Instrumente utilizate pentru

implementarea Metodologiei SEI

pentru anul școlar 2012-2013

Importanța procesului de evaluare în cadrul procesului de

predare-învățare-evaluare

Rolul important al evaluării în procesul educaţional este justificat prin

nevoia de a măsura eficacitatea şi eficienţa procesului de instruire, de a

obţine informaţii relevante privind rezultatele şcolare ale elevilor, de a asigura

formarea/dezvoltarea competenţelor şi de a oferi feedback-ul necesar, privind

progresul educațional, tuturor celor implicaţi în educaţie (elevi, profesori,

părinţi, factori de decizie).

Pentru a efectua măsurători educaţionale corecte (care să aibă

semnificaţii nu numai pentru evaluatori şi evaluaţi, ci şi pentru instituţii şi

societate) trebuie să dispunem de instrumente de evaluare adecvate.

Importanța procesului de evaluare în cadrul procesului de predare-

învățare-evaluare

Un instrument de evaluare -test, trebuie să îndeplinească anumite exigenţe de elaborare,

adică anumite calităţi tehnice, în vederea atingerii scopului pentru care acesta a fost proiectat.

Un test este format dintr-un număr de itemi care, pe de o parte au reguli precise de

elaborare, iar pe de altă parte sunt selectaţi pe baza unei matrice de specificaţii.

Un instrument de evaluare corect construit trebuie să aibă anumite calităţi.

Validitatea - calitatea testului de a măsura exact ceea ce şi-a propus (şi anume competenţele de

evaluat). Factori care pot influenţa negativ validitatea unui test: indicaţii neclare, nivel

necorespunzător de dificultate al itemilor, itemi de calitate slabă, dimensiunea testului,

necorelarea dintre sarcinile specificate şi timpul de lucru efectiv.

Fidelitatea- calitatea unui test de a produce rezultate comparabile în cursul aplicării sale

repetate. Factorii care influenţează fidelitatea unui test: lungimea testului (cu cât testul este mai

lung, cu atât creşte fidelitatea sa), dispersia scorurilor (cu cât împrăştierea scorurilor este mai

mare, cu atât testul este mai fidel), tipurile de itemi folosiți în test (testul format din itemi

obiectivi are o fidelitate mai mare), baremul de evaluare/de notare (o schemă de evaluare/de

notare ambiguă scade fidelitatea testului).

Legătura dintre validitatea şi fidelitatea unui test:

- un test poate fi fidel fără a fi valid, deoarece testul poate măsura altceva

decât a fost destinat să măsoare

- dacă un test nu este fidel, acesta nu este valid

- fidelitatea este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru validitate

- din punct de vedere al evaluării la clasă, validităţii ar trebui să i se acorde o

importanţă mai mare decât fidelităţii

Importanța procesului de evaluare în cadrul procesului de

predare-învățare-evaluare

Importanța procesului de evaluare în cadrul procesului de predare-

învățare-evaluare

Obiectivitatea - reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile făcute de către

evaluatori independenţi în ceea ce priveşte un răspuns considerat corect pentru fiecare

dintre itemii testului. Baremul de evaluare şi de notare al unui test trebuie să fie la fel

înţeles şi interpretat de orice evaluator. Cu alte cuvinte, un test are calitatea de a fi

obiectiv, dacă evaluatori diferiţi aplică în mod unitar baremul de evaluare şi de

notare. Testele cu o foarte bună obiectivitate sunt testele standardizate.

Aplicabilitatea - reprezintă calitatea testului de a fi administrat şi interpretat cu

uşurinţă. Criteriile de selectare a testelor cu o bună aplicabilitate sunt: importanţa

competenţelor de evaluat asociate conţinuturilor pe care le apreciază testul;

concordanţa dintre forma şi conţinutul testului, pe de o parte, şi nivelul de vârstă al

elevilor, pe de altă parte; timpul şi costurile necesare pentru administrarea testului;

obiectivitatea în notare şi în interpretarea rezultatelor.

Importanța procesului de evaluare în cadrul procesului de predare-învățare-

evaluare Evaluarea în educaţie este o acţiune complexă prin care se precizează:

- conţinuturile şi competenţele pe care ne propunem să le evaluăm

- perspectiva evaluării (evaluare predictivă - cu funcţie diagnostică; evaluare

formativă - cu funcţie de observaţie, intervenţie, reglare, autoreglare; evaluare

sumativă - cu funcţie de verificare parţială sau de examinare globală)

- când se evaluează

- cum se evaluează

- în ce fel se prelucrează datele şi sunt valorificate informaţiile obținute

- pe baza căror criterii se face evaluarea.

