INSTRUMENTE DE COMUNICARE SI VIZUALIZARE

Prin vizualizare se intelege informatia in forma concreta pentru a intelege.Copilul are nevoie de un mesaj concret. Instrumentele folosite vor fi instrumente de comunicare si de vizualizare.1. BRELOCULAcesta va fi folosit doar de copil , nu si de adult ; pe breloc vor fi puse pictograme plastifiate , se aplica principiul secventializarii, la inceput doua pictograme cu activitati, alimente cerute de copil cel mai frecvent. Brelocul se va folosi dupa ce copilul sties a solicite cu ajutorul pictogramelor , nu in paralel cu invatarea lor, asa are vocabularul la el si nu pe raft. Solocitarea obiectelor dorite se invata la masa de lucruapoi se trece la utilizarea brelocului. Brelocul are o gaura intr-un colt si il putem folosi cu un snur la gat.2. PACEMATULAcesta nu este altceva decat un servet din plasticsau fata de masa din plastic, pe el se pun farfurii, la fel ca si brelocul este folosit numai de copil pentru a transmite mesaje; se foloseste doar la masa, cand mananca. Sepun 7 pictograme cu alimente. La inceput se aseaza in doua colturi 2 pictograme , copilul stie sa solicite cu pictograme. Nu este intuitiv dar invata sa le foloseasca . Dupa ce solicita cu usurinta, mai adaugam 2 pictograme, apoi altele. Se aseaza pe laturile pacematului; sunt alimente preferate sau lucruri uzuale.

12345678910

2211

21201918171615141312

3. ORARUL LA MASA DE LUCRU

Se va aseza pe masa de lucru pe un suport mai multe pictograme, o reunire de mai multe pictograme , cate activitati atatea pictograme.Pentru unii copii este mai usor pe verticala asezarea orarului. Daca copilul stie numerele si ceasul , se pot pune si orele.9:00 piese

Puzzle9,20creion

Grafica 9,40 activitati

Ce face ? 9.58masina

Pleaca acasaDeasupra orarului exista si un ceas electronic. Acvtivitatile planificate se vor face4. CEASUL CU PICTOGRAME

Este vorba despre un ceas mecanic cu pictograme care reprezinta activitatile zilei (trezirea, mic dejun, cartea, masa, patul etc) Se vor pune la inceput cateva pictograme .Limba mica va fi o culoare iar limba mare alta culoare; cifrele cu ora sa aiba culoarea limbii mici iar cele minute , vor fi in afara ceasului si de culoarea limbii mari.Rolul este de a i se prezenta activitatile. Nu il facem daca nu stie ceasul.

5. ORARUL ZILEIEste diferitfata de cel de la masa de lucru. Se face de obicei pe vericala dar nu e gresit nici pe orizontala. Trebuie asezat intr-un loc vizibil copilului , la nivelul privirii sale. ( chiuveta, mancare, haine, casa). Cand se intoarce de la scoala va gasi alt orar (chiuveta, masa, lectii, parc, dus, circ, tv, pijama, pat)Se vor face trei orare: acasa, masa de lucru, la scoalaDupa ce se face o activitate , aceea se vba intoarce cu fata in jos sau se pune in cutia cu terminate .6. DULAPUL CU OBIECTEEste vorba despre un dulap fara usi la care el poate ajunge fara probleme un fel de servanta ; pe un raft punem ob folosite de copil,pe altul cutii cu plastilina, apoi pe urmatorul carti de colorat, cateva obiecte pentru lucrul la expresiv obiecte, pe alt raft, mingea, pe alt raft margele dar puse pe ata. Langa dulap aven cutia cu terminate . In loc de orar cu pictograme, la copilul cu potential redus se foloseste dulapul .Are rolul orarului de la masa de lucru.

7. FLANELOGRAFULAcesta poate inlocui dulapul cu obiecte. Este o bucata de material pe care se cos buzunare transparente mari(setul achizitionat de pictograme, activitati + orar).

