INTERDISCIPLINARITATE

INTERDISCIPLINARITATEINTERDISCIPLINARITATE

REPERE REPERE TEORETICETEORETICE

OPISOPIS

1. Definirea termenului interdisciplinaritate1. Definirea termenului interdisciplinaritate

2. Scopul abordării interdisciplinare 2. Scopul abordării interdisciplinare

3. Tipuri de interdisciplinaritate3. Tipuri de interdisciplinaritate

4. Perspective4. Perspective

5. Aplicaţii5. Aplicaţii

6. Bibliografie6. Bibliografie

1. Definirea termenului 1. Definirea termenului interdisciplinaritateinterdisciplinaritate

În opinia lui G. Văideanu, interdisciplinaritatea „implică un În opinia lui G. Văideanu, interdisciplinaritatea „implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii şi diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj cunoaşterii şi diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”.(G. Văideanu, 1988)metodologic”.(G. Văideanu, 1988)

Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între discipline ştiinţifice diferite, care se realizează în principal discipline ştiinţifice diferite, care se realizează în principal respectând logica ştiinţelor respective, adaptate respectând logica ştiinţelor respective, adaptate particularităţilor legii didactice şi-l ajută pe elev în particularităţilor legii didactice şi-l ajută pe elev în formarea unei imagini unitare a realităţii, dezvoltându-i o formarea unei imagini unitare a realităţii, dezvoltându-i o gândire integratoare.gândire integratoare.


"Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între "Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere." (C. Cucoş, 1998)de vedere." (C. Cucoş, 1998)

“ “Interdisciplinaritatea presupune o Interdisciplinaritatea presupune o intersectareintersectare a diferitelor a diferitelor arii curriculare.” Ea presupune interacţiunea deschisă între arii curriculare.” Ea presupune interacţiunea deschisă între anumite competenţe sau conţinuturi interdependente din anumite competenţe sau conţinuturi interdependente din două sau mai multe discipline, bazată pe un suport două sau mai multe discipline, bazată pe un suport epistemologic ce implică intersectarea disciplinelor. epistemologic ce implică intersectarea disciplinelor.

1.1. Definirea termenului Definirea termenului interdisciplinaritateinterdisciplinaritate

Ideea de bază a interdisciplinarităţii constă în faptul că, pe de Ideea de bază a interdisciplinarităţii constă în faptul că, pe de o parte, aparatul conceptual şi metodologic al mai multor o parte, aparatul conceptual şi metodologic al mai multor discipline este utilizat în interconexiune pentru a examina o discipline este utilizat în interconexiune pentru a examina o temă, o problemă, dar mai ales pentru a dezvolta competenţe temă, o problemă, dar mai ales pentru a dezvolta competenţe integrate/ transversale/ cheie/ cross-curriculare.integrate/ transversale/ cheie/ cross-curriculare.

Interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între Interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.”şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.”


Interdisciplinaritatea derivă din spaţiul cercetării ştiinţifice, iar Interdisciplinaritatea derivă din spaţiul cercetării ştiinţifice, iar ca demers epistemic, în domeniul educaţiei, poate fi sesizat ca demers epistemic, în domeniul educaţiei, poate fi sesizat sub două aspecte:sub două aspecte:

1) concentrarea conţinuturilor în perspectiva interdisciplinară 1) concentrarea conţinuturilor în perspectiva interdisciplinară şişi2) proiectarea şi organizarea proceselor didactice în viziune 2) proiectarea şi organizarea proceselor didactice în viziune

interdisciplinară.interdisciplinară.

2. Scopul abordării interdisciplinare2. Scopul abordării interdisciplinare

Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operaţii, cu scopul conexiuni între limbaje explicative sau operaţii, cu scopul diminuării diferenţelor care apar între clasicele discipline de diminuării diferenţelor care apar între clasicele discipline de învăţământ.învăţământ.

Predarea şi învăţarea unei discipline au dezavantajul că Predarea şi învăţarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice folosesc perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice făcând-o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea făcând-o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni, între anumite discipline şcolare pentru o unor conexiuni, între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a fenomenului studiat. percepere unitară şi coerentă a fenomenului studiat.

