Instruire-asistată-de-calculator-eseu

7/18/2019 Instruire-asistată-de-calculator-eseu

http://slidepdf.com/reader/full/instruire-asistata-de-calculator-eseu-56d67ae835886 1/12

TODIREASA (RIȘCĂ) NICOLETA

Instruire asistat ă de calculator

Defini ţii: Educa ţia tehnologic ă reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane

proiectată şi realizată prin aplicarea cunoştinţelorştiinţificeşi tehnice din diferite domenii,dobândite la diferite niveluri , în viaţa socială şi în viaţa economică . Definirea educaţiei tehnologice presupune explicarea conceptului sociologic detehnologie, interpretarea tehnologiei în sens pedagogic .

Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ

conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem , în termenii de politicăa educaţiei .Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete :• def inirea obiectivelor pedagogice• stabilirea conţinutului• aplicarea metodologiei• asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective .

Instruirea asistat ă de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de Învăţământ, care valorifică principiile de modelareşi analiză cibernetică a activităţii deinstruire în contextul noilor tehnologii informaticeşi de comunicaţii , caracteristice societăţiicontemporane .

Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni dedirijar

euristică şi individualizată a activităţilor depredare – înv ăţare – evaluare :− organizarea in forma ţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţilefiecărui student;

− provocarea cogni tiv ă a studentului prin secvenţe didacticeşi întrebări care vizeazădepistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă ;



Principiul întăr irii imediatea răspunsului;

Principiul ritmului individual de studiu;

Principiulrăspunsurilor corecte ;

Principiul repetiţiei.

Metoda instruirii programate dezvoltă propriile sale principii,valabile la nivel strategic în oricevariantă de organizare cibernetică a învătăr ii,într-o structură liniară sau ramificată :

Principiul pa şilor mici – se referă la divizarea materiei în unităţi deconţinut,care asigură elevuluişansa reuşitei şi a continuităţii înactivitatea de predare – învăţare – evaluare ;

Principiul comportamentului activ – vizează dirijarea efortului elevuluiîn direcţia selecţionăr ii,înţelegeriişi aplicăr ii informaţieinecesare pentru elaborarea unuirăspuns corect ;

Principiul eval uă rii imediate a r ă spunsului – înseamnă întăr irea pozitivă sau negativă a comportamentului elevului în funcţie dereuşita sau nereuşita în îndeplinirea sarcinii de învăţarecores punzătoare fiecărui « pas ».

După constituirea ciberneticii caştiinţă au fost realizate numeroase maşini de învăţat şiau fost puse bazele teoretice ale instruirii programate ; printre acestea se remarcă lucrăr ile lui

B.F.Skinner,care au iniţiat şi au fundamentat instruirea programată cu programme liniareşi alelui N.A.Crowder,iniţiatorul programelor ramificate. Programarea ramificat ă – varianta N.A.Crowder - ,,solicită un efort intelectual maimare’’necesar elevului pentru ,,recunoaşterearăspunsului corect din cîtevarăspunsuridate,pe baza testului alegerii repetate’’ (Okon,Vicenty,1974).Acest tip de programare nu urmăreşte numai preîntîmpinarea ger şelilor – ca în cazulvariantei liniare – ci tratarea acestora în diferite modalităţi de întăr ire negativă,care

reorientează activitatea elevului indirecţia recuperăr ii,reselecţionăr ii,reinterpretăr ii,reaplicăr ii informaţiei necesare pentru parcurgerea ,,pasului’’respectiv.



Secvenţa de instruire,proiectată în cazul instruirii ramificate are următoarea structură deorganizare :

a. Informarea elevului ; b. Prezentarea sarcinii didactice ;

c. Rezervarea spaţiuluişi timpului pentru alegerearăspunsului ;d. Întăr irea pozitivă,în cazulrăspunsului corect,care asigurătrecerea la informaţia

necesară pentru parcurgerea secvenţei următoare/,,pasului’’următor,sau d¹) întăr ireanegativă,în cazul alegeriirăspunsului incorect,care orientează elevul spre o,,programă secundară’’,obligatorie pentru corectarearăspunsului,după care urmează trecerea la informaţia necesară pentru parcurgerea secvenţeiurmătoare ,,pasului’’ur mător ;

e. Confirmarearăspunsului (corect sau incorect în varianta de întăr ire pozitivă,respectiv în cea de întăr ire negativă) ;

f. Informarea din secvenţa următoare (Ţîrcovnicu,1975).

Reuşita acestei metode,în varianta sa liniară,ramificată sau combinată,depinde decalitatea mijloacelor didactice necesare pentru proiectareaşi realizarea activităţii de predare – învăţare – evaluare în spiritul principiilor ciberneticeşi pedagogice evocateanterior:manualele programate şi ma şinile de instruire. În toate situaţiile,însă,r olul profesoruluirămîne determinant.