8. AGENDA CU PICTOGRAME (pentru cei inalt-functionali-stiu sa citeasca, autonomie ridicata, pot consulta orarul) In agenda se deseneaza ce are copilul de facut; Nu vom mai avea chiuveta dar cel cu masa da , pentru ca e stabil, este ceva la care se raporteaza. Se pun cele 3 mese, se imparte ziua in doua ... (de ex. la scoala, in parc, la magazin, la calculator, biblioteca-teme, se intalneste cu, lectura, culcare); Putem sa introducem ora de incepere .... Zilele vor avea culori deiferite ( luni-rosu, marti albastru, miercuri galben..si astfel oferim abstractul in culori); Se mai pot folosi sio buline ( L- 1, M 2, ...etc) ca zaruri. Treptat se transforma in agenda scrisa ; la inceput scriem in dreptul catorva pictograme (1,2)apoi se mai adauga cuvinte si obtinem agenda cu desene si in paralel agenda scrisa. Treptat se elimina desenele si se ajunge doar la agenda scrisa. E bine sa pastram ca si desen mic dejun, pranz, cina.9. CV CARTEA VIETIIVorbim de cartea vietii, plina cu poze, structurata si colorata sio vom imparti in capitole, (1 pag. 2, 3) si vom atribui o culoare fiecarui capitol, sau vom atribui un chenar colorat.Capitolul 1. Evenimente importante (rosu) A inceput sa mearga; Poza- prima zi de gradinita, aniversare, bicicleta, prima zi de scoala, prima serbare, a fost in excursie la mare, si-a rupt mana sau alt accident,...etcCAPITOLUL 2 FAMILIA ( portocaliu) poze

Familia mea ( poze grup si poza fiecarui membru ) Bunicii, doar daca locuiesc cu el in casa pentru ca pot supragenera...pb.. chiar daca ii vede in fiecare ziCAPITOLUL 3. CATEGORII (galben)Incadram aici categorii de persoane cunoscute copilului Colegi (poza grup), rude ( grup la petrecere), bunici ( alta casa) , rude care sunt in relatie; daca nu se viziteaza deci nu ii vede, atunci nu se pun pozeleCAPITOLUL 4. LOCATII/ LOCURI/ INSTITUTII ( sc., magazin, gara, farmacie, barca, farmacie, spital, policlinica, statie tramvai ) Aceste locuri sunt nu numai cele in care merge copilul ccand ii apare barba, i si alte locuriCAPITOLUL 5. DEZVOLTARE FIZICAPoze cu copilul, in diferite cazuri, - merge in parc, la plimbare, la gradinita, la 9 ani,Si toate acestea pentru a vedea cum a crescut si a observa diferenta, cat de mic era si cum a crescut.CAPITOLUL 6. EDUCATIE SEXUALA ( poza femeie si barbat in pielea goala si incercuim unde nu poate pune mana la o fata si la el) . La persoane cu Asperger poate cuprinde informatii despre actul sexual.CAPITOLUL 7. PERSOANE PE CARE LE A CUNOSCUT SI AU MURITMorti in negru10. Cercul social/EcomapaA3- poza copil centru, iar pe cerc in apropiere se pune i poza cu familia; in cercul urmator poze cu persoane pe care le intalneste des- in cerc poza copilului pe cercul urmator de jur inprejur pozde cu familia, apoi poze cupersoane cunoscute.11. Timp ramas pana la un eveniment ( vor fi patru pictograme cu patul, 4 zile pana la ziua lui, si sub a patra pictograma se pune pict. cu tortul. Copilul este dus la orarul zilei si intoarce pictograma cu patul si mai raman 3 zile pana la ziua lui cand va manca tort si in fiecare zi la fel pana la ziua lui cand i se spune ca azi mananca tort vin musafir si va fi petrecere.Alt instrument timer, un cronometru care ii arata cat mai a ramas pana la o activitate. Se roteste cadranul ceasului si daca vrei o activitate de 15 min fixezi butonul pe zona rosie de 15 min ... copilul va lucra pana se termina perioada rosieMapa cu pictograme cu ajutorul careia vom comunica - sunt 2 cutii , una verde care reprezinta urmeaza sa desenam, si una portocalie care reprezinta terminatele

PRINCIPII UTILIZATE IN VIZUALIZAREVizualizarea: desene obiecte pictograme limbaj scris1. Copiii cu autism pot invata ce semnificatie au o imagine utilizata. Copilul este invata ca o pictograma langa alta inseamna ca se succed.2. Copilul necesita ajutor in invatarea semnificatiei. Adaptata la potentialsi particularitati , poate fi mult mai usor cu fotografii si nu cu pictograme3. Copilul nu va sti de la inceput ca poate merge singur la ICV, pentru a se informa il veti conduce zilnic dar va veti retrage repede.4. Orarul trebuie sa fie individualizat.5. Locul ICV ului trebuie sa fie usor accesibil copilului.6. Trebuie folosit un singur termen pentru acelasi ICV ( ex. Orar nu program, ore etc).7. Se folosesc termenii din limbajul comun.8. Stabiliti un moment al zilei in care sa schimbati orarul (seara).9. Observati atent reactiile copilului. Intelege semnificatia ICV-ului ? La ce serveste el? Daca nu merg lucrurile trebuie adaptat sau schimbat.Este necesar cu adevarat?10. Folositi permanent ICV-ul.11. Uneori este bine sa faceti orarul pentru o perioada de timp la masa de lucru sau al zile (daca am copil cu potential redus). De ex. Eu fac 8 activitati. Ii fac orar din 2 minute adica facem plastilina. In timp ce el face plastilina eu pun a treia a activitate. Apoi tot adaug; cele terminate se pun in lada cu terminate.Orarul zilei , daca copilul are potential il fac pe jumatate de zi si apoi voi face pentru cealalta jumatate de zi.12. Uneori intelege mai usor daca lucram activitatea din orar.13. Programul zilei trebuie sa fie corect. Daca apar modificari, cu mana copilului se scoate pictograma cu activitatea scoasa ( de ex. Frizerie ) si se pune pictograma cu activitatea ce o inlocuieste ; se corecteaza cu mana lui ca sa cunoasca semnificatia.14. Sortarea pictogramelor pe categorii, fiecare intr-un plic.15. Depasiti teama de esec.

