ninnni cle la Elet qi la rnoaqtele Sf. Te-oclosie de Ia Celnigov, a poposit la mindstirile Pe-cer-ska. de lAngir Kier., si la Optina, din apropierea

119

Nloscoi ci. cr,r qindLrl cle a jntra in olt5teti r. ietuitor.ilor-.cl:u n-a fbst printit, penrm cri rincltrielile cereau sriaib!'l :rlrllate facuti.

S-r intors Ia Rostor- si, clupir satisf:Lcerca scn'iciuluimiljrar. ir.t 1910. la velsta cle 25 cle ani. I (ielenit fratela Nlirr.ri.stirea Optina. in 1914, insi. clincl a inceputplimul rizboi tonclial, x lbst nrobilizar si trintis pefronl, in.rpr-euni cu alli tineri din mitnzistire. Asxdar,.L fost fi-ate $i nu cdlrrgir. cinci ani, in rllirn:istirea Op-tina, tirnp in care a deprins, sr.rb indrumar-ea unormari clul-rolnici, Rugiciunea lui lisus, pe c;lre a prac-ticat-o apoi neincetat tot restul Yielii.

Dupi rlzboi, a revenit la Rostor. qi, in 1919, la ce-rerea sa) a fost hirotonit preot celibatar, de c.itre epis-copul locului 9i a slujit la mai multe biserici de sat,pini in 1930, cdnd a fost intemnilat, penrru nesupu-nere fafd cle autoritdtiie sovietice. in 1937, iesind clininchisoare, gi-a reluat slujirea preoleasce, sub ascul-tarea mitropolitului Nicolae. ce prehrase intre tin.)pconducerea Epar-l-riei RostoYului, venincl de 1a Eisk,care I-a hirotesit duhor..nic epar-hial, conferincLr-i Sirangul de protoiereu.

Nlitropolitul Nicolae fusese qi el de patru ori ln-tennitat si deportat, pentru ca se opLrsese ordinelorr.enite de la N,loscova, cle inchidere a bisericilor ineparhiile pe care le-a pistorit. in 1928 a fost chiar'condamnat la rnoarte. dar gloantele plutonuhri cle

executie nu l-zru omorit, ci doar l,ar: rzinit.

124

A fo-st sc()s clir.i scaunul Eperhiei Rostolu|-ri Si de-port:lt, pentrlr 1l cincea o?i[:j, ir Siberia, in anul 1939.cle nnde s-n intors in vrra zrnului 1941 si s-a stabiliti+r ora,sr:l Azo\'. ostenind din grer-r lzr n]rrnci fizice,pentfll a-$i osigur'lr existenta, desi era inlintat inlirsti. Acolo l-'au girsit 2lrirntele gernune, care I-aLr

restebilit in scaunul epalhiei sale, (septen.rbrie 1!42),pe care a pistorit-o pini in febmarie 1943. in acestsclrl't rarstimp, avXnci colaborator itpropitt pe proto-iereul Ioan Kr,rligirin, mitropolitul Nicolae a lecies-chis n.trlte biselici inchise cle comunigti, a inliintat120 de case de rugicir:ne gi a hir.otonit peste o sutAde pleotri gi diaconi.

C2nd a inceput marea ofensivi a lr-r;ilor, clupi bi-tirlia de la Stalingrad, mitropolitul Nicolae s-a retrasla Nlariupol, conduclnd eparhia locald, pind in sep-tembrie 1943, apoi s-a evacllat la Odesa, impreunicu caliva preofi, intre care qi pirintele Ioan Ktrlighin.Ctrm rdzboiul ameninta ti aceastl provincie, 9i te-mindu-se sd nu fie lmpr"l$c2rli de con]unigti pentn"rtridare, mitropolitr,rl Nicolae, inso[it de pirintele Ku-lighin, duhor.nicul sau, 9i de cdlugdlila ParaskevaSinkarenko, sora sa, care-l ingrijea la bitranele, atreclrt in Rom2nia, ?n decembrie I)4J, ct aprobareapatriarhului Nicoclirn, pe lingl care a mijlocit mitro-politul Visarion Puiu. geful Misiunii Ortocloxe Rominein Transnistria, si s-a a$ezat la Mendstirezr Cernica,uncle i s-a fixat loc de aclapostile pentru tot restulvietii.

