Introducere in Psihoterapie
-
Upload
ispas-ioana -
Category
Documents
-
view
59 -
download
2
description
Transcript of Introducere in Psihoterapie
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 1/112
CUPRINS
Cuprins 2
Introducere 3
Unitatea 1: Introducere în studiul psihoterapiei 9
Unitatea 2: Importana diagnosticului în psihoterapie 18
Unitatea 3: Psihanaliza #i psihoterapiile psihodinamice 30
Unitatea 4: Psihoterapia experienial% 59
Unitatea 5: Tendine moderne în psihoterapie - psihoterapia
transpersonal% #i terapia unific%rii
68
Unitatea 6: Psihoterapia cognitiv-comportamental% 75
Unitatea 7: Psihoterapia contextual-modular% 89
Unitatea 8: Psihoterapia integrativ% 97
Bibliografie 105
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 2/112
INTRODUCERE
1. Scopul i obiectivele disciplinei
Materialul de studiu este adresat studenilor din anul III, nivel de licen# ce urmeaz#
cursurile ID ale Facult#ii de Psihologie.
Scopul cursului rezid# în prezentarea principalelor concepte &i teorii caracteristice
disciplinei Introducere în Psihoterapie.
Obiective generale
1. Volumul se axeaz# pe familiarizarea cu conceptele &i problematica complexului
domeniu al psihoterapiei.
2. Analiza &i sinteza principalelor abord#ri psihoterapeutice &i a modelelor specifice
reg#site în acestea; explicarea acestor modele prin adaptarea la practica terapeutic# &i
prin descrierea interesului pentru cercetarea psihologic#.
Obiective specifice
1. Introducere în fenomenologia psihoterapiei.
2. Înelegerea epistemologiei clinice care st# la baza abord#rii psihoterapeutice.
3. Familiarizarea cu conceptul de diagnostic.
4. Studiul psihanalizei &i al principalelor psihoterapii psihodinamice.
5. Înelegerea principalelor argumente pentru utilizarea psihoterapiei experieniale.
6. Familiarizarea cu tendinele moderne ale experienialismului: psihoterapia
transpersonal# &i terapia unific#rii.7. Studiul psihoterapiei cognitiv-comportamentale &i al psihoterapiei raional-emotive
(REBT).
8. Utilizarea psihoterapiei contextual- modulare.
9. Familiarizarea cu psihoterapia integrativ# &i cu rolul relaiilor interpersonale în cadrul
acestei abord#ri.
10. Studiul etapelor procesului terapeutic funcie de abordarea psihoterapeutic#.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 3/112
2. Cerin#e preliminare
Se impune ca studentul s#-&i fi însu&it, cel puin la nivel mediu, conceptele de baz# ale
disciplinelor psihologie general , psihopatologie #i psihiatrie, concepte precum
tulburare psihic , s n tate psih ic , obiectiv terapeutic, i ncon #tient, con #tient, rela & ie
terapeutic , diagnostic, proces de schimbare.
3. Con#inutul materialului de studiu. Organizarea pe unit%#i de studiu
Materialul de studiu cuprinde informaii referitoare la obiectul de studiu al disciplinei,
precum &i despre principalele concepte întâlnite în psihoterapie, în mod particular în
varia abord#ri psihoterapeutice. De asemenea sunt prezentate aplicaii ale tehnicilor &imodelelor terapeutice în funcie de &coala psihoterapeutic# pe care o reprezint#.
Unitate de studiu 1: Introducere în studiul psihoterapiei
Aceast# prim# unitate de studiu asigur # o introducere în problematica psihoterapiei,
prezentarea ocupându-se de elemente legate de istoricul, dezvoltarea, definirea paletei
psihoterapiei. Scopul acestei unit#i de studiu este de a permite studentului contactul cu
construirea abord#rilor psihoterapeutice, cu elemente cheie ale acestora &i cu definirea
specific#. De asemenea se fac trimiteri importante la existena unor similarit#i &i
diferene care sunt întâlnite în aria psihoterapiei.
Unitate de studiu 2: Importan#a diagnosticului în psihoterapie
Cea de a doua unitate de studiu face trimiteri punctate la problematica legat# de
stabilirea diagnosticului în cadrul interveniei psihoterapeutice. Sunt descrise etapele
analizei de diagnostic &i rolul pe care acesta îl îndepline&te în cadrul demersului
terapeutic. Totodat# în aceast# unitate de studiu sunt menionate &i explicitate etapele
procesului terapeutic &i coninutul noiunii de eficien# în psihoterapie, modul în care
aceste elemente interacioneaz# &i faciliteaz# producerea schimb#rii terapeutice.
Unitate de studiu 3: Psihanaliza i psihoterapiile psihodinamice
În aceast# unitate de studiu este abordat# viziunea psihanalitic# ce explic# problemele
curente ale unei persoane rezolvabile cu succes în mod terapeutic prin în elegerea
complet# a bazei incon&tiente a relaiilor timpurii, relaii care apar in diadei pacient-
p#rini. În cazul unui final favorabil al curei psihanalitice pot fi distinse o serie de semne
psihologice care pot certifica schimb#rile care au avut loc: angoasa &i frustr #rile dispar,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 4/112
eliberarea agresivit#ii se face prin abandonarea unor atitudini exagerat de conformiste,
pacientul reu&e&te s#-&i întocmeasc# un plan de via# etc.
Studentul este familiarizat în cadrul acestei unit#i de studiu &i cu o serie de abord#ri
psihodinamice, fiind prezentate condiiile în care o persoan# poate beneficia de un astfel
de demers.
Unitate de studiu 4: Psihoterapia experien#ial%
În aceast# unitate de studiu este prezentat demersul experen ial, unde accentul este pus
mai curând pe aspectul filosofic &i pe valorificarea disponibilit#ilor umane &i are ca
obiectiv contracararea alien#rii (înstr #in#rii).
Scopul acestei seciuni este de a facilita studentului înelegerea conexiunilor dintreelementele alternative specifice experienialismului &i sublnierea faptului c# aceast#
formul# de terapie se adreseaz# tr #irii emoiilor &i tr #irilor individuale ale clientului.
Aceast# tr #ire fiind considerat# un proces afectiv. Idealul psihoterapiei experieniale este
crearea omului spontan, autentic, activ &i creativ.
Unitate de studiu 5: Tendin#e moderne în psihoterapiile umaniste – psihoterapia
transpersonal% i terapia unific%rii
În aceast# unitate de înv#are este prezentat# psihologia transpersonal# care propune
cercetarea psihologic# spre dimensiunea spiritual# a existenei, punând accent pe studiul
"st#rilor" &i proceselor în care oamenii experimenteaz# legaturi profunde cu interiorul
fiintei, cu aspectele eseniale din universul care ne înconjoar #. Elementul esenial al
abord#rii transpersonal# const# în adresabilitatea clientului în contextul unei înelegeri
spirituale a con&tienei. Scopul acestei seciuni este de asemena de a familiariza
studentul cu obiectivele de baz# &i efectele psihoterapiei experieniale a unific#rii care
utilizeaz# o serie de strategii &i "vehicule" ale autocunoa&terii &i autotransform#rii prin
experiena con&tientiz#rii acum &i aici, sau prin reconstituirea &i aciunea simbolic# în prezent, prin intermediul limbajelor universale. Aceste limbaje privesc improvizaia
dramaterapeutic# centrat# pe reconversia polarit#ilor &i accesarea simbolic# &i
transformatoare a expresiei spontane, verbale &i corporale, individuale &i în grup, prin
postur #, ritm, mi&care &i dans etc.
Unitate de studiu 6: Psihoterapia cognitiv-comportamental%
În aceast# unitate de studiu este prezentat demersul cognitiv-comportamental, unde
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 5/112
gândurile &i atitudinile subiectului sunt cele care influeneaz# st#rile afective ale
persoanei. Scopul este de a familiariza studentul cu principalele postulate ale terapiei
cognitiv-comportamentale, cu identificarea &i înelegerea disfuncionalit#ilor cognitive
&i nu în ultimul rând cu explicarea principalelor concepte specifice psihoterapiei
raional-emotive.
Terapia cognitiv-comportamental# înseamn# în primul rând înv#area de noi modele de
comportament &i a noi deprinderi de a face fa# situaiei, altfel spus construirea pattern-
urilor (abilit#ilor) de rezolvare de probleme pentru fiecare client, demers care st# la
baza amelior #rii problemelor cu care persoana vine în cabinetul specialistului.
Unitate de studiu 7: Psihoterapia contextual-modular% În aceast# unitate de studiu este abordat# psihoterapia contextual-modular #, formul# care
se adreseaz# clienilor care pot renuna la poziia pasiv# asupra propriilor simptome &i
care î&i vor modifica aceast# postur # prin adoptarea unui stil activ &i al unui plan de
schimbare care s# inteasc# spre îmbun#t#irea st#rii de s#n#tate.
Scopul este de familiariza studentul cu principalele avantaje care se reg#sesc pentru
individ în cadrul psihoterapiei contextual-modulare &i cu modul de desf #&urare al
&edinelor ce caracterizeaz# o psihoterapie limitat# în timp.
Unitate de studiu 8: Psihoterapia integrativ%
În aceast#& unitate de studiu se face o prezentare a psihoterapiei integrative, abordare
care promoveaz# flexibilitatea &i subscrie la meninerea standardelor de excelen# în
serviciile pentru clieni. Psihoterapeuii integrativi creeaz# strategii psihoterapeutice
personalizate, tehnici &i construcii, pentru rezolvarea diverselor situaii cu care se
confrunt# clienii iar familiarizarea studentului cu aceste modele este important#.
Psihoterapia integrativ# afirm# importana asigur #rii unui cadru terapeutic potrivit, în
care dezvoltarea &i vindecarea pot avea loc într-un spaiu intersubiectiv creat împreun# de c#tre client si psihoterapeut. Sunt prezentate informaii despre relaiile interpersonale,
modalitatea în care acestea sunt accesate de c#tre terapeuii integrativi.
4. Recomand%ri de studiu
Se impune ca studentul s parcurg f iecare uni tate de studiu respectând timpul alocat
calendarului disciplinei, modul de abordare a testelor de autoevaluare &i a sarcinilor de
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 6/112
înv#are.
Pentru însu&irea conceptelor de baz# ale disciplinei &i înelegerea informaiilor
prezentate în fiecare unitate de studiu este obligatoriu ca studentul s# consulte
bibliografia &i s# respecte indicaiile rubricii cuno #tin & e preliminare.
Fiecare unitate de studiu atinge urm#toarele aspecte: obiective, cuno #tin & e preliminar ii ,
r esurse necesare #i r ecomand r i de studiu, durata medie de parcurgere a uni t & ii,
subiectele teoretice aferente acesteia, un rezumat, cuvinte cheie, teste de autoevaluare
&i concluzii.
Fiecare dintre aceste subpuncte sunt semnalizate în text prin intermediul unor
pictograme. În continuare, prezent#m un tabel cu principalele pictograme utilizate întext:
OBIECTIVE
CUNO(TIN*EPRELIMINARE
RESURSEBIBLIOGRAFICE
DURATA MEDIE DEPARCURGERE A
UNIT,*II DE STUDIU
EXPUNEREA TEORIEIAFERENTE UNIT,*II
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 7/112
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
TESTE DEAUTOEVALUARE
CONCLUZII
5. Recomand%ri de evaluare
Dup# parcurgerea fiec#rei unit#i de studiu se impune rezolvarea sarcinilor de înv#are,
ce presupun studiu individual, dar &i a celor de autoevaluare.
Activit#ile de evaluare condiioneaz# nivelul de dobîndire a competenelor specificate
prin obiectivele disciplinei.În ceea ce prive&te evaluarea final#, aceasta se va realiza printr-un examen, planificat
conform calendarului disciplinei. Examenul const# în rezolvarea unei probe de tip studiu
de caz &i al unor întreb#ri de sintez# din corpusul teoretic pe care îl prevede disciplina.
6. Test de evaluare ini#ial%
1. Identificai principalele curente psihoterapeutice.
2. Descriei o serie de principii fundamentale ale urm#toarelor discipline: psihologie
general#, psihopatologie &i psihoterapie.
3. Explicai pe scurt care sunt nevoile &i roluri sociale umane (ata&ament, conectarea
social# etc.)
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 8/112
UNITATEA DE STUDIU 1
INTRODUCERE ÎN STUDIUL PSIHOTERAPIEI
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 3
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 3
1.1. Istoric, dezvoltare, direc#ii principale de dezvoltare 3
1.2. Definire, similarit#i &i deosebiri în psihoterapie 5
1.3. Paleta psihoterapiilor 8Rezumatul unit#ii de studiu 9
Test de autoevaluare 10
Concluzii 10
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 9/112
2
1.1. Introducere
Dovezi privind incanta#iile medicale primitive dateaz de aproximativ 4.500 de ani.
Trecerea dinspre analizele mitologice &i religioase spre cele medicale &i filosofice în
ceea ce prive&te îmbolnvirea, boala &i tulburarea este treptat, începând cu filosofia
greac, care apare abia în jurul anului 585 î.Hr. Conceptul lui Eschil de iatroi logoi
sau „cuvinte vindectoare” apare în jurul anului 500 î.Hr., categoriile
temperamentale ale lui Galen (coleric, melancolic, flegmatic &i sangvin) apar în anul
325 î.Hr., iar lucr rile filosofice abund în idei care reapar în literatura terapeutic
contemporan.Lucrarea monumental a lui Robert Burton, The Anatomy of Melancholy, a fost
publicat pentru prima dat în 1621 &i eviden#iaz tendin#a extraordinar a unui
scriitor englez spre analiza atent a tulbur rii psihice în numeroasele sale forme &i
sugereaz remedii. Acest „proto-DSM” era în mod inevitabil plin de reflec#ii
religioase &i cu &tiin#a brut a timpului su, dar avea în#elepciunea de a include
remedii legate de diet &i comportament, precum &i remedii orientate spre interior.
Obiectivele unit#ii de studiu
- Familiarizarea cu istoricul &i principalele direc#ii de dezvoltare ale psihoterapiei
- În#elegerea &i explorarea temei similarit#ilor &i diferen#elor în psihoterapie
- Familiarizarea cu paleta psihoterapeutic care se afl într-o continu dezvoltare
Cuno&tin#e preliminare Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihologie &i
psihopatologie.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 10/112
3
Resurse necesare &i recomandri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici Irina, Elemente de psihoterapie, edi#ia a II-a, Editura All, Bucure&ti,
1997.
• Holdevici, Irina, Psihoterapia de scurt durat , Editura Dual Tech, Bucure&ti,
2004.
• Perris, C., Psihoterapia pacientului dificil , Editura Hestia, Timi&oara, 2000.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 1 - 2 ore.
1.1. Istoric, dezvoltare, direc#ii principale de dezvoltare
Ellenberger (1970) consider c terapia a aprut din „psihoterapia primitiv" a vracilor
din Guyana &i din folosirea drogurilor, alifiilor,masajului &i dietei. De asemenea,
identific o activitate terapeutic asociat cu pierderea sufletului, cu interpunerea
spiritelor, cu ruptura tabuului &i cu vr jitoria din cadrul mai multor culturi. Posedarea &i
exorcismul sunt fenomene asociate cu Biserica cre&tin &i cu multe alte culturi
neoccidentale, iar autorul realizeaz coresponden#e cu „nevrozele isterice" &i cu încercri
de tratament din a doua jumtate a secolului al XLX-lea în Europa. Ellenberger
consider confesiunea, gratificarea dorin#elor frustrante, vindecarea ceremonial,
incuba#ia, hipnoza, vindecarea magic, vindecarea la templu &i psihoterapia filosofic
drept premergtori ai psihoterapiei contemporane &tiin#ifice.
Tributul pltit de ctre Albert Ellis (1994) filosofului stoic Epictet (55-135 d.Hr.)
demonstreaz o legtur clar - de-a lungul a aproape 2.000 de ani -între stoicismul
originar &i terapia modern psihologic, clinic, a terapiei comportamentale emotiv-
ra#ionale &i a terapiei cognitiv-comportamentale în general. îns multe idei similare se
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 11/112
4
regsesc în înv#turile lui Buddha, cu aproximativ 500 de ani înainte de Epictet. S ne
reamintim, de asemenea, c studiul bine documentat de antropologie a psihoterapiei
realizat de ctre Frank (1974) recunoa&te astfel de surse, precum &i asemnri
contemporane transculturale, sus#inând c anumi#i factori comuni pot fi regsi#i la nivel
universal.
Modelele de terapie fizic, medical sau biologic au r dcini timpurii &i includ
tratamente pe baz de plante, flebotomie, provocarea vomei, trepana#ie, acupunctura,
neurochirurgie, terapie electrocon-vulsiv (TEC) &i psihofarmacologie. Chiar &i
homeopatia ar trebui considerat o form de interven#ie fizic.
În Occident, psihiatria s-a dezvoltat ca o extensie a tratamentului &i a analizei medicaleîn domeniul problemelor psihologice sau emo#ionale severe. Abuzurile &i e&ecurile
psihiatrice - încarcerarea nejustificat, folosirea nediscriminatorie &i duntoare a
terapiei electroconvulsive, folosirea medicamentelor cu efecte secundare profund
negative, lobotomiile crude - au creat o opozi#ie puternic din partea pacien#ilor &i au
constituit motorul mi&crii orientate împotriva modelului „bio-medical" (Breggin, 1993).
Astzi, tratamentul psihofarmacologic pentru schizofrenie &i tulburare bipolar , de
exemplu, este acceptat de majoritatea speciali&tilor, dar unele grupuri aduc obiec#ii
puternice. În timp ce multe aspecte din consiliere &i psihoterapie au fost criticate istoric
pentru scopul pe care &i-l propuneau, de promovare a autoindulgen#ei, a&a-numita
„îngrijorare bun", terapia psihologic a fost popularizat &i dezvoltat de ctre cei care
sufereau de depresie, anxietate &i tulbur ri similare &i care doreau s vorbeasc într-o
manier exploratorie, catarctic &i de înv#are social mai degrab decât s înghit
medicamente. Exist numeroase dovezi de cercetare care sus#in folosirea anumitor
medicamente adiacent terapiilor psihologice, iar în unele cazuri s-a demonstrat
superioritatea terapiei conversa#ionale (în special terapia cognitiv-comportamental) fa# de medicamenta#ie.
1.2. Definire, similarit#i &i deosebiri în psihoterapie
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 12/112
5
Termenul psihoterapie a aprut în 1853, dar nu se referea la o disciplin aplicat,
derivat în mod obligatoriu din psihologie. Termenul psihologie a aprut el însu&i ca un
termen tehnic în 1748 &i chiar &i la acea dat avea un subtext asociat cu „sufletul". Ceea
ce se în#elege prin „terapie psihologic" este în esen# o form de ajutor de tipul vorbire
&i ascultare, care nu are la baz mijloace medicale sau fizice. De&i acest termen ar putea
include orice fel de concepte &i tehnici spirituale sau filosofice, totu&i nu se întâmpl
acest lucru. Din moment ce psihologia este promovat ca o disciplin &tiin#ific,
psihologia clinic &i, mai târziu, consilierea &i psihoterapia au avansat ca profesii
&tiin#ifice aplicate.
Psihanaliza a fost dominant pân la începutul secolului XX &i a fost provocat doar par #ial de apari#ia terapiilor cognitiv-comportamentale &i umaniste de dup anii '70. Dar
&tim c, chiar din timpul vie#ii lui Freud, s-a dovedit a fi imposibil de dezvoltat un model
care s atrag un consens, sciziunile timpurii ale lui Adler &i Jung, precum &i
numeroasele schisme ulterioare fiind legendare.
Dezvoltarea modelelor de terapie nu a fost la baz colaborativ, nici centrat din punct
de vedere &tiin#ific &i responsabil, ci a depins în mare msur de energia &i inspira#ia
unor figuri masculine remarcabile &i a colaboratorilor lor profesionali apropia#i. O
relatare sus#ine c în anii '50 existau cel pu#in 36 de abordri terapeutice, numrul
acestora crescând la 250 în 1980 &i la peste 400 la sfâr &itul secolului XX (Feltham,
1997).
Totu&i, o alt perspectiv sus#ine c multe dintre modelele aparent diferite sunt, de fapt,
similare &i cu u&oare varia#ii pe marginea unor teme comune. O simplificare ar constitui-
o faptul de a vorbi, de exemplu, pur &i simplu despre modele cognitiv-comportamentale
&i interpersonale.
În mod evident, toate aceste modele, cu excep#ia unuia (kleinian), sunt create de ctre brba#i (Laura Perls este uneori amintit ca participând la crearea Gestalt-terapiei; &i
numeroase femei apar ca fiind mult mai vizibile în a doua genera#ie de reprezentan#i ai
abordrii cognitive, ai celei centrate pe persoan &i ai altor abordri).
O majoritate a aprut prin ini#iativa unui fondator dominant &i nu din cercetare de lung
durat &i deliber ri &tiin#ifice realizate într-un stil de devotament. Toate, în afar de
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 13/112
6
modelele originale psihanalitice, au fost create în a doua jumtate a secolului XX.
Majoritatea fondatorilor aveau origini iudeo-cre&tine. To#i erau de origine euro-
american, cu predominan# american. Toate modelele consider tabu contactul sexual
cu clien#ii &i sunt de acord asupra confiden#ialit#ii, iar majoritatea - asupra grani#elor
profesionale tradi#ionale (Tribe &i Morrissey, 2005). Toate împrt&esc punctul de
vedere conform cruia abordarea lor necesit un training riguros &i un nivel înalt al
abilit#ilor. Majoritatea sus#in c modelul lor este capabil s acopere o gam larg de
tulbur ri.
Când analizm diferen # ele, în orice caz, acestea sunt mult mai multe. Unele abordri
(centrate pe persoan, de construct personal &i terapie comportamental) au r dcini psihologice. Multe au filia#ii sau origini psihanalitice (gestalt, analiza tranzac#ional &i
terapiile cognitiv-analitice în mod mult mai evident, dup cele mai timpurii modele
psihanalitice); chiar &i fondatorii modelelor care nu sunt psihanalitice, cum este terapia
cognitiv &i terapia emotiv-ra#ional &i comportamental, au la origine afilia#ii
psihanalitice. Psihoterapia existen#ial are la baz o afilia#ie filosofic.
Cele mai noi, terapiile centrate pe solu#ii &i terapiile narative, sunt derivate din abordrile
sistemice &i constructiviste. Unele, a&a cum sunt cele freudiene, kleiniene &i centrate pe
persoan, sunt „puriste" în ceea ce prive&te modul în care sunt alctuite (&i anume o
minim integrare a elementelor din alte domenii) &i în care sunt practicate, în timp ce
altele, a&a cum sunt cele de tip gestalt, cognitiv-analitice &i terapia emotiv-ra#ional &i
comportamental, au o structur &i o capacitate de integrare mult mai mare.
