Intr.in Stiinta Ec. 1

7/25/2019 Intr.in Stiinta Ec. 1

1/12

INTRODUCERE N TIINA ECONOMIC

1. Nevoile umane au o serie de caracteristici, printre care:A. nevoile au caracter dinamic si complementar;B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate;C. nevoile sunt neregenerabile;D. nevoile sunt concurente;

E. nevoile sunt reproductibile.

a. A+B;b. C+D+E;c. A+C+D+E;d. A+D+E;e. B+D+E

ANS: D PTS: 1

2. n cadrul resurselor derivate se regasesc:A. mi!loacele de productie;

B. factorul de productie capital;C. bogatiile subsolului;D. instalatii, materii prime, materiale;E. fondul forestier si cinegetic.

a. A+C+E;b. C+D+E;c. A+B;d. A+B+E;e. A+B+D.

ANS: E PTS: 1

3. "retul #estimarea$ celei mai bune alternative sacrificate #la care se renunta$ atunci cand se face o alegere din maimulte variante posibile, in alocarea resurselor reprezinta:a. costul marginal;b. avanta!ul competitiv;c. avanta!ul relativ;d. costul de oportunitate;e. avanta!ul comparativ.

ANS: D PTS: 1

4. %egea diviziunii muncii este o lege economica:a. functionala;

b. de dezvoltare;c. structurala;d. fundamentala;e. obiectiva.

ANS: C PTS: 1

5. %egea profitului este o lege economica:a. functionala;


2/12


ANS: A PTS: 1

6. %egea acumularii este o lege economica:a. functionala;


ANS: PTS: 1

!. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi:a. dinamice;b. comple&e;c. concurente;d. regenarabile;e. complementare.

ANS: E PTS: 1

". "otentialul de creatie stiintifica si te'nica intr(o tara, la un moment dat, face parte din categoria:a. resurselor derivate;b. resurselor materiale;c. resurselor naturale;d. resurselor epuizabile;e. resurselor umane.

ANS: E PTS: 1

#. )ondul funciar, forestier, cinegetic, apa si aerul sunt resurse:A. regenerabile;B. neregenerabile;C. inepuizabile;D. epuizabile;E. recuperabile.

a. A+D;b. B+D;c. D+E;d. A+E;e. B+C.

ANS: A PTS: 1

1$. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze*a. )r. uesna, Adam -mit', David icardo;b. Adam -mit', David icardo, "aul -amuelson;c. Adam -mit', David icardo, /'. obert 0alt'us, 1o'n -tuart 0ill;d. 1on' 0anard 2enes, Adam -mit', Alfred 0ars'all;e. David icardo, 1on' 0anard 2enes, /'. obert 0alt'us, 1o'n -tuart 0ill.


3/12

ANS: C PTS: 1

11. nformatica, cercetarea stiintifica si te'nologica sunt incluse in:a. sectorul primar al activitatii economice;b. sectorul secundar al activitatii economice;c. sectorul tertiar al activitatii economice;d. sectorul cuaternar al activitatii economice;e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este veridica.

ANS: D PTS: 1

12. 3amenii de afaceri aleg sa calatoreasca intre doua orase aflate la distanta mare cu avionul, in timp ce persoaneleobisnuite prefera sa calatoreasca cu autoturismul personal #sau cu trenul, microbuzul etc.$. Alegerea lor see&plica din punctul de vedere al stiintei economice astfel:a. autoturismul si trenul sunt mi!loace de transport mai ieftine decat avionul;b. oamenii de afaceri, avand venituri ridicate, aleg avionul pentru ca este cel mai rapid mi!loc de

transport;c. autoturismul si trenul sunt mi!loace de transport foarte scumpe pentru persoanele cu un cost de

oportunitate ridicat al timpului;d. autoturismul si trenul sunt mi!loace de transport foarte ieftine pentru persoanele cu un cost de

oportunitate ridicat al timpului;

e. avionul este un mi!loc de transport foarte scump pentru persoanele cu un cost de oportunitate ridicatal timpului;

ANS: C PTS: 1

13. Costul de oportunitate poate fi e&emplificat prin:A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva;B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea uneipiese de teatru;C. totalitatea c'eltuielilor #ta&e scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.$, in cazul absolvirii unei facultati;D. dobanda pe care ar fi castigat(o detinatorul unei sume de 45.555 3N, daca ar fi depus banii intr(un depozit lao banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni;E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 45.555 3N.

a. A+B;b. B+C;c. C+D;d. B+C+E;e. A+D.