IDEI GRESITE DESPRE ORAR

Obiective1. Folosim orarul ca sa diminuam nesiguranta. Le e greu sa anticipeze, apare nesiguranta. Orarul ofera certitudini cu privire la ce are de facut devine predictibil- scade nesiguranta. 2. Dezvoltarea autonomiei. Se orienteaza dupa el, creste autonomia. Trimitem copilul la orar : du-te la orar, vezi ce urmeaza ! apoi retragem ajutorul astfel el nu mai este dependent de cineva, ci de orar. 3. Dezvoltarea flexibilitatii Idei gresite 1. Pentru persoanele cu autism programul cu pictograme este cel mai bun pentru o parte dintre ei orarul cu obiecte, pentru altii, orarul scris, sau pentru altii orarul cu fotografii 2. Orarul zilei trebuie sa cuprinda absoltut toate evenimentele si momentele zilei. Nu trebuie sa cuprinda fleacurile de ex daca i se da o banana nu trebuie scris in orar acest lucru. 3. Parintii/specialistii hotarasc ce va contine orarul cu pictograme. Obiectivul orarului este de a-i dezvolta autonomia daca il face altcineva, poate este autonom intr-o oarecare masura dar se tinde sa ajunga sa faca el singur orarul. Ii dai sa aleaga acel lucru sau altul (activitati cu acelasi scop de ex. spal la bucatarie, sau sterg praful) 4. Cand e pusa in program o activitate ea trebuie realizata, nu se mai poate schimba nimic. Situatii care chiar impun schimbare de ex, ca n-are chef sau a venit vecina cu coliva etc. nu se schimba 5. Zilele arata cam la fel; la inceput zilele seamana mult ; daca vb de orarul zilei e diferit(3 zile o ajuta pe mama trei zile calcule. La masa de lucru se schimba secventializat ( 1,2, - alta zi 2, 1, activitatile se fac in ordine diferita) Altfel il fac sa se descurce cu ruperea rutinei, cu obiceiuri diferite. Se dezvolta flexibilitatea cu ajutorul unui orar diferit, variabil. 6. Toti beneficiarii unei clase au acelasi orar; de ex.:Matematica - unul pictograma cu abac

Altul multimi

Adunari si scaderi 1+2

Orar zi, centru zi, cand ajung acasa, cu terapeutul, pana merg la culcareSub pictograme se deseneaza obiectul care o reprezinta de ex desenam o numaratoare si scriem abac nu matematica.Caz. Copil 6 ani, autism sever, de 3 ani se lucreaza, de 4 ani merge la centru, mama neimplicata, autoagresivitate ameliorata

chivetatacamurihainescoala

chiuvetatacamuripatCarte (lectii)

pomchiuvetatacamuritv

pijamalepat

Orar scoala

jocsportpuzzlemultimimargelepoveste

muzicaspatialegustareanimalepicturachiuvetacalculator

Masina(acasa)

Animale=joc animale(sunete)

Orar masa de lucruIntrebari socialePozitii spatialeIncastru animaleorientareAnimale joc- ce face plastilinachiuvetapoveste

Orarul se va pune in camera copilului

ORAR- DIMINEATA Dupa scoalachiuvetatacamHaine Scoalachiuvetahainetacampat

cartepomchiuvetaTacamTvduspijamapat

LA CENTRU

jocActivit sportpuzzlemultimiGustare pauzamargelepoveste

casetofonAnimale joc sunetePozitii spatialepicturachiuvetacalculatormasina

MASA DE LUCRUIncastru se face cand e mai mic copilul, dca e mai mare , avansat se poate face lego sau construieste

Intreb socialePoz. Sp.Incastru forme geom.onomatopeeAnimale denumiriplastelinachiuvetaPoveste dupa imag.

Imitatie /constructie cuburiAjunge sa faca 4 modele, cu cuburi, sau lego si vedem unde merge greu, daca da ne intoarcem la cuburi; facem lego pentru ca el nu isi face jucarii, il invatam cu piesele lego (masina, brad etc) Dupa ce stie sa faca masina, ajungem la nivelul: Fa masina! si el o va face si abia dupa aceea ne vom juca cu ea.