Unele, a&a cum este terapia cognitiv-comportamental sunt u&or de cercetat, în timp ce
altele sunt mai dificile din acest punct de vedere. Ele difer în durata tipic a
tratamentului (de exemplu, putem compara psihanaliza pe termen lung cu terapia
comportamental de scurt durat sau terapia centrat pe solu#ii). Ele difer în ceea ce prive&te necesitatea terapiei ca fiind obligatorie în dezvoltarea profesional proprie a
terapeutului. Training-urile de tip freudian, kleinian &i jungian cer acest lucru foarte
imperios, în timp ce abordrile cognitive &i comportamentale solicit dezvoltarea
personal în cadrul grupului.
Stilul activ sau pasiv (condus de client) al terapiei este o alt caracteristic definitorie
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 14/112
7
(de pild, putem compara stilul lui Ellis cu cel al lui Rogers), precum &i centrarea
temporal (trecut, prezent sau viitor - orientare spre trecut, prezent sau viitor).
Abordrile de orientare psihanalitic, se concentreaz în mod inevitabil foarte puternic,
de exemplu, asupra patternurilor din trecut, în timp ce terapiile existen#iale, gestalt &i
cognitive tind s men#in concentrat aten#ia asupra vie#ii curente, în timp ce terapia
centrat pe solu#ii prezint o orientare ctre viitor.
Dac scopurile sau simptomele sunt explicite (terapiile cognitive &i comportamentale),
opuse situa#iei în care sunt considerate ca fiind implicite sau tr sturi superficiale (ca în
majoritatea psihoterapiilor psihanalitice &i umaniste), acest lucru constituie de asemenea
o tr stur distinctiv important.În mod similar, msura ambi#iilor terapeutice difer . În timp ce, de exemplu, terapia
comportamental este clar preocupat de identificarea problemei &i de atingerea
scopului, psihanaliza este ambivalen# în legtur cu scopurile specifice (Sandler &i
Dreher, 1996). Freud aspira la „nefericirea comun", în timp ce Rogers scria cu speran#
despre o „persoan pe deplin func#ional" &i despre „persoana viitorului".
Incluziunea sau predominan#a unei anumite personalit#i &i modalit#ile tehnice -
cognitive, comportamentale, emo#ionale, vise, semnifica#ie, spiritualitate etc. - ajut de
asemenea în definirea fiecrei abordri.
Am putea spune c fiecare abordare este construit &i promovat pe baza unei
epistemologii clinice diferite; ceea ce înseamn c fiecare abordare pretinde s cunoasc
cel mai bine cum pot fi în#elese fiin#ele umane suferinde &i cum poate fi redus suferin#a
sau maximizate resursele personale ori fericirea.
Validitatea terapiei - &i a diferitelor abordri terapeutice - trebuie clarificat de ctre
fondatorii &i consumatorii si. Terapeu#ii au tendin#a de a intra în domeniu ca adep #i
entuzia&ti (adesea, ini#ial &i ei clien#i de succes) a cror credin# este întrit de investi#iaîn terapia personal de tip training, de înscrierea într-un training autofinan#at &i de
a&teptrile economice personale.
Paleta psihoterapiilor
Terapeu#ii comportamentali originari &i, mult mai recent, terapeu#ii cognitiv-
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 15/112
8
comportamentali sunt considera#i ca fiind cei mai apropia#i de tradi#ia psihologic
&tiin#ific, mai ales de teoria înv#rii sociale. Psihologii pozitivi&ti recen#i, ca Seligman
&i Carr, care sus#in „&tiin#a fericirii", sunt adep#ii terapiei cognitiv-comportamentale,
terapiilor centrate pe solu#ie &i celor asociate. Psihologii clinicieni sunt mult mai aproape
de conceptul de om de &tiin# -practician (Elton Wilson &i Barkham, 1994). Terapeu#ii
psihanali&ti &i psihodinamici se inspir mai mult din propriile studii de caz &i din
aspectele psihologiei dezvoltrii. Terapeu#ii umani&ti creeaz &i valorific propria
psihologie umanist, care pune la loc de cinste subiectivitatea; terapeu#ii existen#iali&ti se
orienteaz mai degrab spre filosofie decât ctre psihologie. Este natural concentrarea
terapeu#ilor asupra individului, asupra lumii interioare subiective &i aspira#iilorindividuale.
Modelele de terapie scurt, integrativ sistemic &i mai ales constructivist se afl în
plin dezvoltare. Mul#i practicieni au înv#at s-&i adapteze modelele de training
internalizate la cererile clien#ilor lor unici în structurile lor locale.
Un alt domeniu de dezvoltare conecteaz ceea ce este numit în sens larg „spiritualitate"
cu terapia psihologic. Interesul fa# de via#a spiritual &i religioas a clien#ilor &i fa# de
posibilitatea folosirii temelor spirituale pentru a intensifica progresul terapeutic este
prezent înc de pe vremea lui Jung, iar terapia transpersonal are un loc bine stabilit în
rândul practicienilor umani&ti.
Rowan (2005) consider c doar terapiile care folosesc &i dep&esc în acela&i timp
aspectul instrumental &i rela#ional care se orienteaz spre transpersonal se ocup de
întreaga personalitate. De asemenea, în ultimii ani a avut succes integrarea
experimental a tehnicilor de medita#ie în forme de terapie cognitiv-comportamental,
cum ar fi terapia cognitiv bazat pe cunoa&tere &i terapia dialectic comportamental.
Prescrierea de ctre medici a antidepresivelor, alturi de sau în colaborare cu consilierea&i terapia cognitiv-comportamental, cercetrile în expansiune din domeniul
neuro&tiin#elor vor aduce argumente fie pentru cei care sus#in identificarea &i remedierea
deficien#elor genetice, fie pentru cei care sunt de prere c exist o legtur între
experien#ele timpurii plcute &i ulterioara dezvoltare optim a creierului &i a
comportamentului sntos din punct de vedere psihic (Cozolino, 2002).
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 16/112
9
Domeniul în expansiune al epigeneticii demonstreaz cum, de exemplu, anumite gene se
pot modifica în urma unor evenimente traumatice din via# &i astfel de r spunsuri sunt
transmise genera#iilor urmtoare, fapt ce valideaz în#elegerea ob#inut prin terapie.
Dezvoltarea consilierii prin e-mail &i cyberterapia - atât sub forma unor r spunsuri
terapeutice individualizate, cât &i a unor pachete computerizate de terapie, de exemplu,
programele pentru depresie ale terapiei cognitiv-comportamentale sunt impulsionate atât
de o abordarea IT cât &i de o preocupare legat de costuri.
Rezumat
Psihoterapia r spunde unor nevoi urgente ale individului, nevoi care de cele mai multe
ori sunt legate de o suferin#. Cunoa&terea istoricului psihoterapiei &i a principalelor
similarit#i &i diferen#e care au la baz o anume epistemologie permite studentului
analiza profund a acestui tip de interven#ie.
Introducerea în studiul psihoterapiei are rolul de a permite studentului contactul cu
disciplin important care se afl în conexiune psihologia clinic, psihiatria &i
psihopatologia.
Cuvinte cheie
• psihoterapie,
• psihanaliz,
• terapie pozitiv,
• terapie cognitiv-comportamental,
• fondatori,
• epigenetic,
• epistemologie.
Test de autoevaluare
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 17/112
10
1. Enumera#i principalele diferen#e în cazul abordrilor psihoterapeutice (pag. 6)
2. Teoria înv#rii sociale se regse&te în......................................................................
(pag. 8).
3. Care este explica#ia “îngrijor rii bune”(pag. 4)
4. Ce presupune epigenetica? (pag. 9)
Concluzii
Psihoterapia presupune un procedeu aplicativ sistematic &i con&tient al unor mijloace
psihologice de influen#are a comportamentului uman cu scopul de a îmbunt#i tr irea
subiectiv a persoanei &i de a-i permite acesteia s se adapteze în mod eficient la
realiatea exterioar .
Orice demers psihoterapeutic porne&te de la premisa c oamenii au capacitatea de a-&i
modifica sistemul de atitutidini si comportamentul, înv#înd noi strategii adaptative.
Persoana reu&e&te s se elibereze de anxietate, depresie &i de toate celelate tr iri negative
care îi perturb comportamentul &i au efecte negative &i asupra celorlal#i, asupra tuturor
grupurilor de apartenen# ale acesteia – familial, socio-profesional.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 18/112
UNITATEA DE STUDIU 2
IMPORTANA DIAGNOSTICULUI ÎN PSIHOTERAPIE
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 3
2.1. Modelul de diagnostic &i evaluare clinic 32.2. Condi#iile psihoterapiei eficiente 5
2.3. Etapele demersului terapeutic 7
Rezumatul unit#ii de studiu 12
Test de autoevaluare 13
Concluzii 13
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 19/112
2
Introducere
Din punct de vedere etimologic, termenul diagnostic (gr. diagnostikos - „capacitate de a
distinge" ; de la dia - „între" ; gnosis - „cunoa&tere") denot o activitate de cunoa&tere.
Psihodiagnosticul se refer la cunoa&terea factorilor psihologici ai subiectului uman, cu
relevan# pentru diverse activit#i. Psihodiagnosticul clinic vizeaz cunoa&terea factorilor
psihologici cu relevan# pentru sntate &i boal. Psihodiagnosticul clinic cognitiv-
comportamental vizeaz investigarea factorilor psihologici cu relevan# pentru
interven#ia cognitiv-comportamental. Cunoa&terea acestor factori psihologici se
realizeaz prin procesul de evaluare (clinic în cazul nostru), în care se utilizeaz metodediverse precum testarea psihologic, interviul clinic (liber, semistructurat, structurat) etc.
Obiectivele unit#&ii de studiu
- În#elegerea utilizrii diagnosticului în psihoterapie
- Explorarea conceptului de eficien# în psihoterapie
- În#elegerea desf &ur rii unui demers terapeutic, al etapelor care îl compun
Cuno(tin&e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihologie.
Resurse necesare (i recomand#ri de studiu.
Resurse bibliografice:• Holdevici Irina, Elemente de psihoterapie, edi#ia a II-a, Editura All, Bucure&ti,
1997.
• Ionescu, G., Tratat de psihologie medical #i psihoterapie, Editura Asklepios,
Bucure&ti, 1995.
• David D., Tratat de psihoterapii cognitiv-comportamentale, Editura Polirom,
Ia&i, 2006.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 20/112
3
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 1 - 2 ore.
2.1. Modelul de diagnostic (i evaluare clinic#
Modelul de psihodiagnostic &i evaluare clinic prezentat este un prototip în domeniul
terapiei cognitiv-comportamentale - psihodiagnostic &i evaluare clinic nosologic - (gr.
nosos - „r u", „boal"), care se refer la încadrarea tabloului clinic al pacientului într-oanumit categorie de tulburare psihic. Majoritatea formelor de psihoterapie evit
utilizarea unui diagnostic nosologic ca ghid pentru interven#ia psihoterapeutic. Ideea
este c deseori problemele pacientului nu sunt conceptualizate de aceste forme de
psihoterapie ca „boal", evitându-se utilizarea unui demers medical.
Terapia cognitiv-comportamental î&i asum demersul nosologic (DSM-IV) pe baza
urmtoarelor motiva#ii:
• este un diagnostic validat &i investigat &tiin#ific ;
• este un diagnostic care a creat un limbaj comun, general acceptat în domeniul
psihologic &i medical, ceea ce faciliteaz inser #ia profesionistului în domeniu &i
rela#iile cu ceilal#i profesioni&ti;
• utilizarea lui nu implic necesitatea unui tratament medical, ci, fiind un
diagnostic descriptiv, permite angajarea unor mecanisme etiopatogenetice
psihologice, pe baza crora se fac apoi interven#ii psihologice.
Secven#ele unui proces de psihodiagnostic &i evaluare clinic nosologic sunt
urmtoarele:
• Faza 1: Încadrarea tabloului clinic al pacientului într-o anumit categorie
nosologic.
Este indicat ca interviul s înceap cu o discu#ie despre situa#ii care îl in pe
pacient într-o pozi#ie confortabil, de încredere &i siguran#. Aceasta duce la
dezanxietizarea lui &i poate facilita comunicarea dintre pacient &i clinician. În aceast
faz, se înregistreaz, de asemenea, numele &i prenumele pacientului, vârsta, cet#enia,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 21/112
4
na#ionalitatea &i domiciliul, date furnizate de pacient sau apar #intori - în cazul unor
tulbur ri grave sau în cazul copiilor. Se noteaz &i motivul trimiterii.
În continuare, interviul trebuie s vizeze urmtoarele aspecte, care reflect axele de
diagnostic din DSM-IV:
- descrierea acurat a tabloului clinic (Axa I - tulbur rile clinice - &i Axa II -
tulbur rile de personalitate), debutul &i evolu#ia acestuia;
- prezen#a altor boli somatice sau psihice, internri anterioare (Axa III - condi#iile
medicale);
- condi#iile socio-economice, informa#ii despre familie, situa#ii stresante (Axa IV
-stresorii psihosociali);- o perspectiv general asupra strii pacientului (Axa V - indicele global de
func#ionare).
La sfâr &itul acestei faze se realizeaz un diagnostic nosologic ipotetic &i se
identific factori ipotetici declan&atori, determinan#i, favorizan#i, pre-dispozan#i &i de
men#inere a simptomatologiei.
• Faza 2 cuprinde o investigare detaliat a comportamentului &i func#iilor psihice;
unele (cele identificabile cu ajutorul sim#urilor clinicianului &i/sau cu un
instrumentar care prelunge&te aceste sim#uri - gril comportamental) sunt
considerate semne ale tabloului clinic, iar altele (mai ales cele identificate prin
teste complexe) sunt considerate reac#ii ale organismului.
• Investigarea prin interviu trebuie s fie dublat de o investigare obiectiv, prin
teste psihologice, acolo unde acest lucru este posibil.
La sfâr &itul acestei faze se clarific &i se definitiveaz diagnosticul nosologic
prezumtiv &i anumite mecanisme etiopatogenetice generale.
• Faza 3: în cadrul psihodiagnosticului se poate trece la o investiga#ie detaliat care
vizeaz surprinderea structurii &i dinamicii individuale a pacientului, în urma
cruia se ob#in informa#ii suplimentare (fa# de cele ob#inute în primele dou faze
care au contribuit la diagnosticul), prin reliefarea modului în care categoria
nosologic se particularizeaz la pacientul în cauz. Se urmre&te aici evaluarea
psihologic detaliat a:
- strii prezente a pacientului &i a modului în care acesta se adapteaz la situa#iile
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 22/112
5
concrete;
- problematicii comportamentelor simptomatice, controlului &i autocontrolului
comportamentului &i emo#iilor;
- situa#iei somatice a pacientului;
- dinamicii &i structurii personalit#ii;
- mecanismelor defensive &i de coping, precum &i a conflictelor &i dinamicii lor;
- comportamentului interpersonal;
- principiilor morale &i atitudinilor sociale si identit#ii &i imaginii de sine -
determinan#ilor sociali &i situa#iilor curente de via# etc.
La sfâr &itul fazei a treia se poate ob#ine atât o categorie de diagnostic nosologic, cât &i particularizarea acesteia, prin surprinderea dinamicii individuale a pacientului fapt care
permite formularea unei conceptualizri generale.
Trecerea de la psihodiagnostic la interven#ia psihologic propriu-zis (consiliere
psihologic, psihoterapie etc.) se face prin intermediul unei liste de probleme.
2.2. Condi&iile psihoterapiei eficiente
Psihoterapia este interven#ie psihologic în sntate &i boal. Orice sistem
psihoterapeutic are dou componente majore: cea teoretic, care angajeaz mecanismele
de sanogenez &i patogenez implicate în sntate &i boal. Din ea este derivat a doua
component, cea procedural, care ofer pachete de interven#ie psihoterapeutic. De&i
uneori posibil ca, istorice&te vorbind, teoria s se dezvolte mai târziu pentru a
coneptualiza o procedur de interven#ie descoperit deja întâmpltor, func#ia ei in cadrul
sistemului terapeutic r mâne aceea&i. A&adar, este evident faptul c interven#ia psihologic este ghidat de mecanismele presupuse a fi implicate în rea de sntate &i
boal. Prin urmare, în func#ie de aceste mecanisme exist orientri (paradigme)
psihoterapeutice :
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 23/112
6
(1) abordarea cognitiv-comportamental#,
(2) abordarea dinamic-psihanalitic# (i
(3) abordarea umanist-existen&ial-experien&ial#.
În cadrul acestor orientri exist diverse &coli, fiecare cu particularit#i teoretico-
procedurale specifice. Se estimeaz c exist aproximativ 200 de &coli de psihoterapie &i
peste 600 de tehnici de interven#ie.
Indiferent de abordarea psihoterapeutic, exist o serie de factori comuni &i nespecifici
în cadrul tuturor acestot abordri. Astfel, prima faz a interven#iei psihoterapeutice
presupune (psiho)diagnosticul &i evaluarea clinic (evaluarea strii &i nevoilor clientului
în consilierea psihologic). Apoi, pe baza acestor informa#ii, se trece la faza deconceptualizare, în care se ofer pacientului o explica#ie sau o interpretare pentru tabloul
su clinic. Desigur, pacientul are propriul su cadru de referin# &i propria sa interpretare
care poate opune rezisten# explica#iei/intepretrii oferite de psihoterapeut. De aceea este
foarte important ca explica#ia oferit de terapeut s fie acceptat de pacient &i s ofere
acestuia o perspectiv comprehensibil asupra tabloului clinic &i asupra modalit#ii de
eliminare a acestuia. Dac simptomatologia prezentat de subiect este complex, atunci
este descompus în probleme specifice care vor fi abordate fiecare în parte prin
interven#ie psihologic. Toate aceste etape se realizeaz pe fondul unei rela#ii terapeutice
adecvate, construit prin mijloace specifice în fiecare abordare psihoterapeutic.
Cercetrile asupra eficien#ei psihoterapiei efectuate în secolul XX au fosi sintetizate &i
prezentate recent de Lambert (Lambert et al., 2002; 2003). Încercând s estimeze
contribu#ia diverselor componente ale tratamentului psihoterapeutic la
eficien#a/eficacitatea acestuia, rezultatele arat urmtoarea situa#ie:
• Rela#ia psihoterapeutic contribuie cu aproximativ 30% la eficien#a psihoterapiei.
American Psychological Association/Asocia#ia American de Psihologie, prinDivision of Psychotherapy/Divizia de Psihoterapie, a ini#iat recent un program de
cercetare pentru a individua componentele cele mai importante ale rela#iei
terapeutice. Rezultatele acestui program de cercetare sunt prezentate mai jos.
• Tehnicile de interven#ie psihoterapeutic contribuie cu 15%.
• Efectul placebo contribuie cu 15% ; în aceste condi#ii, efectul placebo se refer la
speran#a c tratamentul urmat va duce la ameliorarea tabloului clinic ca rezultat
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 24/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 25/112
8
• Abilit#ile intelectuale, fizice, emo#ionale, sociale ale persoanei pentru a se
identifica aspectele în care necesit sprijin;
• rela#iile individului cu ceilal#i &i dac exist suport în cadrul grupului su de
apartenen#; informa#ii despre mediul familial (familia de origine &i cea actual,
dac este cazul) &i cel socioprofesional.
• istoricul rela#iilor sale cu ceilal#i – dac au aprut modificri &i în ce sens;
• aspecte care #in de bunstarea fizic &i psihic a individului;
• problema pentru care clientul ajunge în terapie.
Pe baza acestor informa#ii se vor putea contura :
• factorii de risc (punctele vulnerabile, slabe),• factorii de protec#ie,
• anumi#i factori care în condi#ii specifice ar putea juca un rol pozitiv (de protec#ie)
sau negativ (de vulnerabilizare).
Este necesar ca acest proces de strângere a datelor s fie unul benefic pentru persoana
aflat în terapie, terapeutul trebuind s se asigure c nu îi aduce deservicii acestuia. De
asemenea ceea ce spune persoana trebuie tratat cu respect, chiar dac acesta nu spune
adevrul în totalitate, fiind mai important în#elegerea motivului pentru care alege s prezinte lucrurile în acest manier (poate fi vorba despre team sau despre un alt factor
distructiv).
Dup de datele au fost colectate, acestea vor fi analizate, evaluate, într-un proces în care
se fac conexiunile posibile, în cadrul teoretic ales. Este foarte important o monitorizare
atent &i continu a persoanelor aflate în terapie, cu sensibilitate &i receptivitate la datele
noi care apar &i sunt relevante precum &i cu flexibilitate în introducerea lor în procesul
interven#iei. În acest caz este de maxim importan# o bun formare teoretic a
practicianului. Cu cât forma#ia teoretic a celui care intervine este mai &ubred cu atât
cderea într-o rutin care inhib întrebrile dar &i eficien#a este mai sczut.
Cadrul teoretic reprezint creierul interven#iei, cel care:
• solicit un anumit tip de date,
• percepe datele,
• le proceseaz &i în#elege,
• le selecteaz pe cele relevante,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 26/112
9
• conecteaz diferitele informa#ii,
• ghideaz interven#ia,
• face interven#ia flexibil &i eficient în func#ie de noile informa#ii care apar.
În etapa de analiz &i evaluare se formuleaz punctele nevralgice ale situa#iei,
problemele, nevoile care se manifest &i se încearc identificarea tipului de
problem.
Toate aceste date vor orienta alegerea modalit#ilor, a tehnicilor de interven#ie.
III. A treia etap a demersului terapeutic este constituit de stabil ir ea scopur i lor .
Scopurile generale ale interven#iei sunt urmtoarele:
• Asigurarea confortului psihologic &i a dezvoltrii psiho-sociale optime;• Cre&terea încrederii în sine, a sentimentului capacit#ii, a în#elegerii rela#iilor
sociale, a capacit#ii de reflec#ie asupra evenimentelor trecute &i de planificare a
celor viitoare, a autonomiei;
• Contrazicerea modelelor internalizate de func#ionare a lumii care reflect
insecuritatea individului prin dezvoltarea unor rela#ii de încredere cu ceilal#i;
• Scderea riscurilor &i a factorilor de stres (de exemplu probleme neuro-biologice
sau un temperament dificil, inadaptri: comportamente antisociale, psihopatii,depresii, consum de alcool, droguri, violen# domestic, insatisfac#ii în via#a de
cuplu).
• Cre&terea influen#ei unor factori de sprijin, de protec#ie (concomitent cu pararea
ac#iunii factorilor adver &i); (de exemplu stare de sntate bun, un temperament
facil, autonomie, încredere în sine, orientare social sntoas; abilitatea de a
solu#iona probleme; sentimentul eficien#ei care duce la cre&terea încrederii în
sine &i a autonomiei; plcerea de a fi împreun al#ii; via# de familie armonioas,
cald)
• Construirea unor sisteme de sprijin care s încurajeze &i s întreasc eforturile
persoanei de a face fa#.
Scopurile &i obiectivele specifice sunt stabilite împreun cu clientul.
