Ion Marius AlexandruGrupa 1631 , EA

Interfete pentru achizitie de date

Generalitati

"Computer dictionary" editat de Microsoft Press defineste notiunea de "achizitie de date" astfel: "Procesul de obtinere a datelor de la o alta sursa de obicei una exterioara a sistemului. Ea se poate realiza prin detectare electronica - cum ar fi în reglarea proceselor sau în comunicatii, sau prin introducerea datelor de la terminale cum ar fi prelucrarea "batch" a bazelor de date". La noi "achizitia de date " se refera mai ales la domeniul tehnic: masurarea unor marimi si prelucrarea rezultatelor acestor masuratori.

Achizitia de date este întâlnita în foarte multe din domeniile de activitate din zilele noastre: în industrie -în cadrul calculatoarelor de proces care supravegheza si regleaza instalatii tehnologice în cercetarea stintifica -pentru masurarea si prelucrarea unui spectru extrem de vast de marimi electrice si neelectrice, în comunicatii -pentru supravegherea si masurarea linilor de comunicatie, ba chiar si în viata de toate zilele în calculatoare de bord ce echipeaza multe din automobilele moderne.

Structura unui sistem de achizitii de date

În sensul cel mai restrâns, un sistem de achizitie de date trebuie sa poata executa trei functii fundamentale:

-convertirea fenomenului fizic într-un semnal care poate fi masurat; -masurarea semnalelor generate de senzori sau traductori în scopul extragerii

informatiei; -analizarea datelor si prezentarea lor într-o forma utilizabila; Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator

personal pe post de controler. Deci tinând cont si de cele enuntate mai sus, structura tipica a

unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este urmatoarea: -senzorii au traductori care convertesc fenomenul fizic într-un semnal electric ce poate

fi masurat; -circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea, convertirea si/sau amplificarea

semnalului provenit de la traductor; -un subsistem de achizitie de date (care poate include multiplexoare si convertoare

analog - digitale); -un sistem de calcul; -soft pentru achizitia de date.

Sistemul de calcul

Ca regula generala se poate spune ca nu este necesar ca sistemul de calcul pentru achizitia de date sa fie extrem de puternic. Totusi daca aplicatia implica o combinare a achizitiei de date cu analiza datelor si reprezentarea lor grafica, este posibil ca investitia într-o platforma puternica sa fie justificata. Cele mai uzuale sisteme pentru achizitia de date sunt PC-urile 486 si cu magistrala ISA (care permite transferuri pe 16 biti cu viteze pâna la 500 kbytes/sec; utilizând memorie FIFO, o logica specializata si o interfata IEEE-488.2 se pot realiza viteze de transport de pâna la 1.5 Mbytes/sec ) sau cu magistrala de EISA (care extinde liniile de date si adrese pâna la 32 byte si adauga semnale suplimentare de control permitând realizarea unor viteze mai mari de transfer). De asemenea multe produse sunt realizate pentru magistrala Apple Macintoch II NuBus care ofera multe caracteristici ce le lipsesc PC-urilor, ca pe 32 byte pentru date si adrese , viteze de transport mari, arbitrarea

magistralei si stabilirea automata a configuratiei sistemului. În ultima vreme, un numar din ce în ce mai mare de utilizatori ai sistemelor de

achizitie de date ridica problema portabilitatii. Pâna nu de mult, printr-un asemenea sistem portabil se întelegea un calculator laptop cu stocuri pentru expandare în care se conecteaza interfete pentru achizitie.

Dar dimensiunile si consumul lor de energie electrica ridicau probleme în numeroase aplicatii. Astazi tot mai multi specialisti sunt de parere ca solutia o constituie calculatorul notebook. Aceste calculatoare nu dispun de achizitia de date trebuie sa fie cutii externe ce folosesc porturile seriale sau paralele ale computerului. Noteboocurile din ziua de azi (ale caror preturi scad ) se apropie tot mai mult de PC-urile desktop în ceea ce priveste puterea de comunicatie, acoperind circa 90% din necesitatiile celor care fac achizitie de date "portabila". Restul îl pot face cutiile externe .

Traductoare si circuite de adaptare a semnalului.

