Învăţarea Prin Cooperare

5
Învățarea prin cooperare Învăţarea colaborativă este un termen-umbrelă pentru o varietate de abordări educaţionale ce presupun combinarea şi convergenţa eforturilor intelectuale şi a relaţiilor afectiv- sociale ale elevilor şi ale profesorilor. Învăţarea cooperativă este o formă a învăţării colaborative, o tehnică instrucţională în care elevii lucrează în grupuri pentru a atinge scopuri comune, fiecare dintre ei contribuind la aceasta în moduri individuale. Cooperarea înseamnă înainte de toate un câştig în planul interacţiunii între elevi, generând sentimente de acceptare şi simpatie. Departe de a declanşa conflicte, ea instaurează buna înţelegere, armonia şi stimulează comportamentele de facilitate a succesului celorlalţi. Ea determină creşterea stimei de sine, încredere în forţele proprii, diminuarea anxietăţii pe care mulţi copii o resimt la contactul cu instituţia educativă şi contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive faţă de profesori. Învăţarea prin cooperare este o învăţate prin colaborare specifică: elevii lucrează în grupuri mici; activitatea este structurată; elevii sunt evaluaţi pentru munca individuală; lucrul realizat de întregul grup, este de asemenea, apreciat; elevii comunică direct între ei - faţă în faţă;

description

Referat

Transcript of Învăţarea Prin Cooperare

nvarea prin cooperare

nvarea colaborativ este un termen-umbrel pentru o varietate de abordri educaionale ce presupun combinarea i convergena eforturilor intelectuale i a relaiilor afectiv-sociale ale elevilor i ale profesorilor.nvarea cooperativ este o form a nvrii colaborative, o tehnic instrucional n care elevii lucreaz n grupuri pentru a atinge scopuri comune, fiecare dintre ei contribuind la aceasta n moduri individuale.Cooperarea nseamn nainte de toate un ctig n planul interaciunii ntre elevi, genernd sentimente de acceptare i simpatie. Departe de a declana conflicte, ea instaureaz buna nelegere, armonia i stimuleaz comportamentele de facilitate a succesului celorlali. Ea determin creterea stimei de sine, ncredere n forele proprii, diminuarea anxietii pe care muli copii o resimt la contactul cu instituia educativ i contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive fa de profesori.nvarea prin cooperare este o nvate prin colaborare specific: elevii lucreaz n grupuri mici; activitatea este structurat; elevii sunt evaluai pentru munca individual; lucrul realizat de ntregul grup, este de asemenea, apreciat; elevii comunic direct ntre ei - fa n fa; elevii nva s lucreze ca o echip.nvarea prin cooperare presupune urmtoarele: participarea activ a elevilor; profesorii pot deveni elevi i elevii pot deveni profesori; fiecare este respectat; proiectele i ntrebrile sunt interesante i provocatoare pentru elevi; este solicitat diversitatea de opinii i toate contribuiile sunt considerate valoroase; elevii i dezvolt abilitile de soluionare a conflictelor; cunotinele i experiena anterioar sunt valorificate; obiectivele sunt bine definite i ghideaz activitatea grupurilor; diverse instrumente de cercetare, materiale, informaii sunt la dispoziia elevilor; elevii investesc n propria lor nvare.nvarea prin cooperare difer de abordarea tradiional a nvrii: elevii lucreaz mpreun, dar nu concureaz. nvarea prin cooperare este cel mai nalt nivel de colaborare. A colabora nu nseamn altceva dect a participa alturi de alii la realizarea unei sarcini, pe cnd a coopera nseamn a conlucra sistematic cu alii.n grupuri mici, elevii se pot afirma i i pot dezvolta abilitile, nva s comunice eficient, s rezolve conflicte. Atunci cnd grupurile de cooperare sunt ghidate de obiective clare, elevii se implic n multe tipuri de activiti, ceea ce contribuie la o nsuire mai bun a subiectelor explorate.Pentru a crea un mediu adecvat pentru nvarea prin cooperare, este necesar respectarea a trei condiii:1. elevii trebuie s se simt siguri, dar provocai;2. grupurile trebuie s fie mici pentru ca fiecare s aib posibilitatea s contribuie;3. sarcina grupului trebuie definit clar.Aadar, nvarea cooperativ este o metod didactic bazat pe organizarea, n funcie de obiective operaionale bine stabilite, a unei munci colective fondate pe complementaritate i convergen teleologic, orientat spre asigurarea aspectului social al nvrii i care vizeaz dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonal, a interaciunilor, competenelor i comportamentelor sociale, de tip interacionist i comunicativ ale elevilor (Ionescu,2001; Boco, 2002; Popa, 2010). Ea valorizeaz nevoia elevilor de a munci mpreun ca o adevrat echip, ntr-un climat colegial, de susinere, de a se corecta reciproc, de a-i activa, actualiza i revizui cunotinele anterioare, de a-i exersa gndirea activ, logic, divergent i creatoare.nvarea prin cooperare s-a constituit ca metod de nvmnt tocmai din dorina de a se evita individualizarea exagerat a instruirii i neglijarea dimensiunii sociale a nvrii, prin derularea de procese cognitive i socio-afective interpersonale i grupale. Myron H. Dembo i Martin J. Eaton (1997) consider c tipul structurilor de scopuri stabilite de profesor pentru activitile de nvare determin modul n care elevii vor relaiona ntre ei i cu profesorul,n vederea atingerii obiectivelor instrucionale. Tipurile de structuri de scop, identificate i explicitate de aceti autori, sunt: cooperativ elevii lucreaz mpreun, depun eforturi convergente pentru a ndeplini scopuri comune i i formeaz abiliti de colaborare; un elev i poate atinge scopul numai dac i cellalt reuete acest lucru - n acest caz vorbim despre interdepedenden pozitiv ntre membrii grupului, aceasta ncurajnd cooperarea i dezvoltnd capacitatea de cooperare a elevilor; competitiv elevii lucreaz unul mpotriva altuia pentru a ndeplini scopuri pe care numai unii le pot atinge; un elev i poate atinge scopul numai dac cellalt nu reuete acest lucru n acest caz vorbim despre interdependen negativ ntre membrii grupului, aceasta ncurajnd competiia; individualist ndeplinirea scopului unui anumit elev nu are legtur cu ndeplinirea scopului altui elev n acest caz nu exist interdependen ntre membrii grupului, activitatea unui membru nu are efecte, consecine asupra succesului/insuccesului celorlali.Cercetrile de pedagogie, psihologie i sociologie educaional au evideniat faptul c legarea ideii de colectiv cu cunotinele i cu aciunea este profitabil, constatndu-se c munca n echip i construcia democratic a noii cunoateri sunt productive.Monteil arat c cercetrile au demonstrat c ,,situaiile de nvare structurate cooperativ sunt mai eficace dect situaiile de nvare structurate competitiv.Ele au un efect pozitiv n privina mai multor dimensiuni ale comportamentului: motivaie, strategii de raionament, percepia celuilalt etc. Practic, fiecare elev este un depozitar al propriilor idei, concepii, sentimente, experiene, care merit s fie mprtite, transmise, confruntate cu ale altora, constituind fundamentul unei nvri ,,unii de la ceilali; astfel s-a introdus n circulaie sintagma nvare de la colegi (peerlearning). Astfel, n nvarea prin cooperare, comunicarea activ presupune interaciuni i schimburi intelectuale, verbale, social-emoionale i afective: profesor-elev (i), elev (i)- profesor, elev-elev (i), elev-echip / grup cooperativ, echip / grup cooperativ-echip / grup cooperativ, mediate de coninuturile curriculare.