IV. Urmtoarea etap a interven#iei o constituie planificarea .
Interven#ia poate fi centrat pe:
• Individ
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 27/112
10
• Pe grup
Dac interven#ia este centrat pe individ, discu#iile libere, informale, vor întri
capacitatea &i disponibilitatea de reflec#ie a persoanei cu privire la modul în care se vede
pe sine &i pe ceilal#i &i modul în care se rela#ioneaz cu lumea (mecanismele lui
defensive). Astfel de discu#ii au un caracter educativ &i formator în acela&i timp,
individul deprinzând un mod mai comprehensiv de rela#ionare cu ceilal#i &i o mai bun
în#elegere a nevoilor celorlal#i. Discu#iile acestea care au nevoie de o atmosfer
informal, de acceptare total, participativ. Psihoterapia va #inti demontarea
mecanismelor inadecvate de aprare prin aducerea la nivelul con&tientului a tensiunilor,
suferin#elor refulate, neprelucrate.Interven#ia centrat pe individ va urmri &i antrenarea rolurilor generice &i modificarea
patern-urilor rela#ionale disfunc#ionale.
Dac este cazul se pot folosi &i tehnici care presupun lucrul cu metafora, în special în
cazul copiilor sau atunci când con#inuturile scoase la suprafa# sunt prea dificile.
Dac interven#ia este centrat pe grup, va urmri formarea deprinderilor membrilor de
solu#ionare în comun a problemelor, de planificare în scopul evitrii conflictelor &i a
dezvoltrii solidarit#ii (coeziunii) de grup. În acest scop persoanele vor trebui înv#ate
tehnici de solu#ionare a problemelor, modalit#i de lucru în grup, reunind to#i membrii
grupului pentru discutarea problemelor &i gsirea solu#iilor.
Toate aceste momente în care indivizii vor rela#iona cu ceilal#i într-o atmosfer plcut
sunt momente de corectare a modelului internalizat de func#ionare a lumii. Sunt
apreciate ca fiind benefice anumite tehnici cognitiviste, de scurt durat, care pot
dezvolta deprinderi ale persoanelor de a r spunde constructiv în situa#ii dificile. O
tehnic util de lucru este tehnica ra#ional - emotiv construit de Ellis, care propune o
abordare cognitiv a emo#iilor în câ#iva pa&i bine structura#i care pot constitui un suportimportant pentru consilier mai ales atunci când se afl la început &i nu are o vast
experien# profesional (Lishman,1993).
Participarea la grupuri de sprijin în care sentimentul unei în#elegeri reciproce d for #
individului &i îl ajut s î&i dep&easc blocajele plecând de la respectul fa# de grup,
respectul de sine, ca parte a grupului.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 28/112
11
Tot în acest etap trebuiesc stabilite resursele materiale &i umane necesare ca &i
modalitatea de ob#inere a acestora.
V. Urmtoarea etap este constituit de punerea în practic a planului stabilit, interven & ia
propriu zis.
Interven#ia propriu-zis presupune punerea în practic a planului stabilit, #inând cont de
condi#iile concrete (de mediu, de persoanele implicate &i de rela#iile dintre aceste, etc),
de obiectivele stabilite &i de informa#iile care pot aprea pe parcurs.
Evaluarea &i analiza, reprezint un proces continuu de-a lungul întregii interven#ii
terapeutice. Informa#iile care se acumuleaz pe parcursul interven#iei schimb imaginea
ini#ial a situa#iei, relev al#i factori de vulnerabilitate sau de protec#ie. Factorii de protec#ie &i risc ce nu au fost releva#i ini#ial dar care apar pe parcurs vor fi lua#i în calcul
&i pot schimba scopurile ini#iale pot reorienta întregul proces terapeutic.
De asemenea realizarea unor scopuri intermediare poate atrage dup sine apari#ia unor
alte obiective sau pot pune în eviden# existen#a altor motiva#ii (care nu au fost precizate
ini#ial) &i care determin alte obiective.
Terapeutul trebuie s r mân flexibil &i s utilizeze în mod creativ atât popriile sale
resurse cât &i pe cele ale persoanelor implicate, indiferent c este vorba despre
persoanele aflate în terapie sau din grupurile de suport. Acest lucru nu înseamn c
regulile &i principiile stabilite ini#ial trebuie schimbate doar pentru c cineva dore&te
acest lucru – acestea trebuie s fie pstrate pentru c ele constituie cadrul de referin# al
terapiei, care securizeaz clien#ii &i le permit acestora s î&i reîncadreze pe baze realiste
propriile vie#i &i modelele de comportament.
VI. Ultima etap este etapa de evaluare a terapiei.
Etapa de evaluare este esen#ial în desf &urarea oricrui proces &i ne referim atât la
evaluarea de ctre terapeut a rezultatelor cât &i la evaluarea f cut de ctre clien#i.Un obiectiv secundar al acestei etape este stabilirea cu siguran# a îndeplinirii
obiectivelor &i a posibilit#ii de a încheia procesul. Pot exista &i evaluri intermediare
care au ca scop eviden#ierea elementelor noi &i corectarea planului ini#ial de interven#ie.
Frecven#a acestor evaluri intermediare va fi stabilit de terapeut în func#ie de
dificultatea cazului &i de modul în care acesta evolueaz.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 29/112
12
Rolul evalurii pentru clien#i este dublu – pe de o parte permite acestora s î&i
con&tientizeze achizi#iile (ceea ce se va solda cu efecte pozitive în planul încrederii în
sine &i a stimei de sine) &i pe de alta, evaluarea final marcheaz terminarea consilierii,
permi#ând clientului s se desprind din aceast rela#ie.
Este de maxim importan# ca interven#iile pe care terapeutul le consider e&ecuri s fie
analizate cu mult aten#ie. Numai astfel acesta va reu&i s înve#e din gre&eli, adic s
acumuleze experien#. Experien#a împreun cu cuno&tin#ele &i informa#iile dintr-un
anumit domeniu construiesc expertiza celui care intervine în domeniul respectiv. Este
preferabil ca analiza &i reflec#ia asupra e&ecului s aib loc într-o echipa
multidisciplinar , pentru c astfel se poate evalua mai realist situa#ia minimizândefectele sentimentelor neplcute care se asociaz unei nereu&ite. Evaluarea nu trebuie s
se centreze doar asupra aspectelor negative ci trebuie s fie constructiv, s pemit
tragerea unor concluzii utile pentru o interven#ie viitoare.
De asemenea trebuie evaluate interven#iile considerate reu&ite pentru stabilirea
elementelor care au condus la succes &i pentru gsirea unor modalit#i de transfer a
acestora &i pentru alte interven#ii viitoare.
Rezumat
Psihoterapia reprezint o ac#iune psihologic sistematic, planificat &i inten#ional,
avînd la baz un sistem teoretic conceptual bine pus la punct, exercitat de ctre un
psihoterapeut calificat asupra unui client (Watson 1963). Modelul de diagnostic
reprezint un element central în cadrul demersului terapeutic. Dup aplicarea acestui
model obiectivele psihoterapiei vor putea viza fie dezvoltarea personal &i
promovarea snt#ii psihice, fie prevenirea tulbur rilor. În cadrul popula#iei expusefactorilor patogeni se pot realiza diverse programe de preven#ie &i de construire a
unor paternuri de adaptare corespunztoare. Un alt obiectiv se poate adresa
tratamentului tulbur rilor deja manifestate.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 30/112
13
Cuvinte cheie
• alian#a terapeutic,
• diagnostic,
• scop,
• planificare,
• grup de sprijin,
• interven#ie,
• evaluare dubl
Test de autoevaluare
1. Care este modelul de diagnostic prezentat? (pag.3).
2. Ce pondere are rela#ia terapeutic în terapie? (pag.7).
3. La ce se refer cea de a treia etap a unui demers terapeutic? (pag. 9).
4. În care moment al interven#iei terapeutice se folose&te evaluarea &i analiza? (pag. 11)
Concluzii
Modelul diagnostic &i etapele procesului terapeutic reprezint ancore
centrale în cadrul acestui tip de interven#ie. Indiferent de abordarea terapeutic
traversarea acestor etape este necesar atât pentru client cât &i pentru terapeut. Scopul
este de a permite amândorura stabilirea unor obiective pe care s le atinga ulterior în
cadrul psihoterapiei.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 31/112
UNITATEA DE STUDIU 3
PSIHANALIZA I PSIHOTERAPIILE PSIHODINAMICE
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 2
3.1. Conceptul de psihanaliz &i tehnicile sale specifice 3
3.2. Psihoterapiile de orientare dinamic 11
3.3. Modele psihodinamice de scurt durat 15
Rezumatul unit#ii de studiu 29
Test de autoevaluare 30
Concluzii 30
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 32/112
2
Introducere
Punctul de vedere dinamic în psihologie î&i are originea în fizic &i porne&te de la ideea
c orice fenomen psihic este rezultatul interac#iunii unor for #e. Conform acestei
concep#ii, fiin#a uman este o structur complex, determinat de jocul agita#iei
turbulente a unor for #e intrapsihice aflate în conflict.
Obiectivele unit#&ii de studiu
• Introducerea în studiul psihanalizei &i a tehnicilor semnificative
• În#elegerea continuum-ului psihodinamic• Familiarizarea cu principiile de baz &i metodologia abordrilor psihodinamice
Cuno(tin&e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihiatrie &i
psihopatologie.
Resurse necesare (i recomand#ri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici, Irina, Psihoterapia - un tratament f r medicamente, Editura Ceres,
Bucure&ti, 1993.
• Holdevici, Irina, Elemente de psihoterapie, edi # ia a II-a, Editura All, Bucure &ti,
1997.
• Helmut Thoma, Horst Kachele, Tratat de psihanaliz contemporan. Vol.II.,
Editura Trei, Bucure&ti, 2000.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 2 - 3 ore.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 33/112
3
3.1. Conceptul de psihanaliz# (i tehnicile sale specifice
Teoriile psihanalitice ale personalit#ii se bazeaz pe ac#iunea for #elor contrare din
fiecare individ (Sine, Eu, Supraeu). Aceste for #e contrare determin apari#ia conflictelor
interne. Dezvoltarea personalit#ii se face sub auspiciul acestor conflicte, culorile
fundamentale ale portretului prezentat avînd îns o gam de nuan#e întunecate.
Copilria timpurie cu bagajul propriu de impulsuri &i emo#ii refulate în incon&tient se
poate materializa uneori într-o tulburare psihologic ce va marca via#a individului adult.
Defini#ie
Psihoterapia dinamic reprezin t o form de tratament psihologic care abordeaz personalitatea din perspectiva psihodinamic , exemplul cel mai ilustrativ
reprezentându-l psihanal iza lu i F reud.
Presupunerea cheie a psihanalizei este urmtoarea: problemele curente ale unei
persoane nu se pot rezolva cu succes f r o în#elegere complet a bazei incon&tiente a
rela#iilor timpurii, rela#ii care apar #inînd diadei individ-prin#i. În cazul unui final
favorabil al curei psihanalitice (în general o cincime dintre analize sînt considerate ca
terminate din punct de vedere tehnic) se pot distinge o serie de semne psihologice care
pot certifica schimbrile care au avut loc: angoasa &i frustr rile dispar; eliberarea
agresivit#ii se face prin abandonarea unor atitudini exagerat de conformiste; clientul
(pacientul) reu&e&te s-&i întocmeasc un plan de via#; scala nivelului expecta#iilor este
coroborat cu imaginea de sine real; comunicarea cu semenii este clar facilitat.
Freud a inventat un tratament care eliberînd bolnavul de r m&i#ele unui magnetism
devenit hipnotism &i sugestie, propunea în mod cu totul original o abordare nou, fondat perecunoa&terea incon&tientului. Iat cîteva din comentariile sale f cute în capitolul XXVIII,
intitulat “Terapia psihanalitic” (“Introducere în psihanaliz, Partea a treia: Teoria general a
nevrozelor, 1917): “Cuno&tin#ele pe care le-am dobîndit gra#ie psihanalizei ne permit s
descriem aproximativ în felul urmtor deosebirile existente între sugestia hipnotic &i sugestia
psihanalitic. Terapeutica hipnotic încearc s acopere &i s mascheze ceva în via#a psihic,
pe cînd terapeutica psihanalitic dimpotriv, încearc s dezvluie acest element &i s-l
îndeprteze”.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 34/112
4
Psihanaliza poate fi considerat în acela&i timp o teorie psihologic asupra
dinamicii naturii umane, o metod de cercetare &i abordare psihoterapeutic (Watson,
1963) ce uziteaz o serie de tehnici specifice pe care le vom enumera aici:
a) Metoda asocia # iilor libere
Dup opiniile lui Freud, subiectul pe marginea cruia pacientul va asocia liber
este lsat integral la latitudinea sa, far s i se cear sau s se încurajeze coeren#a &i
pstrarea unui fir director al asocia#iilor. Tehnica asocia#iei libere const în a lsa mintea
s vagabondeze astfel încât pacientul s spun absolut tot ce-i trece prin cap, indiferent
de convenien#e, jen &i f r a pune în ac#iune dorin#a de a face o impresie bun.Produsele asocia#iilor pot fi amintiri, imagini, reverii diurne, gânduri acuzatoare,
sentimente, repro&uri etc. Adesea fluxul asocia#iilor libere este blocat de punerea în
func#iune a rezisten#elor subiectului. Ra#iunea pentru care se utilizeaz asocia#iile libere
este aceea c incon&tientul va revela prin aceast metod con#inuturile sale reprimate,
eliberând individul de efectele lor, în felul acesta scopul psihanalizei fiind atins. Este
eronat opinia dup care psihanalistul nu utilizeaz niciodat întrebrile directe.
Dimpotriv, acesta le folose&te ca stimuli pentru declan&area unor noi asocia#ii
(întrebrile sunt de tipul: “La ce te duce gândul acesta?”, sau “Câ#i ani aveai când s-a
întâmplat aceasta?”).
Un principiu director al tehnicii asocia#iilor libere const în aceea c atâta timp
cât pacientul asociaz liber pe tema transferului asupra terapeutului, aceste asocia#ii
r mân neatinse. Doar atunci când transferul este utilizat de pacient cu un mecanism de
rezisten#, a sosit momentul ca analiza s se îndrepte asupra acestui subiect.
b) Analiza viselor
Lipsa de coeren#, caracterul dezordonat &i aparent ilogic al asocia#iilor libereeste caracteristic &i viselor. Ca &i asocia#iile libere &i visele pot fi privite în mod
determinist ca reprezentând reac#iile celui care viseaz la propriile sale experien#e de
natur incon&tient. De fapt, pacien#ii se refer , de cele mai multe ori, în mod spontan în
cursul asocia#iilor libere la visele pe care le-au avut. Freud a caracterizat visele ca fiind
“calea regal spre incon &tient ”. Con#inutul manifest, povestit de cel care a avut visul,
este un fel de ecran de tip caleidoscopic, care nu face decât s ascund con#inutul latent -
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 35/112
5
semnifica#ia real a visului. Acest con#inut latent reprezint sentimente &i dorin#e adânc
reprimate, în care pacientul este atât de profund implicat încât nu le poate aduce în
con&tiin# prin efort personal. Fiecare vis reprezint o lupt a pacientului de a-&i rezolva
conflictele de natur incon&tient. Incapabil de a face fa# conflictelor incon&tiente, a&a
cum apar ele în semnifica#ia lor deplin, personalitatea uman se angajeaz la o lupt cu
ele &i prin mecanisme de natur dinamic cum ar fi, de pild, condensarea &i deplasarea
care substituie &i mascheaz con#inutul real al visului care apare sub forma con#inutului
manifest. Metoda analizei viselor, a&a cum este ca utilizat în psihanaliz, cere
pacientului s asocieze nu asupra visului în întregime ci asupra detaliilor care îi apar
semnificative pacientului sau psihanalistului. Astfel, apar la iveal teme specifice careconduc la aducerea în con&tiin# a con#inutului latent de natur incon&tient.
Analistul, atunci când îl ajut pe pacient s-&i interpreteze visele, trebuie s
cunoasc foarte bine personalitatea &i problematica pacientului &i în acela&i timp s fie
con&tient de faptul c nu exist un simbolism universal al viselor, care se poate aplica
absolut în orice situa#ie (Watson, 1963). Înc Freud arat c modul cel mai eficient de a
completa analiza unui vis este s-o amânm pân ce materialul respectiv va fi continuat &i
amplificat în cursul unor noi vise.
Interesant de subliniat este &i faptul c primele vise sunt mai u&or de analizat &i
de interpretat de ctre pacient, datorit lipsei de sofisticare a acestuia. Cu cât analiza
progreseaz mai mult, cu atât se ptrunde în zone din ce în ce mai obscure ale
psihismului.
c) Analiza ac # iunilor pacientului
O alt surs pentru ob#inerea materialului ce trebuie analizat o reprezint
interpretarea ac#iunilor pacientului. Comportamentul non-verbal cât &i cel verbal
(neinten#ionat) includ o serie de elemente importante pentru analiz, cât &i aspecteneesen#iale. Aceste aspecte se pot manifesta atât în cursul &edin#ei de psihanaliz cât &i
în afara ei. Astfel de comportamente manifestate în timpul &edin#ei pot fi, de pild, grija
excesiv a pacientului de a nu-&i &ifona pantalonii, privirile anxioase pe care acesta le
arunc peste umr, în direc#ia terapeutului, comportamentul de flirt, erorile de
pronun#are a unor cuvinte etc.
În afara &edin#ei pot s apar modificri ale comportamentului pacientului în
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 36/112
6
familie, la serviciu, apari#ii sau dispari#ii de simptome, reac#ia la o anumit situa#ie cu
mai mult sau, dimpotriv, mai pu#in anxietate, modificri în modul în care pacientul
î&i tolereaz prietenii sau rudele.
d) Transferul &i rezisten # ele
Freud consider transferul &i rezisten#ele ca fiind puncte centrale ale psihanalizei,
considerând c acestea sunt mijloacele prin intermediul crora psihanaliza poate fi
deosebit de o alt abordare psihoterapeutic non-psihanalitic. Transferul se refer la
rela#ia pacient-terapeut, rela#ie care are un caracter ira#ional, proiectiv &i ambivalent.
În psihanaliz aceast rela#ie este utilizat terapeutic, explicându-se pacientului
modul de ac#iune al acesteia cât &i r dcinile sale în istoria vie#ii acestuia. Atâta timp cât psihanalistul î&i men#ine neutralitatea, majoritatea reac#iilor emo#ionale ale pacientului
nu sunt rezultatul situa#iei prezente, ci izvor sc din propriile tendin#e &i dorin#e ascunse.
Analiza acestor reac#ii datorate transferului conduce la descoperirea unor experien#e
timpurii din copilria pacientului, experien#e care au generat aceste tendin#e.
Transferul îl conduce pe pacient s-&i pun probleme asupra originii
comportamentelor sale, care a r mas mcar par #ial în afara con&tiin#ei sale. O dat cu
“insight-ul” (descoperire intuitiv &i brusc) asupra acestor probleme, vlul ira#ional care
mascheaz adevratele origini ale ac#iunilor pacientului se d la o parte &i astfel pot s
apar schimbri în sfera personalit#ii acestuia.
Transferul nu este altceva decât o repeti # ie a unor exper ien # e trecute ale
pacientului , exper ien # e pe care le transfer asupra terapeutului .
Thompson (1946) ilustreaz acest fenomen prin intermediul urmtorului exemplu:
Un pacient încearc permanent s fac pe plac terapeutului, fa# de care manifest doar apreciere &i
admira#ie &i nu se supr nici atunci când acesta îl pune fa# în fa# cu situa#ii neplcute pentru el.Când terapeutul îi atrage aten#ia asupra acestui lucru, la început pacientul este surprins c cineva
poate considera acest fenomen ca fiind neobi&nuit.
Treptat, pacientul începe s identifice acela&i model comportamental &i în rela#ia sa cu alte
persoane, devenind con&tient de originile ascunse ale acestui gen de comportament - team de
dezaprobare care îl cople&e&te. Începând s se întrebe de ce este atât de anxios c va fi dezaprobat,
îi revin în minte amintiri din copilrie care pun în eviden# incidente care au declan&at aceast
team.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 37/112
7
Pacientul tr ie&te aceast experien# nu atât prin reamintirea unor evenimente
trecute cât prin retr irea unor stri afective care au prezentat importan# pentru el în
trecut. Astfel, el nu spune cât de critic a fost la adresa prin#ilor si ci devine critic fa#
de analistul su; el nu-&i reaminte&te jenele sale privind practicile sexuale, în schimb este
ru&inat &i secretos atunci când este analizat.
În stadiile ini#iale ale psihanalizei, datorit rela#iei transferen#iale pot s dispar
simptomele pacientului &i s apar iluzia c s-a instalat deja sntatea psihic. Aceasta se
întâmpl din cauza eliber rii anxiet#ii, eliberare ce se produce datorit încrederii
pacientului în analist. Aceast etap este denumit în general “cura de transfer ” &i estetranzitorie deoarece procesele incon&tiente nu au fost înc prelucrate. Repetarea
modelelor nevrotice de comportament în rela#ie cu psihoterapeutul poart numele de
“nevroz de transfer”. Rela#ia se fixeaz la un nivel ira#ional, emo#ional &i regresiv.
Analistul este privit de ctre pacient ca o zeitate omnipotent, acesta dorind s fie
iubit de ctre psihoterapeut, inclusiv în plan sexual. Sentimentele sale fiind frustrate, în
con&tiin#a pacientului decep#ionat apare anxietatea &i furia. Dac predomin anxietatea,
pacientul va manifesta o atitudine supus încercând s ob#in favoruri de la terapeut.
Dac predomin furia, pacientul devine agresiv, revendicativ, asertiv &i plin de
resentimente. Sarcina terapiei este s corecteze aceste atitudini pentru c pacientul nu
poate fi realist cu restul lumii pân nu este realist în cadrul rela#iei sale cu
psihoterapeutul.
În cadrul situa#iei transferen#iale pacientul are o minunat ocazie s se confrunte la scar
mai redus cu acelea&i dificult#i pe care nu a fost capabil s le st pâneasc în trecut,
cum ar fi, de pild, amestecul de invidie, de admira#ie &i recuno&tin# fa# de tatl su,
fratele mai mare sau al#i rivali, sentimentele de anxietate consecutive tr irii invidiei &iostilit#ii, atitudinea dependent, solicitând ajutorul, pe care o are fa# de mama sa, în
acela&i timp cu toat frustrarea &i resentimentele ce apar atunci când cerin#ele sale de a
ob#ine o dragoste nu sunt îndeplinite, sau cu revolta fa# de hiperprotec#ia matern.
Persoanele incapabile s se identifice emo#ional cu o alt persoan, care deci nu pot tr i
experien#a transferului, sunt contraindicate pentru psihanaliz. În aceast categorie sunt
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 38/112
8
inclu&i subiec#i cu tulbur ri de personalitate, cum ar fi, de pild, unii psihopa#i sau
psihotici, mai ales schizofreni.