ANS: E PTS: 1

14. Distractia #/6, petrceri, e&cursii etc.$ inaintea unui e&amen in perioada de sesiune prezinta pentru studenti un costde oportunitate:a. nul;

b. ridicat;c. scazut;d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie;e. mai redus fata de situatia in care ar studia pentru e&amen.

ANS: PTS: 1

15. Economia de piata directionata de consum, care poate fi considerata modelul -tatelor 7nite ale Americii, acorda:a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei;


4/12

b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilorde productie;

c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei;d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa sc'emele 8imbogatirii

rapide9, acordandu(se o atentie speciala ec'itatii si problemelor sociale;e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra

sectorului privat prin spri!inirea producatorilor si mai putin a consumatorilor.

ANS: PTS: 1

16. Care dintre enumerarile de mai !os reprezinta caracteristici generale ale economiei de sc'imb*a. concurenta neloiala;b. productia de marfuri si mi!locirea sc'imbului direct de marfuri;c. autonomizarea agentilor economici;d. specializarea consumatorilor;e. specializarea producatorilor, a agentilor economici, in general.

ANS: E PTS: 1

1!. 7n producator detine avanta! absolut, atunci cand:a. intr(o activitate, realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti;b. intr(o activitate, realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate, in raport cu ceilalti;c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu cei mai multi producatori;d. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu oricare alt producator;e. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate.

ANS: D PTS: 1

1". "rintre atributele proprietatii nu se regasesc:a. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri;b. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate;c. utilizarea bunurilor de care beneficiaza, conform prevederilor legale;d. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului;e. dreptul de posesiune.

ANS: D PTS: 1

1#. Economia sociala de piata este intalnita in:a. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei 3ccidentale;b. 7niunea Europeana si 1aponia;c. -7A;d. 1aponia;e. America de Nord.

ANS: A PTS: 1

2$. "entru functionarea economiei de piata contemporane se impune e&istenta cumulativa a urmatoarelor conditii:A. moneda si inflatia;B. libertatea economica;C. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie;D. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate;E. sc'imbul de bunuri si servicii.

a. A+B+C;b. B+D+E;


5/12

c. A+D;d. C+D+E;e. A+B+C+D.

ANS: PTS: 1

21. /ipul renan al economiei de piata se intemeiaza pe urmatoarele principii:A. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este negli!abil, si are tendinte de reducere;B. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa, insa consumul unei parti importante nu

se realizeaza dupa regulile pietei;C. fiscalitatea directa este ridicata, fiind impozitate atat veniturile, cat si capitalurile;D. invatamant elitist, care cauta sa se adapteze la regulile pietei;E. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri #soma!, boala, saracie$, protectia fiind o problemaindividuala.

a. A+D+E;b. B+C;c. A+B+C;d. C+D+E;e. B+C+D.

ANS: PTS: 1

22. /ipul neoamerican al economiei de piata se intemeiaza pe urmatoarele principii:A. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este negli!abil, si are tendinte de reducere;B. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa, insa consumul unei parti importante nuse realizeaza dupa regulile pietei;C. fiscalitatea directa este ridicata, fiind impozitate atat veniturile, cat si capitalurile;D. invatamant elitist, care cauta sa se adapteze la regulile pietei;E. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri #soma!, boala, saracie$, protectia fiind o problemaindividuala.

a. A+D+E;b. B+C+E;c. A+B+C;d. C+D+E;e. B+C+D.

ANS: A PTS: 1

23. 0odelul neoamerican al economiei de piata este specific:A. -7A;B. 0area Britanie, Elvetia;C. Australia, Noua eelanda, tarile industrializate din Asia;D. 3landa, -uedia, )inlanda;E. Norvegia, Danemarca, Austria si 1aponia.

a. A+C;b. D+E;c. A+B;d. A+B+C;e. B+D+E.

ANS: A PTS: 1


6/12

24. 0odelul renan al economiei de piata este specific:A. -7A;B. 0area Britanie, Elvetia;C. Australia, Noua eelanda, tarile industrializate din Asia;D. 3landa, -uedia, )inlanda;E. Norvegia, Danemarca, Austria si 1aponia.

a. A+C;b. D+E;c. A+B;d. A+B+C;e. B+D+E.