,,Avantajele şi dezavantajele instruirii asistate de calculator Această metodă depinde nu numai de calitatea calculatorului,cişi de condiţia pedagogicăasumată la nivelul programelor elaborate special pentru :

o Conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese ;

o Sistematizarea rapidă aunui volum mare de informaţii ;

o Difuzarea eficientă a unor informaţii esenţiale solicitate de un număr ridicat de participanţi la actul didactic ;



o Individualizarea reală şi completă a actului învăţăr ii,adaptabilă la ritmul fiecărui elev prin ,,asistenţă pedagogică imediată,realizată/realizabilă de/prin calculator ;

o Stimularea capacităţii profesorului de ,,a deveniun adevărat educator :ghidşianimator,evaluatorşi îndeosebi formator preocupat de cultivarea atitudinilor

superioare’’ (Văideanu, 1988).Valoarea instruirii programate constă în faptulcă,pr in organizarea procesului de învăţare, principiile didactice (al însuşirii conştienteşi active, al sistematizăr ii şi continuităţii, alaccesibilităţii şi însuşirii temeinice a cunoştinţelor) acţionează concomitentşi în fiecaremoment al activităţii elevului cu programa,stimulînd formareaşi dezvoltarea capacităţilorintelectuale, precumşi deprinderi de muncă independentă. De asemenea, se reduc în modsimţitor timpul necesar însuşirii cunoştinţelorşi redundanţa inerentă procesului de transmisiunea informaţiilor de la profesor sau de la manual la elev.În instruirea asistată de calculator rolul esenţial revine educatorului. Pe lîngă o serie deavantaje,această modernă şi eficientă formă de învăţare areşi anumite limite :

Individualizarea excesivă a învăţăr ii duce la negarea dialogului elev-profesorşi laizolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial ;

Segmentează şi atomizează prea mult materialul de învăţat;

Duce prea mult la ,,tutelare,’’dirijînd pas cu pas activitatea mentală a subiectuluişi, prin aceasta, împiedicîndu-l să-şi dezvolte capacităţile creatoare.

Totodată, instruirea programată nu poate cuprinde întregul proces instructiv-educativşi nu poate constitui o metodă generală şi universală în pedagogie, în primul rînd din cauză că modelul cibernetic al procesului de învăţămînt pe care se bazează îl reprezintă, caorice model, numai din anumite puncte de vedereşi nu cuprinde toate reacţiile elevului la perturbaţiile interneşi externe, darşi pentrucă nutoate obiectele de învăţămînt sau disciplineleştiinţifice pot fi programate, pentru că accentuează verbalismul (în scris) fără a dezvoltasuficient intuiţia, pentrucă elevul nu are imaginea conturată a obiectului în ansamblulşi pentru

că, dificultăţile fiind fragmentate, se limitează formarea unor motivaţii superioare,spiritul criticşi gîndirea independentă. De asemenea, instruirea programată prezintă, datorită formalizăr ii procesului de instruire,şi pericolul formalismuluişi al standardizăr ii cunoştinţelor.



Cu toate acestea, integrarea noilor tehnologii – dependente de capacitatea de asistenţă pedagogică a calculatorului – în structura de acţiune specifică metodei didacticeconferăactivităţii elevului un caracter reactivşi proactiv, în raport cu informaţia vehiculată, cu timpulreal de învăţare,cu valoarea formativă a cunoştinţelor dobîndite’’.

Modali tăţi de utilizare a calculatorului electronic în procesul de predare – î nvăţare.

Calculatoruloferă posibilităţi reale de individualizare a instruirii. El nu este doar un mijloc detransmitere a informaţiei ci poate oferi programe de învăţare adaptate conduiteişicunoştinţelor elevului.Realizarea uneimetodologiicare să facă eficientă asistarea procesului de învăţămînt cucalculatorul a solicitat folosirea instrumentelor psihopedagogiei. « Conceptul deasistarea procesului de î nvăţă mînt cu calculatorulinclude :

Predarea unor lecţii de comunicare de noi cunoştinţe ;

Aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;

Verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii ;

Verificarea automată a unei disciplineşcolare sau a unei anumite programmeşcolare.

Utilizarea calculatorului în procesul de învăţămînt devine din ce în ce mai importantă

(chiar indispensabilă) deoarece :Are loc o informatizare a societăţii;

Mediile de instruire bazate pe informatică oferă un puternic potenţial educativ ».