121

Fiincl in viirst;i de 85 cle xni, mitropolirul Nicolae:il llo.stovu lu i a n.turit in lara anului 1944, si a fost in-lnornlentat in cimitirul IJarndstirii Cernica, cle slujbe-le de pornenirea snfletuh-ri sz'ru ingrijindu-se fosrul luicluhovnic, pirintele Ioan KrLlighin.

Acest parinte nu ltia romanegte. De aceea, ieqe:rdin mirn,istire doar atunci cnnd era impins de r.reotrebuin{il Lrrgenti. intl'-una clintre rarele lui cdlitoriicu tranvaiul prin Buclir-eqti, intrebincl pe un tan;ucaporal uncle treblrie sir coltoare pentru a gesi stradaal cirui nume ii avea scris pe Lrn bilet, a avltt rrareabucurie si ar.rdi spunXndu-i-se, intr-o ruseasctr per,fectd: ,,Cunosc aceasti stradi. Vi conduc eu !". T2ni-rul caporal, pe nume Leontie Cairnnc, era din Basa-rabia, comuna Gnrbor.d!, judetul Tighina, qi venise laBucuregti in 1934, unde, dupi absolvirea gcolii deMeserii, s-a angajat lucritor la Atelierele C.F.R. Gr.i-vila-Locomotive. Din vorbi in vorbri, s-alr impdetenitsi t2ndrul Leontie, aflat in ceutarea unui drum in r.ia,1i, ln acele vrelruri tulburi, a lepidat hainele militaregi l-a r-unut pe paljntele Ioan la Cernica, devenindu-iucenic qi translator.

in acest timp. la Nlanastirea Antim. un minunchide intelectuali, clerici si mireni, se constituiau intr-ogrupare duhovniceascd, denumitd RugL Aprins. inprimavara anulrri 7945, doi dintre protagonigtii grlr-pului, 9i anume scriitorlll Sandu Tudor (apoi mona-l.rul Agathon, iar mai tilziu ieroschinonahul Daniil),impreuni cu arhimandritul Benedict Ghiuq, care fil-

122

(eari \-izitc frcci,ente la Celnjc:1. anzincl cle plezentap:irintelLri Ioan liulighin, au intrat imeclixt h legiitrlrlcrr el. prir.r intelmecliul fratellri Leontie. si i-aLr iltYitatla jVlinistirea Antiln. sambata gi cluminica. le l-rtirlni-Iilr rnerrrbrilor ktt3ttltri Apritts.

A$a a inceput co1;rbor;.rrea pirintelui Iorn cu xceslgrr:p, aflat incri in faza cdntarilor, uncle a venit cu re-gula hirotesirii penuu Rugaciunea Inimii, cici ?lceastiir,rgicillne, clupii opinia lui, nu pute:r si fie practicatifirir sfatul pi bineculintarea unui cunoscitor al ei.

Participiarea pilintelui Ioan cel Str,rin - clrm iispuneau fiii sii dlrhovnice$ - la intahirile RugnhtiAplins a incetat in octcrmbrie 1946, ci,nd a fost ares-tat 9i cleferit trnui tl'ibunal improvizat al arinatei sovi-etice, irnpreuni ctr alli clerici refugiagi din Rusia, ca-re, dupe o juclecatd surnarl, l-a condamnat la zeceani tenmild grea, pentrll trddare de pafie gi colabo-rale cu inamicul, deqi, in luna ianuarie a aceluiaqian, cu aprobarea patriad-rullli Nicodim, ftrsese inchi-noviat clefinitil in olr$tea Nldnristirii Cernica. in zileleJelenlici, r trinris catc\a scrisori cirre cenicii sii,clin care se vede sitllatia tragic,i in care se gasea.Expediat pe teritofiul U.R.S.S., in ianuarie 1)41, i s,apierdut unna prin inchisorile Siberiei .,si nu s-a rr.rai

eflat nimic despre el.