Cand ICV ( Instrument de comunicare vizuala) nu are efectul dorit, ne punem intrebarea: este folosit destul de consecvent ? sau intelege persoana cu autism functia instrumentului ? , Este adaptat la nivelul si structura copilului?, Sunt prea multe sau prea putine picograme? , Instrumentul sta intr-un loc potrivit ?, Este realizat suficient de particularizat ?

IDENTITATEANumele, varsta, apartenenta

1. Numele,varsta,apartenentaLa copilul cu autism, i-am folosit numele i-am captat atentia, l-am implicat in ceva. Cand ii folosesc numele ii voi da si sarcina pentru ca altfel ii voi dezvolta reflexul .Copilul cu autism va parcurge aceleasi etape ca si copilul normal dar cu pasi mai mici.Numele sau va fi expus peste tot, pe spatarul scaunului, pe periuta de dinti, cana, prosop, pat, etc. Eticheta ii va dezvolta identitatea. In etapa urmatoare vom face etichetele cu numele sau pe autocolante, apoi vom lipi pe p[lansa sa numele sau (daca nu stie sa scrie).Autistul nu are sentimentul proprietatii si atunci i-l vom crea prin urmatorul fapt: se va semna pe ceea ce a facut el.2. Intrebari sociale/personaleLista intrebarilor sociale: 1. Cum te cheama ? ( copilul raspunde mecanic de ex. Popescu Ion, cei ce pot verbaliza-..se lasa doua randuri dupa intrebare) . Se merge pe ideea de invatare mecanica.La copilul cu ecolalie se lipeste raspunsul de intrebare de ex. Cum te cheama ?Popescu Ion el va repeta de obicei ultima parte. Il recompensam prin Foarte Bine si ne retragem ajutorul verbal. In cazul in care repeta tot, atunci spunem de 2/3 ori numele lui de ex. Cum te cheama ? Popescu Ion, Popescu Ion, Popescu Ion. Varsta procedam la fel se invata mecanic cu ajutor verbal. Cati ani ai ?..6 ani ; Cum o cheama pe mama ? Cum il cheama pe tata ? Dupa fiecare intrebare se las adoua randuri.Daca au frati /surori se pun intrebari in legatura cu acestia.Raspunsul este cat mai scurt.2. Cum te cheama ? Cum te numesti? Cre este numele tau?3. Ce varsta ai ? Cati ani ai ? Cati ani ai implinit ?4. Cum o cheama pe mama ? Cum se numeste mama ta ? Care este numele mamei tale ?5. Cum il cheama pe tata?...........//..........//.................//........................//.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,6. Cum il cheama pe fratele tau?.....//...................//.........................//.,.............//.............7. La ce scoala inveti ? La ce scoala te duci ?8. Ce-ti place sa mananci ? Care este mancarea ta preferata ?Ce preferi sa mananci? Aici il invatam sa dea raspunsul corect, nu cel dorit ( ex. cartofi prajiti) daca mama vrea sa l dezvete de ceva, acest lucru nu se poate face la intrebari sociale. Pot sa l dezvete usor , nu-i dau acea mancare , sau ii dau foarte rar ca si recompensa , apoi de loc.9. Cu ce ti place sa te joci ? ...la fel il invat s araspunda ( de ex. ziare , reviste etc)le voi da ca recompensa la sfarsit.10. Care sunt prietenii tai ? Cu cine te joci ? va invata numele copilului cu care relationeaza cel mai des11. Care este emisiunea ta preferata? La ce te uiti la TV ? raspunsul poate fi titlul emisiunii. Daca are fixatie pe o emisiune , va spune titlul emisiunii respective, daca are fixatie pe desen, muzica etc,. il vom invata sa spuna genul ( sport , publicitate...etc)12. Care este bautura ta preferata ? 13. Ce numar de telefon ai ? Da-mi numarul tau de telefon !... il invatam nr de tel al mamei , tatalui.. de obicei se invata numarul de telefon al parintelui care este mai disponibil sau care are program mai flexibil..Al doilea criteriu dupa care se alege nr care va fi invatat este ca nr de tel trebuie safie cat mai usor de retinut. Vom face 2 intrebari pe sedinta . Prima de 10 ori , a doua de 10 ori.Daca prima a facut-o 100% iar a doua 60% , pe prima o inlocuiesc iar pe a doua o mentin. Daca e un copil cu potential scazut, se face o intrebare pe sedinta.14. Ce adresa ai ? Unde locuiesti ? il invatam strada si numarul daca adresa este prea lunga , depinde de potentialul copilului . La fiecare intrebare sociala facem prima forma la toate apoi facem a doua forma la toate si a treia forma la toate.15. Ce e mama? Unde lucreaza mama ? Ce meserie are mama ?16. Ce e tata ?unde lucreaza tata ? ce meserie are tata ?Se recomanda folosirea etichetelor la copilul cu autism ( de ex. se folosesc abtipildurile lipim o rata si sub ea haina ) . Notiunile abstracte de ex timpul sunt greu de inteles pentru autisti.