Pentru a putea detecta si masura marimile fizice variabile (cum ar fi temperatura, presiunea, deplasarea, debitul, etc), se folosesc traductoare care convertesc marimea fizica într-un semnal electric pe care îl transmit fie unui circuit de adaptare, fie direct placii de achizitie de date. Din nefericire, marea majoritate a semnalelor electrice provenite de la traductoare nu au caracteristicile necesare pentru a fi conectate direct la convertoarele analogdigitale. Dispozitivele de adaptare a semnalului amplifica si filtreaza semnalul provenit de la traductoare astfel încât el sa poata fi utilizat de placa de achizitie. Pentru a se obtine cele mai bune rezultate, este necesar ca intervalul în care poate sa varieze amplitudinea senmalului de intrare sa fie identic cu intervalul de intrare al placii de achizitie.

Multe tipuri de traductoare au nevoie de circuite speciale de adaptare. De exemplu, termocuplele cer compensarea jonctiunii reci, iar marcile tensometrice au nevoie de surse speciale de excitatie. Toate aceste conditii trebuie sa fie satisfacute de sistemul de achizitie de date.

O alta forma de adaptare a semnalului, care ofera importante avanteje fiind întâlnita în foarte multe aplicatii, este izolarea intrarii. În primul rând se asigura protejarea calculatorului fata de efectele devastatoare ale tensiunilor ridicate ce ar putea aparea accidental pe intrarile de masura. Apoi se realizeaza protejarea obiectului masurat de eventualele tensiuni periculoase, ce ar putea fi produse de catre defectarea computerului sau a sistemului de achizitie. În al treilea rând, izolarea intrarilor este o metoda foarte buna de eliminare a buclelor de masa.

O alta functiie foarte importanta a circuitelor de adaptare este filtrarea. Scopul unui filtru este acela de a îndrepta semnalele nedorite (zgomotul) din semnalul pe care dorim sa-l masuram.

Convertoare analog-digitale

Placa de conversie analog-digitala (A/D) are functia de a transforma semnalul primit

de la traductor - via-circuitul de adaptare într-o forma numerica ce poate fi procesata de PC-ul nostru. O interfata analog digitala trebuie sa poata sa ofere utilizatorului câteva functii importante pentru aplicatiile de achizitii de date:

- transferarea datelor spre PC pe canal DMA cu viteza mare; - buffer de memorie FIFO; - filtrarea zgomotelor; - amplificator cu câstig programabil; - electronica pentru deplasare hard si soft;

Un semnal analogic este o functie continua în timp. Acest semnal este convertit într- un semnal discret astfel încât sa poata fi prelucrat de catre un calculator. Conversia analog- digitala este o operatie de comparare, în care semnalul este comparat cu o valoare de referinta si este convertit într-o fractie, care apoi reprezentata sub forma unui numar codificat digital. Pentru a optimiza acuratetea masuratorilor exista un numar minim si un numar maxim de esantionare care trebuie achizitionate.

Pentru a putea proiecta (sau analiza) un sistem de achizitie de date, trebuie sa acordam putina atentie câtorva aspecte legate de conversia analog numerica.

Vom detaila putin pe cele mai importante:

1. Rezolutia

Rezolutia de intrare defineste cea mai mica variatie a semnalului de intrare ce poate fi detectata de catre sistem. Rezolutia poate fi exprimata sub forma de procente, dar cel mai adesea ea se exprima în biti. Adica un sistem pe 8 biti are 28 de stari posibile la iesire, deci poate sa deceleze o parte din 256. De exemplu daca vrem sa masuram un semnal 0 10V si avem o interfata A/D pe 8 biti, rezolutia cu care putem masura semnalul de intrare este de 10/256 0.039V. În general convertoarele analog - digitale cu rezolutii ridicate sunt mai scumpe si mai lente decât cele corespunzatoare dar cu rezolutie mai mica.

2. Rata de esantionare

Rata (viteza ) de esantionare reprezinta o masura a vitezei cu care placa A/D poate sa scaneze canalul de intrare si sa identifice valoarea discreta a semnalului fata de valoarea de referinta. Rata de esantionare se exprima uzual în esantioane /secunda (mai rar în Hz ) si ea este unul din parametri cei mai importanti ai unei interfete analog - digitale. Conform teoriei, un sistem de achizitie de date trebuie sa esantioneze cu o viteza cel putin de doua ori mai mare decât cea mai mare frecventa ce poate exista în semnalul de intrare, dar specialistii cu experienta în proiectare recomanda un raport egal cu trei.