2. Scopul abordării interdisciplinare2. Scopul abordării interdisciplinare

În învăţământul preuniversitar, conform lui G.Văideanu, se pot În învăţământul preuniversitar, conform lui G.Văideanu, se pot identifica trei direcţii ale interdisciplinarităţii :identifica trei direcţii ale interdisciplinarităţii :

1) la nivel de autori de planuri, programe, manuale şcolare, teste 1) la nivel de autori de planuri, programe, manuale şcolare, teste sau fişe de evaluare;sau fişe de evaluare;

2) puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor 2) puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de predare-evaluare (în acest caz programele rămân de predare-evaluare (în acest caz programele rămân neschimbate);neschimbate);

3) prin intermediul activităţilor nonformale sau extraşcolare.3) prin intermediul activităţilor nonformale sau extraşcolare.

2. Scopul abordării interdisciplinare2. Scopul abordării interdisciplinare ÎÎn interdisciplinaritatea la nivelul activităţilor de predare-n interdisciplinaritatea la nivelul activităţilor de predare-

învăţare sunt căutate teme comune pentru diferite obiecte de învăţare sunt căutate teme comune pentru diferite obiecte de studiu, care pot duce la realizarea obiectivelor de învăţare de studiu, care pot duce la realizarea obiectivelor de învăţare de ordin înalt, aşa numitele ordin înalt, aşa numitele higher order learning objectiveshigher order learning objectives, cum , cum ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însuşirea ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare eficientă etc. Aceste metodelor şi tehnicilor de învăţare eficientă etc. Aceste competenţe cu caracter generic pot fi transferate cu uşurinţă competenţe cu caracter generic pot fi transferate cu uşurinţă dintr-un context disciplinar în altul, dar, mai ales, pot fi dintr-un context disciplinar în altul, dar, mai ales, pot fi transferate efectiv în contexte de viaţă cotidiană în afara transferate efectiv în contexte de viaţă cotidiană în afara clasei.clasei.

3.Tipuri de interdisciplinaritate3.Tipuri de interdisciplinaritate

Din punctul de vedere al modului în care se produce Din punctul de vedere al modului în care se produce învăţarea în context interdisciplinar, putem diferenţia învăţarea în context interdisciplinar, putem diferenţia

între (R.Legendre, 1993):între (R.Legendre, 1993):1. interdisciplinaritate centripetă : cu accent pe utilizarea în 1. interdisciplinaritate centripetă : cu accent pe utilizarea în

interacţiune a diferitelor discipline pentru exploatarea unei interacţiune a diferitelor discipline pentru exploatarea unei teme sau pentru formarea unei competenţe integrate;teme sau pentru formarea unei competenţe integrate;

2. interdisciplinaritate centrifugă: mută accentul de pe 2. interdisciplinaritate centrifugă: mută accentul de pe disciplină pe cel care învaţă, punând pe primul plan tipurile disciplină pe cel care învaţă, punând pe primul plan tipurile de achiziţii integrate/interdisciplinare pe care acesta le va de achiziţii integrate/interdisciplinare pe care acesta le va dobândi prin învăţare.dobândi prin învăţare.

4. Perspective4. Perspective

centrarea procesului de instruire pe învăţare, pe elev, centrarea procesului de instruire pe învăţare, pe elev, încurajând pedagogiile active şi metodologiile participative de încurajând pedagogiile active şi metodologiile participative de lucru la clasă, cum ar fi lucrul pe centre de interes, învăţarea lucru la clasă, cum ar fi lucrul pe centre de interes, învăţarea tematică sau conceptualătematică sau conceptuală

sprijinirea elevilor să realizeze o învăţare durabilă şi cu sens, sprijinirea elevilor să realizeze o învăţare durabilă şi cu sens, prin interacţiunile permanente între discipline şi prin relevanţa prin interacţiunile permanente între discipline şi prin relevanţa explicită a competenţelor formate în raport cu nevoile explicită a competenţelor formate în raport cu nevoile personale, sociale şi profesionale;personale, sociale şi profesionale;

producerea unei decentrări a teoriei şi practicii pedagogice de producerea unei decentrări a teoriei şi practicii pedagogice de pe ideea de disciplină şi a unei decompartimentări a pe ideea de disciplină şi a unei decompartimentări a

achiziţiilor învăţării în favoarea interacţiunilor şi corelaţiilor.achiziţiilor învăţării în favoarea interacţiunilor şi corelaţiilor.