Subcapitol ( Identitatea ) Constientizarea handicapului Trebuie sa constientizeze cat e de diferit de ceilalti copii. Copiii autisti pot fi supraevaluati de ceilalti , acestia vor vorbi cu ei iar ei daca nu inteleg pot intra in criza, La sedinta zilnica la masa de lucru vom face joc de rol copilul este invatat o propozitie sablon prin care va spune celuilalt ca are o problema de intelegere, ca e diferit.Propozitia sablonAm autism, nu gandesc repede Pot fi folosite acestea sau altele construite de noi dar sa fie pe intelesul oricarui membru al societatii. Conditia mesajului : sa fie amuzant, si sa prezinte partea vulnerabila a copilului.Pe copilul autist il invatam comportamentul sablon iicreem o legitimatie care sa contina nume, prenume, scoala ajutatoare, autism/intarziere mintala, nr telefon

Legitimatie ......................

.................

Se va da recompensa mare pentru lucru greu si recompensa mica pentru lucru usoir. Confirmarea este pe ton spre neutru. Stima de sine tine de inteligenta emotionala, si propulseaza copilul inainte. Aprecierea vine cand face ceva mai greu Bravo ! Foarte bine !

SUBCAPITOLUL 4EU NU VREAU !

Daca lasam copilul cu autism sa nu faca ce nu vrea , nu si va completa identitatea la potentialulla care ar putea , nu va deveni copilulinalt functional. Fricile bizare intalnite in autism pe acest fond copilul poate declansa crize- in mod bizar ii este frica de anumite obiecte, lucruri ( telefon, sonerie, de o jucarie, zgomotul apei la WC, calculator , frica de iarba etc)fara sa fi suferit o trauma in legatura cu acel obiect. Copilul este dus in contact cu obiectul cu care manifesta frica se vor face zilnic exercitiipentru a fi desensibilizat.Aceasta problema se poate amelioara in cateva zile sau in ani...( de ex frica de iarba ). Trebuie facuta insa diferenta ca ii este frica sau poate este o hipersensibilitate, sau disconfort la nivelul unui organ- de ex mirosurile, la nivel olfactiv.

SMALL STEPSBefore/During/AfterRecompensarea inseamna rasplata pentru o actiune, ne ajuta sa invatam, se invata diferit intre o actiune dorita si una nedorita ( actiunea dorita sa se repete).Recompensa - laude, atingeri, ( Asa !, Buna treaba !, Ce bine !, Bine ! ..etc) Dar nu trebuie repetate de 10 ori pe zi pentru ca isi vor pierde importanta. Daca copilul greseste, va fi ghidat cu rabdare. Daca arunca jucaria, nu o ridica pentru ca sa nu repete actiunea care nu are acum nimic interesant.Jocurile trebuie facute pentru ca autistul sa gaseasca placerea in sarcina propriu-zisa. Nu trebuie laudat tot timpul, ci doar sa aratam ca suntem multumiti pur si simpli ( neutru).Independenta copilului este foarte importanta iar lucrul cu copilul pe o sarcina dureaza in functie de copil.SUBCAPITOLUL 5

MIE NU-MI PLACEDe cele mai multe ori alimentatia e o problema.Face fixatie pe un anumit aliment, manancanumai 2, 3 alimente dar asta nu inseamna ca cele pe care le refuza nu ii plac, le refuza ptr ca si-a impus numai cele ptr care a facut fixatie.Mod de interventie1. Aliment nepreferat (cerc mic)N Aliment preferat (cerc mare)PIi dau din P o muscatura normala apoi din N 1 cm: PNPNPNPPPPDaca sunt 3 cu 3 de alim nepreferat atunci ii bagam cu forta in gura. Obiectivul este de a-l obisnui cu alimentul nepreferat.Daca avem 4 cu 3 de alim nepreferat : PNPNPNPNPPPP

