Instalatii de Ventilatie

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

INSTALATII DE VENTILARE

Autor : Georgea Robert

An II : IMAPA gr.16191

Cuprins

Capitolul I. Generalitati.Instalatii de ventilatie.

Capitolul II. Documentatia aferenta.

2.1.Instalatii de ventilatie.

2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatie

2.1.2.Sistemele centrale de condiionare a aerului

2.1.3.Ventilatoare

2.1.4.Filtre de aer

2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie

2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturala

2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanica

2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aerului

2.1.5.4.Instalatii de climatizare

2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aerului

2.1.6.Purificarea aerului

2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aerului

2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aerului

2.2. Partea desenata

2.2.1. Filtru autocuratitor

2.3.Memoriu ethnic

2.4.Caietul de sarcini

Capitolul III. Descrierea instalatiei de ventilatie

Capitolul IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie

Capitolul V. Confortul acustic

5.1.Izolarea termica a conductelor si canalelor

5.2.Criteriul de performana

Capitolul VI. Principii privind montajul utilajelor

6.1. Receptia, transportul i depozitarea utilajelor

6.2.Proba de punere n funciune

6.3. Receptia materialelor de montaj

6.4.Pregatirea operaiilor de montaj

6.5. Verificari de montaj

6.6. Meniuni speciale

Capitolul VII. Masuri prinvind protectia muncii si P.S.I.

Capiolul VIII. Normative si reglementari

8.1. Legislatie.Zgomot

8.2. Legislatie. Instalaii de ventilare

Anexa

Instalatii de ventilatie

I. Generalitati.Instalatii de ventilatie.

Prin ventilatie se intelege introducerea de aer din atmosfera si indepartarea aerului din interiorul incintelor in cantitati suficiente pentru asigurarea confortului.Ventilatia este una din principalele tehnici de indepartare a excesului de caldura din interiorul incintelor nchise sau de extindere n interiorul acestora a conditiilor termice favorabile ale mediului exterior.

Ventilarea este necesara pentru :

-improspatarea aerului din cladiri de locuit , birouri , scoli , vestiare ,depozite de materiale sau produse finite ;

-eliminarea sau diluarea substantelor nocive din incaperile de productie ,pentru realizarea cerintelor de protectia muncii ;

-mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc.) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi textile , de fibre sintetice ,etc.).

Rolul unei instalatii de ventilatie este de a stabili sau de a mentine conditii de temperature, umiditate, continut de praf si produse gazoase, compatibile cu un anumit grad de confort, in prezenta diverselor aporturi exterioare, respectand nivelul de zgomot si de viteza de deplasare a aerului compatibile cu acest confort.

II. Documentatia aferenta.

2.1.Instalatii de ventilatie.

Sistemele de ventilatie limiteaza temperatura si umiditatea din interiorul incaperilor, mentinandu-le in domenii de valori destul de largi si totodata inlatura noxele din aerul ambiant.

Sistemele de ventilatie pot fi:

a) Sisteme de ventilare naturala neorganizata _ ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi _incaperi de locuit , birouri , depozite, ateliere mecanice mici , etc.

b) Sisteme de ventilare naturala organizata _ ventilarea se realizeaza prin goluri sau constructii special construite _ ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare _ bucatarii , bai , cladiri industriale.

c) Sisteme de ventilare mecanica generala _ se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului_ deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer _ cladiri industriale , social culturale , comerciale , administrative, etc.

d) Sisteme de ventilare mecanica locala _ actioneaza asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei , prelund substantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , bai industriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc.) .

e) Sisteme de ventilare mecanica mixta _se aplica ventilarea generala si locala .

2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatie

Circulatia aerului pentru o instalatie complexa de ventilatie si climatizare poate fi reprezentata schematizat pe baza organigramei din fig.1.

In fig.1. se pot urmari legaturile dintre gurile de aspiratie si refulare, circuitele de aer, chesoane de distributie sau de extractie a aerului, posibilitatea de realizare a recircularii unei parti din aerul din incinta, ca si nivelul de presiune la care lucreaza incinta.