Prof. Gheorghe Vasilescu

CWANT DE iNCHEIERE

Pennrr olrstc:t NLlnl.ririi Anrirn. ilt r ii lo r<-lvrSo preoclrilure st.rtornici a fost, pe lingi slujbelc zil-nicc cle la biserica in restaurare, Rugircir-rnee hriIisus, in caclrul cirei:r 1 xpirut Rttgttl ,4prins. dnpi.expresia ltiblici, dir.r D:;od, ctp.3, r.er.s. 2-5.

Rr:gul aprins, cale ardea $i nlr se mistui:r, estesimbolui Rugiciunii neinceurre, deci Rugicir:nea luiIisus. Aceasti interpretare apa4ine p2idntelui ieroschi-nronalr Daniil Teodorescu, iniliatorul RugulLti Aptins,care a murit in inchisoarea de la Aiud.

in acei ani, in sala bibliotecii de la lvldndstireaAntim s-au linut o serie de conferinle legate de acestsubiect. Paralel cu aceste conferinge, in zilele siptir-rnXnii, dupir slujbele cle selri, se explicau pe largcele g:Lpte lar-rcle ale Bisericii, cu accentul pe \-ecer-nie $i utfenie gi pe tllm:icir€a psalmilor. O importantddeosebiti se punea pe explicarea Sfintei Liturghii.

In aceastd Vreme, mai precis in toamna anllllli7945, a ap'drut ca n.rusafir la l4inistirea Anrin preo-tlrl celibatar loan Kullghin. Era duhovnicul mitropo-litului Nicolae al Rostovului, reftrgiali ciin Rusia,.cnarn.ntele gerirrane in retragere, gi gdzdr-riti la l{:in:is-tilea Cernic?l, cu binecuYantarea patriarhului Nicoclinr.

12i

Patir)lcle loan, in r-iLlstr:r cle 60 cle eni. :Lfliurcl dc\'l:ulnstirca i\niilr.l, \ enel in liccar.e sirntltiiti pe 1a

noi. slLrjea cu noi Sflnta LitulqLLie clin dlurirlici, luer.nrtsu cn noi, ial c[Lp.:r vecernia cle dr,rpi-;rntiazzi, )u;t5i el pelte ia intiilnirea clir.r sala bibliotecij. \'e.a catithuaci, din rusi irr tor.niinii, pe un tan'.ir basanbean.Leontie, gi cr,r ajlLtor-ul lui inqelcgeam bine cele ce nesplrne11.

In itparentir un om obisnuit. cu barba mici si rari.acest preot crer un rrrgritor autentic al Rug:icir-rnii hriIisus si un foarte bun cunoscartor al Sfinlilor Pirrinti.Rugicir:nea h-ri lisus o cleprinsese la Nlinistilea Op-tina, din nordul Moscovei. La inceputul rer,olulieidin 191f, dupi ce bitlinii cle la Optina au fost lichi-da{i, tineretul, intre care qi fratele Ioan, uru fost ares-tati ;i du$i la munci fo4ate, i^r m i tdtziu intemnilati.Povestea fiumos gi irnpresionant o mulqime de in-tampldri din yiata llri si din viafa compatriotilor sei.