ANS: PTS: 1

25. 0odelul enesian pune bazele studierii ec'ilibrului macroeconomic #ec'ilibrului general$ datorita noii sale viziuniasupra:A. monedei #considerata o marfa ca oricare alta, deci cu anumite trasaturi$;B. inflatiei;C. soma!ului;D. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii #sau economii$;

E. ratei profitului intr(o economie concurentiala.

a. A+B+C;b. B+C;c. D+E;d. A+D;e. B+C+E.

ANS: D PTS: 1

26. -pre deosebire de modelul neoclasic, modelul enesian:A. priveste ec'ilibrul pe termen scurt;B. priveste ec'ilibrul pe termen lung;C. arata ca pe termen scurt, fle&ibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica;D. arata ca este gresit sa se e&trapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic, sitrebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati;E. presupune ca sistemul economic poate fi in ec'ilibru la ocupare deplina.

a. A+C+D;b. C+D+E;c. D+E;d. B+C;e. B+D+E.

ANS: A PTS: 1

2!. -pre deosebire de modelul enesian, modelul neoclasic:A. priveste ec'ilibrul pe termen scurt;B. priveste ec'ilibrul pe termen lung;C. arata ca pe termen scurt, fle&ibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica;D. arata ca este gresit sa se e&trapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic, sitrebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati;E. presupune ca sistemul economic se autoregleaza, statul trebuie sa aiba o interventie minima in economie.


7/12

a. A+C+D;b. C+D+E;c. D+E;d. B+E;e. B+D+E.

ANS: D PTS: 1

2". Economia de piata g'idata administrativ este specifica:

a. -7A;b.


8/12

e. cifra de afaceri.

ANS: E PTS: 1

33. n categoria tranzactiilor unilaterale sunt incluse:A. contributiile pentru asigurari sociale;B. actele de vanzare = cumparare;C. donatiile;D. subventiile de e&ploatare;

E. cumpararea de valuta.

a. A+B+C;b. D+E;c. A+B+C+D;d. B+E;e. A+C+D.

ANS: E PTS: 1

34. "rin atomicitate se intelege:a. situatia in care subiectii pietei au o putere si importanta economica diferite;b. cand participantii sunt mezo(agentii cu puteri economice foarte diferite;c. situatia in care pe piata se afla mai multi agenti economici #intreprinderi mari, mi!locii si mici $;d. situatia in care pe piata e&ista agenti economici cu puteri sensibil egale, cum este cazul

intreprinderilor mici si mi!locii;e. situatia in care pe piata e&ista putini agenti economici avand puteri economice diferite.

ANS: D PTS: 1

35. 3ferta perfect elastica:a. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;b. apare numai teoretic, presupunand ca, la un nivel dat al pretului, cantitatea oferita sa creasca

continuu, tinzand spre infinit; in acest caz, intentia pretului este zero;c. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului;

d. reflecta situatia in care, la orice variatie a pretului, oferta nu se modifica;e. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului.

ANS: PTS: 1

36. Atunci cand pe piata apare situatia in care la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu, tinzandspre infinit, iar variatia pretului este zero, avem de(a face cu:a. oferta inelastica;b. oferta elastica;c. oferta perfect inelastica;d. oferta perfect elastica;e. oferta cu elasticitate unitara.

ANS: D PTS: 1

3!. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret #Ecp$, in principiu este:a. Ecp>?;b. Ecp@ 5;c. Ecp?;d. Ecp> 5;e. Ecp 5.


9/12

ANS: D PTS: 1

3". Elasticitatea cererii fata de venit reprezinta:a. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, cererea evolueaza in sens invers fata de pret;b. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr(un bun;c. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr(un bun si variatia relativa a venitului;d. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul;e. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr(un bun.

ANS: C PTS: 1

3#. n cazul bunurilor inferioare, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:a. ecv> 5;b. ecv> ?;c. ecv ?;d. ecv@ ?;e. ecv 5.

ANS: A PTS: 1

4$. n cazul bunurilor normale, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:a. ecv> 5;b. ecv> ?;c. ecv ?;d. ecv@ ?;e. ecv 5.

ANS: PTS: 1

41. n cazul bunurilor al caror consum creste in aceeasi proportie cu venitul, coeficientul de elasticitate a cererii fatade venit este:a. ecv> 5;b. ecv> ?;c. ecv ?;

d. ecv@ ?;e. ecv 5.