Fig.1. Organigrama unui sistem de ventilatie

Pornind de la organigrama prezentata in fig.1. se prezinta schema de principui a circuitelor unei instalatii de ventilatie pentru o incinta.

Fig.2.Schema de principiu a circuitelor

Se remarca prezenta celor doua ventilatoare de insuflare (Vi) si de refulare (Vr) precum si a regulatoarelor de debit (Rd).Aerul extras din incinta AE) poate fi partial recirculat (Ar) sau evacuat in totalitate (Ae).Aerul nou (AN) se introduce direct in incinta ca aer insuflat (Ai) sau se amesteca cu aerul recirculat,rezultand aerul de amestec (Aa).

In functie de nivelul de presiune realizat in incinta prin actiunea simultana sau separata a celor doua ventilatoare, aceasta se poate afla in stare de suprapresiune, caz in care aerul va iesi din incinta ca aer de suprapresiune (As),sau in stare de depresiune, caz in care aerul va intra in incinta ca aer de presiune (Ad).

Ventiltia fortata este realizata cu mijloace mecanice, folosind ventilatoare pentru a induce i controla curentul de aer.Ventilatoarele de tavan sau ventilatoarele portabile sunt cele mai des folosite n acest scop.

Conditionarea aerului implic crearea si mentinerea unui mediu in anumite conditii de temperatura, umiditate, circulatie a aerului si puritate astfel incat acesta sa produc efectele dorite asupra ocupantilor unei incinte sau a materialelor depozitate.Conditionarea aerului este independenta de timp sau sezon i trebuie s funcioneze n condiii meteorologice extreme. Termenul "conditionarea aerului" a fost utilizat pentru prima data in legatura cu practica umidificarii aerului in fabricile de textile pentru a controla efectele statice ale electricitatii si a evita astfel ruperea firelor. Cresterea umiditatii aerului (umidificare) poate fi usor realizata prin introducerea de vapori de apa in aer, dar ndepartarea surplusui de vapori de apa (deumidificare) este mult mai dificila. O prima metoda de a realiza deumidificarea aerului consta in folosirea materialelor desicante care trebuie, insa, reactivate periodic. Mult mai frecvent, deumidificarea este realizata prin scaderea temperatura aerului la o valoare suficienta pentru ca vaporii de apa in exces sa poata fi ndepartati prin condensare.Indepartarea vaporilor din aer prin condensare este sugestiv ilustrata prin formarea picaturilor pe peretele unui pahar cu apa foarte rece.

Sistemele de climatizare sunt sisteme complexe,care regleaza atat temperatura, cat si umiditatea aerului din incinta la valori stabilite de catre beneficiar, oricare ar fi valorile acestor parametri in exteriorul incintei climatizate.In acelasi timp sunt evacuate noxele din interiorul incaperilor.In cazul sistemelor de climatizare performante, se poate realiza chiar si sterilizarea aerului.Sistemele de climatizare obisnuita au in componenta istemele de ventilare mecanica, de incalzire/racire, de uscare/umidificare si elemente de reglare automata.

Sensul in care este vehiculat aerul se impune prin diferenta de presiune stabilita intre interiorul si exteriorul incaperii ventilate.Din acest punct punct de vedere sistemele pot lucra in supratensiune, echilibrat sau in subpresiune.

Ventilarea echilibrata se obtine atunci cand debitul de aer introdus este egal cu cel evacuat. Atunci cand debitul introdus este mai mare decat cel evacuat, ventilarea este in subpresiune.Iar daca fenomenul are loc in sensul invers, ventilarea este in subpresiune.In practica se alege una dintre aceste posibilitati in functie de sensul in care se doreste sa curga aerul dintr-o incapere in alta.

In tehnica de ventilare si climatizare se urmareste reglarea parametrilor aerului ambiant din incinte, adica a aerului umed.Aerul umed este un amestec de aer uscat si vapori de apa, de aceea este necesara trecerea in revista a unor notiuni teoretice legate de acest amestec, inainte de prezentarea unor scheme de ventilatie si de climatizare.