4. Perspective4. Perspective Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal

fundament tocmai transferul metodelor între disciplinefundament tocmai transferul metodelor între discipline,, B. B. NicolescuNicolescu identifică trei grade de interdisciplinaritate:identifică trei grade de interdisciplinaritate:

1.1. un grad aplicativ (de exemplu, metodele fizicii nucleare sunt un grad aplicativ (de exemplu, metodele fizicii nucleare sunt transferate în medicină şi apare un nou tratament al transferate în medicină şi apare un nou tratament al cancerului);cancerului);

2.2. un grad epistemologic (de exemplu, transferul metodelor din un grad epistemologic (de exemplu, transferul metodelor din logica formală în legislaţia juridică generală);logica formală în legislaţia juridică generală);

3.3. un grad generator de noi discipline (de exemplu, transferul un grad generator de noi discipline (de exemplu, transferul metodelor matematice în fizică a condus la apariţia fizicii metodelor matematice în fizică a condus la apariţia fizicii matematice).matematice).


Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a metodologiei Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a metodologiei diferitelor arii curriculare. În abordarea interdisciplinară se diferitelor arii curriculare. În abordarea interdisciplinară se topesc graniţele stricte dintre discipline.topesc graniţele stricte dintre discipline.

Munca interdisciplinară solicită instruire integrată şi caută Munca interdisciplinară solicită instruire integrată şi caută căile de a rezolva problemele prin amestecul mai multor căile de a rezolva problemele prin amestecul mai multor discipline şi se finalizează mai ales sub formă de proiecte. În discipline şi se finalizează mai ales sub formă de proiecte. În acest tip de activităţi se pune accent nu atât pe conţinut, cât pe acest tip de activităţi se pune accent nu atât pe conţinut, cât pe dezvoltarea unor competenţe.dezvoltarea unor competenţe.

Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se creează şi un mediu propice conţinuturilor, obiectivelor, dar se creează şi un mediu propice pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber sentimentelor, să lucreze în echipă, individual.sentimentelor, să lucreze în echipă, individual.


Conform lui L. Ciolan, activităţile interdisciplinare duc la Conform lui L. Ciolan, activităţile interdisciplinare duc la dezvoltarea unor capacităţi, cum ar fi:dezvoltarea unor capacităţi, cum ar fi:

• Lucru în echipă• Gândire critică• Rezolvare de probleme• Luare de decizii

Literatură

Istorie

Ştiinţe

Geografie

5. Aplicaţii5. Aplicaţii Lucrul în echipăLucrul în echipă – se constituie echipe formate din elevi şi cadre didactice – se constituie echipe formate din elevi şi cadre didactice Gândirea criticăGândirea critică – presupune propunerea şi analizarea direcţiilor de – presupune propunerea şi analizarea direcţiilor de

abordare, cât şi stabilirea criteriilor de evaluare a activităţiiabordare, cât şi stabilirea criteriilor de evaluare a activităţii Rezolvarea de problemeRezolvarea de probleme – se realizează prin distribuirea sarcinilor de lucru – se realizează prin distribuirea sarcinilor de lucru Luarea de deciziiLuarea de decizii – se petrece în fiecare din etapele anterioare, atunci când – se petrece în fiecare din etapele anterioare, atunci când

se aleg temele abordate, echipele de lucru, distribuirea sarcinilor, modul de se aleg temele abordate, echipele de lucru, distribuirea sarcinilor, modul de realizare şi finalitatea activităţii (broşură, site, prezentare multimedia)realizare şi finalitatea activităţii (broşură, site, prezentare multimedia)

Aşadar, perspectiva interdisciplinară creează la elevi abilitatea de a aplica Aşadar, perspectiva interdisciplinară creează la elevi abilitatea de a aplica şi transfera cunoştinţe spre a rezolva probleme în mod creativ. Prin şi transfera cunoştinţe spre a rezolva probleme în mod creativ. Prin realizarea de conexiuni la mai multe niveluri, elevii trec de la acumularea realizarea de conexiuni la mai multe niveluri, elevii trec de la acumularea de informaţii la participarea efectivă, la realizarea unor produse.de informaţii la participarea efectivă, la realizarea unor produse.