Evaluarea se desfăşoară procesual şi implică anumite operaţii specifice:

măsurarea (culegere de informaţii) care presupune descrierea cantitativă a

comportamentelor formate la elevi în urma realizării instruirii, aprecierea care

presupune emiterea unor judecăţi de valoare în legătură cu aceste comportamente şi

decizia de ameliorare (scopul evaluării).

Proiectarea probelor de evaluare

A proiecta o probă de evaluare înseamnă a parcurge o serie de etape:

- stabilirea tipului de test

- stabilirea competenţelor de evaluat asociate conceptelor/ conținuturilor propuse

pentru evaluare

- proiectarea matricei de specificaţii (cu stabilirea nivelului de dificultate al fiecărui

item)

- elaborarea itemilor

- construirea testului

- elaborarea schemei de evaluare/de notare.

La oricare dintre aceste etape se poate reveni pe parcursul proiectării probei de

evaluare în funcţie de specificitatea testului şi de experienţa profesorului care concepe

testul.

Acest proces respectă ciclul calităţii plan-do-check-act.

Stabilirea tipului de test

Evaluare iniţială/predictivă se realizează la începutul unui ciclu de învăţământ,

an şcolar, unitate de învățare sau program de instruire.

Scopul evaluărilor iniţiale/predictive este stabilirea nivelului de pregătire al

elevilor, la un anumit moment, prin identificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi

atitudinilor specifice matematicii şi considerate concepte/conținuturi ancore, din

programele şcolare anterioare, în vederea formării/dezvoltării competenţelor propuse

pentru etapa următoare.

Informaţiile obţinute în urma aplicării unei evaluări iniţiale/predictive ghidează

planificarea activităţilor viitoare ale profesorului din perspectiva adecvării

acestora la posibilităţile elevilor sau a iniţierii, dacă este cazul, a unor programe de

remediere.

Stabilirea tipului de test

Evaluarea continuă/formativă însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se

prin verificări sistematice ale competenţelor formate/dezvoltate la elevi. Efectele sale

ameliorative asupra activităţii didactice sunt considerabile, oferind permanent

posibilitatea de raportare la competenţele prevăzute în programa şcolară şi de

evidenţiere a progresului înregistrat de la o secvenţă la alta a instruirii. În cazul

evaluării continue/formative, feedback-ul obţinut este imediat, util şi eficient, ajutând

atât elevul cât şi profesorul să îşi adapteze activitatea ulterioară la specificul situaţiei.

Evaluarea finală/sumativă se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade

mai lungi de instruire (unitate de învăţare, semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ),

oferind informaţii utile asupra nivelului de performanţă al elevilor în raport cu gradul

de formare/dezvoltare a competenţelor. Evaluarea finală/sumativă se concentrează în

principal asupra elementelor de permanenţă ale aplicării unor concepte/cunoştinţe

de bază și ale demonstrării unor abilităţi matematice importante dobândite de elevi

într-o perioadă mai lungă de instruire. Caracterul ameliorativ al evaluării

finale/sumative este relativ redus pentru elevii care au finalizat ciclul de învățământ,

rolul acestor evaluări fiind mai important pentru seriile viitoare de elevi.

Proiectarea matricei de specificaţii (MS)

Matricea de specificaţii (MS) - instrument care certifică faptul că un test măsoară

competenţele de evaluat propuse şi că testul are validitate de conţinut. Aceasta

realizează corespondenţa dintre competenţele de evaluat (corespunzătoare

nivelurilor cognitive) şi conceptele/conţinuturile din programele şcolare/programele

de examen corespunzătoare evaluării propuse.

Pe liniile matricei de specificații (MS) sunt precizate conceptele

/conţinuturile abordate în evaluarea respectivă şi ponderile acestora în relaţie cu

competenţele de evaluat în cadrul testului.

Pe coloanele matricei de specificații (MS) sunt precizate competenţele de

evaluat asociate nivelurilor cognitive şi ponderile acestora în relaţie cu

conceptele/conţinuturile alese.

Ponderile sunt obținute în funcție de punctajul total al testului și numărul

maxim de puncte care se acordă pentru fiecare item.

Nivelul de dificultate al fiecărui item se stabileşte în momentul completării

matricei de specificaţii. Fiecare test conţine itemi/categorii de itemi având grade de

dificultate diferite.

Proiectarea matricei de specificaţii (MS)

Elaborarea itemilor

Itemul este un element component al unui test standardizat care vizează

evaluarea elevilor. Luând în considerare criteriul asigurării obiectivităţii în

notarea/evaluarea elevilor se pot identifica următoarele tipuri de itemi:

• itemi obiectivi care pot fi:

- itemi cu alegere duală

- itemi cu alegere multiplă

- itemi de tip pereche

• itemi semiobiectivi sau itemii cu răspuns construit scurt care pot fi:

- itemi cu răspuns scurt

- itemi de completare

-item de tip întrebarea structurată

• itemi subiectivi care pot fi:

- rezolvarea de probleme (reprezintă forma tradiţională de evaluare la

matematică)

- eseul structurat sau nu.