Sistemele de conditionare sunt de doua tipuri :

- sisteme centrale.Tratarea aerului se face central, intr-un aparat sau la debite mari , intr-o uzina de conditionare .Aerul tratat este distribuit in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de refulare.O retea de conducte cu guri de aspiratie , readuce in centrala o parte din aerul din incapere.

-sisteme cu agregate individuale, printr-un aparat care contine masinile si aparatele necesare pentru racirea sau incalzirea incaperilor ( ventilator, agregat frigorific , baterie de racire , baterie de incalzire).

2.1.2.Sistemele centrale de condiionare a aerului

Sunt folosite in principal in cladirile mari. Unitatea principala a acestor sisteme este amplasata intr-o camera mecanica si de regula, la distanta mare de spatiul care urmeaza a fi conditionat. Unitatea centrala este conectata printr-o retea de conducte la unitatile individuale care sunt amplasate in spatiul supus conditionarii. Aerul din atmosfera este aspirat de unitatea centrala de conditonare si amestecat cu o anumita cantitate de aer recirculat. Amestecul trece apoi prin filtre pentru a indeparta praful sau alte particule solide si este conditionat n functie de modul de operare al sistemului (racire sau incalzire). Atunci cand este necesara scaderea temperaturii unei incinte, aerul este racit si, daca este cazul, deumidificat. Atunci cnd este necesara ridicarea temperaturii in interiorul incintei, aerul este pre-incalzit, umidificat prin adaugarea de vapori de apa si, in final, incalzit folosind aburi sau apa fierbinte. Aerul este apoi transportat folosind ventilatoare (la viteze cuprinse intre 5 si 15 m/s), cel mai frecvent, la nivelul superior al incintei de unde este difuzat si recirculat in interiorul incintei. In cazul in care este necesar ca diferite spatii ale unei incinte sa fie conditionate separat se folosesc mai multe sisteme independente de conducte. In acest mod, aerul distribuit in fiecare spaiu al incintei poate fi controlat independent pentru a satisface cerintele impuse de confort.

Agregate individuale de conditionare a aerului

Agregatele individuale sunt de doua tipuri :

-agregate mici incaperi cu dimensiuni mici ( camere de hoteluri , birouri , etc.)

- agrgate mari incaperi cu dimensiuni mari ( sali de expozitie , magazine universale , incaperi de productie , etc.)

Agregatele mici se monteaza in ferestre , sau in parapetul de sub fereastra . Agregatele mari , denumite dulapuri de conditionare .

2.1.3.Ventilatoare

Ventilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie . Ventilatoarele se compun din:

-carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului si pentru iesirea aerului

-rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului

-motor electric pentru actionarea rotorului

Prin invartirea rotorului, in dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul in interiorul carcasei .Aerul intrat in carcasa este supus unei forte centrifuge si comprimat .Dupa comprimare aerul iese din carcasa si patrunde in tubulatura instalatiei .

Ventilatoarele sunt : - centrifugale (radiale )

- axiale

2.1.4.Filtre de aer

Filtrele sunt de mai multe tipuri :

Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj

Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteaza o bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La partea inferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul filtrant murdar.

Materialul filtrant care formeaza un ecran prin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele doua bobine.

2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie

O instalatie de ventilatie are ca principal rol acela de a asigura aerul proaspat necesar, ea permitand in acelasi timp controlarea diferitilor parametric de stare ai aerului, intr-o incinta si anume temperature umiditatea, puritatea, viteza, etc.Caracteristicile ce se cer aerului dintr-o incinta pot fi extreme de variabile, functie de tipul si destinatia incintei.Astfel pentru cladirile de locuit este sufficient o ventilatie simpla naturala sau mecanica, in timp ce pentru anumite industrii trebuie sa dispunem de intalatii de ventilatie complexe, automatizate, care permit mentinerea foarte stricta unor conditii de ambianta prestabilite.