Corelarea interdisciplinară între limba şi literatura română şi Corelarea interdisciplinară între limba şi literatura română şi celelalte discipline se poate realiza prin:celelalte discipline se poate realiza prin:Elemente de vocabularElemente de vocabularTermeniTermeni specifici diferitelor disciplinespecifici diferitelor discipline::

¤ termeni ştiinţifici (¤ termeni ştiinţifici (matematică, geografie, istoriematematică, geografie, istorie))¤ elemente de limbaj plastic (¤ elemente de limbaj plastic (educaţie plasticăeducaţie plastică))¤ termeni tehnici (¤ termeni tehnici (abilităţi practice, educaţie tehnologicăabilităţi practice, educaţie tehnologică))¤ termeni muzicali (¤ termeni muzicali (educaţie muzicalăeducaţie muzicală))¤ termeni juridici (¤ termeni juridici (educaţie civicăeducaţie civică))

Expresii, structuri gramaticale:Expresii, structuri gramaticale: pot fi create în cadrul pot fi create în cadrul conversaţiilor ce pleacă de la materialele discutate.conversaţiilor ce pleacă de la materialele discutate.


TexteTexte

¤ textele cu conţinut ştiinţific oferă elevilor posibilitatea de a ¤ textele cu conţinut ştiinţific oferă elevilor posibilitatea de a explica înţelesul textelor după studierea unor fenomene (explica înţelesul textelor după studierea unor fenomene (ştiinţeştiinţe))

¤ textele descriptive ale unor scriitori români pot fi recomandate ¤ textele descriptive ale unor scriitori români pot fi recomandate elevilor pentru lectura suplimentară (elevilor pentru lectura suplimentară (geografie, ştiinţegeografie, ştiinţe))

¤ textele cu conţinut istoric (unele conţinând arhaisme), texte cu ¤ textele cu conţinut istoric (unele conţinând arhaisme), texte cu valoare strict documentară (valoare strict documentară (istorieistorie))

¤ proverbele, legendele, ghicitorile pot fi valorificate în legătură ¤ proverbele, legendele, ghicitorile pot fi valorificate în legătură cu temele abordate în lecţiile de ştiinţe, geografie, istorie, cu temele abordate în lecţiile de ştiinţe, geografie, istorie, matematicămatematică

¤ textele unor cântece îi apropie pe elevi de unele poezii ¤ textele unor cântece îi apropie pe elevi de unele poezii cunoscutecunoscute


Cuvântul – ca materie primă în literatură – poate crea imagini Cuvântul – ca materie primă în literatură – poate crea imagini vizuale, auditive, tactile, olfactive.vizuale, auditive, tactile, olfactive.

Lectura explicativă este un mod de abordare a tuturor acestor Lectura explicativă este un mod de abordare a tuturor acestor categorii de texte.categorii de texte.

Lectura individuală se recomandă pentru completarea celor Lectura individuală se recomandă pentru completarea celor discutate în clasă şi valorificarea ei în revista şcolii, la diverse discutate în clasă şi valorificarea ei în revista şcolii, la diverse rubrici precum “Ştiaţi că…” sau “Recorduri” (rubrici precum “Ştiaţi că…” sau “Recorduri” (ştiinţe, geografie, ştiinţe, geografie, istorieistorie))


Personajele din textePersonajele din texte pot fi utilizate astfel: pot fi utilizate astfel:

¤ ca participanţi în cadrul lecţiilor (¤ ca participanţi în cadrul lecţiilor (matematicămatematică))

¤ portretele lor morale pot sta la baza caracterizărilor în antiteză ¤ portretele lor morale pot sta la baza caracterizărilor în antiteză ((educaţie civicăeducaţie civică))

¤ jocurile de rol cu subiecte din basme evidenţiază personajele ¤ jocurile de rol cu subiecte din basme evidenţiază personajele pozitivepozitive Excursia literarăExcursia literară adânceşte înţelegerea operelor cu caracter adânceşte înţelegerea operelor cu caracter descriptiv şi poate fi precedată sau urmată de lecturi adecvate din descriptiv şi poate fi precedată sau urmată de lecturi adecvate din opera scriitorilor.opera scriitorilor.