Daca avem 5 cu 3 alim nepreferat : PNPNPNsi alterneaza asa preferat/nepreferat pana la sfarsitul sfarsitul mesei. Se lucreaza cu cate un aliment nepreferat pe toate stadiile, nu se variaza ( ex. numai cu pui) Apoi iau treaba de la inceput cu alt aliment nepreferat iar la sfarsit ii dau doar nepreferatul.Gura i se deschide cu forta. Apesi pe obraji iar dupa ce i s-a pus alimentul in gura este bombardat cu stimuli verbali, si se maseaza pe gat pentru a-i stimula reflexul de inghitire. Copilului nu i se da sansa de a reactiona , bombardat cu stimuli vb (Mananca, mananca!, Inghite. Inghite!)Se vorbeste repede ptr ca sa nu-i dam timp sa refuze.Comenzi: Mananca, Mesteca, Inghite, Tine gura inchisaAstfel de exercitii se fac cu copilul dupa ce casti autoritatea si nu din prima saptamana de lucru cu el.Pe langa stimulii verbali cu care este bombardat ii dai o palma usora peste buze pentru a nu mai scoate bucata din gura si a o inghiti.Atentie sa nu isi muste buzele, acest lucru se face delicat. Copilul poate mima ca vomita, dar prin palme repetate de tipul Aplauze nu va mai putea mima acest lucru3. Tehnica Sandwich Intre doua preferate punem o bucatica mica de nepreferat PNP4. Pasat De ex nu i place ficat se pune o bucatica pasata in piure si apoi se adauga din ce in ce mai mult.5. NNNNN si suc. Daca mananca nepreferat primeste recompensa suc. Daca nu a mancat tot il facem sa verse sucul la chiuveta . Nu ai mancat, nu primesti suc! El va suporta consecinta refuzului de a manca acel aliment.6. MIFNE ( SC MIFNE..vizionare) Intr-o sala mochetata, intra un adult cu o minge , nu il implica si pe el dar copilul are tendinta sa se duca si el si sa se joace , sa participe la activitate ( nu este fortat); se aseaza la masa tatal si copilul, ambii cu aliment nepreferat, daca copilul nu mannaca i se ia mancarea . Copilul va manca de foame. La un nivel mai ridicat ii pun lui in mana alimentul nepreferat sa il manance apoi il pun sa ia el din farfurie si sa manance.

INDEPENDENTA / AUTONOMIA

Copilul autist nu manifesta dorinta sa fie independent, sa se desprinda de familie sa fie autonom. Noi ne dorim sa fie autonom la maximum ptr potentialul lui sa fie mai putin dependenti, sa se poata ingriji singur intr-o cat mai mare masura atunci cand sunt mari. Multi copii autisti dorm cu mama.I. Pentru a separa copilul de parinte facem un ICV din pictograme.

Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 1 pers

Cand facem separatia ?.. cand se intampla un eveniment cu incarcatura pozitiva de ex ziua lui. Inainte cu 4 zile ii spinem : peste 4 zile este ziua ta si implinesti 7 ani si o sa dormi singur., vine unchiul , matusa , mancam tort, apoi vei dormi singur in patul tau , esti baiat mare.A doua zi , : mai sunt 3 zile si va fi ziua ta ....mai sunt 2 zile... mai me o zi...... venit ziua lui: E ziua ta ! mancam tort, avem musfiri , deseara vei dormi singur in pat, esti baiat mare. Deci il pregatim pentru aceasta situatie dar si pentru intrebarea Cati ani ai ? Astfel cresc sansele de accept mai usor : nu inseamna ca va accepta senin acest lucru dar il pregatim pentru acest lucru si il legam de un eveniment pozitiv, deosebit de ex Anul nou, Craciun pentru ca sunt si zile libere si va fi mult mai usor.II. SalteauaMama doarme cu copilul dar il tine la distanta, nu se mai ating. Apoi mama coboara din pat, salteaua pusa langa pat, sta cu mana pe pat dar nu-i permite sa vina si el, apoi urmatoarea zi tot pe saltea langa pat dar fara mana pe pat, apoi salteaua in mijlocul camerei, apoi la usa.IGIENA PERSONALA

1. Spalatul pe dinti . Multinu accepta periuta de dinti in gura. Ii punem periuta in mana si punem mana pe mana lui, apoi in gura, apoi facem acest exercitiu cu pasta pe periuta (un bob mic), secventializat. Voi crea un ritual de spalat pe dinti. Dinti mijloc sus, stanga sus, dreapta sus Dinti mijloc jos, stanga jos, dreapta josZilnic vom folosi aceeasi ordine pentru a crea un ritual si pentru a-l face cat maim independent dar dependent de acel ritual in absenta adultului. La unii este vorba de sensibilitate gustativa. Pentru a-l invata sa scuipe, adultul va avea un pahar si copilul un pahar si ii vom spune : Fa asa ! clateste si apoi lasa apa sa-i este sa sufle.cada din gura Vom acorda ajutor prin atingere, o mana pe piept si una pe gat in spate, ii indoi gatul ca sa nu poata inghiti. O preachizitie pentru a sti sa scuipe.2. Spalatul pe mainiPutem folosi in ICV cu pictograme cun secventele spalatului pe maini de ex. Dam drumul la apaSapun pe mainiInchide robinetProsop de sters