Intre aceste doua extreme exista o gama larga de instalatii de tratare a aerului. Satisfacerea exigentelor personalului uman, al locuitorilor, in conditiile noilor tehnici de constructie (cu spatii vitrate mari, cu folosirea intense a incintelor, etc), impune folosirea din ce in ce mai mult a unor intalatii complexe de tratare a aerului.In conditii de economie, de energie aceasta impune studierea corecta a incintelor a dispunerilor, a materialelor izolante folosite, utilizarea unor metode de recuperare a energiei continute in aerul evacuate, etc.

Intalatiile de tratare a aerului pot fi impartite in 5 categorii, si anume:

Instalatii de ventilare naturala;

Instalatii de ventilare mecanica;

Instalatii cu reimprospatarea aerului;

Instalatii de climatizare;

Instalatii de conditionare a aerului;

2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturala

Factorii care realizeaza ventilarea naturala sunt vantul si diferenta de temperatura intre interiorul si exteriorul incaperii.Acesti factori determina diferenta de presiune (intre interior si exterior) sub actiunea careia aerul proaspat intra in incapere, iar aerul viciat este evacuat.

Ventilarea naturala se realizeaza datorita patrunderii aerului proaspat prin rosturile usilor si ferestrelor,precum si prin porii materialelor din care sunt facuti peretii unei cladiri,deci,fara sa fie prevazute dispozitive speciale in scopul vehicularii aerului (ventilare neorganizata).Avand in vedere variatia in timp a factorilor determinati, debitul de aer vehiculat variaza si el in limite foarte largi.

Ventilarea naturala se realizeaza in mod organizat cu ajutorul unor dispozitive prevazute in constructie:ferestre, ochiuri mobile ale ferestrelor fixe, cosuri de ventilare, deflectoare, luminatoare.Cosurile de ventilare sunt prevazute la incaperile fara ferestre spre exterior.In cazul in care viteza vantului este nula, schimbul natural de aer este datorat diferentei de presiune.

Diferenta de densitate dintre exteriorul si interiorul incaprii este proportionala cu diferenta de temperatura.

Deflectoarele sunt dispozitive care se monteaza la partea superioara a cosurilor.Ele sunt concepute astfel incat sa determine cresterea vitezei locale a vantului deci sa scada presiunea statica a curentului de aer la gura cosului.Astfel se intensifica diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul incaperii ventilate.

2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanica

Prin ventilatie mecanica se inteleg toate instalatiile de ventilatie unde miscarea aerului este produsa de unul sau mai multe ventilatoare aspirand sau refuland aerul.

In cazul cel nau general se foloseste un ventilator aspirant, care asigura ventilatia prin realizarea unei depresiuni in incinta, ceea ce stimuleaza intrarea aerului nou din exterior.In anumite situatii se poate prevede si un ventilator de insuflare, ceea ce va permite o tratare complexa a aerului prin procese de incalzire-racire sau umificare-dezumificare.

Instalatiile de ventilare mecanica pot fi:

1.Ventilatia simplu flux

Instalatia simplu flux asigura ventilarea zonei propuse prin folosirea unui singur ventilator se pot distinge doua cazuri:

-cu insuflare a aerului, caz in care ventilatorul introduce aerul proaspat in incinta;

-cu extragerea aerului, caz in care ventilatorul extrage aerul viciat din incinta.

a)Ventilatia simplu flux prin insuflarea aerului

O astfel de instalatie aspira aerul din exteriorul cu ajutorul unui ventilator, trimitandu-l apoi in incinta.Evacuarea aerului viciat din incinta se va face in acest caz prin suprapresiune, fie catre incintele alaturate, fie catre exterior prin usi, ferestre sau alte deschideri speciale create pentru acest scop.

Acest tip de instalatie este de preferat atunci cand se doreste evitarea oricaror intrari nedorite de aer; in regim de iarna, ele vor trebui completate obligatoriu cu elemente de incalzire a aerului, deoarece intre aerul exterior si cel interior va exista o diferenta de temperatura inacceptabila pentru ocupatii incintei.

