Interfaţa de administrare a testelor în platforma Easy-Learning

Radu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,

rradescu@atm.neuro.pub.ro

Abstract

Platforma de învăţământ electronic Easy-Learning, creată în cadrul Catedrei de Electronică Aplicată şi Ingineria Informaţiei din cadrul Universităţii "Politehnica" Bucureşti dispune de numeroase opţiuni în meniu, atât în varianta administratorului şi a tutorelui, cât şi în cea a utilizatorilor. Dintre acestea, articolul de faţă prezintă metodologia de administrare a noului modul de teste din cadrul platformei, înfăţişând numeroase exemple ilustrative. Platforma Easy-Learning este un sistem de lucru adaptabil, deschis şi flexibil, care poate fi permanent îmbogăţit şi optimizat.

1. Introducere

Aplicaţia Easy-Learning rulează pe un server web local sau aflat la distanţă şi a fost creată utilizând pagini web dinamice, cu ajutorul limbajului PHP, folosindu-se sistemul MySQL de gestiune a bazei de date pentru stocarea şi interogarea datelor. Mediul de dezvoltare (pagini web dinamice) a fost ales ţinându-se cont de faptul că cerinţele sistemului de pe care va rula aplicaţia sunt minime, toate operaţiile fiind executate de către server şi oferite apoi utilizatorului. Toate instrumentele folosite (PHP, MySQL, Apache) se pot utiliza în sistem liber (open source), nu necesită licenţiere şi deci costurile de implementare şi utilizare sunt minime. Platforma este independentă faţă de sistemul de operare (putând rula atât pe Windows, cât şi pe MacOS sau Linux), acesta fiind un alt argument în favoarea sistemului e-learning.

2. Tehnologia Ajax

Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o tehnică de

programare pentru crearea de aplicaţii web interactive. Intenţia este de a face paginile web să pară mai receptive, prin schimbul unor cantităţi mici de date cu serverul în fundal, astfel încât să nu fie nevoie ca pagina să fie reîncărcată la fiecare acţiune a utilizatorului. Aceasta are ca scop creşterea interactivităţii, vitezei şi uşurinţei în utilizare a aplicaţiilor web.

Ajax nu este o tehnologie în sine. Termenul este folosit pentru definirea aplicaţiilor web care folosesc un ansamblu de tehnologii:

• HTML sau XHTML pentru structura semantică a informaţiilor; • CSS pentru prezentarea informaţiilor; • Javascript pentru interactivitate şi pentru procesarea informaţiilor prezentate; • Obiectul XMLHttpRequest pentru schimbul şi manipularea informaţiilor într-o manieră asincronă

cu server-ul web; • XML pentru transferarea datelor între server şi client, deşi orice format funcţionează, inclusiv

HTML preformatat, text simplu etc. Baza de date reprezintă scheletul pe care este construită o platformă de e-learning şi fără de care

aceasta nu ar putea exista. Structura acesteia trebuie să fie foarte bine organizată din punct de vedere logic şi funcţional pentru a se obţine maximum de performanţe.

3. Administrarea testelor

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1

Figura 1. Modelul structural al motorului de căutare Din interfaţa de administrare, tutorele poate alege meniul Teste, iar în partea dreapta se vor afişa

paginile necesare administrării testelor (vezi figura 1). Noul modul de teste a fost creat folosind acelaşi stylesheet (CSS), astfel încât diferenţele între platforma deja existentă şi noile adăugări să fie minime.

În partea superioară a paginii se va afişa un select, care va fi populat dinamic din baza de date cu materiile care îi sunt asignate tutorelui care utilizează platforma în acel moment.

Figura 2. Afişarea testelor După selectarea unei discipline, se va afişa un tabel care conţine lista cu teste disponibile pentru

acea disciplină. (vezi figura 2). În dreptul fiecărui test se afla opţiunile aferente acestuia. Prima opţiune, Status, se referă la

vizibilitatea respectivului test în cadrul interfeţei utilizatorului. Cu un simplu clic, starea se va schimba din Activ în Inactiv şi invers, folosind tehnica Ajax, fără a fi necesară reîncărcarea paginii. Practic se apelează o funcţie JavaScript care va executa apoi un script PHP şi apoi va modifica în tabel doar textul corespunzător căsuţei respective, folosind proprietatea innerHtml.