Foafie impofiante pentm noi erau mdnurisirile salein legituri cu Ruglciunea h"ri Iisus, pe care o rosteacu adevirat neincetat. De mr,rl1i ani, la el, chemareaDomnului coborXse din minte ln inirnd gi se lr-rga gicnnd vorha, qi cincl minca, qi cind rnergea. Rugi-ciunea pentru el erir ca Si respiratia. $i in sornn seruga. O ;tiu de la el. pentr-u ci. ori de cAte ori r.eneala Antim, il gdzduiam in chilie la nine, Si-mi spunean.rulte- De la el am '.rflat nenlrmimte lucruri despreisihasmul din Rusia, uncle era practicat nu numai inrninristiri, ci .si in f ixta multor credincio9i (ca in Pe-

126

lcrinul nrs.lucr-ltrc pe cale plitlntele Ioill-r o cLtnostea

bine).in ianr,rarie 1947. a fost arestlrt de la Nl;ir.ra.stir ea

Cernicl. in.rpr eun;i cr,L ucenicul sirtr. ft':rtele Leontie.Pirintele lo:ur 1 fbst condar]mat la ani g|ei si interu-nitat la Odesa, iar fratele Leontie cleportat in Siberia.de r-rnde ne-a trirnis o cafie postala, cltre se inchei'.rcu Rug:iciunea h.ri Iisus.

Ar l.rir.r.ranclrit Sofian Boghiu,Staretul r\'Idr.ristilii Antim

Cf]?RINS

Ldmurire editorialdRepere biograjficeMomente din viala meaCuvinte citre uceniciScrisori din detenlie

Scrisori trimise la Minisiirea CernicaScrisori trimise la Minestirea Antim

Cdqtile rd.mttse de la Pdrintele Ioan Io.tligbinDocuntentarMitropolitul Visarion, qeful Misiunii Bisericegti

pentru Transnistria, solicite aprobarea Patri-arhului Nicodim si ofere gizduire Mitropo-litului Nicolae al Rostor.ului gi ProtoiereuluiIoan Kulighin, ref giafl la Odesa

Biografia pe scllrt a Mitropolitului Nicolae alRostovului

Patriarhul Nicodim comunici Miropolitr"rluiVisarion aprobarea de a gizdui pe Mitropo-litul Nicolae al Rostovului gi pe insolitorulsdu la Odesa

NlirropotituL Visarion inainteazd Patriarhului Ni-codir.n cererea Mitropolituhii Nicolae al Ros-

tol'ului de a se refugia ?n RomXnia, impreundcu Protoiereul Ioan Kuligl-rin

)8

9

3349

57

5965

67

69

72

73

129

Cclerca I'litrc4rr-rlitu lu i Nicolae al Rc.r.stolului cir-tre Petliar'lu.rl Nicodim cle a fi prirlit in RomX-nia. inrpreunzi cLr ProtoiercLrl Ioen Kulighir.r

Patriar'hr.rl Nicr:clim soliciral Nlinisteftr]ui Cultekrr-si rpr-olx intr-arerr ir-r tara a \,Iitr-opolitr,rlui Ni-colae'll Rostovului si a insotitor.ikrr sCi, splea fi giizcluili la N,l.inarstirca Cernica

IIitrLr|olitul \ i':rrion crle insriinr:rt .le PiltriJrltUlNicodim ci Nlitropolitul Nicolae al Rostovuluisi insotitorii sii vor fi adipostiti la Nldn:istireaCernica

A4inisterlrl Cultelor comunici Patriarhului Nico-dim:rvizul far.orabil pentrll intrarea ln tare a

lvlitropolitului Nicolae al Rosto\.ului, impreundcu insofitorii sii, $i gAzduirea lor la rVlanistireaCernica

Nlitropolitr Visarion soliciti. Patriarhului Nicodims; inten'inA la Cornisia de Repatriere pentruoblinerea autorizatiei cle stabilire in tarl a Mi-tropolitlllui Nicolae al Rostovului gi a insoti-torilor sei

Patriarhul Nicodim intefl,'ine la Cornisia Centralzide Repxtriere pentm eliberarea autorizaliei clestabilire in tara a ierarhului rlrs si a insotito-rilor hri

Presedinlia Consiliului de Ministri comunicir Pa-triarhului Nicoclim ci a elilxrat xutorizatii cle

