GREEN REpORT 49

INTERVIU

Ce loc ocupă România în rândul ţărilor europene din punctul de vedere al CSR?

Deşi e greu de făcut un top, putem spune, din păcate, că România este co-daşă în activităţile de reponsabilitate socială corporativă (CSR), în rândurile ţărilor UE. Dar orice stat este intere-sat să ajute companiile să fie mai res-ponsabile, la fel şi România. Luând în calcul toate dimensiunile responsabili-tăţii sociale corporative, statul are, de exemplu, interesul să reducă poluarea, să aibă mai mult spaţiu verde ori să aco-pere alte nevoi ale comunităţii.

la ce nivel se face acum CSR în România?

Din păcate, în ultimii trei ani, pe fondul crizei economice, am văzut multe companii care au tăiat complet bugetele pentru CSR sau le-au redus dramatic. În acelaşi timp, am văzut companii care au ajuns la un nivel des-tul de sofisticat în privinţa abordării strategice a acestui domeniu. Una din-tre tendinţe, cel puţin în privinţa im-plicării în comunitate, a fost să vedem companii care şi-au dezvoltat platfor-me online speciale pentru a-şi comuni-ca iniţiativele.

De exemplu, URBB-Tuborg cu „Umbrela Verde”, petrom cu „Ţara lui Andrei”, Rompetrol cu „Împreună pentru fiecare” sau Raiffeisen cu „Rai-ffeisen Comunităţi” etc. Astfel de plat-forme au fost bine primite de public, în special de tineri, şi au devenit un canal viu de dialog cu stakeholderii, dar şi de popularizare a temei „responsabilităţii companiilor”.

În rest, pe site-ul Responsabilita-teSociala.ro pot fi găsite o mulţime de studii de caz, care pot vorbi despre cum este înţeles CSR-ul în România, iar aici mă refer, în primul rând, la cea mai vizibilă parte a sa, implicarea în co-munitate.

pe ansamblu, aş spune că suntem încă la început de drum în domeniul responsabilităţii sociale, dar ne putem lăuda şi cu inovaţii precum tendinţa de care am vorbit mai sus.

de când au început companiile româneşti să facă CSR ?

preocuparea pentru filantropie a existat dintotdeauna la companiile pri-vate, fie după 1989, fie înainte de regi-mul comunist. În schimb, despre CSR, în sensul de politică a unei companii, a început să se vorbească începând cu 2004-2005. Atunci am descoperit că filantropia sau sponsorizările reprezin-tă, de fapt, „implicare în comunitate” şi am început să dăm şi alte nume acestei dimensiuni: „corporate citizenship”, „corporate philantropy”, „corporate social marketing”, „community affairs”, „community development” etc.

numărul companiilor europe-ne care subscriu principiilor CSR este în creştere însă există şi companii cărora le lipseşte o strategie în acest domeniu. În câte state europene există, la ni-vel naţional, politici publice de responsabilitate socială corpo-rativă?

În Danemarca, raportarea impac-tului de mediu şi social este obligatorie prin lege, pentru companiile care de-păşesc o anumită dimensiune. La fel, Franţa, Suedia sau Marea Britanie au politici publice legate de CSR. Anul vii-tor însă ne aşteptăm la adoptarea unei Directive a Uniunii Europene, care va obliga toate statele membre să aibă strategii clare şi coerente în privinţa în-curajării domeniului CSR. Europa, ca zonă, este lider în privinţa responsabili-tăţii companiilor, însă decidenţii euro-peni simt nevoia ca această tendinţă să evolueze cu o viteză şi mai mare.

Uniunea Europeană intenţio-nează să abordeze, mai îndea-proape, chestiunea prac ticilor comerciale mincinoase ale com-paniilor, în raport cu efectele pe care activităţile şi produsele acestora le au asupra mediului înconjurător. Ce presupun aces-te practici mincinoase?

În anumite state există legi sau măcar organisme independente care

condamnă aceste practici, care pot fi reclame mincinoase sau chiar şi ade-vărul spus pe jumătate. De exemplu, în martie 2008, Advertising Standards Authority (ASA), din Marea Britanie, a cerut unei cunoscute companii euro-pene producătoare de maşini să retragă o reclamă, spunând că beneficiile de mediu ale modelului care era promovat erau exagerate.

Era vorba de o reclamă care arăta frunze verzi ieşind din ţeava de eşapa-ment a maşinii, care, chiar dacă avea un consum mai mic, funcţiona, totuşi, pe combustibil clasic, aşa că nu avea cum să nu polueze.

Există diferenţe între CSR şi mecenat?

Responsabilitatea socială corpora-tivă este un concept mult mai larg de-cât mecenatul (dacă ne referim prin „mecenat” la companii, şi nu la indi-vizi). Mecenatul aparţine uneia dintre cele şapte dimensiuni ale responsa-bilităţii sociale corporative, şi anume implicarea în comunitate, aşa cum sunt descrise aceste dimensiuni în recent publicatul ISO26000.

vă reprezintă domeniul CSR? Cum?

Lucrez în acest domeniu de graniţă între sectorul neguvernamental şi cel corporativ din 2000. Tot timpul am crezut că implicarea în societate a com-paniilor este o modalitate de a împăca economia de piaţă cu nevoia de solida-ritate socială.

De asemenea, cred că, într-o so-cietate democratică, oricine deţine o formă de putere trebuie să fie răspun-zător/responsabil faţă de cei care i-o oferă. Or, companiile deţin în lumea în care trăim o formă importantă de pu-tere - puterea economică.

Iar această putere le este dată de societăţile în care operează, pentru că în aceste societăţi îşi găsesc şi clienţii, şi resursele materiale sau umane care le ajută să facă profit.

În consecinţă, companiile trebuie să fie responsabile faţă de societate.