Pentru psihanali&ti rela # ia transferen # ial este important pentru dou motive principale:
1. Ea arunc o lumin asupra modelelor de identificare din copilrie, cât &i asupra
unor particularit#i ale rela#iilor pacientului cu cei din jur. Astfel, psihanalistul afl
elementele fundamentale în legtur cu personalitatea pacientului prin intermediul
reeditrii, în cadrul rela#iei psihoterapeutice, a rela#iilor din copilria timpurie, &i ceea ce
este poate &i mai important este c aceste lucruri le afl în cele din urm &i pacientul
însu&i.
2. Terapeutul se folose&te de aceast puternic rela#ie afectiv pentru a încuraja pacientul s dep&easc rezisten#ele. Deoarece dorin#a dominant a pacientului este s-i
fac pe plac terapeutului &i deoarece el se simte protejat &i sus#inut de ctre terapeut,
rela#ia transferen#ial contribuie la eviden#ierea unor anumite aspecte psihologice care în
alt context ar fi prea greu de tolerat pentru pacient fiind prea anxiogene.
În cele din urm rela#ia transferen#ial trebuie dezvoltat astfel încât pacientul s
ajung s-o priveasc a&a cum este ea de fapt, &i anume o reeditare a rela#iei sale cu o
figur parental din copilrie. Astfel, pacientul trebuie s renun#e la copilrie &i s fie
capabil s stabileasc rela#ii de tip matur cu persoanele importante din anturajul su.
Un alt concept utilizat de psihanaliz este cel de rezisten#. În sens larg orice
interfer cu desf &urarea fireasc a cursului terapiei poate fi considerat ca fiind
rezisten#, ca de pild, interpretrile oferite de analist pacientului, interpretri ce sunt
primite de el cu dezaprobare, încercrile sale de a lupta împotriva respectivelor
interpretri, de a-i demonstra analistului c nu are dreptate, cutând s se împotriveasc
în mod incon&tient progresului analizei.
În sens restrâns rezisten#ele se manifest prin înclcarea regulii fundamentale aanalizei- neîmprt&irea tuturor gândurilor terapeutului.
Exist o mare varietate de forme pe care le pot îmbr ca rezisten#ele, în afara
dezacordului direct cu interpretrile analistului; asocia#ii multiple &i superficiale, pauze
prelungite în fluxul asocia#iilor, întârzieri &i absen#e de la terapie, apari#ia de noi
simptome, posibilitatea de a adormi în timpul &edin#ei de psihoterapie etc. Nu este de fel
greu de în#eles de ce se manifest rezisten#ele. Pacientul a izbutit s ajung la un anumit
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 39/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 40/112
10
cadrul psihanalizei. Dup cum afirm French (1947), exist în psihanaliz &i o practic
standard de a nu trece la interpretrile Id-ului pân când nu se realizeaz analiza for #ei &i
naturii specifice a atitudinilor con&tiente &i comportamentului subiectului care pot
influen#a punerea în ac#iune a rezisten#elor la diverse interpretri. Aceasta este “analiza
ego-ului”.
Aceasta înseamn c analistul tinde s în#eleag nu numai care sunt r dcinile
trecute ale problemelor actuale, ci &i ce aspecte curente ale vie#ii pacientului sunt active
la un moment dat. Deci, terapeutul lucreaz întâi prezentul; el nu poate analiza de fapt
trecutul, ci doar îl reconstruie&te. Subliniind rolul întririi func#iilor integrative ale ego-
ului, French (1945) arat c analistul nu trebuie s se centreze doar pe impulsurilereprimate &i pe mecanismele de aprare ale ego-ului, ci &i asupra problemelor actuale
pentru care egoul caut s gseasc o solu#ie.
g) Interpret rile
Pe msur ce &edin#ele se desf &oar apar semnifica#ii &i conexiuni legate de
probleme de baz ale pacientului. Bineîn#eles, analistul este primul care începe s
dezvluie con#inuturi semnificative în aparenta dezordine a informa#iilor ce rezult din
materialul produs de pacient. Decizia când anume trebuie s se fac o interpretare unui
pacient este luat în func#ie de aprecierea terapeutului asupra msurii în care pacientul
poate face fa# respectivei interpretri. Aceast apreciere depinde, la rândul su, de
existen#a transferului &i de în#elegerea mecanismelor de aprare a ego-ului. Interpretrile
f cute prea timpuriu de ctre un analist amator pot arunca un pre-psihotic în criz sau un
anxios într-o stare de panic. Interpretarea nu este un sfat, o sugestie, o încercare de
influen#are a pacientului sau o proiectare a opiniilor &i atitudinilor analistului.
În acela&i timp, interpretrile date de analist nu sunt irefutabile, validitatea lor
depinde de verificarea lor de ctre pacient în &edin#ele viitoare, prin mecanismulasocia#iilor libere &i cel al analizei viselor. Interpretarea analitic const deci în aceea c
terapeutul ordoneaz materialul discontinuu produs de pacient în cursul asocia#iilor
libere &i analizei viselor, conferindu-i o explica#ie cu sens prin prisma conceptelor
psihanalitice. Aceste interpretri realizate de psihoterapeut îl ajut pe pacient s ob#in
insight-ul cu privire la con#inuturi incon&tiente, surse ale unor comportamente
dezadaptative.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 41/112
11
Arta interpretrilor are drept scop principal, dup Freud, identificarea
rezisten#elor pe msur ce ele apar &i determinarea pacientului s devin con&tient de ele.
Când rezisten#ele sunt eliminate pacientul poate proceda, prin intermediul asocia#iilor
libere, la abordarea materialului reprimat, aducând în con&tiin# con#inutul incon&tient.
h) Prelucr rile asupra materialului produs de pacient
Prelucrarea este un proces descris ca reprezentând continuarea demersului
analitic sub forma unor interpretri specifice ulterioare, în ciuda e&ecului pacientului de
a accepta sau asimila emo#ional interpretrile sau constructele ini#iale oferite de terapeut
&i care se refer la anumite aspecte ale personalit#ii pacientului.
Acest procedeu este foarte costisitor sub aspectul timpului, el “mâncând” multeore de psihanaliz. Pacientul tinde mereu s se întoarc spre comportamentele sale
infantile iar terapeutul nu face altceva decât s aib r bdare &i s a&tepte reluând
materialul propus mereu, din diferite unghiuri de vedere, a&a cum sugera Freud, sau,
devenind mai activ, a&a cum este de prere Ferenczi (1926).
Putem spune, a&adar, c demersurile psihanalizei sunt (Karasu, 1980):
• clarificarea, care înseamn a pune un anumit eveniment sub
lumina reflectorului aten#iei, separând aspectele esen#iale de cele neesen#iale;
• interpretarea, care caut ceea ce se ascunde în spatele materialului
furnizat de pacient, subliniind cauzele &i sensul unui material sau proces;
• prelucrarea asupra materialului asociativ, care reprezint o
explorare progresiv, repetitiv a interpretrilor &i rezisten#elor care apar în
cursul interpretrilor, pân ce semnifica#iile psihologice ascunse sunt pe deplin
integrate &i în#elese de pacient.
3.2. Psihoterapiile de orientare dinamic#
Abordarea psihodinamic î&i are originea în teoriile &i practica psihanalizei
freudiene, dar a fost modificat &i structurat &i în diverse alte sisteme psihoterapeutice,
fiecare din acestea având o anumit concep#ie despre natura uman &i apar #inând unui
anumit întemeietor de &coal (cum ar fi, de pild, Carl Jung sau Erich Fromm, care au
considerat sistemul lui Freud inadecvat sau incomplet). În ciuda diferen#elor, aceste
sisteme diverse de psihoterapie se asemnau prin aceea c sunt de prere c psihoterapia
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 42/112
12
trebuie s releve pacientului ce nu este în regul cu via#a sa psihic &i pornind de la
aceasta, trebuie s-l ajute s elaboreze noi modele comportamentale mai eficiente.
Aceste psihoterapii au cel pu#in dou tr sturi comune:
1. Toate utilizeaz discu#ia cu pacientul ca instrument de baz în cadrul
tratamentului psihologic &i pacientul este cel care decide în general despre ce anume se
va vorbi. Terapeutul poate influen#a deciziile sale în mod direct sau indirect, dar
majoritatea terapiilor bazate pe insight îi minimalizeaz rolul punând pacientul în centrul
psihoterapiei.
2. De&i exist &i excep#ii, în majoritatea terapiilor psihodinamice tradi#ionale,
cum ar fi, de pild, psihanaliza, psihoterapeutul tinde s adopte mai curând o atitudine profesional decât una cu caracter personal, solicitând de la pacient date cu privire la
via#a sa personal, f r a se comporta ca un prieten sau ea o cuno&tin# apropiat.
Exist numeroase diferen#e în ceea ce prive&te strategia sau tactica abordrii
psihoterapeutice. Astfel, de pild, psihanaliza ortodox impune pacientului între 3 &i 5
&edin#e pe s ptmân, &edin#e ce se întind pe mai mul#i ani. Neo-freudienii &i multe alte
psihoterapii consider c este necesar , o perioad mai scurt de tratament, ajungându-se
uneori la câteva s ptmâni sau luni, doar cu o singur &edin# s ptmânal.
Psihoterapiile de orientare psihodinamic plaseaz deci responsabilitatea
con#inutului despre care se va vorbi în cursul psiholerapiei pe umerii subiectului,
terapeutul intervenind cu rezerv în cadrul acestui proces &i numai pentru a ghida
con#inutul comunicrii. Psihoterapiile de scurt durat dinamice au forme variate, de la
cele centrate pe eveniment (Bellak & Small, Horowitz, Marmar) pîn la cele tipic
interpretative &i centrate pe personalitate (Davanloo, Sifneos).
Meggle (1990, p. 34) sublinia faptul c însu&i Freud, întemeietorul psihanalizei,
despre care &tim cu to#ii c este de lung durat, a fost &i precursorul terapiilor scurte.Astfel, în 1906 el l-a vindecat pe dirijorul Bruno Walter de o paralizie a bra#ului drept în
numai &ase &edin#e de psihoterapie, iar compozitorul Gustav Mahler a fost lecuit de o
tulburare de dinamic sexual într-o singur &edin# de psihoterapie care a durat patru
ore. Cu toate acestea, Freud a constatat faptul c în cazul unui mare numr de pacien#i,
analiza dura mult timp, uneori aceasta fiind nelimitat. Preocupat de durata curei
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 43/112
13
psihanalitice, Freud va publica spre sfâr &itul vie#ii sale lucrarea “Analiza cu final &i
analiza f r sfâr &it” (1937).
Principiile de baz# ale terapiilor psihodinamice
Principiile de baz sau cheia acestor terapii sunt reprezentate de no#iunea de
“insight”. Toate aceste terapii sunt de prere c pacien#ii lor nu au fost capabili s
urmeze preceptul lui Socrate - “cunoa &te-te pe tine însu # i”.
Pacientul posed o scrie de scopuri de via#, atitudini, motive, opinii în legtur
cu sine însu&i de care este con&tient &i pe care se str duie&te s le urmeze, cât &i un set de
motiva#ii &i conflicte incon&tiente care î&i au originea în rela#iile &i experien#ele din
copilria sa. Prezen#a acestor con#inuturi de natur incon&tient în perioada adult poatefi nociv pentru pacient din cel pu#in dou motive:
• ele sunt specifice rela#iilor din copilrie, care nu mai exist. Cu alte cuvinte
aceste rela#ii sunt caracterizate prin imaturitate &i egocentrism;
• în al doilea rând, nefiind con&tientizate, ele opereaz din umbr , dar eficient
asupra pacientului aflat în perioada prezent, sc pând controlului ra#ional al
acestuia.
Astfel, pacientul nu mai poate s fie acea persoan care ar dori s fie, pentru c,
f r a fi capabil s &i-o mrturiseasc deschis, el de fapt dore&te s fac în acela&i timp
lucruri incompatibile, se afl în permanent conflict cu sine însu&i &i din acest motiv se
simte mereu amenin#at &i frustrat.
Solu#iile pe care le gse&te pacientul la aceast situa#ie sunt ineficiente pentru c ele pun
în ac#iune mecanisme defensive care reprezint moduri nerealiste de adaptare,
generatoare de tulbur ri. Aceste tulbur ri se pot exprima sub forma unor tulbur ri de
natur emo#ional cum ar fi anxietatea, depresia, comportamentul simptomatic,
func#ionarea neadecvat sau acuzele somatoforme.
Aceste simptome îl aduc la psihoterapeut cruia îi solicit ajutorul. În ochii pacientului
acestea sunt tulbur rile pentru care el consider c are nevoie de tratament. Insight -ul se
refer la descoperirea acestor for #e incon&tiente care opereaz din umbr , împiedicând
pacientul s duc o existen# la nivelul posibilit#ilor sale reale. Este deci necesar un
procedeu care s-i permit pacientului în#elegerea acestor mecanisme, astfel încât acesta
s gseasc solu#ii mai ra#ionale de via# &i s adopte decizii mai corecte. Terapiile
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 44/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 45/112
15
3.3. Modele psihodinamice de scurt# durat#
Practica clinic a impus flexibilitatea abordrii terapeutice, precum &i
modificarea obiectivelor &i tehnicilor psihoterapeutice în func#ie de specificul
problematicii abordate. Contrar opiniei unor speciali&ti, psihoterapia dinamic de scurt
durat nu reprezint o variant prescurtat a psihanalizei, ci un sistem terapeutic cu
propria sa baz teoretic, ce postuleaz faptul c interven#iile focalizate de scurt durat
pot stimula anumite disponibilit#i latente ale fiin#ei umane, ceea ce are ca rezultat
producerea unor modificri pozitive &i de durat. Elementul comun care st la baza
tuturor demersurilor dinamice de scurt durat este supozi#ia potrivit creia rolul esen#ialîn producerea tulbur rilor psihice îl au procesele psihologice de natur incon&tient. Se
pune, de asemenea, un accent deosebit pe rela#ia dintre pacient &i terapeut, analiza
transferului reprezentând una dintre pârghiile terapeutice de baz. Small (1971)
subliniaz faptul c obiectivul primar al terapiei analitice de scurt durat îl constituie
ameliorarea sau reducerea simptomelor, dar, în condi#ii favorabile, acest demers poate
conduce la modificri însemnate în sfera personalit#ii, prin intermediul con&tientizrii
unor conflicte intrapsihice profunde.
Terapeutul va explora atât originile problemelor subiectului, cât &i factorii actuali
care au condus la structurarea unui mod particular de a gândi, sim#i &i comunica al
acestuia. Conflictele profunde vor fi analizate în cadrul rela#iei terapeutice, iar pacientul
va fi ajutat s le examineze într-un cadru non-evaluativ de acceptare, cadru în care se
simte în siguran#. Activismul sporit al terapeutului, focalizarea &i durata scurt a
terapiei împiedic instalarea nevrozei de transfer, specific psihanalizei clasice.
Limitarea în timp contribuie la acceptarea autonomiei &i responsabilit#ii pacientului.
Spre deosebire de abordarea analitic de lung durat care are un caracter vag, în cadrulcelei scurte, obiectivele sunt personalizate, focalizarea terapiei realizându-se în termeni
opera#ionali.
• Psihoterapia focalizat (David Malan, elev al lui Balint,
Tavistock).
Cuprinde ca obiective: tratament, care este precedat de o faz de evaluare extrem
de important; aceast faz de evaluare necesit relevarea existen#ei unei congruen#e
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 46/112
16
între conflictele actuale &i conflictele din copilrie. Identificarea unor factori declan&atori
ale unor experien#e traumatice precoce sau ale unor pattern-uri repetitive care conduc la
definirea unui conflict intern prezent înc din copilrie este absolut necesar , acest fapt
constituind punctul central al tratatmentului. Cu cît este mai mare posibilitatea ca acest
conflict s se manifeste pe parcursul transferului cu atit rezultatul va fi mai bun.
Triunghiul transferului (transfer- rela#ie actual- rela#ie din trecut) conduce la
reinstaurarea snt#ii pacientului.
Criterii de excludere: la aceast form de psihoterapie nu pot participa pacien#i
care au prezentat tentative grave de suicid, toxicomanie, spitalizare pe termen lung,
alcoolism cronic, simptomatic obsesional sever cronic cu incapacitate, fobii severe,trecere la acte de autodistrugere sau de violen#.
Participarea pacien#ilor la aceast form de terapie este exclus &i dac terapeutul
anticipeaz anumite probleme ca incapacitatea de a stabili contactul cu pacientul;
necesitatea unui travaliu îndelungat pentru a genera motiva#ia pacientului; necesitatea
unui travaliu îndelungat pentru înfrîngerea mecanismelor rigide de aprare ale
pacientului; dependen# sever . Numr de &edin#e: 30 în mod general, chiar 20 pentru
pacien#ii cu rezultat favorabil. În câteva cazuri ce au fost publicate, terapia a fost
prelungit la un an de zile.
• Psihoterapia de scurt durat prin provocarea anxiet # ii (STAPP)
(Peter Sifneos, Massachussets General Hospital, Boston).
Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard, Sifneos a beneficiat de achizi#iile
nozografiei psihiatrice moderne, bazându-se pe no#iunile specifice Manualului
diagnostic &i statistic al Asocia#iei Psihiatrilor Americani (D.S.M.III), precum &i pe
cuceririle farmacoterapiei. Conceptul central al sistemului su psihoterapeutic este cel de
“criz emo # ional ”. Autorul consider c noi to#i traversm pe parcursul vie#ii noastre oserie de crize emo#ionale pe care le rezolvm. Un numr limitat de persoane au nevoie
de un psihoterapeut pentru a-i ajuta s dep&easc aceste crize. Fiecare individ
reac#ioneaz în mod diferit la acelea&i evenimente de via# având o structur psihic &i o
istorie personal diferite. O criz psihologic se constituie dup modelul unei reac#ii
chimice, pentru formarea ei fiind necesare rnai multe substan #e în propor #ii diferite,
catalizatori.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 47/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 48/112
18
perturbate de un mediu neprielnic. Pentru ace&ti subiec#i, pe care cel mai mic stres îi
dezorganizeaz, este indicat o tehnic bazat pe asigurare psihologic &i suport afectiv.
Încurajându-i, terapeutul va încerca s-i ajute s descopere cauzele psihologice
care stau la baza simptomelor lor, dac ei sunt capabili s în#eleag natura psihic a
problemelor lor, doresc s colaboreze cu terapeutul &i pstreaz un rninimum de adaptare
social. În cazul acestor pacien#i se aplic psihoterapia anxiolitic de scurt durat, care
dureaz minimum dou luni &i maximum un an.
Exist îns &i pacien#i care nu îndeplinesc nici mcar condi#iile men#ionate &i care
sunt prea perturba#i, izola#i, dezadapta#i, incapabili s în#eleag sensul unei psihoterapii.
În astfel de situa#ii terapeutul trebuie s se mul#umeasc doar cu acordarea unui sprijin pentru dep&irea situa#iei de criz, sprijin care va dura între una &i dou luni.
Al#i pacien#i au nevoie s fie sus#inu#i pe parcursul întregii lor vie#i sau mcar pe
perioade lungi de timp. În cazul acestora e necesar psihoterapia axiolitic pe termen
lung, &i/sau tratament psihiatric spitalizat. Terapeutul îl asigur în permanen# pe
pacient, furnizându-i sfaturi, luând deciziile în locul lui, eviden#iind obiectivele terapiei,
precum &i modalit#ile concrete de atingere a acestora. În acela&i timp, terapeutul
examineaz împreun cu pacientul desf &urarea crizei emo#ionale a acestuia, adresând
întrebri de genul urmtor:
„Este acest eveniment previzibil?”
„Care sunt sentimentele pe care le-a declan&at în dvs.?”
Apoi pacientul este pregtit pentru a înfrunt viitorul, primind instruc#iuni de
genul urmtor:
„Am analizat împreun ce ar fi trebuit s face#i în situa#ia prin care a#i trecut. Inevitabil
v ve#i mai confrunta în viitor cu alte situa#ii neprevzute în care ve#i aplica cele înv#ate
împreun în cursul terapiei. Imagina#i-v acum o situa#ie neprevzut &i cuta#i s v vizualiza#iac#ionând într-o manier adaptativ”.
Exist &i alte categorii de pacien#i care, de&i pe moment sunt bloca#i de ac#iunea
stresului, dau dovad de o mai mare for # a ego-ului. Ace&tia fac de obicei fa# situa#iilor
neprevzute ale existen#ei. Acuzele lor sunt specifice, la fel ca &i problemele lor
emo#ionale. Anxietatea lor este puternic, dar nu-i dezorganizeaz total.
În aceste situa#ii, terapeutul poate s-&i propun obiective mai ambi#ioase &i s se
foloseasc de energia produs de anxietate pentru a-i ajuta pe ace&ti pacien#i s-&i
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 49/112
19
dep&easc criza emo#ional. Acest lucru se realizeaz prin intermediul „terapiei scurte
cu provocare de anxietate”, care dureaz între dou &i dousprezece luni (în medie între
3 &i 5 luni). Autorul a pus la punct &i o variant ultraprescurtat denumit „interven#ie de
criz” &i care dureaz dou luni. În cadrul acestui demers psihoterapeutic, terapeutul va
ataca frontal reac#iile dezadaptative ale clientului, reac#ii care stau la baza formrii
simptomelor, precum &i „solu#iile” rigide adoptate de acesta în trecut pentru a-&i rezolva
problemele. Aceast abordare direct are un caracter anxiogen.
Ulterior, terapeutul se va comporta ca un pedagog, explicându-i pacientului de ce
msurile pe care le-a luat anterior pentru a dep&i criza au dat un rezultat contrar. În
continuare, pacientul este înv#at s anticipeze situa#iile viitoare care ar putea generadificult#i similare cu cele care au aprut în situa#ia prezent.
Sifneos (cit. Meggle, 1990, p. 49) a elaborat de fapt dou modele
psihoterapeutice, unul anxiolitic, iar cellalt anxiogen, ambele putând avea o durat
lung, scurt sau foarte scurt. Trebuie subliniat faptul c provocarea &i calmarea
anxiet#ii reprezint dou demersuri opuse, care se adreseaz unor categorii diferite de
popula#ie. Astfel, dac terapeutul, supraestimând for #a ego-ului clientului su, îl
abordeaz frontal, acesta va suferi o cdere psihic. În acela&i timp, dac acesta va
subestima for #a pacientului &i îl va sus#ine afectiv, acesta se va refugia în starea
patologic datorit prezen#ei beneficiului secundar de a fi protejat de ctre psihoterapeut.
Din acest motiv, autorul propune o selec#ie foarte riguroas a pacien#ilor care pot suporta
psihoterapia provocatoare de anxietate. Cei care nu întrunesc aceste criterii vor beneficia
de psihoterapia anxiolitic.
Criteriile de selec#ie implic nivelul inteligen#ei, abilit#ile sociale, precum &i
capacitatea pacientului de a percepe fenomenele psihologice. Acesta trebuie s fie
capabil s enun#e un simptom central care s reprezinte un fel de ax pe care se vaconstrui demersul terapeutic de scurt durat. Mai mult, el va trebui s fie puternic
motivat de a-&i dep&i situa#ia de criz printr-un efort personal de autoexplorare &i
comprehensiune a propriilor sale probleme.