Calculatorul ca un instrument didactic

Din acest punct de vedere remarcăm mai multe modalităţi de apar iţie a calculatorului în

demersul didactic :Utilizarea calculatorului pentru tehnoredactarea computerizată a documentelorşcolarecum ar fi cele care reprezintă rezultate ale proiectăr ii didactice la nivel micro, adică :planificăr i, proiecte de unităţi de învăţare, proiecte de lecţie, cîtşi a unor documentede evidenţă şcolară cum ar fi cele legate de prezenţa la anumite



activităţi didactice sau notarea evoluţiei elevilor la activităţile de verificareşievaluare a cunoştinţelor ;

Utilizarea calculatorului ca mijloc de predare în cadrul lecţiilor de comunicare de noicunoştinţe, de recapitulare sau a prelegerilor în care calculatorul poate reprezenta

suport al unor sinteze, imagini, figuri ce pot fi proiectate în scopul transmiterii decunoştinţe. În felul acesta elevii au posibilitatea să vizioneze o expunere concretă şiclară a teoremelor, pot să ai bă pe ecran imaginea unor fenomene sau procese simulate pe calculator ;

Realizarea unor calcule numerice, mai mult sau mai puţin complicate, în scopulformăr ii deprinderilor de calcul sau al eli berăr ii de etapa calculatorie în rezolvarea unor probleme, prelucrarea unor date ;

Realizarea unorbănci de date, adică stocarea de informaţii dintr-un domeniuoarecare într-o modalitate care să per mită ulteriorregăsirea informaţiilordupă anumite criterii ;Învăţarea unui limbaj de programare ;

Realizarea unor laboratoare asistate de calculator

Calculatorul ca unmi jl oc didactic

« Acceptînd ideea civilizaţiei informatice trebuie admisă şi aceea a instruirii în spiritulinteresului pentru informaţie (aceasta fiind privită ca resursa cea mai de preţ a omenirii,neconsumabilă şi conştientizată doar de puţin timp ca resursă naturală). Deci informaţia adevenit un element al infrastructuriişi aceasta a determinat apar iţia unui fenomen important:comanda social ă a societăţii impune tot mai mult însuşirea unei cît mai largi culturi generaleinformatice. Adică, luînd în seamă necesităţile automatizăr ii, robotizăr ii, cibernetizăr ii pe scară largă a proceselor economice rezultă imperativul familiarizăr ii,încă de pe băncile şcolii cu modul de lucruşi cu facilităţile oferite de tehnica deautomatizare.Se diferenţiază mai multenivele de asimilarea calculatorului în învăţămînt :

Nivelul iniţierii şi acomodăr ii (ciclul primarşi gimnazial) ;



Nivelulaprofundăr ii şi exersăr ii (ciclul liceal) ;

Nivelul dezvoltăr ii de aplicaţii cu grad înalt de complexitate (ciclurileuniversitarşi postuniversitar)

În literatura de specialitate se distingdouămoduri,nu neapărat exclusive de intervenţie a

computerului în instruire :o Direct – cînd computerul îndeplineşte principala sarcină a

profesorului, adică predarea ;o Indirect – computerul funcţionează ca manager al instruirii.

Intervenţia directă a computerului se poate face printr-un soft educa ţional şi este descrisă de termenul Instruire Asistat ă de Calculator, IAC. Intervenţia indirectă constă în utilizarea computerului pentru controlulşi planificareainstruirii în care calculatorul preia o parte din sarcinile profesorului :

Prezintă elevului obiectivele de atinsşi părţile componente ale cursului ;Atribuie sarcini de lucru specifice din manualul sau caietul de lucru asociatcursului respectiv ;

Atribuie secvenţe IAC pentru diverse teme ;Administrează teste pentru a determina progresul elevului în raport cu directivele prestabilite ;

Înregistrează şi raportează rezultatele obţinute la teste pentru elev sau profesor ;

Prescrie, în funcţie de rezultatele la un test diagnostic, ce secvenţă va studia încontinuare un anumit elev.

Posibilităţile mediilor bazate pe computer în ceea ce priveşte tratamentul, înregistrareaşiregăsirea informaţiei vor determina introducerea în practica pedagogică a situaţiilor în careelevul va dobîndi cunoştinţe şi competenţe în mod autonom, în conformitate cu intereseleşiaspiraţiile proprii, prin intermediul unor instrumente informatice.

Program de instruire şi autoinstruire

Aceste programe de soft educaţional pun la dispoziţia elevului respectiv studentuluimaterial informativ fragmentat în module de dimensiuni mici respectiv 1 – 2 pagini ecran.