Prin apăsarea butonului Modifică, se oferă posibilitatea modificării denumirii testului şi a stării acestuia (vezi figura 3). După apăsarea butonului Modifică, schimbările efectuate vor fi înregistrate în baza de date şi browser-ul va fi redirectat către interfaţa de afişare a testelor corespunzătoare disciplinei selectate anterior.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2

Figura 3. Modificarea unui test În cazul în care se doreşte ştergerea unui test, se apasă iconiţa corespunzătoare testului respectiv şi

apoi se confirmă ştergerea acestuia. Ştergerea este de asemenea realizată folosind tehnica Ajax. (vezi figura 4).

Figura 4. Ştergerea unui test

Pentru a ajuta în procesul de creare a conţinutului platformei de laborator, s-a adăugat un buton care are ca scop generarea unui link ce va putea fi inserat în pagină. Practic, accesarea unui test de către student poate fi făcută prin accesarea link-ului generat aici. Pentru realizarea acestuia, a fost necesară apelarea funcţiei JavaScript alert(), având ca parametru link-ul generat dinamic pe baza id-ului pe care acesta îl are în baza de date (vezi figura 5).

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 3

Figura 5. Generarea link-ului

La fel ca în cazul testelor, schimbarea stării din Activ în Inactiv şi invers se face folosind Ajax. De asemenea, ştergerea unei întrebări se face folosind această tehnologie. Marele avantaj al tehnologiei Ajax este faptul că se economiseşte timp preţios prin evitarea reîncărcării întregii pagini, ca în cazul altor metode clasice. Acest lucru se face simţit mai ales în cazul unor conexiuni lente la Internet, de tipul dial-up, sau în cazul în care dimensiunea paginii este foarte mare, fie datorită numărului mare de poze prezente, a scripturilor de mari dimensiuni sau pur şi simplu a conţinutului foarte bogat pe care acestea îl au (vezi figura 6).

Figura 6. Afişarea întrebărilor

Ultima opţiune este cea de afişare a conţinutului unui test, adică a întrebărilor pe care acesta le cuprinde. Acest lucru se face prin apăsarea iconiţei din coloana Afişează.

După selectarea testului, se afişează un tabel cu lista de întrebări, tipul fiecărei întrebare în parte, starea acesteia şi posibilitatea de a şterge întrebarea respectivă.

Tipul întrebării este returnat prin interogarea bazei de date pe baza unui tabel care conţine tipurile de întrebări. Acestea sunt statice, în sensul că nu există posibilitatea administrării lor directe din interfaţa profesorului.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 4

Prin apăsarea butonului Adaugă întrebare, se oferă posibilitatea adăugării unei noi întrebări în cadrul testului curent.

Există 6 tipuri de întrebări care pot fi adăugate : • asociative • cu răspuns multiplu • cu răspuns unic • cu liberă alegere • cuvinte lipsă • codare

În cazul selectării unuia din primele 5 tipuri de întrebări, tabelul cu câmpurile corespunzătoare va fi afişat fără să fie nevoie de reîncărcarea paginii, folosind o funcţie JavaScript care schimbă proprietatea display containerului div – în care se află fiecare tabel – din block (conţinutul este vizibil) în none (conţinutul nu este vizibil) şi invers.

Adăugarea unei întrebări de tip asociativ presupune introducerea unui titlu, a unei imagini, a stării şi a variantelor de răspuns (vezi figura 7).

Figura 7. Adăugare întrebare asociativă

Se poate adăuga o imagine atât pentru coloana din dreapta cât şi pentru coloana din stânga. fie împreună cu text, fie fără text, astfel încât testul poate fi folosit şi pentru a asocia concepte reprezentate prin imagini.

În cazul adăugării de întrebări cu răspuns multiplu, se vor completa câmpuri precum titlu, imagine (opţional), întrebare propriu-zisă şi variante de răspuns. Pentru acest tip de întrebare se pot adăuga până la 4 variante de răspuns. Pentru fiecare variantă de răspuns, se poate seta valoarea de adevăr prin selectarea checkbox-ului corespunzător (vezi figura 8).