Odat selec#ionat, pacientul va fi supus unui demers psihopedagogic în cadrul
cruia acestuia i se explic faptul c în spatele problemei sau simptomului su principal
se ascund conflicte emo#ionale mai vechi, pe care trebuie s le con&tientizeze, pentru a
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 50/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 51/112
21
Este evident faptul ca selec#ia pacien#ilor nu este inutil, pacien#ii trebuind s dea
dovad de o anumit for # a ego-ului &i s nu aib tulbur ri de personalitate. În acela&i
timp, terapeutul trebuie s con&tientizeze în cursul analizei personale tendin#ele sale
sadice, pentru c altfel demersul psihoterapeutic se va transforma într-o lupt.
Sifneos (1972) insist asupra aspectului educativ al terapiei propuse de el.
Aceasta se desf &oar sub forma unui dialog “socratic” în cadrul cruia pacientul se
autodezvluie treptat. Modelul psihopedagogic va avea tendin # a de a înlocui tot mai
mult modelul medical în majoritatea demersurilor psihoterapeutice de scurt durat .
“Insight”-ul (iluminarea) la care trebuie s ajung pacientul nu are doar un
caracter eminamente intelectual, ci &i emo#ional. Subiectul s-a eliberat de conflicte pentru c a în#eles cauzele acestora &i pentru c tr ie&te sentimentul c aceast în#elegere
are un caracter real. Încheierea terapiei cu propunerea adresat pacientului de a deveni
propriul su psihoterapeut este specific terapiilor de scurt durat Astfel, un
hipnoterapeut va putea termina terapia propunând pacien#ilor s practice autohipnoza.
Ajutându-i pe pacien#i s dep&easc o criz existen#ial, psihoterapia propus de
Sifneos va avea, prin contaminare, efecte benefice &i în alte sfere ale vie#ii &i activit#ii
acestora.
Examinând rezultatele sistemului su psihoterapeutic, Sifneos subliniaz faptul
c acesta are efecte moderate asupra simptomelor, dar produce modificri psihodinamice
de mai mare profunzime. Autorul subliniaz faptul c unii pacien#i, dup ce au încheiat
terapia, nu „doresc” s abandoneze în totalitate simptomele lor, pe care le consider ca
pe o solu#ie de via#, preferând s le #in cumva în rezerv.
Mul#i pacien#i la care demersul psihoterapeutic a reu&it afirm faptul c au
senza#ia c s-au nscut a doua oar . Acest lucru nu înseamn altceva decât c a fost creat
cadrul propice în care clientul î&i poate mobiliza mai u&or disponibilit#ile creativelatente ale incon&tientului, a&a cum subliniau mai târziu psihoterapeu#ii de orientare
ericksonian.
Obiectivele acestei psihoterapii se concentreaz pe conflictul oedipian &i nu se
a&teapt alte rezultate bune in ceea ce prive&te abordarea (între timp) a altor conflicte.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 52/112
22
Numrul &i durata &edin#elor este astfel prevzut încît tratamentul s se
desf &oare pe parcursul a 12 pîn la 16 &edin#e, neajungînd niciodat la mai mult de 20
de &edin#e. (edin#ele au o durat de 45 de minute.
• Psihoterapia limitat în timp a lui James Mann
În cadrul acestei psihoterapii exist dou pîn la patru &edin#e de evaluare, care
au loc înainte de a se începe psihoterapia propiu-zis. Mann descrie în detaliu maniera
de formulare a problemei centrale pentru pacient. În aceast formulare contractul cît &i
finalul terapiei sînt clar specificate. Se folosesc tehnici de psihoterapie psihanalitic
clasic: analiza mijloacelor de aprare, interpretarea transferului.
Criterii de excludere: depresii grave, psihoze, personalitate borderline &iincapacitatea identificrii problemei centrale. Ulterior, Mann a adugat acestor criterii &i
for #a Eu-lui. Pacien#ii care prezint dificult#i în a se angaja &i renun#a rapid la tratament
sînt de asemenea exclu&i. Acest referin# este f cut cu adres la pacien#ii schizoizi,
obsesionali, narcisici &i depresivi care nu sunt în stare s formeze o alian# rapid
terapeutic, cît &i la pacien#ii cu afectiuni psihosomatice.
Numrul &i durata &edin#elor: 12 ore de tratament fix, repartizate în func#ie de
nevoile pacientului. Se pot derula ca &edin#e s ptmînale de o jumtate de or pe
parcursul a 24 de saptmîni sau &edin#e de o or , de dou ori pe s ptmîn pe parcursul a
6 s ptmâni.
• Psihoterapia dinamic de scurt durat &i larg centralizare a lui
Habib Davanloo
Criterii de includere: aceast psihoterapie se adreseaz pacien#ilor cu punct
central oedipian. În particular este folosit la pacien#ii care sufer de nevroze
obsesionale pe termen lung &i de nevroze în general. Durat &i numr de &edin#e:
tratamentul cuprinde 5 pîna la 40 de &edin#e în func#ie de aria de conflict a pacientului
(oedipian sau cu multiple focus-uri). În general tratamentul cuprinde de la 15 la 25 de
&edin#e.
Nu se recomand folosirea unei date fixe de final, dar se cere aten#ionarea
pacientului c acest tratament va fi scurt. În cazul pacien#ilor care prezint un conflict
esen#ialmente oedipian sînt necesare de la 5 la 15 &edin#e; necesitatea unui numr de
&edin#e care se prelungesc pe o durat mai lung de timp (de la 20 la 40 de &edin#e)
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 53/112
23
exist în cazul pacien#ilor cu o afec#iune mai serioas. Specific lui Davanloo este o
permanent interpretare direct a rezisten#elor pacientului. Acesta trebuie s recunoasc
&i s exprime ceea ce simte, mai ales cazul frustr rilor.în
Reexaminarea rela # iei de ajutorare a pacientului din punctul de vedere al
psihoterapiei dinamice moderne
Casament (1992) a ar tat c psihoterapia con#ine o serie de paradoxuri dintre
care men#ionm câteva:
1. Pentru fiecare subiect exist dou realit#i - una extern &i una intern.
Realitatea extern este tr it prin prisma realit#ii interne, care la rândul ci este modelat
de experien#ele trecute. Terapeutul trebuie s ia act de ambele realit#i &i de interrela#iile permanente dintre ele.
2. Exist mai multe moduri în care subiectul î&i poate aminti ceva: reamintirea
obi&nuit, realizat la nivel con&tient &i reamintirea prin care se dezvluie con#inuturi
incon&tiente. Aceasta din urm se caracterizeaz printr-o imagine mult mai vie, plin de
detalii, care parc sunt retr ite în prezent. De regul aceste con#inuturi nu se refer la
experien#e agreabile ci la evenimente psihotraumatizante, productoare de anxietate,
despre care se poate spune în termeni analitici c reprezint rezultatul cutrilor &i
încercrilor incon&tientului de a controla anxiet#ile pân atunci incontrolabile.
3. Nimeni nu are acces în mod obi&nuit la propriul incon&tient f r ajutorul altei
persoane. Dac con#inuturile incon&tiente pot fi interpretate într-un mod tolerabil &i cu
semnifica#ie pentru subiect, ceva ce înainte fusese refulat, va putea ptrunde în câmpul
con&tiin#ei.
4. De regul terapeutul este cel care încearc s descifreze con#inuturile
incon&tiente ale subiectului. Ceea ce se ignor îns este c &i pacientul “cite&te” cu sau
f r voie incon&tientul terapeutului, ceea ce înseamn c acesta nu mai apare ca un ecranalb a&a cum îl vroia Freud &i din acest motiv este necesar s avem în vedere aceast
realitate clinic.
5. Terapeutul se str duie&te s nu fac gre&eli sau s nu cad în capcana propriilor
comportamente defensive. Cu toate acestea, acest lucru se întâmpl uneori &i în aceste
situa#ii pacientul profit de aceste gre&eli, dând o nou turnur procesului terapeutic.
Acesta din urm poate fi îmbog#it când terapeutul este capabil s înve#e de la pacient.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 54/112
24
6. Terapeutul analist trebuie, uneori, s tolereze perioade lungi în care se simte
ignorant &i neajutorat ceea ce îi poate produce anxietate. Analistul cu experien# trebuie
s se comporte adecvat atunci când se afl în aceast ipostaz, pentru a putea r mâne
deschis la informa#iile care pot s apar .
Utilizarea teoriei analitice îl ajut pe terapeut s se descurce în perioadele în care
nu &tie pe ce drum s apuce (excep#ie fac situa#iile în care terapeutul este cuprins de
momente de inspira#ie subit). Cu toate acestea, teoria trebuie s slujeasc demersului
terapeutic real, nu s-l subjuge. Dac terapeutul poate tolera anxietatea de a nu fi
competent, de a nu &ti &i î&i dezvolt capacitatea de a a&tepta pân când apare ceva cu
adevrat semnificativ, este asigurat succesul terapiei &i se evit riscul de a proiectaasupra pacientului decep#ia de a nu fi în#eles esen#a problemei sale. Fiind prea pregtit s
aplice imediat o teorie gata fabricat, terapeutul poate deveni surd la informa#ii
nea&teptate.
7. Când terapeutul se confrunt cu elemente ale comunicrii incon&tiente din
partea pacientului, el adesea intr în contact cu ceva ce denumim procesul de gândire
primar .
Este necesar ca el s fie capabil s în#eleag paradoxurile logicii incon&tientului.
Exemplu de gândire primar#: în mod firesc noi consider m în mod incon&tient c toate
rela#iile sunt s imetrice.
Astfel, dac Ion e suprat pe Maria, noi percepem în mod incon&tient c &i Maria este suprat
pe Ion. Pe plan incon&tient partea este identificat cu întregul, iar interiorul &i exteriorul sunt
abordate în mod identic. A&a cum arat înc Freud, la nivel de incon&tient nu exist nega#ie sau
contradic#ie &i nici conceptul de timp. Dac transferul este abordat în logica incon&tientului,
putem s ne a&teptm ca rela#ia prezent s fie similar cu o rela#ie anterioar din istoria vie#ii
pacientului. Aceast similaritate poate fi ini#iat atât de pacient cât &i de terapeut. Cel mai adesea
se consider c pacientul este cel care proiecteaz elemente ale experien#ei trecute asupra
terapeutului sau situa#iei terapeutice. Experien#a clinic a ar tat c nu de pu#ine ori terapeutul
este cel care, f r voia lui, se poate comporta astfel încât s readuc în prezent unele elemente
din trecutul pacientului. Din acest motiv rela#ia transferen#ial are un caracter atât de pregnant &i
imediat.
La nivel incon&tient poate avea loc &i o confuzie între experien#a “eului” &i a
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 55/112
25
“celorlal#i”. Ce con#inut vine de la cine într-o rela#ie bilateral nu apare cu claritate la
nivel de subcon&tient. Aceasta se întâmpl datorit faptului c procesul de comunicare la
acest nivel poate fi în acela&i timp proiectiv (o persoan proiecteaz ceva asupra alteia)
sau introectiv (o persoan interiorizeaz ceva ce apar #ine alteia).
8. Reac#ionând la elementele obiective ale rela#iei de similaritate, pacien#ii
reac#ioneaz &i la modul în care percep ci realitatea extern în termeni de afectivitate.
Astfel, de pild, un pacient poate s devin con&tient de rela#ia sa tip dependen# fa# de
terapeut. Aceast dependen# poate evoca un set incon&tient de alte reac#ii (care implic
dependen#a) cum ar fi, spre exemplu, asocierea dependen# - separare, fapt ce poate
atrage un anumit gen de comportament din partea pacientului. Aceasta explic de cechiar o întrerupere scurt în cursul terapiei ajuns la un stadiu mai avansat, în care se
ajunge la o dependen# regresiv infantil, poate fi mai traumatic decât o întrerupere
mai îndelungat a terapiei aflat într-un stadiu mai timpuriu.
9. Retr irea trecutului nu este totdeauna legat direct de rela#ia analitic
(terapeut-pacient), ca în cazul urmtor:
Exemplu de caz : Dna P. s-a trezit plângând f r motiv dup ce &i-a culcat bie#elul de 4 ani. Ea
nu reu&ea s-&i explice ce a apucat-o. Asocia#iile puneau acest fapt în legtur cu copilul care
fusese foarte neastâmprat în timpul zilei, manifestând reac#ii de opozi#ie la absolut tot ce-i cerea
ea. Mama i-a cerut s mearg în camera lui, iar când copilul a refuzat, ea a #ipat la el. Copilul s-a
supus &i nu au mai aprut probleme. Dna P. credea c plânsul ei avea ceva legtur cu incidentul
respectiv, dar nu în#elegea ce a enervat-o atât de r u. Ceea ce era mai ciudat era c copilul se
purtase bine pân atunci. Ea s-a întrebat dac nu cumva a enervat-o &i faptul c copilul a refuzat
s se culce pân când ea i-a sugerat s se culce în patul tatlui su, dup care el s-a culcat
imediat.
Dac analizm secven#a rezult c ea î&i are originea în rela#ia mam-copil; copilul neasculttor
o face pe mam s plâng. De fapt, analiza ulterioar scoate la iveal o experien# timpurie, a
mamei - propria ei mam obi&nuia s #ipe la ea când nu era cuminte &i asta mai ales dup ce s-a
nscut fratele ei mai mic. Pacienta a refuzat s mnânce iar mama a trimis-o la internat pân
când a ajuns din nou la greutatea normal. Asocia#iile evocate au scos în eviden# faptul c
fratele ei mai mic avea voie s stea cu mama (aici fiul ei are voie s stea cu tatl). Se observ c
mama care plânge se identific de fapt cu copilul care a fost certat. Mai mult, iese la iveal
rela#ia de excludere (fratele ei are voie s doarm cu mama), rela#ie ce a fost retr it în prezent
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 56/112
26
ca un echivalent al rela#iei dintre fiul ei &i so#. Fiecare rela#ie include elementele rela#iei printe -
copil &i tr irea cuiva care a fost exclus.
10. Terapeutul este antrenat s-&i controleze reac#iile de contratransfer asupra pacientului. Cu toate acestea mul#i pacien#i devin victima reac#iilor contratransferen#iale
ale terapeu#ilor. Aceasta se întâmpl deoarece terapeutul are tendin#a de a avea o
atitudine fa# de cele petrecute în timpul analizei. De pild, el poate tr i sentimentul de
“deja vu” când apar elemente comune între situa#ia clinic actual &i alte situa#ii cu care
s-a confruntat în trecut. Aceasta îl face pe terapeut s r spund unei noi situa#ii cu un
fals sentiment de recunoa&tere.
Exemplu de caz :
O femeie se afl în terapie la un terapeut începtor de sex masculin. (Protocolul e luat la
penultima &edin# înainte ca terapeutul s plece în vacan#) (Casament, 1992).
Pacienta: Ar trebui s m ascul#i azi cu mai mult grij pentru c am fost la dentist. El a
sc pat freza &i mi-a r nit limba, a&a c mi-e greu s vorbesc.
Terapeutul: (se repede s fac imediat legtura cu întreruperea ce va urma datorit
vacan#ei); Cred c #i-e team c nu voi fi destul de atent cu tine pentru c m pregtesc s plec în
vacan#, în a&a fel încât vorbele mele te vor r ni pentru c trebuie s plec.
Pacienta: Nu, defel (lini&te).
Terapeutul: Cred c utilizezi tcerea ca un mod de a m pr si înainte ca eu s fiu cel
care te pr se&te.
Pacienta: Nu. De fapt chiar m gândeam s renun# la terapie pentru c lucrurile merg
mai bine cu mine. Rela#iile mele exterioare s-au îmbunt#it.
Terapeutul: (care avea în minte ceea ce înv#ase în legtur cu modul în care se încheie
o terapie); Sim#i c aceste realizri se datoreaz lucrului nostru comun sau sunt doar efectul
progresului tu?
Pacienta: Sunt o realizare a mea personal.
Terapeutul a încercat s-o conving pe pacient s mai reflecteze în legtur cu decizia de
a întrerupe terapia. Cu toate acestea, la urmtoarea &edin# pacienta a afirmat faptul c nu mai
are bani suficien#i s continue terapia. Pacienta a pus în func#iune un pattern de comunicare
indirect; stomatologul neglijent apar #ine unei categorii de medici neglijen#i din care face parte
&i terapeutul.
Intervenind prea devreme, terapeutul a pierdut &ansa de a afla dac afirma#ia se refer sau nu la
el.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 57/112
27
11. Re-orientarea &edin#ei de analiz
Uneori în timpul unei &edin#e de psihanaliz este necesar ca terapeutul s lase
impresia c &tie, de&i nu &tie. Adesea pacientul va produce materialul suplimentar pentru
descifrarea con#inutului incon&tient care pân atunci r msese ascuns.
O pacient de 25 de ani, aflat în al doilea an de psihanaliz, r mâne însrcinat- lucru pe care
&i-l dorea demult, sora ei mai mic având deja un copil.
În primele luni de sarcin pacienta a pstrat secretul sarcinii, fiind informa#i doar so#ul &i
terapeutul. Pstrarea secretului era important pentru ea deoarece ea a suferit mereu de
tentativele mamei de a-i controla existen#a. Cstoria i-a permis s se elibereze de tirania mamei
vduve, ea locuind suficient de departe de aceasta, fapt ce nu-i permitea s se mai amestece în
via#a pacientei. Dup câteva luni pacienta a venit la terapie foarte nec jit pentru c sora ei i-a
descoperit secretul &i ea va fi obligat s-i spun mamei adevrul înainte de perioada hotrât de
ea. De când sora sa a întrebat-o în legtur cu sarcina, pacientei i-a aprut o puternic durere de
cap. Terapeutul a interpretat simptomul ca fiind rezultatul anxiet#ii legate de interven#iile
brutale ale mamei în via#a ei. Pacienta a fost de acord cu interpretarea. Sarcina a fost prima ei
experien# în care nu s-a amestecat nimeni. Nici cstoria nu a fost scutit de aceasta.
Durerile de cap îns au continuat.
Interpretare: Aluzia pacientei cu privire la cstorie este interpretat de terapeut prin
aceea c pacienta se temea &i de faptul c so#ul se va amesteca în via#a ci, cstoria fiind o alt
variant a rela#iei cu mama-&i anume c ea va fi controlat de cineva. Terapeutul va reorienta
procesul terapiei. Dac pân acum a interpretat durerea de cap ca fiind produs de teama de a nu
fi dirijat de mam, apare acum posibilitatea de a o interpreta ca o aluzie la copil; nu cumva
simptomul reprezint teama pacientei legat de faptul c copilul ar simboliza încercarea mamei
de a pune st pânire pe ea din interiorul corpului.
Pacienta a acceptat interpretarea &i a scos la iveal gândul ascuns c &i-ar putea urî
propriul copil, adugând c durerea de cap ar putea fi expresia conflictului dintre iubirea
protectoare pentru copil &i impulsul ei de o via# de a sc pa de orice i-ar îngr di libertatea. Dup
&edin# ea constat c pentru prima dat, dup multe zile, durerea de cap a încetat.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 58/112
28
12. Insight oferit sau impus?
Interpretrile nu sunt totdeauna oferite de analist, ci pot fi &i for #ate, impuse.
Dac pacientul refuz interpretarea, aceasta este o dovad c ea e adevrat &i c
pacientul a pus în ac#iune rezisten#ele.
Dar, pentru c este posibil ca &i terapeutul omniscient s gre&easc, el trebuie s
se lase ajutat de pacient. Pentru ca terapeutul s nu impun pacientului propriile idei, el
trebuie s fie eliberat de dorin#a prea puternic de a vindeca &i de a influen#a.
Când pacientul refuz o interpretare sau o accept formal, se spune c este vorba
de rezisten#ele acestuia. De multe ori este a&a, dar e posibil ca terapeutul s nu fi
observat ceva sau s manifeste propriile sale rezisten#e (nu vrea cu nici un pre# s renun#e la interpretarea sa).
Exemplu:
Un terapeut de sex feminin aflat în pregtire, afirm în fa#a grupului de lucru format din colegi,
c are un pacient care #ip la ea în timpul &edin#elor de psihoterapie &i ea nu poate în#elege de ce,
suportând cu calm #ipetele acestuia. În urma discu#iilor cu colegii a rezultat faptul c terapeuta
era “surd” la ceea ce dorea s comunice pacientul &i c acesta striga, doar-doar se va face
cumva în#eles. Terapeuta a reflectat asupra acestei sugestii &i a raportat f ptul c a reu&it s
în#eleag ceea ce dorea s spun pacientul, iar acesta din urm s-a lini&tit.
Desigur, aceasta nu înseamn c pacien#ii trebuie s controleze procesul terapeutic.
Pentru a ne apra de distorsionrile produse de excesul de interpretri teoretice,
terapeutul trebuie s-&i pun urmtoarele întrebri:
(1) Este respectat# individualitatea pacientului - acesta este ignorat sau se
încearc# manipularea lui for&at#?
(2) Cine (i ce con&inut aduce la un moment dat în timpul procesului analitic
(i de ce?
Deoarece procesarea psihoterapeutic este incomod &i stresant pentru pacient,
succesul acesteia depinde de for #a alian#ei terapeutice. Tr inicia acestei alian#e este
adesea periclitat mai ales atunci când terapeutul se confrunt cu mecanismele de
aprare ale ego-ului pacientului sau când rela#ia transferen#ial genereaz sentimente de
furie, team sau stri depresive. Terapeutul va trebui s interpreteze aceste sentimente
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 59/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 60/112
30
Test de autoevaluare
1. Cum definim psihanaliza? (pag. 3).
2. Ce sunt psihoterapiile psihodinamice &i care este obiectivul lor principal? (pag.11).
3. Descrie#i conceptul de transfer. (pag. 6).
4. Orientarea psihodinamic a lui Davanloo const în........................... (pag.22).
5. Care este rolul de#inut de insight în orientrile psihodinamice? (pag.28).
Concluzii
În demersul psihanalitic scopul final al interven#iilor terapeutice îl constituie
formularea unor comentarii, concluzii sau întrebri menite s clarifice, s provoace sau
s interpreteze anumite informa#ii, verbale sau non-verbale, furnizate de pacient.
Acordul dintre pacient &i terapeut cu privire la problematica asupra creia se va focaliza
terapia este absolut necesar pentru succesul acesteia. Focalizarea are ca obiectiv
formularea în termeni psihodinamici a problemei pacientului, &i nu simptomele clinice.