Daca viteza de esantionare este prea mica, din datele achizitionate se va obtine o forma de unda complet diferita si de frecventa mai mica. Acest efect este denumit aliasing. Daca semnalul masurat contine componente cu frecventa mai mare decât jumatate din rata de esantionare, se recomanda utilizarea unui filtru anti-aliasing.

Multe interfete analog-digitale cu mai multe canele folosesc un convertor A/D si un multiplexor de intrari. Multiplexorul actioneaza ca un comutator care permite esantionare

independenta a fiecarui canal. De aceea rata maxima de esantionare a convertorului A/D este împartita la numarul de canale de esantionat. Adesea, rata de esantionare este data considerând ca toate canalele au acelasi câstig. Modificarea câstigului de la un canal la altul poate sa reduca rata globala de esantionare.

Vitezele mari de esantionare ocupa rapid memoria calculatorului. Aceasta înseamna ca timpul cât poate sa esantioneze sistemul de date este la fel de important ca si viteza lui de esantionare.

Pentru a asigura suficient timp de esantionare poate aparea necesitatea de a instala memorie RAM suplimentara pe calculator ori de a scrie sau cumpara soft de acces foarte rapid la disc.

3. Modul de conversie

Unul din cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere la proiectarea si analiza unui sistem de achizitie de date este tipul convertorului analog-digital folosit. Cele mai întâlnite tipuri de convertoare A/D sunt :

- conversie tensiune /frecventa si numarare (V/F counting); - cu integrare (integrating); - cu aproximari sucesive (succesive aproximation); - instantanee (flasb); - etc.

4. Modul de declansare

Modul de declansare (triggering) a convertorului A/D este si el un factor important. În aplicatiile de analiza a frecventei, analiza cu FFT (Fast Fourier Transform Transformata Fourier Rapida) orice abatere în timpul dintre esantionari va produce erori considerabile. De asemenea "Sarirea" sau pierderea unui esantion poate usor sa faca datele inutilizabile. Conversia A/D trebuie sa fie initiata direct de ceasul din hard sau de catre un ceas extern. Sistemele care folosesc rutine soft pentru startarea conversiei sunt pasibile de erori. Portile si declansarile hard permit un control mai bun al datelor si reduc consumul de memorie.

De asemenea prezinta importanta si nodurile de esantionare. Unele produse pot sa înceapa achizitia datelor atunci când primesc un semnal de declansare sau sa achizitioneze date înainte si dupa o declansare. Aceste doua si ultime moduri, pre-triger si post-triger sunt utile atunci când datele ce prezinta interes cuprind si starea experimentului înainte sau dupa producerea unui eveniment.

5. Configuratia intrarilor

Pentru conectarea semnalelor de intrare exista doua configuratii principale: intrari simple si intrari diferentiale Intrarile simple se utilizeaza atunci când masuratorile analogice trebuie sa fie facute fata de masa comuna externa si nu exista posibilitatea de a aduce la sistemul nostru de achizitie de date atât masa de la distanta cât si masa analogica.

Configuratia diferentiala este indicata în urmatoarele situatii:

- atunci când se masoara semnale care au tensiuni de mod comun ridicate (ca în cazul marcilor tensometrice). Intrarea diferentiala reduce eroarea produsa de tensiune de mod comun cu o valoare egala cu rejectia de mod comun a amplificatorului de intrare (uzual, 80dB sau mai mare);

- atunci când trebuie efectuate masuratori de la mai multe traductoare care nu au o masa comuna. Prin conectarea tuturor terminalelor LOW ale traductoarelor la un punct comun se pot produce curenti de masa care pot genera erori offset si zgomote:

Atunci când traductorul este amplasat fizic la distanta mare de sistemul de achizitie de date. Rejectia de mod comun asigurata de o intrare diferentiala ofera o buna protectie fata de zgomotele induse în cablul de masura sau în linia de transmitere a semnalului.

Desi intrarile diferentiale sunt ceva mai complicat de utilizat si mai scumpe decât intrarile cu masa comuna, ele asigura - în mod obisnuit o imunitate la zgomot mai buna.

6. Modul de transmitere a datelor

Cea mai mare parte a interfetelor pentru achizitia de date transfera informatia fie folosind întreruperile, fie folosind accesul direct la memorie (DMA Direct Memory Access ). În cazul transferurilor initiale de întreruperi, aparitia unei întreruperi determina oprirea programului ce rula în acel moment pe sistem si saltul la o rutina de tratare a întreruperii. În mod obisnuit, aceasta din urma rutina preia datele de la interfetele de achizitie, le depune în memorie si executa alte eventuale procesari înainte de a reda controlul programului întrerupt.