Fiecare tip de item are avantaje dar şi limite.

Elaborarea itemilor – Activitate practică

Construcție de itemi

Construirea testului

După alegerea tipurilor de itemi şi formularea acestora se construieşte testul

conform matricei de specificaţii.

Pe parcursul proiectării testului se poate reveni la oricare dintre etapele

precedente, modificând fie forma/tipul itemului, fie gradul de dificultate al acestuia,

fie punctajul acordat în matricea de specificaţii astfel încât în final testul să

demonstreze cât mai fidel nivelul de formare/dezvoltare a competenţelor prevăzute în

programele şcolare/programele de examen.

La proiectarea unui test trebuie avută în vedere următoarele reguli:

- gruparea itemilor în test se realizează în funcție de tipul de item (itemii de același

tip se așează împreună pentru a da un singur set de instrucţiuni pentru fiecare tip de

item şi a menţine aceeaşi metodă de răspuns pentru fiecare secțiune)

- itemii se ordonează în ordinea crescătoare a gradului de dificultate (are efect

motivaţional asupra elevilor și permite elevilor să rezolve cerinţele minime ale

testului)

Elaborarea schemei de evaluare/de notare

Schema de evaluare/de notare, numită de obicei barem de evaluare şi de notare, este

asociată sarcinilor concrete de lucru date elevilor şi pe baza acesteia se apreciază testele

acestora.

Baremul de evaluare şi de notare, în cazul itemilor obiectivi, punctează doar rezultatul

astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul total acordat, fie 0 puncte. Nu se acordă

punctaje intermediare.

Baremul de evaluare şi de notare, în cazul itemilor de tip rezolvare de probleme

include elemente ale răspunsului aşteptat cărora li se acordă puncte. În acest fel elevul

primeşte punctaj pentru rezolvări parţiale corecte ale cerinţei itemului. Se punctează

corespunzător oricare altă metodă de rezolvare corectă a problemei.

În cadrul evaluărilor şi examenelor naţionale baremul de evaluare şi de notare trebuie

elaborat în vederea obţinerii unui grad înalt de obiectivitate şi aplicabilitate, astfel încât să

reducă diferenţele de notare dintre evaluatori, asigurându-se caracterul unitar al evaluării. În

aceste situaţii baremul de evaluare şi de notare este proiectat pe baza notării analitice;

aceasta implică determinarea principalelor performanţe (unităţi de răspuns) pe care elevul

trebuie să le evidenţieze în rezolvarea fiecărui item. Un astfel de barem de evaluare şi de

notare are şi rol de instrument reglator al procesului de predare-învăţare-evaluare.

1. Pentru o probă de evaluare iniţială la clasa a V-a asociată matricei MS1, formulaţi

trei itemi obiectivi astfel: un item cu alegere duală, un item cu alegere multiplă şi un

item de tip pereche. Pentru fiecare item propus selectaţi, din matricea de specificaţii

MS1, competenţa de evaluat asociată.

2. Pentru o probă de evaluare iniţială la clasa a V-a asociată MS1, formulaţi trei itemi

semiobiectivi astfel: un item cu răspuns scurt, un item de completare şi un item de tip

întrebare structurată. Pentru fiecare item propus selectaţi, din matricea de specificaţii

MS1, competenţa/competenţele de evaluat asociată/asociate.

3. Pentru o probă de evaluare iniţială la clasa a V-a asociată MS1, formulaţi un item

subiectiv de tip rezolvare de probleme. Pentru itemul propus selectaţi, din matricea de

specificaţii MS1, competenţa/competenţele de evaluat asociată/asociate.

Activități practice

4. Pornind de la proba de evaluare iniţială la clasa a V-a propusă în Anexa 1,

reformulaţi un item propus în testul T1 astfel încât acesta să evalueze o altă

competenţă decât cea propusă în matricea de specificaţii MS1 asociată.

5. Folosind matricea de specificaţii MS1, propuneţi un alt test de evaluare iniţială la

clasa a V-a, însoţit de baremul de evaluare.

6. Pornind de la matricea de specificaţii MS1, proiectaţi o altă matrice de specificaţii

(MS) modificând conţinuturile de evaluat.

7. Pentru matricea de specificaţii (MS) pe care aţi propus-o la cerința anterioară (nr.

6), formulaţi un test de evaluare iniţială la clasa a V-a şi baremul de evaluare asociat.

Activități practice

Formular evaluare elevi la finalul clasei a VIII-a

Vă mulțumim!