În psihanaliz &i în terapiile psihodinamice în timp ce pacientul este îndemnat s fac
asocia#ii libere pe orice tem dore&te, terapeutul va men#ine focalizarea prin intermediul
aten#iei selective îndreptate în mod special asupra materialului relevant, ignorând tot în
mod selectiv celelalte informa#ii.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 61/112
UNITATEA DE STUDIU 4
PSIHOTERAPIA EXPERIENIAL#
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 2
4.1. Elemente definitorii în psihoterapia experien#ial 3
4.2. Rela#ia terapeutic în cadrul demersului experien#ial 4
4.3. Direc#iile strategice în psihoterapia experien#ial 6
Rezumatul unit#ii de studiu 9
Test de autoevaluare 10
Concluzii 10
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 62/112
2
Introducere
Psihoterapiile existen#ialiste s-au format ca o reac#ie mai ales la psihanaliz, care
considera c omul este implacabil determinat de instinctele &i conflictele incon&tiente,
care îi ghideaz existen#a &i evolu#ia. De asemenea existen#iali&tii nu sunt de acord nici
cu terapiile comportamentale, care transform omul într-un automat ce poate fi
programat &i condus. Demersul experen#ial este mai curând filosofic &i pune accentul pe
valorificarea disponibilit#ilor umane &i are ca obiectiv contracararea alienrii
(înstr inrii).
Obiectivele unit&(ii de studiu
• În#elegerea abordrii experien#iale
• Introducerea elementelor alternative specifice experien#ialismului
• Familiarizarea cu direc#iile strategice specifice psihoterapiei experien#iale
Cuno*tin(e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihiatrie &i
psihopatologie.
Resurse necesare *i recomand&ri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici, Irina, Gândirea pozitiv - Ghid practic de psihoterapie ra # ional-
emotiv &i cognitiv-comportamental , Editura (tiin# &i Tehnic, Bucure&ti,
1999.
• Holdevici Irina, Elemente de psihoterapie, edi#ia a III-a, Editura All, Bucure&ti,
1997.
• Perris, C., Psihoterapia pacientului dificil , Editura Hestia, Timi&oara, 2000.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 2 - 3 ore.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 63/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 64/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 65/112
5
Aceast metod ofer astfel posibilitatea autocrea#iei. Orice dimensiune
neexplorat a individului se poate manifesta “aici &i acum”.
Scopurile experimentrii creative, dup Zinker (1978), sunt :
1) lrgirea repertoriului de comportamente al clientului;
2) crearea condi#iilor care s permit autocrea#ia, stimularea înv#rii
experen#iale &i conturarea unor noi concepte despre sine;
3) rezolvarea conflictelor &i rezolvarea polarit#ilor;
4) integrarea în#elegerii cu expresia motorie;
5) con&tientizarea polarit#ilor;
6) reintegrarea introiec#iilor;7) gsirea circumstan#elor în care persoana se poate sim#i puternic, competitiv
&i încreztoare în sine &i poate ac#iona ca atare.
Psihoterapia nondirectiv prezint urmtoarele particularit # i :
• rela#ia terapeutic este privit ca o experien# mutual &i
evolutiv;
• se pune un accent mai mare pe aspectele emo#ionale, comparativ
cu cele intelectuale;
• se acord o mai mare independen# subiectului &i se acord mai
mult aten#ie evenimentelor actuale, nu celor din istoria individului;
• rela#ia terapeutic este foarte permisiv; terapeutul are o atitudine
pasiv-stereotip, de acceptare total a ceea ce spune clientul, ajutându-l pe acesta
s-&i clarifice sentimentele.
Rela#ia transferen#ial exist, dar transferul este rezolvat firesc, într-o manier
lipsit de amenin#are, terapeutul ac#ionând indirect &i spontan asupra rezisten#elor
subiectului, prin intermediul permisivit#ii &i neutralit#ii.
Printre cele mai cunoscute tehnici experen#iale se afl:
• tehnica imagina#iei dirijate;
• tehnica dialogului mutual;
• tehnici de relaxare muscular (relaxarea nu este centrat pe scop,
în compara#ie cu tehnicile cognitiv-comportamentale);
• tehnici orientate pe controlul respira#iei;
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 66/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 67/112
7
În cadrul acestui sistem terapeutic (se mai nume&te &i terapie nondirectiv)
dirijarea procesului terapeutic nu este sarcina terapeutului. Acesta nu d r spunsuri, nu
face interpretri, nu sesizeaz prezen#a conflictelor incon&tiente &i nu intervine activ în
terapie. El doar ascult cu aten#ie, cu atitudinea de acceptare a ceea ce spune clientul,
întrerupând doar pentru a reformula (reformulrile nu trebuie s con#in evaluri,
terapeutul doar parafrazând). Astfel, clientul î&i con&tientizeaz mai bine tr irile &i
emo#iile.
Psihoterapia nondirectiv se deosebe &te de alte abord ri prin:
1) Se acord o mai mare autonomie &i independen# subiectului, considerându-se
c acesta are o capacitate spontan de evolu#ie.2) Se pune un accent mai mare pe factorii de natur emo#ional decât pe cei de
natur intelectual.
3) Se acord o mai mare aten#ie evenimentelor actuale decât celor din istoria
vie#ii clientului.
4) Terapia este privita ca o experien# evolutiv.
Condi # iile rela # iei terapeutice nondirective (dup Rogers)
1. Terapeutul trebuie s se conduc dup principiul c subiectul aflat în terapie
este responsabil pentru el însu&i &i este de dorit pentru subiect s-&i asume aceast
responsabilitate;
2. Terapeutul consider c orice individ are în sine o puternic dorin# de a
deveni matur, adaptat social, independent, creativ;
3. Terapeutul trebuie s creeze o atmosfer cald, permisiv, în care individul s-
&i poat exprima orice atitudine, tr ire, stare afectiv sau gând, indiferent cât de
inacceptabile, neconven#ionale, absurde sau contradictorii.
4. Clientului nu i se impun nici un fel de limitri în privin#a atitudinilor, ci doarîn privin#a comportamentelor.
5. Terapeutul utilizeaz numai astfel de tehnici, care s-l conduc pe client la
în#elegerea profund a propriilor stri afective &i la acceptarea lor. În ceea ce prive&te
acceptarea de ctre terapeut, aceasta nu trebuie s implice nici aprobare, nici
dezaprobare.
6. Terapeutul trebuie s se ab#in de la a sf tui, convinge, sugera, interpreta,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 68/112
8
întreba sau da asigur ri.
Spre sfâr &itul carierei, Rogers începe s abandoneze terapia individual în
favoarea terapiei de grup &i pune la punct conceptul de grup de întâlnire. Acest grup
permite realizarea unei tr iri foarte intense, în cadrul creia persoanele alienate fa# de
ele însele sau fa# de societate pot stabili contacte emo#ionale mai autentice. În cadrul
grupurilor de întâlnire, experien#a din cadrul grupului poate produce manifestri chiar la
nivelul personalit#ii subiec#ilor &i chiar Rogers spune c scopurile dezvolt rii personale
&i cele ale grupului nu mai sunt separate. În grup sunt stimulate confruntrile deschise &i
autentice &i chiar o exprimare sincer a unor sentimente negative poate fi folositoare, pe
termen lung.Rogers nu este interesat de dinamica grupului în sine, ci tot de individ, pe care
grupul trebuie s-l ajute s-&i con&tientizeze propriile tr iri &i stri afective &i s-&i
accepte propriile sentimente. Pentru a fi eficient, grupul de întâlnire trebuie s fie coeziv,
membrii grupului s-&i acorde încredere reciproc, iar terapeutul, ca lider al grupului, va
facilita procesele care se petrec în grup la nivel minimal.
În general, grupul este alctuit din 6-7 subiec#i &i d rezultate în cazul
problemelor u&oare, de via#. Aceast terapie se potrive&te pentru autoperfec#ionare,
pentru psihologii în formare, pentru subiec#ii cu tulbur ri minore de stres, subiec#ii cu
dificult#i de adaptare, pentru pacien#i cu boli somatice invalidante, pentru adolescen#i
cu tulbur ri de comportament; mai poate fi folosit, dar în combina#ie cu alte terapii, la
toxicomani, la pacien#i nevrotici, la schizofreni în remisie &i în tratamentul psihiatric.
Alte direc # ii sunt:
Teoria existen # ialist a lui Rollo May se refer la în#elegerea omului ca existen#,
a se descoperi pe sine &i a fi deschis la experien#e. Scopuri: inversarea procesului de
îngustare, blocare a cîmpului con&tiin#ei produs sub amenin#are; deschiderea propriuluieu în direc#ia con&tientizrii, actualizarea poten#ialului.
Tehnici: analiza abstract, iar un factor important îl reprezint contextul
psihoterapeutic.
Logoterapia lui V. Frankl se refer la demersul personal de cutare a sensului existen#ei;
se folose&te tehnica inten # iei paradoxale în care pacientul dore&te exact lucrul de care se
teme, acest tip de abordare fiind tratat de ctre terapeut cu umor &i deta&are.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 69/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 70/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 71/112
UNITATEA DE STUDIU 5
TENDINE MODERNE ÎN PSIHOTERAPIILE UMANISTE -
PSIHOTERAPIA TRANSPERSONAL# &I TERAPIA UNIFIC#RII
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 2
5.1. Elemente definitorii în psihoterapia transpersonal 3
5.2. Obiectivele psihoterapiei transpersonale 4
5.3. Psihoterapia experien#ial a unificrii (P.E.U.) Iolanda Mitrofan 5
Rezumatul unit#ii de studiu 7
Test de autoevaluare 7
Concluzii 8
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 72/112
2
Introducere
Psihologia transpersonal extinde cercetarea psihologic spre dimensiunea spiritual a
existen#ei, punand accent pe studiul "strilor" &i proceselor în care oamenii
experimenteaz legaturi profunde cu interiorul fiintei, cu aspectele esen#iale din
universul care ne înconjoar . Psihoterapia transpersonal se adreseaz clientului în
contextul unei în#elegeri spirituale a con&tien#ei.
Obiectivele unit(*ii de studiu
• În#elegerea abordrii transpersonale &i a Terapiei Unificrii• Introducerea obiectivelor psihoterapiei transpersonale
• Familiarizarea cu obiectivele de baz &i efectele psihoterapiei experien#iale a
unificrii
Cuno,tin*e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihiatrie &i
psihopatologie.
Resurse necesare ,i recomand(ri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici Irina, Elemente de psihoterapie, edi#ia a II-a, Editura All, Bucure&ti,
1997.
• Mitrofan Iolanda, Terapia unificrii, Abordare holistic a dezvolt rii #i a
transformrii umane, Vol I,. Editura SPER, Bucure&ti, 2004.
• Rowan, J., The Transpersonal: Psychotherapy and Counselling . London:
Routledge, 1993.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 2 - 3 ore.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 73/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 74/112
4
sustinut de înfiin#area Asocia#iei Transpersonale Interna#ionale (ATI). Noua paradigm
&i-a facut apari#ia &i în alte &tiin#e, în domenii conexe transpersonalului. Realit#ile
"ascunse", pân nu demult apar #inând misticilor vor fi explicate &i descrise prin teorii
&tiin#ifice.
Drumul deschis de Albert Einstein (teoria relativit#ii generalizate 1905), Werner
Heisenberg (principiul nedeterminarii/incertitudinii, 1930) &i Max Planck (teoria
cuantic) va fi explorat pe larg prin cercetari moderne: teoria "bootstrap" a lui Geoffrey
Chew (1977), ordinea "implicata"- David Bohm, teoria catastrofelor- Rene Thom,
modelul holografic-Karl Pribram, Structurile disipative- Ilya Prigogine, cauzalitatea
morfogenetic-Rupert Sheldrake, Gaia, fiin#a planetar - James Lovelock (1972),matricile perinatale- Stanislav Grof (1972).
Toate acestea au deschis o nou viziune spiritual a existen#ei &i dezvoltrii
umane. Schimbarea paradigmei a fost favorizat &i de cunoa&terea extensiv a practicilor
&i metodelor orientale de transformare, multe dintre ele fiind adaptate pentru Occident.
În Europa, psihologia are ca precursori pe C.G. Jung (care a utilizat prima dat
termenul de "transpersonal" în 1916), Roberto Assagioli-fondatorul psihosintezei,
francezul Pierre Weil (cosmodrama), germanul Graf Durckheim cu terapia ini#iatic,
austriacul Victor Frankl &i logoterapia. &.a.. Recunoa&terea academic a psihologiei
transpersonale în Europa a venit în 1997, prin infiin#area de ctre Academia britanic a
unei sec#iuni de Psihologie Transpersonal în cadrul Departamentului de psihologie.
5.2. Obiectivele psihoterapiei transpersonale
1. În#elegerea experien#elor transpersonale, temporare, a nivelurilor &i
formelor/strilor de con&tien# accesibile omului.
2. Studiul &i în#elegerea dezvoltrii transpersonale a individului; amodificrilor permanente ale structurilor psihice &i spirituale.
Psihoterapia transpersonal ia în considerare întreg spectrul experien#elor umane,
incluzând psihopatologia, existen#ialismul &i nivelurile spirituale. Modelele &i teoriile
sale nu rezult din cercetarea bolilor psihice, ci pun accent pe experien#ele omului
sntos, matur, care doreste s î&i activeze toate capacit#ile latente ale fiin#ei sale.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 75/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 76/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 77/112
7
cre&terea nivelului de autoacceptare, autoîncredere &i afirmare, maturizare afectiv &i
spiritual, stimularea empatiei &i a capacita#ii de a iubi, sprijini &i valoriza, dezvoltarea
scenariilor &i solu#iilor alternative inedite, responsabile &i realiste de via#, cre&terea
capacit#ii personale, familiale &i colective de a face fa# la stres, criz &i schimbare,
activarea &i recanalizarea resurselor autocompensatorii în situa#iile de boal &i de impas
existen#ial, exerci#iul libert#ii &i participrii democratice, autoasumrii &i eficien#ei
creatoare responsabile.
Rezumat
Psihoterapia transpersonal mizeaz pe dezvoltarea &i explorarea poten#ialului
latent al fiin#ei umane, de la strile de con&tien# modificat pân la maturizarea
personalit#ii. În ceea ce prive&te Terapia unificrii (T.U.) sau psihoterapia experien#ial
a unificrii (P.E.U.) aceasta propune o abordare holistic, centrat pe analiza de simbol,
pe dezvoltare personal &i autoschimbare prin intermediul exerci#iului provocator,
improviza#iei &i medita#iei creatoare cu suport artterapeutic &i expresiv.
Cuvinte cheie• psihoterapie transpersonal,
• psihoterapia experien#ial a unificrii,
• experien#e transpersonale,
• capacitate personal,
• eficien# creatoare.
Test de autoevaluare
1. Care sunt elementele pe care terapeu#ii transpersonali pun accent? (pag. 4).
2. Descrie#i principalele obiective folosite în psihoterapia experien#ial a unificrii.
(pag. 6).
3. Enumera#i o serie de efecte care rezult în urma aplicrii psihoterapiei experien#iale a
unificrii ? (pag. 6).
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 78/112
8
Concluzii
În demersul transpersonal scopul final al interven#iilor terapeutice îl constituie
maturizarea &i optimizarea individului ca persoan. În psihoterapia experien#iale a
unificrii terapeu#ii lucreaz pe procesul de deblocare al indivizilor în ceea ce prive&te
continuum-ul dezvoltrii lor personale &i colective. Aten#ia este îndreptat asupra
resurselor &i inten#ionalit#i creatoare în maturizarea psihospiritual &i în modificarea
scenariilor de via#.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 79/112
UNITATEA DE STUDIU 6
PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTAL
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 2
6.1. Bazele psihoterapiei cognitiv-comportamentale 3
6.2. Recunoa&terea distorsiunilor cognitive 5
6.3. Psihoterapia ra#ional-emotiv (REBT) 9
Rezumatul unit#ii de studiu 14
Test de autoevaluare 15
Concluzii 15
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 80/112
2
Introducere
Principiul de baz al terapiei cognitiv-comportamentale este c «modurile în
care individul se comport# sunt determinate de situa%iile indicate (i de felul în care
subiectul le interpreteaz#» (Irina Holdevici, 1996, pag.104). Astfel, gândurile &i
atitudinile subiectului, &i nu doar evenimentele exterioare, influen#eaz strile afective
ale persoanei. De pild, un depresiv î&i spune «totul e lipsit de sens», iar un anxios se
gânde&te frecvent «ce va fi dac...?» De&i aceste gânduri negative sunt distorsionate
exagerat &i lipsite de temei logic, ele creeaz impresia c au o baz real.
Obiectivele unit#%ii de studiu
• Introducerea în structurile cognitiv-comportamentale
• În#elegerea disfunc#ionalit#ilor cognitive
• Familiarizarea cu conceptele specifice psihoterapiei ra#ional-emotive
Cuno(tin%e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihologie cognitiv &i
psihopatologie.
Resurse necesare (i recomand#ri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici Irina, Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamental , Editura Trei,
Bucure&ti, 2009.
• Holdevici Irina, Gândirea pozitiv - Ghid practic de psihoterapie ra # ional-
emotiv &i cognitiv-comportamental , Editura (tiin# &i Tehnic, Bucure&ti,
1999.
• Holdevici Irina, Psihoterapia de scurt durat , Editura Dual Tech, Bucure&ti,
2004.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 2 - 3 ore.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 81/112
3
6.1. Bazele psihoterapiei cognitiv-comportamentale
Psihoterapia cognitiv are menirea de a-l ajuta pe subiect s-&i formeze un alt set
de atitudini, mai realiste &i cu un con#inut pozitiv. Rezolvarea de probleme reprezint o
latur important a terapiei. Acest tip de terapie are la baz un demers de înv#are, în
care se lucreaz concret cu clientul &i se evalueaz permanent efectele pe care le au
aceste schimbri în comportament &i în gândire. Terapia cognitiv se bazeaz pe o teorie
a personalit#ii care afirm c felul în care cineva gînde&te determin în mare masur
felul în care simte &i se comport. Din punct de vedere cognitivist, personalitatea apare
ca o “caracteristic individual a subiectului uman, care determin modul su particularde interac#iune social, prin care evalueaz impresiile, influen#ele &i cerin#ele mediului &i
prin care se diferen#iaz de ceilal#i” (T.B.Sieler, în volumul “Fondations of Cognitive
Therapy”, 1984, pag. 28); personalitatea se bazeaz pe structuri cognitive &i pe sistemul
structural specific, pe care individul &i l-a dezvoltat în timpul vie#ii &i istoriei sale, pe
baza influen#elor interne &i externe. Schimbrile la acest nivel se pot produce pe mai
multe ci, prin dialog terapeutic persuasiv, sau prin participare direct.
Obiectivul principal al terapiei cognitiv-comportamentale este înv# area de noi
modele de comportament &i a noi deprinderi de a face fa # situa # iei, altfel spus
construirea pattern-urilor (abilit#ilor) de rezolvare de probleme. Problema apare ca “o
stare ini#ial indezirabil, o stare final dezirabil &i o barier între starea ini#ial &i cea
final” (F.Konig, în volumul “Fondations of Cognitive Therapy”,1984, pag.137). Pentru
rezolvarea problemei persoana are nevoie, pe lâng cuno&tin#ele specifice &i de procedee
de construc#ie (euristici), care s-i permit înlocuirea datelor pe care nu le de#ine.
Dup George Ionescu (1985), terapia cognitiv# apare ca un proces,
cuprinzând o serie de etape, ce are ca rezultat formarea modalit#%ilor de rezolvarea problemelor (“problem solving”) cu care este confruntat subiectul (i formarea
modalit#%ilor de a face fa%# (“coping skills development”) unor situa%ii noi (i
solicitante.
În concep#ia cognitivist “dispozi#iile noastre suflete&ti sunt condi#ionate de
reprezentrile mentale, verbale, sau ilustrate prin imaginile pe care le avem despre
evenimentele care ne afecteaz &i de monologurile care rezult. Terapia cognitiv este un
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 82/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 83/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 84/112
6
2. suprageneralizarea: subiectul consider c un eveniment negativ singular
reprezint un model care se va repeta la nesfâr &it, el utilizând termeni ca “totdeauna”,
“niciodat”.
3. filtrarea mental# cu concentrare asupra negativului: subiectul alege un
singur eveniment negativ &i se concentreaz asupra lui astfel încât întreaga realitate
devine deformat.
4. desconsiderarea pozitivului: subiectul respinge toate evenimentele pozitive,
afirmând c acestea nu conteaz. Dac a realizat un lucru bun, î&i spune: “nu este
suficient de bun”, “dac l-am f cut eu înseamn c era mult prea u &or”.
5. desprinderea unor concluzii pripite: interpretarea negativ a unor situa#iicând nu exist suficiente date pentru a trage concluzia respectiv.
6. “citirea gândurilor”: subiectul conchide în mod arbitrar c o persoan îi este
ostil, f r a verifica îns acest lucru.
7. “ghicirea viitorului”: subiectul prezice faptul c lucrurile vor lua o întorstur
proast.
8. amplificarea: subiectul exagereaz importan#a problemelor sau defectelor
sale, minimalizând calit#ile sau succesele.
9. judecata afectiv#: clientul î&i spune c strile afective negative reflect cu
adevrat realitatea: “ Dac îmi este fric s zbor, înseamn c zborul este periculos”.
10. imperativele categorice: lucrurile trebuie s corespund neaprat gândurilor
sau expecta#iilor sale: “ Nu ar fi trebuit s fac acele gre &eli”, “ El ar trebui s m
iubeasc”.
11. etichetarea: forma extrem a tipului de gândire “totul sau nimic”. În loc s
spun c a f cut o gre&eal, subiectul î&i pune o etichet: “Sunt un ratat, un prost ”.
Etichetarea este o manier ira#ional de a gândi deoarece oamenii nu pot fi identifica#i întotalitate cu faptele lor. Etichetele negative pot fi aplicate propriei persoane sau unor
ter #i.
12. personalizarea (i blamarea:
a. personalizarea se refer la faptul c subiectul se simte responsabil pentru o
situa#ie pe care nu o poate controla: o so#ie maltratat î&i spune c dac ar fi o mai bun
gospodin, so#ul nu ar mai bate-o.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 85/112
7
b. blamarea se refer la faptul c subiectul îi învinov#e&te pe al#ii pentru
lucrurile negative din via#a lui: “Csnicia mea nu merge pentru c so#ul meu este
iresponsabil” (s-a f cut &i o etichetare).
Gândurile negative se înltur prin tehnica dialogului socratic &i sunt înlocuite cu
alte gânduri mai ra#ionale. Ele pot fi corectate printr-o serie de tehnici, în primul rând
prin gsirea &i con&tientizarea distorsiunilor &i acceptarea nuan#elor &i alternativelor, care
trebuiesc evaluate pentru a stabili limitele &i avantajele, argumentele &i
contraargumentele. Urmtorul pas const în reevaluarea gândurilor &i sentimentelor.
O tehnic eficient cere subiectului s-&i imagineze ce este mai r u &i s compare
rezultatul cu realitatea; de obicei, vor aprea diferen#ieri semnificative &i, astfel, i se poate demonstra subiectului c pattern-ul su de abordare anxioas a situa#iei este
deformat. Tehnica se poate combina cu înv#area unor modalit#i de dep&ire a situa#iei;
în acest fel subiectul se va sim#i mai securizat &i anxietatea anticipatorie va scdea.