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 5

Figura 8. Adăugare întrebare cu răspuns multiplu

Figura 9. Adăugare întrebare cu răspuns unic În cazul acestui tip de întrebare, cel care completează chestionarul poate alege mai multe variante

ca răspuns pentru întrebarea respectivă. Adăugarea unei întrebări cu răspuns unic constă în introducerea titlului, a unei imagini, a întrebării

şi răspunsurilor (vezi figura 9). În cazul în care la aceasta întrebare se poate răspunde în mai multe feluri, se pot introduce mai

multe variante de răspuns prin adăugarea lor în câmpul de răspuns, separate prin „ ; ”. La această întrebare, studentul poate răspunde direct prin tastarea directă a răspunsului. În cazul în

care acesta va introduce oricare din variantele de răspuns acceptate, se va considera că a răspuns corect. Introducerea întrebărilor de tip liberă alegere este asemănătoare celei a întrebărilor de tip răspuns

multiplu. Diferenţele apar însă în posibilităţile de funcţionare pe care acestea le oferă. Studentul poate alege acum oricare din variantele de răspuns care au fost bifate ca fiind acceptate pentru a se considera că a răspuns corect. (vezi figura 10).

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 6

Figura 10. Adăugare întrebare cu liberă alegere Pentru adăugarea testelor de tip cuvinte lipsă este necesar să se introducă titlul, imaginea (opţional)

şi textul în care se vor afla cuvintele lipsă (vezi figura 11). Pentru a delimita locul în care se află un cuvânt lipsă, se va folosi la adăugare un şir de caractere

ales prin convenţie: „ *__*”. Acest lucru este necesar pentru a putea determina apoi unde vor fi redate mai apoi input-urile pe care studentul va trebui să le completeze.

Se pot adăuga maximum 4 spaţii care for fi completate de student. Acestea, la rândul lor, vor putea fi completate corect folosind mai multe variante. Pentru a adăuga mai multe cuvinte pentru acelaşi spaţiu, acestea vor fi despărţite de „ ; ”. Pentru fiecare spaţiu se poate adăuga de asemenea şi un indiciu (hint) care va fi afişat în cazul în care studentul va recurge la această metodă.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 7

Figura 11. Adăugare întrebare cuvinte lipsă

Ultimul tip de întrebare este diferit faţă de celelalte. Acest tip de întrebare este folosit în cazul studiului metodelor de codare binare la înregistrările pe suport magnetic.

Acest tip de test are la bază un element specific HTML 5, numit canvas. Elementul canvas permite randarea dinamică a imaginilor create prin scripturi. A fost introdus iniţial de către Apple şi folosit în cadrul componentelor Mac OS X, printre care şi browser-ul Safari. Ulterior a fost adoptat de către browser-ele care au la bază motorul Gecko (Mozilla şi Firefox) şi Opera. Novel a adăugat un plugin pentru Internet Explorer, care suportă de asemenea elementul canvas.

Elementul este alcătuit dintr-o suprafaţă în care se poate desena, definită de atributele HTML height şi width. Codul JavaScript poate accesa această zona prin folosirea unui set de funcţii similar oricărei interfeţe 2D (2D Application Programming Interface). Pentru a defini secvenţa propriu-zisă este nevoie de definirea unor puncte pe canvas. Un punct va fi definit printr-un eveniment de tip clic. JacaScript-ul va interpreta evenimentul şi va citi coordonatele la care acesta a avut loc. Se face apoi o cuantizare a acestor coordonate la valori cunoscute. În funcţie de punctele definite anterior, se va decide dacă s-a marcat un 0 sau un 1 binar, urmând ca apoi să se introducă în baza de date această valoare folosind Ajax.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 8

Figura 12. Adăugare de secvenţă pentru codare

Folosirea unei tehnologii de tipul Ajax este importantă în reducerea timpului necesar introducerii unei secvenţe – în cazul nostru particular –, deoarece se elimină complet necesitatea reîncărcării paginii atunci când se apelează script-ul de adăugare la baza de date.