Prezentarea materialului informativ cuprinde definiţii, teoreme, exemplificări prin aplicaţieale acestor probleme. Utilizarea computerului facilitează însoţirea materialului informativde reprezentări grafice sugestiveşi elocvente prntru tema pusă în discuţie. Fiecare dintremodulele informaţionale presupune însuşireade către elev sau student a unor concepte sau

noţiuni şi a modului de utilizare a acestora în rezolvarea unor probleme complexe.Pentru a asigura fiecăruia cunoştinţele acumulate, crearea deprinderilor de utilizare aacestora în rezolvarea unor probleme inediteşi pentru a oferi elevului posibilitateafeedback- ului, ca principiu esenţial al autoreglăr ii, adică a aprecierii nivelului de însuşire acunoştinţelor de soft educaţional, pun la dispoziţia elevului module de autoevaluare.Acestea vor cuprinde teste grilă cu întrebări tip alegere, completare, r ă spuns numeric, Da sau Nu, adevă rat – fals, problemă, r ă spuns scurt. Prin rezolvarea testelor de autoevaluare se oferă elevuluidouă categorii de confirmări :

1. precizarea calităţii răspunsului (corect sau incorect)şi explicaţii suplimentare pentru situaţiile în carerăspunsurile sunt incorecte ;

2. programele de autoinstruire cuprind în cadrul acestor module de evaluareşitrimiteri la module informaţionale acăror parcurgere este menită să clarificecunoştinţele necesare obţinerii r ăspunsurilor corecte.

Prin urmare, programele de autoinstruire se pot defini ca fiind succesiuni de moduleinformaţionale de evaluareşi de autoevaluare ce asigură parcurgerea, însuşirea, fixareaşi

evaluarea gradului de acumulare a cunoştinţelor la o anumită disciplină sau într-unanumit domeniu.

Sisteme expert educaţionale

Un nivel superior în utilizarea calculatorului electronic în procesul de instruire îlconstituie sistemele de asisten ţă inteligent ă a î nvăţă rii. Acestea sunt capabile de

comportament similar cu cel al cadrului didactic, dovedind o flexibilitate deosebită înderularea procesului de autoinstruire.

Sistemele expert ed ucaţionale sunt capabile nu numai să prezinte conţinuturi ca atare, cisă organizeze activităţi de autoinstruireţinînd cont de o serie de indicatori pedagogici



cum ar fi : ritmul de lucru specific persoanei de instruit, numărul de erori comise înrezolvarea de sarcini, viteza de reacţie, gradul de dificultate solicitat de utilizator sau pe caresistemulşi-l stabileşte singur.În ideea de a oferi calculatoare dedicatecu precădereactivităţi de instruireşi autoinstruire

asistată de calculator, au fost implementate astfel de sisteme expertşi în felul acesta,pe lîngă componentele consacrate ale unui sistem de calcul electronic, cum ar fi ,,hardware’’ sau,,software’’,a apărut şi o alta,şi anume, ,,coursware’’,aceasta din urmă fiind destinatăelaborăr ii de lecţii prin asistenţa calculatorului.Aşa după cum preciza Ion Radu, sunt utilizatecu succes astfel de sisteme expert în domeniul matematicii (pot urmări rezolvarea de probleme decătre un rezolvator uman, copiind pas cu pas soluţia acestuiaşicomparînd-o cu una optimă, fiind capabile să aver tizeze pe utilizator în situaţia în care soluţiaacestuia este una ,,paralelă’’ cu cea optimă), al limbilor străineş.a.Un sistem expert educaţional presupune existenţa a patru module distincte ce compun produsul informaticşi anume :

1. modulul de interfaţă – care asi gură intermedierea rel aţiei dintre elev şi

sistemul expert ; 2. modulul expert – care conţine probleme de specialitate din domeniul în care se

apli că instruirea, el este cel care generează probleme şi are memorate

modali tăţile de rezolvare, cu precizarea setului de reguli corespu nzătoare

fiecărei faze a rezol vării. Pentru fiecare problemă po sibil de generat, modulul expertcuprinde arborele de rezolvare al problemei pe calea optimă. Ca lea de rezolvare a problemei aleasă de cel instruit este copiat ă pas cu pas şi comparat ă cu cea existent ă în memoria calculatorului. Se identifică astfele regula neoptimă ce apare, eventual, înrezolvarea problemei şi se dau rezolvatorului informa ţiil e necesare pentru înlocuireaacestei reguli cu una optimă. Programul de asisten ţă nu dă solu ţii gata-f ăcu te, ci probleme ajut ă toare, con ţinuturi intermediare, de sprijin. În felul acesta cel instruiteste ghidat în rezolvarea problemei.

3. modulul profil-elev,reţine o serie de i nformaţii, legate de ritmul de l ucru, numărul de reguli utilizate care nu sunt optime în rezolvarea problemei etc.



4. modulul pedagogic, cuprinde o colecţie de precepte didactice selectate din lucrări de metodologie a predăr ii, didactică, teoria învăţăr ii, care sunt utilizatede cătresistemul expert în timpul procesului de instruire» .

Instruire-asistată-de-calculator-eseu

Documents

Transcript of Instruire-asistată-de-calculator-eseu