ANS: C PTS: 1

42. n cazul bunurilor superioare, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:a. ecv> 5;b. ecv> ?;c. ecv ?;d. ecv@ ?;e. ecv 5.

ANS: D PTS: 1

43. n cazul cererii perfect inelastice sau rigide, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale inraport cu pretul lor este:a. ecp?;b. ecp 5;c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.


10/12

ANS: PTS: 1

44. n cazul cererii semirigide sau relativ inelastice, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunurinormale in raport cu pretul lor este:a. ecp?;b. ecp 5;c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.

ANS: E PTS: 1

45. n cazul cererii elastice sau cu elasticitate ridicata, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunurinormale in raport cu pretul lor este:a. ecp?;b. ecp 5;c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.

ANS: C PTS: 1

46. n cazul cererii perfect elastice sau infinit elastice, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunurinormale in raport cu pretul lor este:a. ecp?;b. ecp 5;c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.

ANS: D PTS: 1

4!. n cazul cererii cu elasticitate unitara, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale inraport cu pretul lor este:

a. ecp?;b. ecp 5;c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.

ANS: A PTS: 1

4". n cazul cererii anormale, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretullor este:a. ecp?;b. ecp > 5;

c. (? > ecp>(;d. ecp@ (;e. (? > ecp > 5.

ANS: PTS: 1

4#. Conform efectului


11/12

b. scaderea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuareacererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;

c. cresterea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuareacererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;

d. cresterea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuareacererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;

e. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuareacererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate.

ANS: E PTS: 1

5$. Cand este vorba de bunuri importante care nu au substituti #inlocuitori$, marimea pretului lor:a. nu atrage, in general, dupa sine o crestere a cererii;b. atrage, in general, o crestere a cererii;c. nu atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii;d. atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii;e. nu actioneaza asupra marimii cererii.

ANS: C PTS: 1

51. "erioada pietei avand o durata foarte scurta de la modificarea pretului, nu permite ofertantilor sa gaseascami!loacele necesare de sporire a ofertei; aceasta ramane constanta, oferta fiind:a. elastica;b. inelastica;c. perfect inelastica;d. rigida;e. semirigida.

ANS: C PTS: 1

52. 3ferta elastica se manifesta atunci cand:a. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului;b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului;c. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;

d. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului;e. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;

ANS: C PTS: 1

53. 3ferta inelastica se caracterizeaza prin aceea ca:a. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului;b. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului;c. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului;d. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului;e. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului;

ANS: A PTS: 1

54. 3ferta perfect elastica #numai teoretic$, presupune ca, la un nivel dat al pretului:a. cantitatea oferita sa scada continuu, variatia pretului fiind zero;b. cantitatea oferita sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero;c. cantitatea oferita ramane constanta;d. cantitatea ceruta sa scada continuu, variatia pretului fiind zero;e. cantitatea ceruta sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero.

ANS: PTS: 1


12/12

55. 3ferta cu elasticitate unitara are loc atunci cand:a. variatia cererii este egala cu variatia pretului;b. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;c. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului;d. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;e. cantitatea oferita ramane constanta.

ANS: D PTS: 1

56. %egea debuseelor si teoria trinitara a factorilor de productie au fost formulate de catre:a. Adam -mit';b. David icardo;c. /'omas obert 0alt'us;d. 1ean Baptiste -a;e. 1o'n 0anard 2enes.

ANS: D PTS: 1

5!. Dintre reprezentantii -colii clasice nu fac parte:A. Adam -mit';B. 1ean Baptiste -a;C. Alfred 0ars'all;D. 1o'n 0anard 2enes;E. David icardo.

a. A+B;b. A+B+E;c. A+C+D;d. D+E;e. C+D.

ANS: E PTS: 1

5". /eoria rentei deiferentiale a fost fundamentata de catre:a. Adam -mit';b. /'omas obert 0alt'us;c. David icardo;d. 2arl 0ar&;e. )r. uesna.

ANS: C PTS: 1

5#. %eon alras, 6ilfredo "areto si Alfred 0ars'all au revolutionat gandirea economica in cadrul curentului degandire:a. fiziocrat;

b. marginalist;c. neoclasic;d. clasic;e. cunoscut sub numele de -coala austriaca.

ANS: C PTS: 1

Intr.in Stiinta Ec. 1

Documents

Transcript of Intr.in Stiinta Ec. 1