Ellis identific# 3 categorii de convingeri (credin%e ira%ionale):
1.Trebuie s fac totul foarte bine &i s câ&tig aprobarea celorlal#i pentru
c altfel sunt lipsit de valoare;
2.Ceilal#i trebuie s-mi acorde considera#ie, altfel trebuie pedepsi#i;
3.Via#a trebuie s-mi ofere tot ce doresc repede &i u&or &i s nu-mi
rezerve nimic din ceea ce nu-mi doresc.
Structur a demersului terapeuti c cogni tiv-comportamental
Terapiile cognitiv-comportamentale utilizeaz pe de o parte tehnici de modificare
a comportamentului, încorporând &i procedee de schimbare a convingerilordisfunc#ionale.
Etapa I (dup faza de prezentare a scopului terapiei)
Subiectului i se cere s identifice elementul perturbator extern. Acesta trebuie s
realizeze o descriere a problemei cât mai precis. Pentru ca problema s fie prezentat
cât mai real, ea trebuie s se desf &oare într-un anumit timp &i spa#iu, unde sunt incluse
persoanele implicate. Dac subiectul se simte inconfortabil f r s &tie de ce, i se indic
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 86/112
8
s noteze ce f cea în acel moment (de exemplu: “Splam vase, când am început s m
simt r u”).
Etapa II
Subiectului i se cere s noteze strile afective negative pe care le tr ie&te &i s le
evalueze intensitatea pe o scal de la 0–10 (sau de la 0– 100).
Etapa III
Clientul este înv#at s-&i adreseze întrebri de tipul: “Ce-mi spun în gând în
situa#ia care m supr ?”. Se noteaz gândurile negative automate ce vor fi apoi evaluate
pe o scal 0-10 (sau 0-100) în func#ie de cât de mult crede în ele. Dup identificarea lor,
subiectului i se cere s descopere distorsiunile cognitive ce stau la baza lor. Etapa IV
Combaterea gândurilor negative disfunc#ionale: va fi folosit tehnica dialogului
socratic. Întrebarea standard pe care clientul trebuie s &i-o adreseze este: “Ce dovad
am eu c acest gând este adevrat?”.
Pentru combaterea gândurilor negative se folosesc urm#toarele tehnici:
• tehnica unui caz similar: unui subiect care nutre&te gânduri
excesiv de autocritice i se recomand s-&i adreseze întrebarea: “Oare ce sfat i-a &
da unui prieten care seamn mult cu mine &i care are o problem
asemntoare?”.
• tehnica experimental: când apare un gând negativ, subiectul ar
putea fi înv#at s verifice sub forma unui experiment în ce msura gândul
respectiv este adevrat.
• stilul de gândire “nuan#e de cenu&iu”: subiectul este înv#at s se
întrebe dac nu cumva gânde&te în nuan#e de alb &i negru. Apoi este înv#at s
reevalueze situa#ia pe o scal de la 0-100.
• metoda interviului: se poate evalua veridicitatea gândului negativ
întrebând &i al#i oameni ce prere au în legtur cu adevrul gândului respectiv.
• metoda reducerii la absurd: pacientul care se confrunt cu un
gând negativ este instruit s se întrebe: “Ce în # eleg eu prin aceasta? Nu recurg
cumva la etichete vagi?" . Metoda este util mai ales ales când apare
distorsionarea numit etichetare.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 87/112
9
• metoda semantic: reprezint o tehnic de combatere a
afirma#iilor categorice de tipul “trebuie neaprat”. Clientul înva# s înlocuiasc
aceste afirma#ii cu unele mai pu#in încrcate afectiv: “Ar fi de dorit s iau
examenul cu not mare”.
• reatribuirea: se potrive&te în cazul în care constatm c subiectul
utilizeaz personalizarea sau autoblamarea. Clientul va înv#a s identifice &i alte
cauze pentru situa#ia dezagreabil în afar de cea considerat de client ca fiind
cea mai important.
• analiza costurilor &i beneficiilor: aceast tehnic abordeaz gândul
negativ nu din perspectiva veridicit#ii lui, ci din aceea a motiva#iei de a-lmen#ine (subiectul este înv#at s se întrebe ce va avea de câ&tigat &i ce de pierdut
dac men#ine gândul respectiv).
Etapa V
Odat combatute gândurile negative, ele sunt înlocuite cu gânduri alternative mai
realiste.
Etapa VI
Reevaluarea: cât de mult mai crede pacientul în adevrul gândului su negativ?.
Gândurile alternative pot fi transformate &i în sugestii ce pot fi ulterior folosite în
relaxarea sau hipnoza clientului.
Datorit accentului deosebit pe care îl pune pe tehnicile de restructurare
atitudinal, terapia cognitiv-comportamental seamn foarte mult cu terapia ra#ional-
emotiv.
Termenul de “terapie cognitiv-comportamental#“ î&i are originile atât în
domeniul psihologiei cognitive, care pune accent pe rolul gândurilor în declan&area
strilor afective &i a comportamentului, cât &i în cel psihologiei comportamentale, care
are tehnici precise de modificare a comportamentului.
6.3. Psihoterapia ra%ional-emotiv# (REBT)
Acest tip de terapie reprezint o combina#ie de tehnici întâlnite în cadrul terapiei
comportamental-cognitive cu elemente de abordare filosofic. Întemeietorul acestei
terapii este Albert Ellis. Pregtit ini#ial ca psihanalist, domeniu în care a practicat vreme
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 88/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 89/112
11
slab duce doar la un insight de natur intelectual , pe când o argumentare ferm
produce insight atât în plan intelectual cât &i comportamental .
F. Trebuie s se fac o discriminare între sentimentele adecvate &i cele
neadecvate. De la începutul terapiei, pacientul este înv#at s fac diferen#a între strile
afective adecvate care apar la declan&area evenimentului psihotraumatizant &i cele
neadecvate (panic, dispre#, ur ). Se demonstreaz c aceste gânduri ira#ionale genereaz
sentimente inadecvate. Clientul este ajutat s devin mai realist &i mai logic &i s renun#e
la gândurile f r rost.
Ellis este de prere c to#i pacien#ii nutresc gânduri ira#ionale sau lipsite de logic
(distorsionri cognitive). În spatele acestor afirma#ii lipsite de logic se afl postulate,absolutisme de tipul: “ Eu trebuie întotdeauna, cu orice pre # &i în orice condi # ii, s ob # in
aprobarea ta &i s te fac s te compor # i bine cu mine”.
Exist &i o variant a psihoterapiei ra#ional-emotive, cea de terapie de grup.
REBT poate fi aplicat totodat individual, individual în combina#ie cu cea de grup, sau
grup ca atare. Aceasta din urm permite ob#inerea unor rezultate mai bune, deoarece:
• Pacien#ii realizeaz c &i al#ii au probleme emo#ionale (ca &i ei) &i
vd cum se lupt ace&tia s &i le rezolve.
• Pacien#ii î&i discut între ei gândurile ira#ionale, ob#in sprijin &i
sunt încuraja#i s-&i fac temele pentru acas.
• Se pot realiza jocuri care au drept scop lupta de înlturare a
gândurilor negative.
REBT poate fi utilizat &i în combina#ie cu alte metode terapeutice:
- terapii de form sistemic;
- analiza tranzac#ional;
- terapii experien#iale;
- unele tehnici specifice psihanalizei.
Cu toate acestea, Ellis considera c este de dorit evitarea anumitor proceduri
neelegante (aceeasta evitare poate conduce &i la scurtarea timpului de tearpie &i ob#inerea
unor rezulate mai stabile în timp).
Ce tehnici trebuiesc evitate ?
• Trebuie s evitm metoda asocia#iei libere: acest metod pune în
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 90/112
12
eviden# tone de materiale bune pentru a scrie un roman, dar nu pentru
identificarea rapid a gândurilor ira#ionale. Aceast metod impiedic
chestionarea direct, argumentrile &i strîngerile de dovezi.
• Analiza visurilor: visul nu mai este considerat calea regal de
acces la incon &tient , ci un fel de lad de gunoi a unor fragmente de materiale
adunate în timpul zilelor anterioare. Analiza se practica rareori &i doar pentru a
cuta în vis elemente ale credin#elor ira#ionale.
• Trebuie evitat o atitudine prea apropiat a terapeutului.
Încercarea de a da cldura afectiv, suport psihic are ca rezultat faptul ca
pacientul va dori mai multe &edin#e, dezvoltând dependen#a de terapeut (nevoiade dragoste &i toleran# pa care o are subiectul). Se propune o atitudine empatic,
încrcat de feed-back.
• Trebuie evitat furnizarea unui numr prea mare de detalii legate
de evenimentul declan&ator. Mul#i clien#i au tendin#a de a descrie evenimentul
nefericit prin povestiri lungi, pline de detalii. Acest lucru poate avea pân la un
punct un caracter de catharsis, dar nu-i schimb pe pacien#i. Aceasta practic
consum timp &i-l încurajeaz pe client s se scufunde în nefericirea sa.
Terapeutul trebuie s cear clientului s rezume problema &i s se concentreze
asupra gândurilor negative &i a consecin#elor lor în plan emo#ional &i
comportamental.
• Se va evita vorbria compulsiv cu privire la propriile sentimente.
Clientul obi&nuit cu alte tipuri de terapii manifest tendin#a de a reveni obsedant
la tr irile sale. În acest caz, terapeutul ar trebui s spun ceva asemntor cu:
“ În # eleg ce ai sim # it &i cred c multe dintre tr irile tale sunt justificate, dar s ne
concentr m asupra sentimentelor d untoare, la ceea ce gînde &ti &i faci pentru a
le men # ine”.
• Evitarea excesului de gândire pozitiv. Excesul de gânduri
pozitive are urmtoarele dezavantaje:
- Gândurile pozitive pot avea un caracter utopic &i astfel clientul poate fi
dezamgit;
- Gândurile pozitive contribuie la ob#inerea unor rezulate înalte, dar implic ideea
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 91/112
13
c pacientul trebuie s reu&easc cu orice pre#.
Este mai indicat o abordare filosofic (chiar dac nu fac acest lucru
întotdeauna bine, voi lua în calcul doar performan # ele) &i nu una pragmatic ( pot face
asta mai bine-performan # ).
Ca &i alte sisteme de psihoterapie scurt, psihoterapia ra#ional-emotiv ofer
pacientului tehnici eficiente de rezolvare a problemelor cât &i tehnici de antrenare a
abilit#ilor de a face fa# vie#ii.
Psihoterapia ra%ional-emotiv# nu reprezint doar un demers cognitiv, ci &i unul
filosofic, Ellis spunînd: “Dac oamenii s-ar baza pe o filosofie real de via#, &i-
ar putea modifica astfel modul de gândire &i comportament.
Nevroticii se vor autoperturba mai pu#in atunci când sunt confrunta#i cu situa#ii
traumatizante dac renun# la modul dogmatic, absolutist &i lipsit de logic de a
interpreta obiectele realit#ii”.
Ceea ce deosebe&te REBT de psihoterapia comportamental-cognitiv este c
acest sistem îi ajut pe clien#i s se modifice atunci când se afl într-o situa#ie
disfunc#ional &i abia apoi s modifice situa#ia. Dac subiectul modific evenimentulexterior, se simte mai bine &i nu mai manifest dorin#a de schimbare. De aceea nu se
lucreaz foarte mult asupra unor solu#ii practice pân la momentul în care clientul nu
renun# la pattern-ul negativ de gândire. REBT este un sistem terapeutic ce se vrea foarte
scurt, de&i &i Ellis recuno&tea c în cazul unor clien#i dificili durata terapiei se poate
prelungi. Psihoterapia ra#ional-emotiv î&i propune s conduc la o amelioare de lung
durat astfel încât:
• Clien#ii s renun#e la simptomele lor;
• Clien#ii s reduc comportamentele disfunc#ionale;
• Clien#ii s men#in progresul f cut în terapie.
Pentru a se produce restructurarea atitudinal , se propune:
• Clientul trebuie s con&tientizeze c el se perturba pe el însu&i mai
mult decât îl perturb evenimentele de via#.
• Trebuie implementat convingerea c omul poate refuza s se lase
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 92/112
14
perturbat de elementele minore care s-au produs sau care s-ar putea produce, iar
dac perturbarea s-a produs, acesta poate fi înlturat.
• Este necesar con&tientizarea faptului c nu dorin#ele sau valorile
personale sunt cele ce-i perturb pe aomeni, ci cerin#ele absolutiste &i rigide în
legtur cu acestea.
• Clien#ii trebuiesc convin&i de faptul c asupra stilului ira#ional de
gândire trebuie lucrat, c nu exist minuni, ci doar ac#iuni tenace în direc#ia
autoperfec#ionrii.
• Dac clientul dezvolt vreun interes de tip exterior pe termen
lung, acesta va proiecta scopuri, ceea ce îl ajut. Ellis î&i încuraja clien#ii s-&ifac cât mai multe planuri pe termen lung.
Avantajele psihoterapiei ra # ional - emotive sunt urmtoarele:
• Clien#ii î&i comut aten#ia de la simptomele lor;
• Existen#a lor începe s capete un sens, renun#ând astfel la
sentimentele de inutilitate;
• Dac scopurile sunt corect proiectate, clien#ii încep s ob#in
satisfac#ii de pe urma lor, acceptând astfel mai u&or pr #ile mai pu#in agreabile
ale existen#ei lor;
• Dac clien#ii ob#in succese, ace&tia se autopercep ca fiind valoro&i
&i utili.
Rezumat
Terapeu#ii specializa#i în demersurile cognitiv-comportamentale &i în cele
ra#ional-emotive asist clientul în adresarea problemelor sale &i ofer o direc#ionare
acestuia ctre o sntate mai bun &i spre ameliorarea comportamentelor sau cogni#iilor
disfunc#ionale. Terapeu#ii cognitiv-comportamentali ajuta clientul s efectueze
schimbarea prin furnizarea de informa#ii privind cele patru paliere, respectiv cognitiv,
comportamentale, afectiv &i somatic &i prin formarea participativ a activit#ilor
terapeutice.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 93/112
15
Cuvinte cheie
• psihoterapie cognitiv-comportamental,• gând negativ,
• distorsiune cognitiv,
• gând ra#ional,
• psihoterapie ra#ional-emotiv
Test de autoevaluare
1. La ce face referire obiectivul principal al psihoterapiei cognitiv-
comportamentale? (pag. 3).
2. În ce mod func#ioneaz distorsiunile cognitive? Oferi#i exemple. (pag. 5).
3. În ce const modelul ABC ? (pag. 10)
4. Ce fel de sarcini se aplic în demersul ra#ional-emotiv? Care este scopul
acestora? (pag. 10).
5. Denumi#i cu ce se combin eficient psihoterapia ra#ional-emotiv. (pag. 9).
Concluzii
Procesul de schimbare în psihoterapia cognitiv-comportamental parcurge o serie
de etape variate. La început clientul &i terapeutul vor ajunge la o în#elegere a
problemelor clientului, &i vor stabili un acord pentru formularea problemei, cât &i pentruo serie de scopuri spre care se va tinde pe parcursul terapiei. Psihoterapia ra#ional-
emotiv ofer clientului tehnici eficiente de rezolvare a problemelor cât &i tehnici de
antrenare a abilit#ilor de a face fa# vie#ii.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 94/112
UNITATEA DE STUDIU 7
PSIHOTERAPIA CONTEXTUAL- MODULAR
Cuprins
Introducere 2
Obiectivele unit#ii de studiu 2
Cuno&tin#e preliminare 2
Resurse necesare &i recomandri de studiu 2
Durata medie a parcurgerii unit#ii de studiu 2
7.1. Definirea abordrii contextual-modulare &i obiectivele specifice 3
7.2. Avantajele terapiei contextual-modular 4
7.3. Modalit#i de derulare a &edin#elor 5
Rezumatul unit#ii de studiu 8
Test de autoevaluare 9
Concluzii 9
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 95/112
2
Introducere
Psihologia contextual-modular se adreseaz clien#ilor care pot renun#a la pozi#ia
pasiv asupra propriilor simptome &i care î&i vor modifica aceast postur prin adoptarea
unui stil activ &i al unui plan de schimbare care s #inteasc spre îmbunt#irea strii de
sntate.
Obiectivele unit#%ii de studiu
• În#elegerea abordrii contextual-modulare
• Cunoa&terea principalelor avantaje în cadrul psihoterapiei contextual-modulare• Familiarizarea cu modul de desf &urare al &edin#elor ce caracterizeaz o
psihoterapie limitat în timp
Cuno(tin%e preliminare
Pentru parcurgerea acestui material sunt necesare cuno&tin#e de psihiatrie &i
psihopatologie.
Resurse necesare (i recomand#ri de studiu.
Resurse bibliografice:
• Holdevici Irina. Psihoterapii de scurt durat , Editura Trei, Bucure&ti, 2011.
• Holdevici, Irina, Elemente de psihoterapie, edi # ia a II-a, Editura All, Bucure&ti,
1997.
• Macnab, F., Brief Psychotherapy: CMT: An Integrative Approach in Clinical
Practice, Publisher: John Wiley & Sons; 1 edition, 1993.
Durata medie de parcurgere a unit#ii de studiu este de 2 ore.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 96/112
3
7.1. Definirea abord#rii contextual-modulare (i obiectivele specifice
Conceptul de psihoterapie contextual-modular apar #ine psihologului australian
Francis MacNab (1991) &i semnific modificarea direc#iei de focalizare a demersului
terapeutic realizat asupra pacientului cu tulbur ri nevrotice sau asupra unor persoane cu
probleme de via#. Astfel, subiectul este încurajat s renun#e la postura pasiv de
persoan simptomatic &i s adopte o atitudine activ, ceea ce presupune realizarea unor
planuri pentru o nou etap de via# caracterizat prin sntate &i eficien#.
Psihoterapia conrextual-modular are urmtoarele obiective:
• Reducerea simptomelor sau modificarea unor comportamente• dezvoltarea unor strategii de a face fa# problemelor vie#ii
• cultivarea autostimei &i a unei imagini de sine pozitive
• reorganizarea activ în lumina achizi#iilor psihologice men#ionate mai sus, a
contextului social în care se mi&c persoana.
În cadrul demersului terapeutic se pune accent pe caracterul activ al colabor rii
dintre psihoterapeut &i pacient, acesta din urm trecând de pe pozi#ia reactiv, de purttor
de simptome, pe o pozi#ie proactiv, de participant con&tient la construirea propriei sale
snt#i.
Persoana este situat în mod realist în contextul în care aceasta tr ie&te, context
în care se manifest temerile, resursele de curaj, fanteziile &i visele, dorin#ele &i
aspira#iile sale. Terapeutul elaboreaz diverse planuri de psihoterapie care con#in
indica#ii de urmat &i care monitorizeaz cu precizie &i în mod sistematic progresele
realizate de pacient. Verificarea se realizeaz în egal msur de ctre terapeut &i de
subiect. Atunci când pacientul intr pentru prima oar în cabinetul de psihoterapie,
terapeutul î&i pune urmtoarele întrebri:
• Care este natura real a problemei subiectului sau, mai exact, ce problem are?
• Ce demers psihoterapeutic ar fi mai potrivit?
• Care ar fi direc#iile &i procedeele pe care ar trebui s le urmeze psihoterapia?
Psihoterapia modular-contextual se desf &oar pe parcursul a &ase &edin#e, de&i
în unele situa#ii numrul acestora se poate mri.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 97/112
4
Exist posibilitatea ca, dup cele &ase &edin#e de psihoterapie, subiectului s i se
recomande integrarea într-o alt form de terapie.
Psihoterapia modular-contextual reprezint un proces de autodescoperire &i de
înv#are a unor deprinderi &i abilit#i de a face fa# existen#ei.
7.2. Avantajele terapiei contextual-modular#
Abordarea modular-contextual prezint o serie de avantaje (MacNab, 1991):
1. Dezvolt la subiect o atitudine favorabil snt#ii, func#ionrii
eficiente a persoanei, formrii unor strategii adaptative &i actualizrii
disponibilit#ilor umane latente.2. Corecteaz obiectivele psihoterapeutice gre&it formulate &i
înltur confuzia &i lipsa de coeren# a demersului psihoterapeutic.
3. Reduce probabilitatea de abandon al psihoterapiei &i costurile
ridicate ale acesteia.
4. Este o psihoterapie limitat în timp, încurajând persoana s
abordeze problema ca pe o prioritate &i s nu intre în capcana gratifica#iilor
secundare care deriv din demersul terapeutic de lung durat.
5. Reprezint un proces de colaborare între terapeut &i client care
implic o rela#ie psihoterapeutic solid, ce maximizeaz dezvoltarea
autoobserva#iei, a autoanalizei, precum &i a capacit#ilor de autoreglare, în
situa#ia „aici &i acum”. Demersul este focalizat pe prezentarea problemei, apoi se
trece rapid la examinarea proceselor psihopatologice care au determinat apari#ia
&i men#inerea acesteia.
6. Se ia în considerare descrierea pe care o realizeaz persoana în
legtur cu modul su de func#ionare, cu sentimentele &i fanteziile sale, elementece sunt plasate în contextul existen#ial al rela#iei subiectului cu lumea (rela#ia eu -
ceilal#i; eu - mediu înconjur tor; eu - sine). Aceste aspecte sunt exprimate în
categorii temporale (cât de mult dureaz?), spa#iale (unde?), cauzale &i de
semnifica#ie.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 98/112
5
7. Aduce în planul con&tiin#ei realit#ile &i fantasmele, anxiet#ile,
confuziile &i op#iunile existen#iale specifice, contextul dezadaptativ, precum &i
modelele dezirabile de via#.
8. Pune accent pe for #a personalit#ii &i pe exersarea autocontrolului
anxiet#ii &i descurajrii. Se bazeaz pe demersul analitic de examinare a
conexiunilor dintre vechile psihotraume &i stri emo#ionale, pe procesul de
restructurare cognitiv &i pe reconstruirea capacit#ii subiectului de a lua decizii
pentru realizarea unei mai bune func#ionri fzice &i psihice, a strii de bine
psihologice &i pentru redirec#ionarea existen#ei în sens pozitiv. Planul de
psihoterapie este prezentat &i explicat clar pacientului, cruia i se solicit colaborarea deschis.
7.3. Modalit#%i de derulare a (edin%elor
Obiectivul ini#ial al demersului psihoterapeutic îl reprezint stabilirea unui
contact de lucru satisf ctor cu subiectul. Pornind de la contactul ini#ial, terapeutul va
construi rela#ia empatic dintre el &i pacient.
Pentru fiecare &edin# de psihoterapie este important primul contact, empatia &i «
intrarea » în rela#ia terapeutic.