Insalatiile simplu flux cu insuflarea aerului se vor folosi pentru acele incinte la care poluarea ambianta este mai putin pronuntata si unde aerul va putea iesi usor catre exterior.

b)Ventilatia simplu flux prin extractia aerului

In cazul acestor instalatii, aerul este extras din incinta cu ajutorul unui ventilator mecanic dupa care este trimis catre exterior.Intrarea aerului nou se va face fie prin neetanseitati, fie prin dispozitive si orificii special create pentru acest scop, din exterior sau din incintele alaturate.

Acest tip de ventilatie va fi deci util pentru ventilarea incintelor poluate, bucatariilor, vestiarelor, incintelor cu puternice degajari de caldura, etc.Metoda este utila si din punct de vedere al reinnoirii in incinte fiind cea mai simpla.Acest sistem este cel mai simplu si eficient pentru ventilarea spatiilor de locuit.

2.Ventilatua dublu flux

Acest tip de ventilatie se mai numeste si ventilatie prin insuflare si extractie.Este principiul cel mai des utilizat la realizarea instalatiilor de ventilatie mecanica si care permite, utilizand diverse adaptari specifice, sa poata fi satisfacute toate nivelurile de confort (incalzire, racire, climatizare, conditionare a aerului).Partea de insuflare a aerului serveste introducerii aerului nou, iar cea de extractie pentru refularea aerului viciat din incinta.

Aceste instalatii pot realiza un control precis al debitelor de aer in miscare, permitand mentinerea, dupa dorinta, in incintele ventilate a unor depresiuni sau suprapresiuni ale aerului.

a)Ventilatia dublu flux cu incalzire

Insuflarea aerului asigura in acest caz, simultan, atat ventilatia cat si incalzirea zonelor tratate.

Aerul se introduce cu ajutorul unor ventilatoare de insuflare si inainte de a fi introdus este incalzit la o temperatura peste valoarea temperaturii ambiante (intre 20 si 40C).Surplusul de caldura astfel introdus este folosit la acoperirea pierderilor de caldura ale incintei, chiar daca aerul se raceste putin cate putin - pana la temperatura ambianta.Incalzirea se asigura cu una sau mai multe baterii de incalzire cu ajutorul apei calde, electric sau chiar cu vapori de abur.

Se disting trei tipuri de instalatii de:

instalatii de pitul tot aerul nou, caz in care aerul provine exclusiv din exterior.Acest tip de instalatii au consumuri energetice ceva mai mari si sunt deci mai putin rentabila din punct de vedere economica;

instalatii de tipul tot aerul recirculatcaz, in care aerul ambiant este reutilizat in totalitate, fara a se apela la reinnoirea aerului;

instalatii de tipul amestec de aer nou cu aer recirculat.Metoda permite asigurarea simultana, cu un consum minim de enrgie atat a necesitatilor de reinnoire a aerului cat si pe cele de incalzire.

b)Ventilatia duble flux cu racire

Principiul de functionare al acestor instalatii este similar cu al instalatiilor descrise anterior, cu deosebirea ca se introduce o baterie de racire care asigura racirea aerului in zonele ventilate. Scaderea temperaturii aerului sub nivelul temperaturii ambiante se face cu 5 pana la 10C.Diferenta de temperatura este folosita pentru preluarea aporturilor suplimentare de caldura din incinta, chiar daca aerul se incalzeste putin cate putin pana la temperatura ambianta.

Ca si in cazul anterior (al instalatiei dublu flux cu incalzire), se pot distinge aceleasi tri tipuri de instalatii, respectiv cu tot aerul nou, cu tot aerul recirculat, cu amestec de aer nou si aer recirculat.

c)Ventilatia duble flux cu umificare

Instalatiile cu umificarea aerului, ca si cele cu dezumificarea aerului sunt folosite in cazul proceselor industriale sensibile la valorile continutului de umiditate ambianta.