Pe alta parte un transfer DMA preia datele de la interfetele de achizitie si le pune direct în memoria calculatorului. Dupa transferarea a 66kB de date, este necesara reprogramarea controlerului DMA. Pentru a se evita pierderea de date se poate folosi un tampon de memorie FIFO care, fiind amplasat chiar pe placa de achizitie, poate memora datele de citire pe durata programarii. O alta solutie poate fi si instalarea unui al doilea canal DMA, ceea ce permite ca un canal sa transfere date în timpul reprogramarii celuilalt. Având în vedere faptul ca transferurile DMA sunt controlate complet prin hard si ca se desfasoara în background, ele sunt extrem de rapide. Dar pentru aplicatiile mai lente poate fi adecvat transferul initiat de întreruperi. De asemenea exista si produse foarte rapide care utilizeaza memorie amplasata direct pe placa de achizitie ceea ce face ca ele sa nu fie limitate de viteza magistralei calculatorului.

7. Multiplexarea intrarilor

Pentru a realiza cresterea numarului de intrari pe care le poate masura o interfata analog numerica, se poate folosi un multiplexor. Multiplexorul este un dispozitiv care dispune de mai multe canale de intrare, un canal de iesire si de intrari digitale de control. Cu ajutorul intrarilor de control se poate selecta canalul de intrare ce este conectat la canalul de iesire. În cazul folosirii unui multiplexor, rata de esantionare globala se obtine împartind rata de esantionare a convertorului A/D la numarul de canale de intrare .

8. Circuit de esantionare si retinere.

Circuitele de esantionare si retinere (sample and bold) sunt circuite care esantioneaza marimea de intrare la un moment de timp si o mentin apoi la iesire - indiferent de evolutia ulterioara a marimi de intrare - pâna când sunt comandate sa faca o noua esantionare. Circuitele sample & hold permit interfetei A/D sa citeasca mai multe canale de intrare în acelasi moment de timp.

Interfete numerice

Alaturi de posibilitatea de a citi marimi analogice cele mai multe sisteme de achizitie de date mai dispun de felurite combinatii de intrari si iesiri numerice, numaratoare, temporizatoare, controlere pentru motoare si altele. Aceste functii sunt foarte importante mai ales daca sistemul nu numai ca preia date, ci sa si le controleze o testare sau un proces.

Modulele întâlnite cel mai adesea sunt cele de intrare/iesire (digital I/O). Intrarile digitale monitorizeaza închiderea unor contacte, detecteaza stari pornit /oprit si citesc date de la o mare varietate de echipamente (motoare electrice, încalzitoare electrice, etc. ), pot sa comande relee sau pot sa scrie date catre echipamente care dispun de intrare digitala. De asemenea, exista si interfete numerice pentru comunicatii cu mare viteza.

Convertoare digital analogice

Convertoarele digital analogice (D/A) utilizeaza, în general, o procedura inversa fata de cea

folosita de convertoarele A/D. Ele se folosesc, în mod uzual, pentru generarea unor tensiuni, pentru atacul intrarilor unor echipamente electronice, pentru controlul unor ehipamente de reglare cu reglaj continuu (vane, regulatoare) sau pentru simularea unor iesiri.

Unul din parametri importanti ai unui convertor A/D este timpul de stabilire (settling time ). Aceasta reprezinta timpul necesar pentru stabilirea valorii de iesire si el trebuie sa aiba o valoare cu atât mai mica cu cât aplicatia este mai rapida.

Un alt parametru important este rata de crestere (slew rate) care caracterizeaza viteza maxima de reglare a marimii de iesire.

Un exemplu de aplicatie în care este necesar ca acesti parametri sa se încadreze în limite de performante maxime este cel al generarii de semnale de audio frecventa. La polul opus al pretentiilor de viteza pot mentiona controlul tensiunii unei rezistente de încalzire.

Softul pentru achizitia de date

Hardul pentru achizitia de date este complet inutil fara soft - iar hardul pentru achizitie sprijinit de soft slab este cvasi-inutil. De aceea, în ultima vreme s-a produs o veritabila explozie de produse de soft destinate acestui domeniu. Alaturi de perfectionarea continua a vitezei si rezolutiei pe care o doresc utilizatorii echipamentelor de masura si testare, programarea aplicatiilor destinate achizitiei de date a fost mult usurata de aparitia pachetelor de soft ce ruleaza sub Windows le ofera pe lânga o interfata usor de utilizat - care este familiara multor ingineri, o posibilitate de standardizare care faciliteaza schimburile de date.

În consecinta softul devine adesea un factor esential (uneori chiar determinant) în proiectarea unor sisteme de achizitie de date. Moris Samit, presedintele firmei americane DSP Development Corp spune :"Dati-mi voie sa gasesc softul de care am nevoie fiindca, odata ce l-am gasit, exista o multime de hard pe piata". Desi producatorii de hard nu agreeaza aceasta mentalitate. Adevarul este ca trebuie sa alegem mai întâi softul. Este o alta chestiune daca îl vom rula pe un PC, pe un HP700 sau pe un DEC cu Alpha.

Desi Windows scade putin viteza de achizitie de date si a analizarii lor, avantajele pe care le ofera surclaseaza acest aspect. Cererea de aplicatii Windows pentru achizitia de date este tot mai mare. Evident producatorii au raspuns pozitiv.

Un alt avantaj oferit de Windows este faptul ca permite aplicatiilor sa fie conduse de evenimente, eliminând necesitatea de a efectua operatiuni de interogare ciclica (polling). Aceasta creste eficienta programarii si asigura programatorului mai multa flexibilitate în ceea ce priveste exploatarea posibilitatilor de multitasking din Windows. Sa presupunem ca într- un sistem cu polling, trebuie sa preluam 1000 de esantioane. Softul ar trebui sa porneasca aparitia si apoi sa interogheze sistemul dupa fiecare esantionare, întrebând daca s-a achizitionat esantionul cu numarul 1000. Un sistem condus de evenimente porneste operatiunea, numara esantioanele si trimite un mesaj dupa achizitionarea ultimului esantion. În sistemele cu polling, operatia este controlata de aplicatie, într-un sistem condus de evenimente controlul este pastrat de sistemul de operare.

Echipamentele hard pentru achizitia de date tind sa devina din ce în ce mai mult un fel de bunuri de larg consum. Aceasta tendinta determina transformarea softului major de diferentiere a sistemelor de achizitie de date. În destul de multe cazuri softul poate fi cea mai

scumpa componenta a unui asemenea sistem.

Driverele

Marea majoritate a aplicatiilor pentru achizitia de date utilizeaza driver-e soft. Acestea constituie nivelul soft care programeaza direct registri hardului de achizitie, îi administreaza functionarea si îi asigura integrarea cu resursele calculatorului (întreruperi DMA si memorie). Driver-ele soft ascund detaliile complicate ale programarii hardului, asigurând utilizatorului o interfata usor de înteles. Compatibilitatea soft si conversia datelor în vederea schimbului de informatie cad în sarcina producatorului de hard care furnizeaza driver-ele.

Cresterea continua în complexitate a hardului de achizitie a calculatoarelor si a softului accentueaza importanta si valoarea unor drivere soft bune. Un driver ales corect poate sa asigure o combinatie optima între flexibilitate si viteza permitând în acelasi timp reducerea substantiala a timpului necesar dezvoltarii unui sistem de achizitie de date.

Atunci când evaluam un astfel de soft trebuie sa tinem cont de anumiti factori printre care unii au mare importanta în usurarea muncii proiectantului.

1.Functii oferite

Functiile pentru controlarea hardului de achizitie pot fi grupate în functii pentru intrare/iesire analogica, functii pentru intrare/iesire numerica si functii pentru intrare/iesire temporizare. Desi majoritatea drivere-lor dispun de functii de baza, este bine sa verificam daca driver-ul în discutie poate face ceva mai mult decât sa preia sau sa trimita date. Ele ar trebui sa poata sa asigure:

- achizitionarea datelor cu rate de esantionare specificate de utilizator; - achizitionarea datelor în background si procesarea lor în foreground; - transferarea datelor la momente de timp specificate, prin întreruperi sau prin DMA; - executarea mai multor functii simultan; - integrarea completa cu echipamentele de adaptare a semnalului;

2.Sistemele de operare cu care se poate lucra

Driverul trebuie sa fie compatibil cu sistemul de operare pe care îl folosim dar si cu cel pe care intentionam sa le folosim în viitor. De asemenea, el trebuie sa fie proiectat astfel încât sa beneficieze cât mai eficient de facilitatile oferite de sistemul de operare. De exemplu chiar daca este posibil ca driver-ele scrise pentru Windows 3.X sa functioneze si sub Windows 95 (cod pe 32 de biti) pot sa profite de viteza si stabilitatea pe care le ofera Windows 95. Driver-ele pentru Windows 95 ar trebui sa poata folosi si facilitatile Plug and Plag pentru a permite configurarea mai usoara a sistemului de asemenea poate fi extrem de interesanta si posibilitatea de portare a codului între

diferitele platforme.