& edin # a I (MacNab, 1991)
1. Primul contact cu pacientul: « întâlnirea » terapeutic.
2. Stabilirea empatiei.
3. Câ&tigarea încrederii.
4. Descrierea problemei (problema J):
- natura problemei;
- durata, intensitatea, frecven#a acesteia;- efectele acesteia asupra lumii fizice a subiectului, asupra rela#iilor interpersonale,
asupra eului &i imaginii de sine &i asupra sistemului de norme &i valori;
- modul în care sunt percepute problema &i efectele acesteia; în ce msur problema
respectiv afecteaz:
• func#ionarea fizic, psihologic &i social a subiectului;
• strile afective;
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 99/112
6
• con#inutul fanteziilor;
- semnifica#ia pe care o acord subiectul problemei sale &i efectelor acesteia;
- legturile pe care le stabile&te subiectul cu alte tipuri de experien#e, persoane, lucruri,
situa#ii, care sunt de domeniul trecutului, prezentului sau viitorului.
5. Detalii cu privire la interven#iile medicale &i psihoterapeutice anterioare (evaluarea
acestora).
6. Alte probleme (în afar de problema principal).
7. Stabilirea priorit#ilor &i focalizarea demersului terapeutic.
8. Interven#ia terapeutic în cazul primei &edin#e. Esen#ial în aceast etap este ca
terapeutul s explice în cuvinte simple modul în care ac#ioneaz psihoterapia. El trebuies fie empatic, alert &i exact pentru a demonstra modul în care abilitatea de a face fa# va
fi influen#at de mici modificri atitudinale &i comportamentale. Astfel, terapeutul poate
spune: « Observi c dac gânde&ti altfel despre acest lucru, problema se modific? »; «
Pe msur ce percepi situa#ia în mod diferit, atitudinea ta fa# de aceasta se schimb ».
9. Stabilirea contractului terapeutic
10. Despr #irea de pacient.
& edin # a a II-a
1. Întâlnire - empatie - intrarea în procesul psihoterapeutic.
2. Recapitulare
3. Tranzi#ia.
4. Focalizarea asupra problemei.
6. Interven#ia psihoterapeutic:
• reducerea for #ei de ac#iune a stresorului la dimensiuni rezonabile;
• modificarea atitudinii pacientului fa# de situa#ia stresant: subiectul î&i va
revizui modul în care percepe problema;
• În acest context pot fi folosite diferite tehnici:
A) Tehnica imagina#iei dirijate.
B) Strategii cognitive: pacientul va înv#a s evalueze consecin#ele negative pe care le
poate avea pierderea autocontrolului (spre exemplu).
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 100/112
7
& edin # a a III-a
În cadrul acestei &edin#e se investigheaz opinia &i atitudinea subiectului cu
privine la originea &i evolu#ia deficien#elor sale din sfera comportamentului &i a vie#ii
afective.
& edin # a a IV-a
Pacientul are o viziune deformat cu privire la lume, la propria persoan &i la
problema Y pe care încearc s-o rezolve.
Terapeutul trebuie s-i explice natura acestei atitudini („de ce sunt lucrurile a&a
cum sunt” sau „de ce acest eveniment are asemenea consecin#e”).
Terapeutul nu va eticheta convingerile negative ca fiind distorsionate decâtatunci când pacientul su s-a convins de lucrul acesta.
& edin # a a V-a
Pacientul recunoa&te faptul c de#ine un anumit control asupra evenimentelor de
via# &i asupra propriilor reac#ii. El constat c, pe msur ce exerseaz deprinderile de
autocontrol, izbute&te s modifice &i unele aspecte ale contextului în care se situeaz,
introducând &i unele lucruri care îi produc bucurie, bun dispozi#ie &i sentimentul
împlinirii personale.
& edin # a a VI-a
În cadrul ultimei &edin#e se va stabili în ce msur &edin#ele anterioare au fost
suficiente pentru a-l ajuta pe pacient s ob#in autocontrolul dorit sau dac acesta are
nevoie de continuarea terapiei sub alt form. Înainte de evaluarea respectiv, pacientul
va fi îndrumat s-&i revizuiasc percep#ia locului su în lume, s constate modul în care a
fost limitat de aceasta. El va trebui s lupte în continuare pentru a se elibera de
simptome, pentru a face fa# problemelor vie#ii &i pentru a se sim#i bine.
Pacientul va fi încurajat s se autoanalizeze cât mai profund &i s-&i adresezeîntrebri de tipul: „Ce merit cu adevrat în via #?”
Accentul se va deplasa de la experien#ele trecute &i de la limitrile impuse de
realitatea extern spre elaborarea unor planuri de viitor.
Se trec în revist imaginile, fanteziile, visurile &i resursele, suporturile &i filozofia
de via# care vor contribui la orientarea pacientului spre viitor.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 101/112
8
• Pacientul trebuie s-&i însu&easc &i modalit#i eficiente de a anticipa
evenimentele &i de a se pregti pentru a le face fa#.
• Terapeutul realizeaz o scurt recapitulare a tuturor &edin#elor de psihoterapie:
- identificarea problemei &i focalizarea terapiei;
- controlul problemei;
- identificarea conexiunilor dintre evenimentele trecute &i tulbur rile actuale (cauzele
tulbur rilor pacientului);
- identificarea unor modalit#i diferite de a privi &i evalua problema;
- întrirea egoului, a autostimei, precum &i identificarea egourilor alternative;
- identificarea valorilor &i obiectivelor importante de via#.• Se pune în discu#ie problema dac psihoterapia a fost eficient sau dac este
necesar continuarea acesteia în alt form.
• În cazul în care se ajunge la concluzia c este necesar continuarea psihoterapiei,
terapeutul va explica pacientului în ce va consta aceasta.
Rezumat
Terapeu#ii specializa#i în demersul contextual modular propun aceast modalitate
de lucru limitat în timp, încurajând persoana s abordeze problema ca pe o prioritate.
Demersul este focalizat pe prezentarea problemei, apoi se trece rapid la examinarea
proceselor psihopatologice care au determinat apari#ia &i men#inerea acesteia.
Planul de psihoterapie este prezentat &i explicat clar pacientului, cruia i se
solicit colaborarea deschis.
Cuvinte cheie
• psihoterapie contextual-modular ,
• dezvoltarea autoobserva#iei,
• distorsiune cognitiv,
• participare,
• tranzi#ie.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 102/112
9
Test de autoevaluare
1. La ce face referire obiectivul principal al psihoterapiei contextual-modulare?
(pag. 3)
2. Care sunt principalel avantaje în cadrul terapiei contextual-modulare? Oferi#i
exemple. (pag. 4-5).
3. Enumera#i etapele de lucru în psihoterapia contextual-modular (pag. 5-6).
Concluzii
Terapia contextual modular (CMT) este un angajament de terapie intensiv.
Problemele clien#ilor sunt discutate cu privire la contextul apari#iei lor &i în func#ie de
resursele care ar putea fi relevante pentru ei. Psihoterapia se desf &oar pe parcursul a
&ase module. Fiecare &edin# ofer clientului posibilitatea angajrii într-un demersdiferit. Abordarea contextual modular ofer clien#ilor indica#ii clare pentru planului lor
de tratament &i posibilitatea de a participa la monitorizarea &i evaluarea progreselor
f cute de ei.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 103/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 104/112
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 105/112
3
8.1. Definirea psihoterapiei integrative
În domeniul integrativ, termenul “integrator” a avut multe defini#ii &i aplica#ii. În
general, acest termen se refer la orice orientare în psihoterapie care exemplific, sau
care ofer în dezvoltarea personal o conceptualizare coerent, cu principii teoretice ce
vizeaz combina#ia de dou sau mai multe abordri specifice, sau care reprezint un nou
model meta-teoretic de integrare în sine.
Psihoterapia integrativ aduce r spunsul adecvat &i eficient la necesit#ile
spirituale, emo#ionale, cognitive, comportamentale ale persoanei astfel încât resursele
personale s fie maximizate, #inând cont de limitele fiecrui individ &i condi#iileexterioare. Norcross &i Goldfried vorbesc despre în#elesul tradi#ional al integr rii
psihoterapeutice ca fiind sinteza a diferite sisteme psihologice sau orientri teoretice
(Norcross &i Goldfried, 2005). Obliga#ia etic a psihoterapeu#ilor integrativi este de a
dialoga cu psihoterapeu#ii de diverse orientri &i de a r mâne informa#i cu privire la
cercetrile &i descoperirile în domeniu.
Psihoterapeu#ii integrativi manifest o atitudine profesional, de respect,
buntate, onestitate, autenticitate &i egalitate în abordarea clientului. Cu privire la
procesul de dezvoltare pe care îl parcurge clientul, Norcross &i Goldfried sugereaz c,
în general, în domeniul terapiei integrative, "Principalul fapt este distinc #ia între
pragmatismul empiric &i flexibilitatea teoretic. Integrarea se refer la stabilirea unui
angajament fa# de un concept teoretic sau practic, o crea#ie de dincolo de eclectism
socotit ca pragmatic pentru amestecul su de proceduri" (Norcross &i Goldfried, 2001).
Din punct de vedere epistemologic, psihoterapia integrativ reprezint o
paradigm, o intersec#ie a mai multor discipline, confirmând astfel tendin#ele integrative
ce marcheaz, începând cu mijlocul secolului al XX - lea, evolu#ia societ#ii aflat în prefacere rapid sub ac#iunea domeniului digitalizrilor instalate (înalta tehnologie &i
manifestrile comunica#ionale).
De fapt exist un principal atu al psihoterapiei integrative: adaptabilitatea la
problematica clientului, f r constrângerea unui set relativ restrâns de “unelte
terapeutice”.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 106/112
4
Accentul este pus pe strategia psihoterapeutic, în#elegerea problematicii,
perspectiva psihodinamic &i cunoa&terea unor tehnici de interven#ie variate. Abordarea
integratoare relevant este conceput pe bazele terapiilor existente în felul în care
acestea pot fi practicate coerent, într-un cadru teoretic consecvent. Efortul sintetizator
este opera mai multor psihoterapeu#i &i cercettori care urmresc perspectiva biopsiho-
social în care procesele biologice, psihologice, rela#ionale, comunitare, societale sunt
percepute ca relevante în a în#elege problematica uman.
Premisa central în psihoterapia integrativ este c integrarea poate avea loc
prin diferite modalit#i - afective, comportamentale, cognitive &i fiziologice (Erskine,
1975, 1980) - dar aceasta poate fi mai eficient atunci când exist o rela#ie terapeutic interpersonal de profund &i respectuos contact (Erskine, 1982a). Interviul, armonizarea
&i metodele de implicare sunt orientate spre facilitarea rela#iilor de contact.
Chestionarea terapeutic are ca principale teme anticiprile clientului, a&teptrile
sale, inclusiv transferul actual în rela#ia terapeutic, experien#a din trecut a folosirii
mecanismelor de aprare &i e&ecurile rela#iilor interpersonale. În ceea ce prive&te
transferul, în conformitate cu perspectiva integrativ sunt urmrite o serie de situa#ii,
dup cum urmeaz:
1. mijloacele prin care clientul poate descrie trecutul su, nevoile de dezvoltare
care au suferit un e&ec, &i mecanismele de aprare care au fost create pentru a compensa
deficitul tr it la un moment dat;
2. rezisten#a la amintiri &i în mod, paradoxal, punerea într-un act con&tient a
experien#elor din copilrie (rela#ia care se repet);
3. expresia conflictului intrapsihic &i dorin#a de a ajunge la satisfacerea nevoilor
de rela#ii &i mai mult la îndeplinirea rela#iilor de intimitate (rela#ie ce este necesar din
punct de vedere terapeutic);4. expresia psihologiei universale de a organiza precum &i a crea sensul.
Aceast viziune integratoare de transfer este esen#ial pentru a satisface
comunicarea inerent în rela#ia terapeutic pentru ambele pr #i. De asemenea clientul
este persoana care are nevoie (Stern l994), de o baz pentru a recunoa&te &i respecta
tranzac#iile ce pot fi &i de non-transfer, &i uneori, de a face ca rela#ia aici &i acum s aib
loc între terapeut &i client (Erskine, 1991c).
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 107/112
5
8.2. Obiective principale ale psihoterapiei integrative
Speciali&tii în terapia integrativ pornesc de la premisa c fiin#ele umane sînt
complexe &i pot fi în#elese la niveluri diferite. Se consider c integrarea reprezint mai
mult decât un alt nou model de terapie, mai degrab o alegere individual, în care rolul
terapeutului este s în#eleag ce este cel mai bine pentru el &i pentru clientul sau.
Adeseori, sînt implicate anumite elemente comune, alturi de categorii sau de
componente ale terapiei care ofer o structur general pe care orice terapeut trebuie s o
ia în considerare &i cu care trebuie s lucreze.
Între componentele aplicrii terapiei integrative, evaluarea presupuneidentificarea &i gsirea unor explica#ii pentru problemele &i aspectele subiacente cu care
se confrunt clientul. Tipul de întrebri pe care le adreseaz terapeu#ii &i modul în care
conduc evaluarea constituie un element care diferen#iaz între ele &colile terapeutice.
Acest element este puternic influen#at de ceea ce Mahrer (1989) nume&te teoria fiin#elor
umane.
Descoperirile studiilor sugereaz c în dezvoltarea uman exist mari diferen#e
individuale &i c este dificil s se gseasc explica#ii generale ale acestor diferen#e, ceea
ce implic idiosincrasia dezvoltrii &i a efectelor mediului asupra oamenilor.
Ipoteza unicit#ii fiecrui individ st la baza teoriei modelelor umaniste &i
existen#iale, iar speciali&tii în terapia integrativ ader la ea. Acesta ipotez are implica#ii
asupra modului în care psihoterapeutii lucreaza, în special în ceea ce prive&te etapa
evalurii.
Factorii care opereaz în prezent au o puternic influen# asupra func#ionrii
psihologice, iar acest fapt confirm convingerile împrt&ite de majoritatea
practicienilor, &i anume c terapia poate exercita o influen# puternic asupra individului&i poate induce schimbri semnificative, pozitive sau negative.
Obiectivul larg (i esen%ial al terapiei integrative este ca terapeutul #i clientul s
construiasc împreun o terapie în care amândoi s se angajeze progresiv, în cadrul
unui proces de colaborare total .
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 108/112
6
Modul în care va fi construit acest tip de terapie va depinde într-o anumit
msur de concluzia terapeutului; dac locul interfer rii va fi preponderent extern (de
exemplu, într-o anumit abordare), preponderent intern (de pild, terapeutul însu&i) sau
predominant „între" (de exemplu, în cadrul rela#iei dintre terapeut &i client).
Dac locul interfer rii este considerat a fi predominant o abordare particular ,
atunci terapia va fi construit într-o modalitate care s fie predominant consistent cu &i
legat de filosofia abordrii respective.
Dac locul integr rii este considerat a fi predominant în terapeutul însu&i, atunci
terapia va fi construit într-un mod care este consistent cu &i legat de cel al terapeutului;
iar dac locul integr rii este considerat a fi „între", atunci terapia va fi construit într-unmod determinat preponderent de rela#ia în construc#ie dintre terapeut &i client.
În realitate, bineîn#eles c orice integrare eficient va avea loc dac cele trei
locuri î&i vor exercita influen#a asupra modului în care terapia este construit, dar
examinarea atent a principalelor linii directoare ale procesului integrativ în care se
angajeaz practicienii individuali va dezvlui, cel mai probabil, c una dintre acestea
ocup un loc central.
8.3. Rela%iile interpersonale din perspectiva integrativ#
Rela#iile interpersonale au un impact major asupra vie#ii indivizilor ce poate fi
pozitiv (integrarea social a individului, suportul social), cât &i negativ (rela#ii
disfunc#ionale verbale, nonverbale &i fizice). Veroff, Douvan &i Kulka (1981) constatau,
în urma realizrii unei cercetri pe un e&antion reprezentativ de 2.000 de americani, c
nefericirea este rezultatul, în mare parte, specific problemelor de ordin interpersonal.
În psihoterapia integrativ, transferul reprezint o form specific de distorsiune
perceptiv interpersonal. În terapia individual, recunoa&terea &i perlaborarea acestordistorsiuni sunt de importan# suprem.
În terapia de grup, perlaborarea distorsiunilor interpersonale se regaseste într-o
arie &i varietate considerabil mai mare. Perlaborarea transferului, altfel spus a
distorsiunilor din rela#ia cu terapeutul devine în aceast situa#ie una dintr-o serie de
distorsiuni ce trebuie examinate în procesul terapiei.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 109/112
7
Pentru mul#i clien#i rela#ia cu terapeutul este cea mai important rela#ie ce trebuie
perlaborat, deoarece terapeutul este personificarea imaginilor parentale, a profesorilor,
a autorit#ii, a tradi#iei, a valorilor încorporate. Dar cei mai mul#i clien#i au, de asemenea,
conflicte &i în alte domenii interpersonale: de exemplu, puterea, asertivitatea, furia,
competitivitatea cu colegii, intimitatea, sexualitatea, generozitatea, lcomia, invidia.
De aceea rezolvarea transferului ca factor terapeutic împreun cu importan#a
înv#rii interpersonale este de maxim importan#.
Fr o evaluare a transferului &i a manifestrilor sale terapeutul nu va fi capabil
s-&i în#eleag clientul în întregime. Pe de alt parte nu trebuie uitat faptul c a&a cum se
întâmpl în orice evaluare a unei rela#ii interpersonale distorsiunile transferen#iale &iatitudinea fa# de terapeut se bazeaz uneori &i pe realitate.
Rela#iile interpersonale soldate cu e&ec î&i pun amprenta de multe asupra personalit#ii
individului, f cându-l s devin „incompatibil” cu persoana cu care interac#ioneaz.
Analizele &i studiile care au cercetat partea negativ a rela#iilor interpersonale
(Berscheid &i Reis, 1998 ; Lussier et al., 1993) s-au orientat mai mult pe via#a cuplurilor
maritale ori au privit mai mult din punct de vedere general modul de rela #ionare al
indivizilor.
Murray &i Holmes (1993) au subliniat c acele persoane care sunt sigure pe ele în
comunicarea interpersonal &i care discut informa#ii mai pu#in plcute despre propria
rela#ie „transform” acele informa#ii în „avantaje” de întrire a sonetelor de vedere
personale.
Problemele interpersonale sunt probleme recurente cu privire la dificult#ile
întâmpinate de indivizi în rela#ia cu altii, &i constituie de multe ori un motiv comun
pentru care oamenii cut psihoterapie (Horowitz, Rosenberg, & Bartholomew, 1993).
Rezumat
Psihoterapia integrativ promoveaz flexibilitatea abordrii &i subscrie la
men#inerea standardelor de excelen# în serviciile pentru clien#i, în formare &i
supervizare. Psihoterapeu#ii integrativi creeaz strategii psihoterapeutice personalizate,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 110/112
8
tehnici &i construc#ii, pentru rezolvarea diverselor situa#ii cu care se confrunt clien#ii.
Acest proces nu se face hazardat, ci într-o manier bazat pe intui#ia clinic &i o
cunoa&tere solid &i clar a problemelor existente &i a solu#iilor necesare.
Cuvinte cheie
• psihoterapie integrativ,
• sine,
• dezvoltare,• rela#ii interpersonale.
Test de autoevaluare
1. La ce face referire obiectivul principal al psihoterapiei integrative? (pag. 5).
2. Care este premisa central în psihoterapia integrativ? (pag. 4).
3. Cum sunt utilizate rela#iile interpersonale în cadrul abordrii integrative? (pag.
6-7).
4. La ce se refer perlaborarea distorsiunilor? (pag. 6).
Concluzii
Psihoterapia integrativ afirm importan#a asigur rii unui cadru terapeutic
potrivit, în care dezvoltarea &i vindecarea pot avea loc într-un spa#iu intersubiectiv creat
împreun de ctre client si psihoterapeut.
În cursul acestei dezvoltri mul#i dintre terapeu#i trec printr-o etap în care se
bazeaz pe mai multe abordri în func#ie de nevoile clientului.
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 111/112
BIBLIOGRAFIE
1. Butler A.C., Chapman J.E., Forman E.M., Beck A.T., "The empirical status of
cognitive-behavioral therapy: a review of meta-analyses". Clin Psychol Rev 26
(1): 17–31, 2006.
2. Dattilio, F.M., and Freeman, A. (Eds.). Cognitive-Behavioral Strategies in Crisis
Intervention (3rd ed.). New York: The Guilford Press, 2007.
3. David, D. Tratat de psihoterapii cognitive i comportamentale, Editura Polirom,
Iai, 2006.
4. Ellis, A.; Grieger, R., Handbook of Rationale Therapy, Springer Corp, New
York, 1997.
5. Haaga, D.A.; Davidson, G.C., Cognitive Change Methods in Helping People
Change: A Textbook of Methods, (ed. Kafner; F.H. Goldstein, A.P), Pergamon,
New York, 1986.
6. Holdevici, Irina, Elemente de psihoterapie, Editura All, ed. a III-a rev#zut# i
ad#ugit#, Bucureti, 1998.
7.
Holdevici, Irina, Gândirea pozitiv#. Ghid terapeutic de terapie ra&ional-emotiv#,Editura (tiin&# i Tehnic#, Bucureti, 1999.
8. Holdevici, Irina, Ameliorarea performan&elor individuale prin tehnici de
psihoterapie, Editura Licer, Bucureti, 2001.
9. Holdevici Irina, Elemente de psihoterapie, edi&ia a II-a, Editura All, Bucureti,
1997.
10. Holdevici, Irina, Psihoterapia de scurt# durat#, Editura Dual Tech, Bucureti,
2004.
11. Holdevici, Irina, Psihoterapia tulbur #rilor anxioase, Editura Ceres, Bucureti,
2000.
12. Holdevici, Irina, Psihoterapii scurte, Editura Ceres, Bucureti, 2000.
13. Holdevici Irina, Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamental#, Editura Trei,
Bucureti, 2009.
14. Holdevici Irina, Psihoterapii de scurt# durat#, Editura Trei, Bucureti, 2011.
15. Ionescu, G., Tratat de psihologie medical# i psihoterapie, Editura Asklepios,
7/18/2019 Introducere in Psihoterapie
http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-psihoterapie-56d6a9c0e10fb 112/112
Bucureti, 1995.
16. Macnab, F., Brief Psychotherapy: CMT: An Integrative Approach in Clinical
Practice, Publisher: John Wiley & Sons; 1 edition, 1993.
17. O'Hanlon, B.; Weiner-Davis Michele, In Search of Solutions: A New Direction
in Psychotherapy, W.W. Norton & Company, New York, 2003.
18. Perris, C., Psihoterapia pacientului dificil, Editura Hestia, Timioara, 2000.
19. Rowan, J., The Transpersonal: Psychotherapy and Counselling. London:
Routledge, 1993.
20. Sydney, B., An Introduction to the Psychotherapy, Oxford Medical Publication,
Oxford University Press, third edition, 1998.21. Trower, P; Casey, A.; Dryden, W., Cognitive Behavioural Counselling in
Action, Sage Publication, London, Newbury Park, Beverely Hills, New Delhi,
1988.
22. Wells, R.A; Phelps, P.A, The Brief Psychotherapies A Selective Overview, in
Wells, R.A; Giannetti, V., J. (eds) Handbook of the Brief Psychotherapics,
Plenum Press, New York,1990.