Ministerul Sănătăţii şi Familiei

Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în temeiul articolului 34 din legea nr. 145/1997, proiectează, implementează şi coordonează programe de sănătate publică, în scopul realizării unor obiective de sănătate, cu participarea tuturor instituţiilor cu răspundere în domeniul realizării politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc în colaborare cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu Colegiul Medicilor din România, cu reprezentanţii spitalelor şi clinicilor universitare, ai unităţilor de cercetare, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum şi cu reprezentanti ai populatiei.

În acelaşi timp, este cazul să amintim că, în ţara noastră, de sănătatea publică răspunde Ministerul Sănătăţii, potrivit articolul l alin. 4 din legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. Sănătatea publică este asigurată prin unităţi publice specializate sau unităţi private, în strânsă colaborare cu casele de asigurări de sănătate şi Colegiul Medicilor. În esenţă, potrivit actului normativ citat, asistenţa de sănătate publică are în vedere promovarea unor măsuri care să asigure prevenirea, profilaxia şi controlul unor boli cu impact de masă, precum şi măsuri necesare asigurării unui mediu fizic sănătos.

Colegiul Medicilor din România

Colegiul Medicilor din România are, în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, următoarele obligaţii: a) asigurarea elaborării şi furnizării serviciilor medicale de bază prevăzute în prezenta lege; b) garantarea, faţă de casele de asigurări de sănătate, că serviciile medicale respectă parametrii de calitate şi de stabilitate conform prezentei legi; c) urmărirea realizării eficiente a asistenţei medicale de urgenţă; d) asigurarea necesarului de asistenţă medicală din punct de vedere cantitativ şi calitativ în plan teritorial; e) participarea la elaborarea planurilor de construire de spitale şi de dotare cu echipament de mare performanţă medicală (articolul 35)

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România. La l ianuarie 1999, în baza Legii asigurărilor de sănătate şi a celorlalte acte normative corelate, a luat fiinţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, moment ce a coincis cu declanşarea celei mai ample reforme din România de după 1989. Principalele funcţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt colectarea şi administrarea fondurilor, precum şi cumpărarea serviciilor medicale necesare asiguraţilor în noul cadru. Furnizarea serviciilor medicale se face în funcţie de cerere şi ofertă, fapt ce conduce la eliminarea risipei şi la raţionalizarea cheltuielilor. Relaţiile dintre medici şi casele de asigurări se desfăşoară în baza unui Contract-cadru în care sunt specificate criteriile cantitative şi calitative de evaluare a activităţii medicale, în funcţie de care se realizează plata medicilor pentru serviciile furnizate.

Până la l ianuarie 2000 aproape întreg personalul medical a încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate, existând, în momentul de faţă, peste 18.000 de unităţi medicale integrate în sistemul asigurărilor de sănătate. La nivel local, medierea medic-pacient se realizează prin intermediul caselor judeţene de asigurări de sănătate. Pentru zonele cu o populaţie mai numeroasă, acestea dispun de oficii teritoriale, menite să preia o parte din funcţiile administrative. În raport cu aceste structuri locale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are rolul de a urmări respectarea cadrului legal şi aplicarea lui într-un mod unitar la

nivelul întregii ţări. Totuşi, în baza principiului descentralizării, menţionat mai sus, casele judeţene de asigurări de sănătate se bucură de autonomie în rezolvarea şi controlul aspectelor specifice ce se regăsesc la nivel local. În acest sens au loc întâlniri frecvente între membrii CNAS şi reprezentanţii locali, pentru integrarea acestor aspecte locale într-un cadru general şi unitar. Pentru aplicarea reformei se va realiza un sistem informatic naţional, menit să asigure obţinerea unul flux rapid în colectarea, centralizarea şi prelucrarea datelor din sistemul asigurărilor de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost înfiinţată la data de l ianuarie 1999, în baza Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997.

• Prima etapă a activităţii CNAS a constat în înfiinţarea reţelei administrativinstituţionale la nivel naţional. Această reţea este formată din casele judeţene de asigurări de sănătate şi din oficiile teritoriale. Astfel, la nivelul fiecărui judeţ există o casă judeţeană de asigurări de sănătate, iar pentru localităţi cu un număr mai mare de 200000 de locuitori, sarcinile administrative revin oficiilor teritoriale de asigurări de sănătate. Aceste structuri locale se bucură de o largă autonomie, respectându-se principiul descentralizării. • În câteva luni de la înfiinţare, CNAS a introdus un sistem cu totul nou de retribuire a personalului medical din România. Salariul fix, stabilit în funcţie de vechimea în muncă, a fost înlocuit cu venitul acordat în funcţie de competenţa şi profesionalismul fiecărui medic. Calculul acestor venituri se face în baza volumului de muncă şi a calităţii serviciilor medicale acordate. În consecinţă, veniturile medicilor de familie şi a specialiştilor din ambulatoriu au crescut în mod substanţial de la 1-2 milioane lei, până la 5 sau chiar 10 milioane. În cazul spitalelor plata se face prin buget global, acordându-se directorului de spital libertatea de a repartiza cheltuielile în funcţie de necesităţile specifice. • În colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a contribuit la găsirea unor soluţii practice în acordarea spaţiilor pentru cabinetele medicale, prin intermediul contractelor de comodat. Drept urmare, în prezent, medicii dispun de spaţii adecvate activităţii medicale, închiriate cu titlu gratuit. • Toate aceste facilităţi au condus la o largă acceptare a noului sistem. Până la l ianuarie 2000, aproape întreg personalul medical a încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate, existând, în momentul de faţă, peste 18000 de unităţi medicale integrate în sistemul asigurărilor de sănătate. • Colectarea fondurilor din partea asiguraţilor şi a angajatorilor a cunoscut o îmbunătăţire cu mult peste aşteptări. Dacă ţinem cont de situaţia dramatică a economiei româneşti din ultimul an, aceasta este cea mai importantă realizarea a CNAS, colectându-se cu mult peste sumele estimate, respectiv 21000 miliarde lei, faţă de 12000 miliarde, cât se anticipase înainte de introducerea sistemului. • O altă realizare, de o importanţă esenţială, este carnetul de asigurat. Fiecare persoană asigurată va primi un asemenea carnet. Până în prezent, CNAS a asigurat realizarea carnetelor şi a elaborat normele de distribuire a acestora. Lunar, angajatorii vor primi din partea caselor de asigurări dovada achitării contribuţiei, ce constă într-un timbru securizat ce se aplică pe spatele carnetului de asigurat. La rândul lor, angajatorii vor distribui timbrele către proprii salariaţi, care vor putea astfel să beneficieze de asistenţă medicală. CNAS este orientată spre metodele moderne utilizate în ţările dezvoltate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabileşte şi conduce politica şi strategia generală în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România prin sistemul caselor de asigurări de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu şi funcţionează descentralizat, autonom, pe baza principiului solidarităţii şi al subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor în conformitate cu normele stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate elaborează norme privind modul de încasare a contribuţiilor la Fondul de asigurări sociale de sănătate.

Crucea Rosie “Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. Prin programele si activitatile sale in beneficiul societatii, contribuie la prevenirea si alinarea suferintei sub toate formele, protejeaza sanatatea si viata, promoveaza respectul fata de demnitatea umana, fara nicio discriminare bazata pe nationalitate, rasa, sex, religie, varsta, apartenenta sociala sau politica.

ViziunePrin actiune unitara, Crucea Rosie Romana se adapteaza schimbarilor dinamice din cadrul societatii pentru a putea sprijini comunitatile sa faca fata situatiilor de criza si suferintei umane.”

Princiipiile dupa care se ghideaza: - Umanitate;- Impartialitate;- Neutralitate;- Independenta;- Voluntariat;- Unitate;- Universalitate.