130

76

79

c:rl;rtorie in tar2r Ntitrop(tituhti Nicollc al Ros-

tovului si lnsotitorilor s:iiCilculala Pre$e(lintici Consiliului c1e NIini5tli pli

r-incl cetat€nii sovietkri xflati in Rotlinirr, h:rtm-

rlisa cle N[inisrelr-rl Cuitelor, spre a fi prrsn inaplicl-e, Arhiepiscoiriei Bucure5tilor-

Artiepiscopia Btrcurestilor cere Protoiereilot N{aI-

nistirilor gi scl.ritur-ilor clin Jtrdsclicgia ei tabele

cu cetilenii sovieticiNIarn2istirex Cernic!r inaintexzl Ar-hiepiscopiei

Bucurestilor Lrn tgbel clr cetelenii sovieticiaflaqi in aceastd nindstire

Tabel cu cetdterii sovietidi de la est cle Nistt'u,

r.enili din URSS, dupd 22 lunie 1,941,, cere se

afli in prezent in Nlinistirea CernicaProtoiereul Ioan Kulighin cere, in doui rindud,

Patriarhului Nicoclirn sa fie prirnit definitiv inolrster Ilandstilii Cernica

Aririrnandritul Paltenie, staretul l4indstidi Cerni-ca, reconancli primirea definitivi a Proto-icretrlui lorn Kuligirin in obster acestei :ni-nistiri

Arhiepiscopia Bucure$tilor cotlunici staretuluiMdnisttuii Cernica aprobarea I'atdarhullti Ni-codim pentrlr pr-ll1,rrea definitir.ii a Protoieie-lrlui lo:rn It{liglrin in obgtea acelei udnistiri

81

94

89

90

93

131

Patriarltr-i1 Nicodirn solicitd Preseciinriei Consili-r,rhri de i\,liniptri sa inten'ini pe llngi autori-t;rtile sovietice pentru punerea ir-r liber.tate apleotului Ioan Kulighin

Pre$eclinlia Consiliului de N,Iinistl-i inten'ine lar

Comisia Aliati de Control din Romlniapentru dreapta jndecati a preotului IoanI(r,rlighin

Cornisia Aliati cle Conrrol - Sen'iciul de liepa-trieri din Rornlnia, face cunoscut ca nu obi,ecteaz,t ca ceteteanul Ioan l(uiighin si obtinicetdtenix rcmani

Ad.dendaCuvintul testamentar al pif,ifltelui Ioan cel

. Striin (in versiunea lui Alexandm Mironescu)Alexandru Mironescu, [intdlnirea mea cu

Phintele loanJPirintele Roman Btaga, ftstoria pdrinteh.ti

Ioan KLltgbin|Prof. Gheorghe Vasilescu, Sintezd finaldArhimandrit Sofian Boghiu, Cuud.nt de

lncheiere

96

95

101

105

71.5

r19

725

98

99

Colecqia

COMORILE PUSTIEI(1-28)

l. inttiitcittu'ile StarelulLri Varsannfie cdlre nxo-

tnhi (1994t2. Cnviosul Paisie Aghiorit\rl, Pdteric Atbonit(1995)

3. Viala FeficituhLi Pabomie (7995)

4. 3 Cuuiosi Pdritqi egipteni: Auua loan Colou,

Auua Anzmona, AL)L)a. Zosima (1,995)

5. Mdtericul. Adunare de cuuinte folositoare pen-tru maici (1995)6. Sfanrul Simeon Noul Teolog, Catebeze ccitremonabi (1,995)

7. Patericul laorei Pecerska (1995)

8. SfXntul Efi'em Sirul, Cu.uinte cd.te monabiQ996)9. Sfintul lgnatie Briancearinov, Td.lcuiri la Pate-ricul egiptean (L996)10. Sflntul lgnatie Brianceaninov, CuuAnt despreRupdciunea lui lisu.s (1.996)