In practica se folosesc atat instalatii centralizate cat si instalatii descentralizate de umidificare, iar principalele metode de umificare folosite sunt:

injectia directa de vapori in incinta sau in conducta de intrare a aerului;

Vaporii respectivi pot fi introdusi cu ajutorul unui aparat electric sau cu un mic cazan de abur; solutia respetiva este scumpa, dar perfecta din punct de vedere al conditiilor sanitare si este frecventa utilizata.Problemele ce apar sunt legate de formarea depunerilor si in general problemele legate de utilizarea aburului.

pulverizarea apei se face cu un jiglor (datorita presiunii apei), cu ajutorul aerului comprimat sau cu dispozitive rotative de stropire;

utilizarea unor dispozitive de spalare a aerului, in cazul instalatiilor de mari dimensiuni. In acest caz cantitatea de apa distribuita este mai mare decat cea care poate fi preluata de aer, motiv pentru care surplusul este recuperat intr-un rezervor care primeste si apa de adaos.Apa este preluata cu o pompa si este trecuta prin siroie pe o suprafata speciala creata pentru acest scop;

utilizarea de umificare mobile se folosesc in special pentru incintele mici, ele lucrand pe principiul atomizorului;

teoretic se poate utiliza si un vas cu apa(rezervor); apa va fi incalzita usor pentru a favoriza fenomenul de vaporizare.

3.Ventilatia dublu flux cu dezumificare

Rolul acestor instalatii este opus celor prezentate mai sus; ele vor reduce continutul de umiditate din aerul incintei ce urmeaza a fi tratate.

In industrie exista multe procese industriale care necesita extragerea apei, prin procese de uscare.In aceesi masura, dezumificarea aerului este o masura folosita in diverse industrii cum ar fi:industria chimica,farmaceutica,electronica etc.

Principalele metode folosite pentru dezumificare sunt:

aportul de aer cal, solutie particulara, utilizata punctual in anumite industrii;

racirea aerului prin trecerea sa peste baterie rece.Fluidul de racire trebuie sa fie insa la o temperatura situata sub cea a punctului de roua a aerului de racit, pentru a asigura eliminarea apei prin condensare;

preluarea vaporilor de apa din aer cu ajutorul unor substante solide higroscopice.Aceste solutii sunt utilizate pentru temperaturi uscate joase si pentru umiditati absolute reduse.

2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aerului

In acest caz calitatea aerului interior este ameliorata, in sensul realizarii unui ecart intre temperatura din incinta si cea exterioara.

2.1.5.4.Instalatii de climatizare

O astfel de instalatie asigura in orice perioada a anului ambiante confortabile, cu parametri interiori fixati inainte.Rolul acestor intalatii este:

sa echilibreze caldurile sensibile prin aport sau evacuare de energie termica din incinta;

sa echilibreze caldurile latente, in special in sezonul cald, prin reducerea gradului de umiditate;

2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aerului

O astfel de instalatie este cea mai complexa, ea putand asigura pe langa echilibrarea caldurilor latente si a celor sensibile si mentinerea, cu anumite tolerante, a conditiilor climatice fixate dinainte pentru incinta respectiva.Practic aceste instalatii se pot utiliza ca sisteme isolate, ele putand functiona, la limita, fara aport de aer nou.

2.1.6.Purificarea aerului

Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitele legale, stabilite prin standard.In practica se utilizeaza procedee:

fizice, pe cale uscata sau umeda;

procedee chimice.

2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aerului

Procedeele chimice se aplica pentru separarea din gaze a unor compusi valorosi sau toxici. Dintre aceste procedee chimice, cu pondere mai mare se uilizeaza:

chemosorbtia;

absorbtia in solutii;

oxidarea prin ardere sau catalitic;

- reducerea catalitica.

2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aerului

Prin procedee fizice se indeparteaza substantele solide de diferite dimensiuni, substante lichide si unele gaze continute in aer.Procedeele utilizeaza ca principii de functionare:

sedimentarea;

schimbarea directiei gazelor;

filtrarea si electorfiltraerea;

aglomerarea si sedimentarea;

adsorbtia si adsorbia.

Filterele cu saci sunt utilaje ce contin saci din material textil prin care aerul incarcat cu suspensii este obligat sa treaca.Materialul filtrant retine o parte din praf, care se colecteaza prin scuturare la intervale de timp.Din aceste prafuri industriale se pot valorifica substante valoroase. