ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CATEDRA MANAGEMENT

PROIECT ECONOMIC

INSTRUMENTE DE DEZVOLTARE A

RESPONSABILITĂȚII SOCIALE A COMPANIEI

CONTEMPORANE

Autor:

studenta grupei BA-11F,

învăţământ cu frecvenţă la zi

Nina MIDRIGAN

Conducător Știinţific:

Veronica CERNAT

Asist. Univ.

Chișinău- 2013

CUPRINS

Introducere ……………………………………………………..……………………………………... 3

Capitolul I. Responsabilitatea socială corporativă și instrumentele de dezvoltare a acesteia în

cadrul companiilor contemporane …………………………………………………...……………… 5

1.1. Conștientizarea responsabilității sociale corporative în condițiile economico-sociale actuale ....... 5

1.2. Instrumente și tehnici de implementare a responsabilității sociale corporative ….……………… 10

Capitolul II. Instrumente de responsabilitate socială corporativă utilizate de întreprinderea Gas

Natural Fenosa ……………………..……………………...…………………………….................... 17

2.1. Gas Natural Fenosa – activitate, viziune, angajamente social responsabile asumate ....………… 21

2.2. Practicile de responsabilitate socială corporativă raportate de Gas Natural Fenosa ...................... 17

Încheiere ……………………………………………………………..………………………………. 26

Bibliografie …………………………………………………….…..………………………………… 28

2

INTRODUCERE

Echilibrul dintre morală şi interesul personal este nu doar posibil ci şi necesar pentru dezvoltarea unei

companii pe termen lung. Pe de o parte, dezvoltarea unei companii presupune nu doar obţinerea de

profit, ci şi reinvestirea acestuia. Pe de altă parte, într-o afacere este nevoie nu doar de capital financiar,

ci şi de active, resurse umane, precum şi de un capital social creat din reputaţie şi încredere.

Este un lucru firesc astăzi ca în rândul oamenilor de afaceri să se vorbească despre responsabilitatea

socială şi rolul civic al companiilor. Mulţi lideri de afaceri admit necesitatea asumării unor

responsabilităţi nu doar faţă de investitori ci şi faţă de comunităţile din proximitatea companiilor şi faţă

de celelalte grupuri implicate în sau afectate de activităţile acestora. Diversele programe îndreptate

către aceste obligaţii morale sporite au fost adunate sub o formulă largă, aceea de responsabilitate

socială corporatistă (în literatura de specialitate abreviată CSR, după forma din limba engleză

Corporate Social Responisibility). Responsabilitatea socială a întreprinderilor a devenit în ultimii ani

un subiect tot mai arzător pentru mediul privat, autorităţi şi societate. Dacă în trecut responsabilitatea

socială a unei întreprinderi era un instrument corectiv al impactului negativ asupra mediului sau

comunităţilor, în timp, a prins din ce în ce mai mult contur o perspectivă diferită: responsabilitatea

socială ca o preocupare de administrare responsabilă a afacerii, în baza unor valori ce îmbină

bunăstarea întreprinderii, comunităţilor şi conservarea resurselor.

Pentru a putea stabili o corelaţie între performanţa corporativă socială şi cea financiară, trebuie

evidenţiate şi instrumentele CSR, astfel încât companiile să poată identifica cele mai eficiente şi

adecvate mijloace de care pot dispune în îndeplinirea obiectivelor lor economico-sociale.

Într-un raport al Comisiei Europene, intitulat ABC of the Main Instruments of Corporate Social

Responsibility (2004), doamna Odile Quintin, directorul general însărcinat cu politica socială la nivel

european, considera că „instrumentele caracteristice politicii de CSR joacă un rol fundamental în ceea

ce priveşte asigurarea unui cadru propice dezvoltării performanţelor corporative durabile, sprijinind

astfel o promovare eficientă a CSR. Aceste instrumente stabilesc nivelele minime de performanţă, ajută

companiile să îşi monitorizeze procesele, sistemele şi rezultatele pe care le induc la nivelul comunităţii

şi, nu în ultimul rând, încurajează excelenţa în afaceri”[1].

Primul compartiment al proiectului dat este dedicat principalelor instrumente folosite în

implementarea responsabilităţii sociale, având că principală sursă de informare codurile de conduită și

3

standartele de management adoptate de organizațiile internaționale (ONU, Comisia Europeană,

UNDP), precum și lucrări științifice referitoare la managementul responsabilității sociale. Prezentarea

lor generală, precum şi descrierea scopului şi a principiilor pe care aceste instrumente le promovează

ne permite să distingem riguros practicile de CSR de celelalte forme de interacțiune a unei companii cu

spațiul social în care operează.

În cel de-al doilea compartiment al lucrării se examinează particularitățile și factorii de îmbunătățire

a instrumentelor de CSR a întreprinderilor autohtone, având drept bază de cercetare practicile sociale

utilizate de compania Gas Natural Fenosa, cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din

Republica Moldova.

Astfel, prin evidențierea și descrierea instrumentelor de CSR utilizate atât de marile corporații

transnaționale, cât și de întreprinderile mici și mijlocii, având drept model aplicarea lor în practică de

către managementul companiei Gas Natural Fenosa, această lucrare poate servi drept îndrumare

practică referitoare la instrumentele de implementare ale responsabilităţii sociale aplicabile în

Republica Moldova.

4

1. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ȘI

INSTRUMENTELE DE DEZVOLTARE A ACESTEIA ÎN CADRUL

COMPANIEI

1.1 Conștientizarea responsabilității sociale corporative în condițiile economico-sociale actuale

Responsabilitatea socială a corporaţiilor este un concept care se referă la o datorie pe care companiile

ar avea-o faţă de toate părţile implicate în desfăsurarea acţiunilor presupuse de activitatea

lor economică. Conceptul se referă la toate categoriile de companii, de la microîntreprinderi până la

multinaţionale. Prin datorie se înțelege faptul că respectiva companie trebuie să acţioneze în

conformitate cu obligaţiile pe care le are faţă de părţile implicate şi respectând nişte principii morale

acceptate de-a lungul tradiţiei. De asemenea CSR este o concepţie referitoare la contribuţia pe care

trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societaţii moderne.

CSR-ul a primit un nou avânt ca urmare a crizei economice, a implicării tot mai mare a consumatorilor

şi a îngrijorărilor crescânde referitoare la încălzirea globală.

Din cauza recentei crizei economice, toate departamentele din cadrul marilor companii sunt forţate să

economisească,dar o economisire eficientă implică în același timp și responsabilitate. Companiile care

chiar şi înainte de criză aveau învedere o responsabilitate socială corporativă, planificată şi dezvoltată

la nivel strategic prin intermediul sistemelor de management, aveau o imagine exactă a resurselor

disponibile şi a modului în care acestea sunt folosite în anumite scopuri.

Vedem, totuşi, că în cadrul acestui cerc de companii nici nu se pune problema legitimităţii activităţii de

CSR ca funcţie corporativă. Aşa cum în acest context al crizei nu există nicio îndoială că Resursele

Umane, Marketing-ul, Logistica sunt funcţii vitale, la fel, nici managementul durabil nu a intrat în

legitimitate. În schimb, companiile care erau preocupate de CSR dar nu acţionau într-un mod conştient

şi planificat, au intrat într-o stare de confuzie, deoarece nu dispunea de o viziune privind rolul

activităţii de CSR în afaceri, nu a existat nici un sprijin în procesul decizional privind schimbările din

mediul extern, cauzate de criza economică. Din acest motiv, mulţi au ales diminuarea sau eliminarea, şi

nu, cum ar fi fost natural, trecerea la pasul următor, adică la dezvoltarea acestor activităţi de CSR.

5

Criza economică a condus la revizuirea activităţii în majoritatea companiilor. Susţinătorii

responsabilităţii sociale care doreau menţinerea aceluiaşi nivel au rămas deseori fără argumente de

susţinere în anul care tocmai s-a încheiat. Acest lucru s-a întâmplat numai în interiorul companiilor în

care activitatea de responsabilitate socială nu a avut o bază solidă derivată din obiectivele strategiei de

afaceri.

Deoarece responsabilitatea socială este percepută ca o zonă de armonizare între binele comunității în

general și interesele restrânse ale companiilor, este important să existe o susţinere a acesteia printr-un

sistem corporativ cu obiective clar definite. Argumentele pe care le pot aduce în favoarea

responsabilităţii sociale comunitatea, mediul înconjurător sau chiar interesele angajaţilor nu ajută în

susţinerea activităţii faţă de contra-argumentele aduse de critici, acelea de a ajuta afacerea în atingerea

obiectivelor.

Astfel, există o nevoie crescută de corelaţii şi indicatori de performanţă care să sprijine relaţia dintre

CSR şi obiectivele de business tradiţionale, mai exact lucruri care să arate că interesul personal şi

interesul public nu sunt neapărat concepte contradictorii.

Implicarea socială crescândă a mediului corporatist trebuie înţeleasă, de asemenea, în contextul

dezvoltării unei societăţi civile tot mai active. În peisajul internaţional, societatea civilă a început să

joace un rol semnificativ. În chip firesc, companiile rămân ţinta celor mai numeroase acţiuni civice ale

organizaţiilor non-guvernamentale. Însă, dacă iniţial raporturile cu mediul corporatist erau conflictuale,

o parte dintre ONG-urile cele mai critice a trebuit să admită că mulţi lideri de afaceri, reprezentând

firme mai mici sau mai mari din ţări dezvoltate ori în curs de dezvoltare, sunt sincer implicaţi în

probleme sociale. Astăzi, multe organizaţii civice aleg să coopereze şi nu să se confrunte cu

companiile.

Nu putem trece cu vederea nici faptul că schimbarea climei a devenit una din principalele preocupări

ale factorilor de decizie de pe întreg continentul şi în întreaga lume. În acest context, proiectele de

afaceri şi de investiţii în eco-inovare şi în sisteme de management de mediu, pot ajuta la utilizarea mai

raţională a resurselor naturale şi reducerea nivelului de poluare.

Toate țările se află acum în așa-zisa tranziție la dezvoltare durabilă, de consum redus de carbon si de

aplicare a tehnologiilor verzi. Dezvoltarea durabilă urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a

compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.  Măsurile în sine

6

vizează creșterea profitului prin scăderea considerabilă a cheltuielilor de regie, de producție și de

transport,  pe scurt “să obții mai mult cu resurse mai puține”. Concret este vorba de:

-    limitarea costurilor prin reducerea consumului de energie;

-    asigurarea unor sisteme de producție si de transport mai eficiente;

-    folosirea materiilor prime la maximum si reducerea pierderilor de orice fel.

Experienţa ne arată că instrumentele de reponsabilitate socială sunt foarte utile în situații cum ar fi:

pierderea încrederii, aşteptări şi critici primite din mai multe părţi, dezbateri privind rolul pe care îl au

afacerile. Identificarea şi managementul efectelor corporative, dialogul cu părţile cointeresate,

capacitatea de a valorifica parteneriatele strategice reprezintă competenţe care în momentele de criză

pot fi mult mai eficiente decât cele obişnuite, pot proteja sau creşte valoarea brandului.

Acea companie și acel brand care doresc să stârnească încredere în sine, nu pot decât să înțeleagă

situația, să asculte, să reacționeze și să comunice, în timp ce responsabilitatea socială furnizează

instrumentele necesare. Este evident faptul că viitorul este al companiilor responsabile social.

1.2. Instrumente și tehnici de implementare a responsabilității sociale corporative

În practică există o mare varietate de instrumente pentru a gestiona, măsura, comunica, monitoriza,

verifica şi recompensa performanţa asociată responsabilităţii sociale corporative, instrumente care

variază de la directive generale, coduri de conduită corporativă ce stabilesc principii pentru un

comportament responsabil, până la sisteme complexe de management, instrumente rafinate de

comunicare şi metodologii de evaluare a investiţiilor.

Instrumentele de RSC au rolul unor linii directoare pentru cei preocupaţi de evaluarea şi îmbunătăţirea

performanţei de sustenabilitate, contribuind astfel la promovarea conceptului de responsabilitate

socială. Aceste instrumente stabilesc un nivel minim de performanţă, ajută organizaţiile în structurarea

şi construirea unui sistem coerent de măsurare a calităţii, şi oferă cadrul evidenţierii bunelor practici.

Instrumentele sunt cele care setează standardele, nivelul acceptabil la care ar trebui să fie derulate în

mod curent afacerile. Cu toate că instrumentele ar trebui să fie parte integrantă a modului de

7

administrare a afacerii, multe întreprinderi sunt destul de refractare în a le adopta, în special datorită

neînţelegerii beneficiilor majore care ar decurge din implementarea lor.

„Instrumentele sunt elaborate cu implicarea guvernelor, grupurilor de afaceri şi organizaţiilor societăţii

civile, al căror suport le poate conferi legitimitate. Aceste instituţii pot reprezenta atât umbrela sub care

se elaborează instrumentul, cât şi organisme implicate activ în implementarea lui.

Instrumentele de RS sunt născute dintr-un amplu proces de consultare, care implică indivizi, grupuri,

asociaţii din sectorul public şi privat, dispuşi să negocieze, să le implementeze şi să monitorizeze

aplicarea lor. Participarea mai multor părţi co-interesate, cu domenii de expertiză diferite, asigură un

anumit nivel de inovare şi învăţare pentru toate părţile.

Aşadar, instrumentele de responsabilitate socială au următoarele funcţii:

• stabilirea unui cadru general al derulării activităţii;

• oferirea unor linii directoare în procesul de dezvoltare sustenabilă;

• stabilirea unui nivel minim al standardelor de performanţă pe care o întreprindere ar trebui să le

îndeplinească în mod voluntar;

• asigurarea reflectării valorilor întreprinderii în operaţiunile pe care le derulează şi la nivelul întregului

lanţ valoric.

Principalele instrumente de responsabilitate socială pot fi grupate în următoarele categorii: codurile de

conduită corporativă, standardele de management, raportarea implicării sociale corporative, investiţiile

responsabile social.”[2]

A. Codurile de conduită:

Un cod de conduită reprezintă o enunţare formală a unor reguli şi principii ce definesc anumite

standarde de comportament corporativ sau industrial. Aceste standarde vizează o mare varietate de

aspecte: drepturile omului şi ale muncii; utilizarea forţelor de securitate; mita şi corupţia, în special în

ţările în care autorităţile publice nu reuşesc să asigure respectarea legală a unor standarde minime;

aspectele legate de sănătatea şi siguranţa utilizării unui anumit produs; standardele de mediu.

8

Codurile de conduită pot îndeplini diverse funcţii; astfel, ele sunt considerate: elemente principale ale

culturii corporative şi modalităţi eficiente / funcţionale de definire a unor relaţii corespunzătoare între

sectorul privat de afaceri şi guverne; instrumente pentru luarea deciziilor şi prevenirea sau rezolvarea

diverselor tipuri de conflicte ce pot să apară între stakeholder-i; instrumente pentru managementul

resurselor umane; instrumente de marketing sau promovare a unei mărci.

De obicei, companiile consideră codurile de conduită ca fiind instrumente valoroase de management şi

apelează la ele, în principiu, din patru motive: în primul rând, pentru a face cunoscute valorile şi

standardele etice conform cărora îşi conduc afacerile; în al doilea rând, pentru a influenţa practicile de

afaceri ale partenerilor lor globali; în al treilea rând, pentru a consolida o politică a practicilor

responsabile în cadrul companiilor; în al patrulea rând, pentru a informa consumatorii în legătură cu

principiile pe care le respectă în producerea bunurilor şi serviciilor şi pentru a răspunde la presiunea

publică sau a preveni criticile care li se pot aduce, în special dacă vânzările lor depind în mod

fundamental de imaginea de marcă sau de opinia publică.

Ca rezultat al implementării unui cod adecvat de conduită, o organizaţie de afaceri poate să câştige în

termeni de reputaţie corporativă, dar poate să obţină şi beneficii suplimentare: îmbunătăţirea relaţiilor

cu partenerii de afaceri, promovarea unei bune guvernanţe corporative şi a respectării legilor în

diferitele ţări în care îşi desfăşoară activitatea şi sporirea calităţii şi productivităţii angajaţilor ca urmare

a unui climat de muncă mai sănătos.

Cu toate acestea, codurile de conduită sunt instrumente voluntare şi ele vin să completeze, nu să

înlocuiască, legislaţia naţională şi internaţională sau dialogul social şi negocierea colectivă. O

reglementare corporativă individuală, realizată de către fiecare companie în parte, nu este la fel de

sigură şi de eficientă ca una impusă de către autorităţile publice sau la nivelul unei industrii.

În principiu, există patru aspecte care ar putea influenţa eficienţa unui cod de conduită: transparenţa şi

credibilitatea sa; existenţa unor metode clare de implementare, monitorizare şi verificare a respectării

principiilor din respectivul cod; problema răspunderii legale pentru încălcarea codului şi cea a

impunerii unor măsuri corective pentru diminuarea daunelor produse; acceptarea codului de conduită

corporativă drept un cadru principial general, care se aplică tuturor angajaţilor companiei şi

partenerilor săi de afaceri.

9

La nivel internaţional, codurile de conduită au cunoscut o proliferare şi o diversificare mare, datorită

interesului public tot mai accentuat în ceea ce priveşte impactul socio-ecologic al companiilor şi

conduita lor etică. În publicaţia Comisiei Europene ”ABC of the Main Instruments of Corporate Social

Responsibility” (2004) apar şase tipuri de coduri de conduită:

-                 coduri corporative, adoptate unilateral de către companii;

-                 coduri specifice anumitor sectoare industriale sau asociaţiilor comerciale, adoptate de către

un grup de companii dintr-o anumită industrie;

-                 coduri europene sau internaţionale, negociate de către partenerii sociali (ex.: Codurile

europene în sectoarele comerţului, textilelor, lemnului şi zahărului; Acordurile cadru negociate între

companii multinaţionale şi organizaţii internaţionale ale muncii);

-                 coduri multi-stakeholder, adoptate ca rezultat al iniţiativelor comune din partea firmelor,

sindicatelor şi organizaţiilor non-guvernamentale (ex.: Codul de bază al Ethical Trading Initiative);

-                 coduri cadru, dezvoltate de către sindicate, organizaţii non-guvernamentale sau diverse

organizaţii, care servesc drept puncte de referinţă pentru elaborarea codurilor unilaterale de conduită

corporativă (ex.: Principiile drepturilor omului elaborate de către Amnesty International pentru

companii);

-                 coduri inter-guvernamentale, negociate în cadrul organizaţiilor internaţionale (ex.: Liniile

de conduită ale OCDE pentru companiile multinaţionale; Declaraţia tripartită de principii a OIM cu

privire la companiile multinaţionale şi la politica socială; Declaraţia OIM cu privire la principiile

fundamentale şi la drepturile angajaţilor la locul de muncă; Principiile generale ale ONU pentru

companii).

B. Standardele de management:

Aceste standarde sau sisteme generale de management sunt instrumente corporative interne, pe care

companiile şi alte organizaţii de afaceri le folosesc pentru integrarea valorilor proprii în cadrul

activităţilor curente, şi vizează o serie de proceduri, etape şi specificaţii la care organizaţiile apelează în

vederea operaţionalizării unui proces sau a unei activităţi. Standardele de management pot fi de două

10

feluri: de proces - cele care se referă la tipul de proces şi la etapele implementării lui - şi de

performanţă - cele care vizează măsurarea şi raportarea performanţei şi a progresului.

În vederea asumării unei RSC eficiente, companiile ar trebui să dezvolte sisteme pentru

implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi practicilor lor responsabile social, care să

includă definiţia obiectivelor, proceselor, rolurilor şi responsabilităţilor, mecanismele de măsurare şi

raportare a progresului înregistrat şi măsurile corective. Sistemele de management ajută la

îmbunătăţirea administrării strategice a RSC şi consolidează performanţa socială a companiei,

responsabilitatea şi credibilitatea ei; ele facilitează identificarea şi gestionarea eficientă a riscurilor

sociale şi ecologice, implică stakeholder-ii într-un mod activ şi sistematic şi sporesc eficienţa de

ansamblu a organizaţiei prin intermediul unei analize raţionale a datelor şi a unei mai bune coordonări

între diferitele departamente funcţionale ale companiei. De aceea, se apreciază că standardele de

management pot fi considerate modele utile pentru companii şi instrumente de comunicare a

performanţei corporative.

În mod analog codurilor de conduită, şi standardele de management sunt voluntare, iar succesul lor

depinde de gradul de acceptare de care se bucură pe piaţă. Deşi sunt instrumente utile ce ajută la o mai

bună implementare a legislaţiei, adoptarea standardelor de management nu exonerează compania de

responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor sale legale.

Implementarea eficientă a unui standard de management va lua în considerare cel puţin următoarele

trei aspecte: transparenţa şi independenţa procesului de atestare a standardului; problema definirii şi

măsurării performanţei corporative în acest domeniu; argumentele pro şi contra procesului de

standardizare a responsabilităţii sociale corporative.

Comisia Europeană a identificat cinci categorii principale de iniţiative relevante în acest domeniu:

-                standarde referitoare la sănătatea şi siguranţa locului de muncă (ex.: SA 8000 -Social

Accountability on Labour Conditions; ILO-OSH 2001 - International Labour Organization on

Occupational Safety and Health Management; OHSAS 18001 -Occupational Health and Safety Zone);

-                standarde de management al calităţii şi alte proceduri generale asociate RSC (ex.: ISO 9000

- International Standard Organization requirements for an effective quality management system;

EFQM Excellence Model - European Foundation for Quality Management model for business

11

excellence; ISO 26000 - International Standard Organization providing guidelines for social

responsibility; ISO CR MSS - International Standard Organization procedure on Corporate

Responsibility Management System Standards; AA 1000 - AccountAbility stakeholder engagement

standard);

-                standarde de management al mediului (ex.: EMAS - Eco - Management and Audit Scheme;

ISO 14000 - International Standard Organization in the field of environmental management);

-                standarde naţionale (ex.: SIGMA project - Sustainability Integrated Guidelines for

Management, UK);

-                standarde specifice anumitor sectoare (ex.: FORGE - Guidance on corporate social

responsibility management and reporting for the financial services sector, UK).

C. Raportarea implicării sociale:

Problema raportării gradului de sustenabilitate a unei companii vizează aspecte ce ţin de comunicarea

corporativă a performanţelor sale economice, sociale şi de mediu. Raportarea implicării sociale

reprezintă produsul final, la care se ajunge prin parcurgerea succesivă a două etape: prima etapă se

referă la colectarea şi prelucrarea datelor în vederea măsurării performanţelor sociale şi ecologice, prin

compararea lor cu anumiţi indicatori specifici; a doua etapă a procesului de raportare este cea a

evaluării şi verificării / auditării corectitudinii informaţiilor prezentate în raportul public al companiei.

Măsurarea performanţelor sociale şi ecologice ale companiilor se realizează apelând la indicatorii

generali de performanţă (engl. key performance indicators). Până în prezent, un accent mai mare s-a

acordat măsurării performanţelor corporative de ordin ecologic, deoarece dezvoltarea unor indicatori

eficienţi ai performanţei sociale este mult mai dificilă şi laborioasă.

În acest context, companiile dezvoltă şi implementează standarde pentru măsurarea, evaluarea şi

verificarea performanţelor lor ecologice şi sociale; aceste linii de conduită pot îmbrăca diverse forme,

de la cele voluntare la cele obligatorii, de la cele ce tratează un aspect unic la cele ce abordează o

varietate de probleme, de la standarde de proces la standarde de performanţă.

Raportarea socială şi ecologică reprezintă un instrument de comunicare, adresat stakeholder-ilor interni

şi externi ai companiei, dar este, în acelaşi timp, şi un instrument de management, oferind companiei

12

posibilitatea unei abordări sistemice a dezvoltării durabile, prin măsurarea progresului înregistrat şi

prin definirea strategiei şi a obiectivelor ce trebuie îmbunătăţite. Principalii factori care determină

companiile să se implice în acest proces al raportării sociale sunt: presiunea venită din partea

acţionarilor şi a diverselor grupuri de stakeholder-i, îndeplinirea cerinţelor de ordin legal, avantajul

competitiv obţinut şi consolidarea imaginii corporative şi a relaţiilor publice.

La fel ca şi în cazul celor două instrumente prezentate anterior, raportarea gradului de sustenabilitate a

unei companii reprezintă o iniţiativă voluntară, deşi se încearcă reglementarea acesteia pe anumite

segmente. De asemenea, se poate constata şi o presiune tot mai mare din partea diverselor grupuri de

interese pentru o evaluare a performanţelor corporative realizată în mod obiectiv, apelând la auditori

independenţi.

Raportarea implicării sociale a unei companii este influenţată, la modul decisiv, de următoarele

aspecte: menţinerea unui echilibru dinamic între flexibilitatea unui raport -pentru a răspunde la

cerinţele specifice ale fiecărei companii - şi standardizarea proceselor şi a informaţiilor prezentate în

cadrul acestuia - pentru a facilita compararea organizaţiilor de afaceri; evaluarea tuturor aspectelor

relevante cu privire la sustenabilitatea de ansamblu a companiei; importanţa şi dificultăţile asociate

cuantificării indicatorilor non-financiari; conştientizarea impactului respectivei raportări; evaluarea şi

auditul raportării corporative; în sfârşit, considerarea aspectelor voluntare, alături de cele obligatorii, în

cadrul procesului de raportare a sustenabilităţii unei companii.

D. Investițiile responsabile social:

 Investiţiile responsabile social consideră simultan obiectivele financiare ale investitorilor şi

preocupările lor referitoare la aspectele de ordin etic, social sau ecologic, prin integrarea

angajamentelor de sustenabilitate în deciziile de investiţii. Ultimii ani au marcat o creştere

spectaculoasă a importanţei acordate de către investitori acestui tip de investiţii, urmărind tendinţele

generale manifestate pe piaţă. Investiţiile responsabile social reprezintă o modalitate eficientă de a

induce o modificare rapidă în comportamentul corporativ: valorile organizaţionale se transpun în

acţiuni pozitive, iar compania promovează progresul social şi ecologic.

La nivelul organizaţiilor de afaceri, prezintă interes analiza investiţiilor instituţionale responsabile

social, realizate de către diverse fonduri de pensii şi de investiţii, fundaţii, bănci, companii de asigurări

şi alte instituţii financiare. Investitorii instituţionali concretizează angajamentele lor socio-ecologice

13

prin selectarea companiilor în care urmează să investească - pornind de la evaluarea lor după criterii

etice, sociale şi ecologice - şi prin angajamentul sau activismul acţionarilor.

Există o mare varietate de produse şi instrumente specifice investiţiilor responsabile social, dintre care

cele mai importante sunt: fondurile ecologice, sociale şi etice -fonduri mutuale ce selectează

portofoliile de acţiuni folosind criterii ecologice, sociale şi etice; fondurile de pensii - ce investesc o

parte din fondurile deţinute conform criteriilor de responsabilitate socială; indicii de sustenabilitate,

care au un rol important în relaţia dintre fondurile alocate investiţiilor responsabile social şi

performanţa lor financiară; şi procesele de listare a titlurilor de valoare - ce trebuie să ofere

investitorilor informaţii complete şi relevante pentru evaluarea companiilor.

Câteva dintre aspectele - cheie ce se evidenţiază în legătură cu investiţiile responsabile social sunt:

consolidarea condiţiilor de promovare a acestora; accentuarea credibilităţii lor prin transparenţă şi

responsabilitate; dialogul continuu dintre companii, analişti financiari şi investitori instituţionali,

actuali şi potenţiali.

Scopul acestor instrumente şi standarde este diferit, în funcţie de aria lor de cuprindere, de la mediul

extern îndepărtat, până la cel intern al organizaţiei. Unele instrumente, cum e cazul codurilor de

conduită, pot fi utilizate ca repere generale în activitatea întreprinderii, linii directoare care să alinieze

practica de afaceri curentă la cea internaţională şi care să fie luate în considerare mai ales atunci când

legislaţia naţională într-un anumit domeniu nu este suficient de cuprinzătoare şi pusă în aplicare.

14

2. INSTRUMENTE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ

CORPORATIVĂ UTILIZATE DE ÎNTREPRINDEREA GAS

NATURAL FENOSA

2.1. Gas Natural Fenosa – activitate, viziune, angajamente social responsabile

asumate

”Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. este cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din

Republica Moldova. A apărut pe piaţa moldovenească la 7 februarie 2000 ca urmare a procesului de

privatizare a trei întreprinderi de stat de atunci: I.C.S. RE Chişinău S.A., I.C.S. RED Centru S.A., şi

I.C.S. RED Sud S.A., de către compania spaniolă UNION FENOSA INTERNATIONAL. În anul

2008, cele 3 întreprinderi au fuzionat formând Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. Procesul de

transformări a continuat, iar din anul 2010, întreprinderea furnizoare de energie electrică face parte din

grupul internaţional Gas Natural Fenosa, rezultat în urma fuziunii la nivel internaţional a companiilor

UNION FENOSA INTERNATIONAL şi GAS NATURAL, astfel constituindu-se o mare companie de

profil energetic şi cu vaste activităţi pe plan mondial. 

Marca comercială Gas Natural Fenosa a fost lansată în ţara noastră pe data de 10 mai 2011.

Gas Natural Fenosa furnizează energie electrică pentru mai mult de 20 milioane de clienţi în 25 de ţări,

fapt care confirmă o vastă experienţă în domeniul tehnic şi comercial. Astfel, Î.C.S. „RED UNION

FENOSA” S.A. dispune de cele mai bune practici internaţionale în domeniul serviciilor energetice.

Gas Natural Fenosa își desfășoară activitatea în întregul lanț valoric al gazelor, de la explorare la

distribuire și comercializare, inclusiv producție, lichefiere și transport. Ea are, de asemenea, facilități

de depozitare a gazelor și regazificare.

Activitatea Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. în economia ţării este un model european de afaceri,

ea fiind apreciată ca o întreprindere deschisă pentru colaborare în scopul promovării valorilor pro-

europene şi internaţionale şi a unui climat de investiţii transparent şi propice prosperării pentru toţi

agenţii economici.

Misiunea companiei Gas Natural Fenosa este deservirea necesităţilor energetice ale societăţii, oferind

clienţilor noştri servicii şi produse de calitate, care respectă mediul înconjurător, acţionarilor - o

15

rentabilitate crescândă şi durabilă, iar angajaţilor - posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele

profesionale.

Viziunea companiei constă în a fi un grup energetic şi de servicii, lider şi în continuă creştere, cu o

prezenţă multinaţională, care să se evidenţieze prin furnizarea unei calităţi excelente în ceea ce priveşte

deservirea clienţilor săi, o rentabilitate susţinută pentru acţionarii săi, o creştere a oportunităţilor de

dezvoltare profesională şi personală pentru angajaţii săi şi o contribuţie pozitivă adusă societăţii,

acţionând în concordanţă cu angajamentul faţă de populaţia lumii.”[3]

În anul 2009 compania a obținut Mercuriul de Aur la categoria „Marca comercială Responsabilă

Social” la concursul anual organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, iar

începând cu 2010 în fiecare an este inclusă în topul celor mai bune 10 companii angajatoare, în

rezultatul studiului "Cele mai bune companii din Republica Moldova pentru care merită să lucrezi",

realizat de către compania de consultanţă şi training AXA Management Consulting.

În activitatea sa compania se ghidează după propriul Cod de Etică. Codul etic al Gas Natural Fenosa

are drept scop stabilirea normelor ce vor dicta comportamentului social responsabil al tuturor

angajaților în timpul îndeplinirii atribuțiilor zilnice, privitor la relațiile și interacțiunile menținute cu

toate grupurile de interes. Aceste grupuri le constituie angajații proprii, clienții, furnizorii și

colaboratorii externi, acționarii, instituțiile de stat și private și societatea în general.

Politica de responsabilitate socială, a cărei aprobare a fost precedată de un proces intens de evaluare şi

consultaţii interne, se manifestă prin adoptarea unui sistem de gestiune a responsabilităţii corporative

ce înglobează întregul Grup. În conformitate cu recomandările Codului Unificat al Guvernării

Corporatiste, politica a fost aprobată de către Consiliul de Administrare, care şi-a asumat angajamentul

să supravegheze periodic respectarea acesteia.

În continuare voi prezenta integral cele 7 angajamente asumate de către întreprindere, așa cum au fost

stipulate în documentul de Politică de responsabilitate socială a companiei Gas Natural Fenosa:

Orientare către client

Dedicăm efoturile noastre cunoaşterii şi satisfacerii necesităţilor clienţilor noştri. Ne propunem să

oferim un serviciu excelent şi să dispunem de capacităţi pentru a oferi un răspuns imediat şi eficace.

Principiile de acţiune responsabilă, de care ne conducem în relaţia cu clientul, se bazează pe: 

16

Construirea unei relaţii de încredere printr-un tratament deschis şi accesibil;

Cunoaşterea opiniilor sale pentru a-i putea anticipa necesităţile;

Munca continuă pe durata întregului lanţ de valori pentru a îmbunătăţi continuu calitatea şi

securitatea produselor şi a serviciilor.

Angajament faţă de rezultate

Planificăm, ne propunem obiective colective şi individuale şi luăm decizii în funcţie de impactul pe

care îl au la obţinerea scopurilor viziunii noastre, asigurând respectarea angajamentelor cu minimă

incertitudine în acest sens. Principiile de acţiune responsabilă, de care ne conducem în relaţia cu

acţionarii, se bazează pe:

 Decizia de a lucra pentru a obţine în mod durabil o rentabilitate adecvată aşteptărilor pieţei;

Aplicarea în orice moment a celor mai bune practici de transparenţă a informaţiilor, atât în

raport cu piaţa, cât şi cu ceilalţi actori cu interese în Grup, întru consolidarea credibilităţii şi

reputaţiei.

Mediul înconjurător

Ne dezvoltăm activităţile acordând o atenţie specială protejării mediului ambiant şi utilizării eficiente

a resurselor naturale de care avem nevoie pentru a satisface cererea de energie.

Contribuim la dezvoltarea durabilă prin ecoeficienţă, minimizarea impactului asupra mediului

înconjurător, promovarea inovaţiilor şi utilizarea celor mai bune tehnologii şi procese

disponibile;

Contribuim la combaterea schimbărilor climaterice prin intermediul energiilor cu nivel scăzut

de emisii de carbon şi regenerabile, promovarea eficienţei energetice;

Integrăm criteriile de mediul înconjurător în cadrul proceselor comerciale şi de distribuţie;

Optimizăm managementul de mediu.

Interes pentru persoane

17

 Promovăm un mediu de lucru respectuos pentru angajaţii noştri şi de implicare în pregătirea şi

dezvoltarea lor profesională. În organizaţiile noastre promovăm diversitatea de opinii, perspective,

culturi, vârste şi sexe. Principiile de comportament responsabil ce reglementează relaţia noastră cu

angajaţii se bazează pe: 

Oferirea oportunităţilor de dezvoltare profesională adecvate competenţelor lor;

Promovarea unui mediu de lucru motivant, în care să se asigure şi să se respecte angajatul,

precum şi contribuţia responsabilă a iniţiativelor sale;

Promovarea clarităţii obiectivelor, a liderismului eficace, a compensaţiilor competitive şi

recunoaşterea realizărilor;

Asigurarea condiţiilor pentru cel mai bun echilibru personal şi profesional într-un cadru de

egalitate şi de dialog.

Securitate şi sănătate

Susţinem politici de dezvoltare a unei culturi de prevenire care să garanteze securitatea şi sănătatea

de-a lungul întregului lanţ de valori şi ne bazăm pe următoarele principii: 

Asigurarea garanţiei că siguranţa este o responsabilitate asumată în mod colectiv;

Asigurarea instruirii şi informării  corespunzătoare, ca un element cheie al acţiunilor

preventive;

Integrarea în toate activităţile şi deciziile a unor acţiuni preventive, asigurându-le

îmbunătăţirea continuă;

Respingerea oricărui comportament ce ar crea un mediu de muncă nesigur, de intimidare sau

ofensator.

Angajament faţă de societate

Acceptăm responsabilitatea noastră socială corporativă, oferind societăţii cunoaştinţele noastre,

aptitudinile în domeniul gestionării şi creativitatea. Direcţionăm o parte din profiturile noastre pentru

acţiuni sociale, menţinând un dialog permanent cu societatea pentru a cunoaşte nevoile lor şi a

18

asigura satisfacerea acestora, astfel încât să asigurăm creşterea credibilităţii şi a prestigiului grupului

nostru. Principiile de acţiune responsabilă se bazează pe: 

Integrare pozitivă în societatea ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea, respectând cultura,

reglemetările şi mediul;

Generarea valorilor prin dezvoltarea activitatii noastre proprii şi crearea de parteneriate cu

comunitatea locală, în toate ţările în care activăm;

Promovarea educaţiei, instruirii, a bogăţiiei culturale şi a unei culturi de incluziune a

grupurilor dezavantajate prin investiţii sociale.

Integritate

Insităm ca toate pesoanele care fac parte din Grupul Gas Natural Fenosa să acţioneze etic, cu

onestitate şi integritate, respectând valorile, principiile şi codurile de conduită profesională

promovate de Grup, contribuind la creşterea încrederii societăţii faţă de compania noastră. Principiile

directoare în acest sens sunt:

Respingerea corupţiei şi a mituirii în activitatea noastră şi stabilirea unor măsuri de prevenire şi

combatere a acestora;

Susţinerea principiilor Pactului Global al ONU şi principiile OCDE pentru guvernarea

corporativă;

Respectarea tuturor aspectelor cuprinse în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a

Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Declaraţia OIM privind principiile şi drepturile fundamentale

la locul de muncă;

2.2. Practicile de responsabilitate socială corporativă raportate de Gas Natural

Fenosa

Dacă vorbim despre responsabilitatea socială a companiilor, inevitabil vorbim si despre „raportarea

socială”. Grupul Gas Natural Fenosa, așa cum este și firesc unei companii multinaționale de rangul ei,

își publică annual „Raportul de Responsabilitate Corporativă”. Componentele acestuia decurg din

19

strategia companiei, incluzând aspecte de etică si conformitate și furnizând o mare parte din indicatorii

relevanți pentru raportarea socială. Raportul social reprezintă un instrument de promovare, care

finalizează programele de CSR şi permite evaluarea de către publicul larg a performanţei companiei,

precum şi a progreselor înregistrate de către aceasta. Acestea trebuie aduse la cunoştinţă potrivit

principiului transparenţei şi trebuie să fie complete, relevante, informaţiile să fie prezentate în mod clar

şi să permită compararea cu rapoartele anterioare. Cu toate că beneficiile acestor instrumente sunt

evidente, nu toate firmele care desfăşoară programe de responsabilitate socială sunt auditate de terţă

parte. Este apreciabil faptul că compania Gas Natural Fenosa a apelat la serviciile unui expert

independent care a revizuit raportul, analizând adaptarea conținutului Raportului de Responsabilitate

Corporativă la dispozițiile prevăzute de Global Reporting Initiative și standartul AA1000APS,

principul standard internațional cu privire la raportarea socială, astfel asigurându-se transparența

raportării și menținerea credibilității în fața acționarilor și comunității.

Compania a elaborat un sistem de evidenţă a indicatorilor, pentru a monitoriza modul de aplicare a

politicii de responsabilitate socială corporativă, raportarea gradului de îndeplinire a acesteia şi fixarea

obiectivelor de responsabilitate. Indicatorii raportaţi în diferite capitole ale Raportului cu privire

la responsabilitatea corporatistă, au fost definiţi cu ajutorul metodologiilor internaționale, ţinând cont

de criteriile interne şi externe de valorare a responsabilităţii.

Indicatorii cuprind toate domeniile relevante, se referă la ultimii trei ani şi permit informarea organelor

de guvernare şi administrare cu privire la rezultatele activităţilor desfăşurate, detectarea acţiunilor de

îmbunătăţire şi definirea noilor obiective.

Un alt instrument de CSR utilizat de companie este gestionarea eficientă a politicii de responsabilitate

socială în interiorul companiei. În conformitate cu dispozițiile prevăzute în regulamentele sale și a

recomandărilor Codului unificat de bună guvernare, Consiliul de Administrație este responsabil pentru

acțiunile de supraveghere desfășurate de companie in acest domeniu. Gas Natural Fenosa are în

componența sa un Comitet de Reputație Corporativă și o Comisie de Etică Corporativă care să

efectueze activități importante în promovarea și implementarea acțiunilor legate de guvernarea

corporativă responsabilă.

20

Consiliul de Administrație

Departamentul de Relații publice și Conducerea Companiei Comitetul de Audit Intern

Comisia de Etică CorporativăComitetul de Reputație Corporativă

Figura 2.1 Structura gestionării CSR pe departamente în cadrul companiei Gas Natural Fenosa

În continuare voi prezenta instrumente, metodologii de obținere a obiectivelor de CSR pe diverse

domenii de activitate.

Serviciul Clienți reprezintă punctul de interacțiune directă a companiei cu consumatorii. Următoarele

inițiative ale companiei sunt menite să îmbunătățească relațiile cu clienții:

• Capturarea digitală a datelor și utilizarea semnăturei digitale;

• Procesarea informației despre consumatorii care nu au contractat serviciile oferite de Gas Natural

Fenosa pentru utilizarea lor în viitor;

• Utilizarea noilor canale de distribuție a produselor și serviciilor către clienți;

Gradul de satisfacție a consumatorilor este unul din principalii indicatorii ai activității de management

a companiei. Modelul de măsurare a acestui indicator utilizat de Gas Natural Fenosa implică, în primul

rând, determinarea indecelui global de satisfacție printr-o prezentare generală a nivelului de satisfacție

Departamentul de Control și Audit

Mangementul Companiei

21

consumatorilor și, în al doilea rând, o prezentare procesuală, unde se analizeză opiniile consumatorilor

care au uitilizat recent un anumit serviciu al companiei.

Diagrama 2.1 Gradul de satisfacție general al consumatorilor pe țări (inclusive Moldova)

Gas Natural Fenosa înțelege că transparența informațională este un element cheie în implementarea

angajamentelor față de comunitate, acționari și investitori. Astfel, compania și-a stabilit propriile

canale de informare.

• Relațiile cu investitorii – compania promovează principiul egalității și simultaneității publicării

informațiilor față de toți investitorii – atât cei instituționali, cât și cei minoritari;

• Programul de comunicare cu investitorii instituționali și analiștii financiari. Scopul acestuia e de a

prezenta situația și prospectele companiei într-un mod stringent și transparent, stabilind relații de

încredere între investitori și analiști pe de o parte și companie de cealaltă parte;

• Website-ul corporativ, prin care publicul larg, acționarii și investitorii pot accesa toate documentele și

informațiile de interes despre companie;

• Conferințe internaționale organizate pentru prezentarea informațiilor despre prognozarea unor

evenimente care ar afecta compania sau ramura economică dată.

22

Acțiuni specifice de mediu

Programele de mgmt de mediu

Planul strategiei de mediu

Strategia de business

Politica CSR a companiei

Managementul mediului al Gas Natural Fenosa este desfășurat în conformitate cu criteriile de eficiență

și minimizare a impactului asupra mediului, având drept puncte de referință standardul internațional

UNE-EN ISO 14001 și Schema Europeană de Ecomanagement și Audit, ambele fiind recunoscute pe

deplin în zonele în care compania își desfășoară activitatea, inclusive în Republica Moldova.

Managementul de mediu este susținut de un set de documente (manuale, proceduri, instrucțiuni de

lucru) care stabilesc acțiunile și sistemele pentru a garanta cele mai bune de gestionare și minimizarea

riscurilor. aceste procese sunt revizuite în fiecare an, atât pe plan intern cât și extern, prin audituri

pentru a certifica eficiența acestora și conformitatea cu cerințele legale naționale și internaționale.

Figura 2.2 Componența managementului de mediu al companiei Gas Natural Fenosa

Acțiunile planificate pentru anul 2013, referitoare la managementul mediului:

- analiza emisiilor de gaz de seră legate de aprovizionarea cu energie;

23

- analiza riscurilor și oportunităților legate de problemele de mediu pentru fiecare domeniu de

activitate al companiei în parte;

- dezvoltarea instrumentelor de management de mediu.

De asemenea, în zonele aproape de facilități care prezintă un risc mai mare de impact negativ asupra

mediului, Gas Natural Fenosa își desfășoară în mod voluntar studii de mediu. Aceste analize, care au

fost efectuate din anii 1990, sunt bazate pe indicatori biologici și oferă informații foarte valoroase

privind calitatea și capacitatea mediului înconjurător din apropierea acestor facilități. Printre acțiunile

desfășurate de Gas Natural Fenosa pentru conservarea biodiversității se numără:

- acțiunile îndreptate spre îmbunătățirea efectivă a biodiversității;

- educarea angajaților și atragerea opiniei publice în comunitățile în care compania își desfășoară

activitatea, acestea fiind aspectele fundamentale pentru protecția biodiversității;

- colaborarea cu autoritățile și diverse organizații prin înțelegere și parteneriate în acele țări unde

compania este prezentă. Sinergiile rezultate din aceste proiecte au un impact direct asupra

biodiversității.

Inițiative pentru reducerea impactului asupra mediului în Republica Moldova:

1. Gas Natural Fenosa şi ONG-ul Gutta-Club au semnat un acord de colaborare în 2009 cu scopul

realizării unor activităţi care să asigure conştientizarea de către elevi a consumului responsabil

de resurse şi a energiei, precum şi influenţarea comportamentului acestora sub aspectul

respectării regulilor de securitate în instalaţiile electrice. Gutta-Club este ONG-ul care

desfăşoară o activitate foarte apropiată de priorităţile companiei în acest sens şi, de la momentul

semnării acordului de colaborare au fost realizate mai multe proiecte comune la tema energiei

şi a mediului de trai, printre acestea desfășurarea unui concurs de eseuri la tema conservării

resurselor pentru elevii claselor a V-a  –  a XII-a din întreaga ţară.

2. Gas Natural Fenosa a susţinut acţiunea mondială „Ora Planetei” şi a participat la organizarea

activităţilor dedicate acesteia chiar de la primele sale ediţii în Moldova.

3. În 2010, în calitate de promotor activ al principiilor de responsabilitate social-corporativă în

Moldova, fiind membru al consiliului coordonator al reţelei locale a Pactului Global,

24

întreprinderea  RED UNION FENOSA în colaborare cu PNUD-Moldova şi primăria or.

Călăraşi a lansat proiectul „Un arbore pentru tineri”. În cadrul acestuia s-a procedat la

restabilirea unui spaţiu verde cu suprafaţa de 36 ari în oraşul Călăraşi şi amenajarea unui teren-

laborator pentru lecţii practice în aer liber cu participarea studenţilor şi elevilor. În intenţia de a 

antrena populaţia locală şi tînăra generaţie într-o acţiune pentru propria comunitate, Fundaţia

UNION FENOSA a anunţat în luna martie 2008 un concurs al proiectelor de amenajare a

spaţiului, propunîndu-le participanţilor să elaboreze şi să prezinte grafic viziunea lor asupra

viitorului parc, spaţiu de agrement şi de studiu.

4. Campania de înlocuire a becurilor incandescente cu becuri ecologice.

În conformitate cu abordarea globală „Interes pentru persoane”, compania a creat un sistem tehnologic

inovator „Universitatea Globală”, care permite accesul tuturor angajaților companiei la cunoștințe noi

și formare profesională, indiferent de țara în care se află. Exemple de traininguri oferite pentru

angajați: Leadership-ul, Eficiența energetică, Schimbările climaterice, diverse traininguri în domenii

tehnice. De asemenea, printr-un amplu process de certificare, s-a realizat certificarea a 70% din

angajații companiei, în diverse domenii de formare profesională. Această inițiativă social responsabilă

din partea companiei ne demonstrează orientarea către persoane a companiei.