4. Concluzii

Modul Teste este probabil cel mai important element al platformei Easy-Learning. Tutorii au posibilitatea să opteze pentru crearea unui test interactiv, care poate conţine mai multe tipuri de întrebări pe mai multe nivele de dificultate, ceea ce permite o testare eficientă a studenţilor.

Tutorele poate modifica oricând structura unui test. De asemenea, poate adăuga, şterge sau activa/dezactiva un test cu foarte mare uşurinţă, economisind timp datorită implementării realizate folosind tehnologia Ajax.

O direcţie de dezvoltare importantă este aceea de a adopta specificaţiile unui standard e-learning. Deşi dezvoltarea acestor standarde este la început, deja există câteva direcţii care trebuie urmate pentru ca platforma să aibă o utilitate cât mai mare (unele din aceste direcţii au fost adoptate: crearea unei interfeţe diferite atât pentru tutore cât şi pentru student, dezvoltarea unor teste interactive etc.).

În privinţa testelor de evaluare a cunoştinţelor, acestea trebuie grupate în nivele de dificultate, accederea către un rezultat final al evaluării prin aceste teste trebuind să acopere toate aceste nivele de dificultate. Notarea studentului trebuie să ţină cont şi de dorinţa acestuia de a urca către un nivel de dificultate mai mare; astfel şi volumul de cunoştinţe va creşte.

 

5. Bibliografie 

[1] R. Rădescu, C. Ionescu, „The Administration Tools for the Easy-Learning ELearning Platform”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a II-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informaţică, 29-31 octombrie 2004, pp. 91-98.

[2] R. Rădescu, A. Ionescu, „The User Interface for the Easy-Learning ELearning Platform”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a II-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informaţică, 29-31 octombrie 2004, pp. 219-230.

[3] R. Rădescu, R. Iovan, „New Facilities of the Easy-Learning Platform”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms în Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 219-226, ISBN 973-7797-48-5.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 9

[4] R. Rădescu, R. Mărescu, „External Use of the Easy-Learning Platform: a Web-Based Application”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms în Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 227-234.

[5] R. Rădescu, R. Iovan, „Generarea catalogului pentru evidenţa studenţilor în platforma Easy-Learning”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a III-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informaţică, 28-30 octombrie 2005, p. 213-220, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005.

[6] R. Rădescu, R. Iovan, „Generarea uneltelor de urmărire statistică în platforma Easy-Learning”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a III-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informaţică, 28-30 octombrie 2005, p. 221-228, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005.

[7] R. Rădescu, R. Iovan, „Conceperea şi utilizarea testelor în platforma Easy-Learning”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a III-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informaţică, 28-30 octombrie 2005, p. 229-235, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005.

[8] R. Rădescu, M. Bojin, „The New On-Line Testing System in the Easy-Learning Platform”, The 7-th European Conference E-COMM-LINE 2006, pp. C7-42-2006/1…7, Bucharest, Romania, 18-19 October 2006.

[9] R. Rădescu, M. Bojin, „Generatorul de funcţii în platforma Easy-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a IV-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică, 27-28 octombrie 2006, p. 115-120, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006, lucrare distinsă cu Premiul SIVECO pentru creativitate.

[10] R. Rădescu, C. Robu, „Motorul de căutare din platforma Easy-Learning”, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management Educaţional, ediţia a IV-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică, 27-28 octombrie 2006, p. 121-126, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006.

[11] R. Rădescu, C. Urse, “Graphic Tools in the Easy Learning Platform”, Proceedings of the Symposium „Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering High Education” (TEPE 2007), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, June 8th-9th 2007, p. 20 (abstract), Editura Conspress, Bucharest.

[12] R. Rădescu, C. Urse, “On-line Evaluation in the Easy Learning Platform”, Proceedings of The 3rd International Scientific Conference „E-Learning and Software for Education” (ELSE), Bucharest, April 12-13, 2007, pp. 709-712.

[13] http://developer.mozilla.org/en/docs/Drawing_Graphics_with_Canvas

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 10