5. Aplicaţii5. Aplicaţii Cerinţe ce dezvoltă creativitateaCerinţe ce dezvoltă creativitatea¤ crearea de probleme cu elemente din textele studiate¤ crearea de probleme cu elemente din textele studiate¤ imaginarea unor legende (a unui animal, a unui loc, a unei ¤ imaginarea unor legende (a unui animal, a unui loc, a unei plante)plante)¤ descrieri ale unor imagini fotografice sau filmate¤ descrieri ale unor imagini fotografice sau filmate¤ exerciţii de creaţie care să ilustreze teme cu elemente moral-¤ exerciţii de creaţie care să ilustreze teme cu elemente moral-civicecivice¤ compuneri ce valorifică excursiile şi drumeţiile¤ compuneri ce valorifică excursiile şi drumeţiile¤ coroborarea compoziţiilor literare cu cele plastice pe aceeaşi ¤ coroborarea compoziţiilor literare cu cele plastice pe aceeaşi temătemă¤ crearea unei poezii, a unei descrieri, a unui desen determinate de ¤ crearea unei poezii, a unei descrieri, a unui desen determinate de audiţiiaudiţii¤ colaje reprezentând scene din textele studiate¤ colaje reprezentând scene din textele studiate¤ realizarea unor jocuri folclorice care combină limba română, ¤ realizarea unor jocuri folclorice care combină limba română, educaţia muzicală şi educaţia fizicăeducaţia muzicală şi educaţia fizică

În încheiereÎn încheiere

Elevul trebuie să fie conştient de importanţa învăţării prin Elevul trebuie să fie conştient de importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între diferitele discipline. În contextul societăţii conexiunilor între diferitele discipline. În contextul societăţii de astăzi, din punct de vedere axiologic, orice cucerire de astăzi, din punct de vedere axiologic, orice cucerire ştiinţifică trebuie transpusă în termeni didactici. În opinia lui ştiinţifică trebuie transpusă în termeni didactici. În opinia lui V. Marcu, “elevul va fi în plenitudinea forţelor lui creatoare V. Marcu, “elevul va fi în plenitudinea forţelor lui creatoare abia peste 15-20 de ani, când, cu siguranţă, cercetările abia peste 15-20 de ani, când, cu siguranţă, cercetările ştiinţifice actuale vor fi implicate şi aplicate plenar în viaţa ştiinţifice actuale vor fi implicate şi aplicate plenar în viaţa cotidiană.”cotidiană.”

6. Bibliografie6. Bibliografie

1. Cucoş, Constantin – “Pedagogie”Editura Polirom, Iaşi, 19981. Cucoş, Constantin – “Pedagogie”Editura Polirom, Iaşi, 19982. Ciolan, Lucian – “Învăţarea integrată.2. Ciolan, Lucian – “Învăţarea integrată. Fundamente pentru un Fundamente pentru un

curriculum transdisciplinar” , Editura Polirom, Iaşi, 2008curriculum transdisciplinar” , Editura Polirom, Iaşi, 20083. Ciolan, Lucian – “Dincolo de discipline”- ghid pentru 3. Ciolan, Lucian – “Dincolo de discipline”- ghid pentru

învăţarea integrată/ cross-curricularăînvăţarea integrată/ cross-curriculară4. Legendre, Renald – “4. Legendre, Renald – “Dictionnaire actuelDictionnaire actuel de l’ de l’ éducationéducation””

Guérin Montréal, Québec, 1993Guérin Montréal, Québec, 19935. Marcu, Vasile – “O introducere în deontologia profesiunii 5. Marcu, Vasile – “O introducere în deontologia profesiunii

didactice”, Oradea, 2002didactice”, Oradea, 20026. Nicolescu, Basarab – “Transdisciplinaritatea. Manifest” 6. Nicolescu, Basarab – “Transdisciplinaritatea. Manifest”

Editura Polirom, Iaşi, 1999Editura Polirom, Iaşi, 19997. Văideanu, George – “Educaţia la frontiera dintre milenii”, 7. Văideanu, George – “Educaţia la frontiera dintre milenii”,

Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1988.Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1988.

INTERDISCIPLINARITATE

Documents

Transcript of INTERDISCIPLINARITATE