I se va prezenta copilului ICV ul cu spalatul pe maini. La fel se va intampla si cu spalatul pe fata ( ICV) Dusul Un ICV cu pictograme plastifiate puse deasupra cazii : Gat, subrat, picioare, organe genitale, etc apoi sters, plecat din baie. Trebuie sa invete sa faca dus singur dar trebuie sa fie invatat sa se spele singur pe cap.3. PieptanatulAici avem 4 secvente: carare , stanga, dreapta, spate4. Autonomia la toaleta ( stersul la fund)Se incepe de la masa de lucru, unde va fi invatat etapele.Se invata copilul sa rupa hartia in cantitatea potrivita num prea mult si nici prea putin.1. Etapa 1 ruperea hartiei- se urmareste linia punctata de pe hartie , 3 patratele 1,2,3 daca nu stie sa numere folosim meloterapia 1,2,3 bate si rupe, 1,2, rupe; 1, 2, rupe etc Inainte vom face cu copilul ritmo-terapie- bate adultul, bate si copilul Meloterapia activa ( pentru cei care au nevoie de terapie) si pasiva (pentru autisti de ex.intarziatii mintali, Mozart- fara sa faca nimic , doar asculta si se linisteste)2. Etapa Impaturim hartia 1 peste 2 si doi peste 33. Etapa 3 In aer sa rupa cantitatea potrivita in aer nu pe masa.4. Etapa 4- etapa 2 dar in aer5. Etapa 5- sa se stearga la fund pe uscat nu dupa ce a facut ceva6. Etapa 6- sa se stearga la fund pe WCSe exerseaza in camera n zile si nu se trece la alta etapa pana nu a invatat.5. Taiatul unghiilor- frica bizara de tuns, taiat unghiile..etcPregatirea pentru taierea unghiilor. Mai intai facem sport, ne plimbam si apoi taiem unghiile. Trebuie sa aiba creierul oxigenat, are o stare mai buna si sansele de a se opune.Il invatam sa le pileasca. 6, Hainele autonomia imbracatuluyi/dezbracatuluiFara a-i spune cu ce trebuie sa se imbrace, il facem dependent de o schema.Etapa 1. Haine stivuite pe pat prima de deasupra e prima pe care o imbraca;Etapa IIprimele piese le arunc pe pat si el trebuie sa le ia si astfel treptat voi imprastia din ce in ce mai multe.Haine (chiloti, maieu, tricou, pantalon, plover, jacheta, adidasi cu adeziv)La incheiat nasturi trebuie invatat sa descheie.1. Nasturi mari2. Nasturi mijlocii3. Nasturi miciLa fel se invata si sa incheie, apoi mcand imbraca singur hainele.La sosete i se trage soseta pana la glezna si apoi ultima secventa trebuie sa o faca el; treptat i se trage soseta din ce in ce mai putin de catre noi, restul trebuind s-o traga singur.La fel se procedeaza si cu pantalonii. Daca face fixatie pe o culoare sau element de imbracaminte, i se poate coase o floare de alta culoare de ex albastru, pe ploverul verde pe care a facut fixatie. Se poate invata sa se imbrace dupa termomentru. Se face cu ajutorul unui termometru mcu alcool rosu ce sta afara si se face un ICV.

ACTIVITATI CASNICE SPALATUL VASELOR Multi sunt atrasi de apa. Nu stau la chiuveta, stau la apa dar faci ceva sa vada. La inceput va fi mai greu se va incepe insa cu ceva usor, farfuria la spalat apoi tacamurile; ca sa fie usor au nevoie de o rutina ; facem icv :

Robinet deschisDetergent pus pe bureteBurete pe farfurieClatim farfuriaDaca scartie e spalata

Farfurii in uscat.

Spalatul pe jos (gresie) sepune pictograma cu spalatul si storsul mopului Spalat sosete In cazul in care nu are potential sa invete masina de spalat rufe, il invatam sa spele singur articole mici , simple la mana ca ciorapi, chiloti etc: inmoi sosetele in apa cu detergent , freci sosetele, in mana de 30 de ori ( ptrt ca nu isi da seama cand este curata) Udat flori- cu o cana uda fiecare floare in parte ; pe fiecare ghiveci avem pictograme cu cata apa trebuie sa puna Strans si impaturit rufele- il invatam sa controleze rufele cand sunt uscate; pe dulap sunt puse pictograme cu spatiile si rufele care se pun , pictograme cu unde sunt prosoapele. Pot dezvolta obsesie pentru verificarea hainelor daca sunt uscate Nu ii spun ce sa nu faca , ii spun ce sa faca si va face si fac eu astfel va invata ca pe un ritual. Spalat/curatat pantofi, cu carpa umeda spala cu alta sterge cu buretele da luciu. Gatit salata- spala legumele salata, rosii, castraveti; va fi prima pictograma cu spala rosia ( inseamna toate legumele); pictograme ICV : spal rosia, taie rosia, ulei si masura, castron le amesteca; Sters praful sterge masa, raftul va avea si aici un ritual si pictograme inclusiv pictograma cu scuturatul carpei. Aspiratul doar intr-o camera pe un anumit traseu Periat covor Sa faca ceai cu fierbatorul Pusul mesei carton cu ce trebuie sa puna si unde Stransul mesei

AUTONOMIA LA CUMPARATURi

Tipuri de magazine Magazine la care ceri la tejghea; te folosesti de ce ii place, de ex. cumperi iaurt si apoi 2 alimente. In primii ani cu lista , alimentele scrise unele sub altele, poate fi si cu pictograme, o alta lista si sacosa in care se pun ambalajele. Il inveti sa ceara lista ca pe o poezie dar sa stea si la rand. Magazine tip autoservire fiecare spatiu este structurat, e mai simplu pentru ca nu are de initiat nici un dialog, ci numai sa raspunda.

Autonomia in mijloacele de transport in comunPentru a calatori in mijloacele de transport in comun trebuie sa se identifice in fata controlorului si penbtru aceasta are un cartonas cu datele si situatia lui ; mai are nevoie de traseul vizual.Pentru anumite categorii de pictograme se poate folosi o culoarepe o categorie.

buzunarbuzunar

oglinda

buzunar

buzunar

buzunar

rama din lemn In buzunare transparente se pun pictograme, noi punem intrebari si el se va uita la pictograme. (pentru tetraplegie)OBISNUINTE SOCIALE1. Salutul- autistul nu are intentia salutului, il fortam sa salute , iar salutul devine un ritual. Salutul de intalnire- Buna ! sau Buna ziua! Depinde cu cine se intalneste , cu un coleg sau un adult Salutul de despartire- Pa! Sau La revedere ! daca are potential crescut il putem invata formele salutului adaptat pentru persoanele cu care se intalneste. Musafirii- parintele are doua drame: ca nu are copilul ce si l-au dorit si ca copilul pe care il au nu seamana cu ce si-au dorit ei. Are nevoie de un moment de respiro. Se folosesc prpozitii sablon pentru a intampina musafirii.Se invata propozitii sablon, se face un joc de rol cu dialogare de ex cu magarusul in care s evor folosi propozitii sablon ; se vor reproduce in relatia cu musafirii ( de ex. Copil: Pot sa iti arat sablonul? Magarus: Da ! Copil: propozitie sablon. ...etc)2. Statul la masa- la non-autisti poate avea si rolul de a invata o relatie sau pentru a o consolida (masa in familia). Copilul trebuie integrat pentru ca fmilia sa se se bucure de prezenta lui la masa.In cazul copilului ce mananca repede trebuie instaurata regula sa manance astfel: o inghititura la 10 secunde , pentru a termina masa odata cu ceilalti; daca mannaca prea repede numara pana la 10 si ia o inghititura , sau daca si a sa e prea repede atunci sa numere pana la 30 . Daca nu stie sa numere folosim buline sau nasturi. Daca dimpotriva mananca prea incet si nu termina odata cu ceilalti atunci i se va lua farfuria. La masa tu il inveti cat sa manance de ex. 5 frunze de salata din bolul de pe masa. Trebuie sa stie sa foloseasca cutitul si furculita. Instinctul de conservare il ajuta ca sa nu faca ce rau sa se raneasca.Putem totusi sa incepem prin a-l invata sa foloseasca un cutit de plastic. Dupa aceea putem trece la inox.3. Facem ce ii face placere dar adecvate social , nu deranjam pe nimeni la autistiinsa poate fi neadecvat ( rupe hartii, arunca lucruri..etc) Putem adapta sau structura noi timpul liber. In timpul liber sa fie pus sa faca activitati usoare si placute.-Structurat ex. Fa puzzle !- este impus dar placut , sau alte activitati de ex. in pauza sa stearga tablaViziunea teach- in timpul liber il lasi sa si faca stereotipia se spune ca nu trebuie sa fie implicat mereu in activitate, sa fie cat mai non-autist. La Teach desi ramane cu fixatie, totusi evolueaza.

CAPACITATE COGNITIVA

Intelectul non-autist IQ 90, Functiile cognitive la autistist sunt inegal dezvoltat de ex o functie 20 alta de 120.Este greu sa dai o cota pentru ca nu se stie nivelul copilului. Unii autisti pot avea sclipiride ex. il inveti un lucru de doua luni si nu evolueaza si dintr-o data stie .

3