Gas Natural Fenosa implementează diferite tipuri de proiecte de investiții sociale, în conformitate cu

obiectivele companiei, contribuind astfel la progresul comunităților în care își desfășoară activitatea.

Compania are patru linii majore de acțiune legate de activitățile cheie care sprijină devotamentul față

de societate:

• Accesul la energie, cu scopul de a oferi și facilita accesul la acest serviciu de bază a comunităților cu

resurse limitate, în zonele în care compania își desfășoară activitatea;

• Relația cu comunitățile, pentru a asigura un dialog fluid și pentru conștientizarea impactului social al

activității companiei;

• Sponsorizare, patronaj și donații, prin care compania susține proiecte și inițiative care să genereze

valoare pentru societate și, implicit, să consolideze angajamentul social al companiei.

Inițiative pentru dezvoltarea comunitară în Republica Moldova:

25

1. Î.C.S "RED UNION FENOSA" S.A. a susţinut organizarea concertului la care au participat

copii cu dizabilități din Moldova, Norvegia şi Ucraina. Întreprinderea a prezentat în cadrul

acestuia proiectul „Ziua Solidară”, implementat în RM cu începere din 2002 şi adresat  copiilor

cu vederea slabă, aceştea  obţinând astfel posibiltiatea de a lua examenele de bacalaureat şi,

graţie susţinerii continue a RED UNION FENOSA, să-şi facă studiile la instituţii superioare de

învăţământ.

2. Organizarea unei tabere de vară de instruire despre securitatea persoanelor în raport cu

instalațiile electrice cu genericul“Energia si mediul de trai 2009”.

3. Sponsorizarea concursului pentru studenți „Creanga deAur”, cu scopul de a implica studenţii

în abordarea unor aspecte ce ţin de activitatea în domeniul energetic.

26

ÎNCHEIERE

Întreprinderile din Republica Moldova abia pășesc pe calea responsabilității sociale. Dacă în țările

vestice există deja exemple de bună practică privind implementarea conceptului pe unul din domenii –

piață, mediu de lucru, mediu înconjurător, comunitate – în țara noastră, nici măcar marile companii

naționale nu au reușit să își definească corespunzător responsabilitatea socială. De aceea, exemplul

unor companii multinaționale care și-au extins aria de activitatea și în țara noastră este unul foarte

benefic. Aceste companii au o experiență vastă de activități social responsabile în țări mult mai

avansate pe plan de responsabilitate socială corporativă, având o politică de responsabilitate socială

strâns legată de obiectivele strategice ale companiei. Astfel de companii, printre care și Red Gas

Fenosa, deja dispun de instrumentele de CSR necesare consolidării abordării strategice a companiilor

cu privire la performanţele lor sociale. Aceste companii reprezintă niște modele de afaceri durabile șn

care și angajații se simt mult mai confortabil in mediul în care lucrează și populația are o incredere mai

mare in companii.

Pentru a transforma practicile de responsabilitate socială dintr-o acțiune voluntară într-o obligație, în

primul rând trebuie să avem un cadru legal la nivel național, deci trebuie să începem să modificăm sau

să aducem in legislație acele elemente care să constituie un cadru, o bază de la care să pornim și în care

companiile să-și regăsească spațiul de manevră. Avem nevoie de o simplificare a legislației și de o

singură lege care să se adreseze exact acestei problematici, prin care companiile să fie susținute să se

implice, prin care sa fie arătate care sunt criteriile, în acord cu toate normele internaționale si cu

exemplele de bună practică pe care le avem. De asemenea, trebuie elaborată o strategie națională de

promovare a responsabilității sociale, care să devină un instrument util pentru implementarea

inițiativelor de responsabilitate socială.

Referitor la rolul pe care statul ar trebui să îl aibă în susținerea responsabilității sociale, o primă idee

care ar trebui reținută este aceea că, dincolo de rolul în reglementare sau stimulare, statul ar trebui să

funcționeze ca un partener activ în tot acest efort de promovare a responsabilității sociale. Una dintre

pârghiile directe de a face acest lucru este implementarea unor standarde de raportare a

responsabilității sociale în instituțiile si companiile de stat.

Este absolut indispensabil și aportul societății civile în sprijinirea Guvernului în inițiativele de

promovare a responsabilitaății sociale, prin implicarea în crearea unor instrumente concrete de

27

implementare, monitorizare si evaluare a strategiei naționale de promovare a responsabilității sociale.

Societatea civilă este cea care poate exercita presiuni asupra companiilor care refuză să adopte un

comportament responsabil social sau nu raportează într-un mod transparent politicile sale de CSR.

În concluzie, putem constata în mod cert că responsabilitatea corporativă va continua sa aibă o

ascensiune considerabilă și în anii următori, pe masură ce tot mai multe companii vor percepe CSR-ul

ca pe un avantaj contribuitor atât la reputația lor, cât și în ceea ce privește implicarea angajaților în

activitățile acestora, iar societatea civilă și statul se vor implica în promovarea responsabilității sociale,

astfel încât aceasta să depășească abordarea de acțiune voluntară, devenind o acțiune necesară.

28

BIBLIOGRAFIE

I. Standarde:

1.1. Standardul ISO 26000 pentru Responsabilitate Sociala

1.2. Standardul G4 de Raportare a Activității Sustenabile al al Global Reporting Initiative

1.3. AA1000 Accountability Principles Standard pentru Implicarea Părților Interesate

II. Manuale, ghiduri:

2.1. Oprea L. Responsabilitatea Socială Corporativă, București: Tritonic, 2005

2.2. Goyder M. Redefining CSR: from the rhetoric of accountabilityto the reality of earning trust,

London: Tomorrows Company, 2003

2.3. Szatmari I., Macovei C., Cristina H. Implementarea Responsabilității Sociale. Ghid de Instrumente

și Tehnici, Ediție online, http://www.undp.ro/libraries/projects/CSR/deliverables/Implementarea

%20Responsabilitatii%20Sociale%20-%20Ghid%20de%20instrumente%20si%20tehnici.pdf, 2012 [2,

pag. 17]

2.4. European Commission. Directorate-General for Employment and Social Affairs. ABC of the Main

Instruments of Corporate Social Responsibility, Luxembourg: Office for Official Publications of the

European Communities, 2004 [1, pag. 86]

III. Documente interne:

III.1. Corporate Responsibility Report of Gas Natural Fenosa, Ediție online,

http://www.gasnaturalfenosa.com/servlet/ficheros/1297135062280/rc_eng_2012.pdf, 2012

IV. Site-ografia:

4.1. Pagina Oficială a companiei Gas Natural Fenosa în Moldova, http://gasnaturalfenosa.md/

page/despre-noi (19.05.2013) [3]

29