3. Limbaje de programare cu care poate fi folosit.

Driverul trebuie sa poata fi apelat de limbajul de programare preferat si trebuie sa functioneze în cadrul acelui mediu de dezvoltare.

4. Posibilitatea de a avea acces din soft lafunctiile hard

Adeseori atunci când hardul si softul pentru achizitii de date provin de la firme diferite poate sa apara un mic necaz: unele functii ale hardului nu pot fi exploatate de catre driver. De aceea este indicat sa se acorde atentie sporita acestui aspect pentru a se evita cautarea unei functii care nu exista.

5. Viteza

În mod evident driverul reprezinta un nivel suplimentar introdus în soft. În anumite situatii el poate induce limitari în ceea ce priveste viteza primului sistem. În plus sisteme ca Windows 95 pot sa aiba întârzieri semnificative la tratarea intemperiilor.

Unii producatori de hard livreaza driver-e pentru Windows sub forma de biblioteci DLL(Dinamyc Link Libraries). Utilizatorul nu mai are altceva de facut decât sa scrie un program care apeleaza driverul, iar acesta se va ocupa de comunicatia cu placa de achizitie.

Scrierea programelor de achizitii de date sub Windows a fost simplificata si mai mult prin introducerea de catre unii producatori, a unor controale diferite de utilizatori(custom controls) pentru Visual Basic. Utilizatorul nu are de facut ceva mai complicat decât sa instaleze controale în cutia cu unelte a lui Visual Basic; la activarea unui asemenea control se afiseaza lista de prioritati ale unei anumite functii. Apoi utilizatorul completeaza informatiile necesare cum ar fi modul de achizitie, frecventa ceasului si canale care trebuie sa fie scanate. Pentru începerea achizitiei se pot adauga butoane sau parametri de control. Controale definite de utilizator îl apara pe programator de complexitatea driverelor, permitându-i sa-si concentreze atentia asupra aplicatiei nu asupra amanuntelor de programare.

La polul opus se situeaza pachetele soft integrate ce pot fi utilizate imediat, scurtând sensibil timpul necesar punerii în functiune. Aceste pachete de soft sunt foarte apreciate de cei care nu dispun de de timpul, experienta sau dorinta de a-si scrie propriile programe.

Pachetele integrate acopera aproape toate aspectele unei aplicatii permitând utilizatorului sa achizitioneze date, sa controleze instrumente de masura sau placi de

interfatare si sa afiseze sau sa analizeze rezultatele - toate sub un singur mediu. Unele pachete permit chiar automatizarea unor operatii care se repeta, definirea unor meniuri conform dorintelor utilizatorului si panouri frontale, virtuale care usureaza mult utilizarea aplicatiei. Totusi

trebuie sa avem în vedere faptul ca cu cât un pachet soft este mai usor de folosit cu atât este mai putin flexibil si adaptabil.

Este evident ca alegerea softului nu este în mod necesar o problema cu solutia de tipul "ori-ori". În multe cazuri se pot obtine avantaje mari realizând o combinatie între elementele unui pachet integrat cu un limbaj de programare. Putem sa lasam pe seama softului de firma verificarea reglajelor si testarea fluxului algoritmilor. Programele scrise de noi pot sa extinda functiile de prelucrare si analiza datelor, adaptându-le cerintelor specifice.

Achizitia de date este o activitate care tinde tot mai mult sa treaca din lumea informaticii în laboratoarele de cercetare si testarea, în introducerea si reglarea proceselor industriale.

Cercetatorii au la îndemâna "scule" de masura din ce în ce mai inteligente, mai performante si mai usor de utilizat. Posibil ca în urmatorii ani muntii de aparate de masura cele ticsesc laboratoarele vor fi înlocuite de un elegant computer desktop si câteva cutii pentru interfatare.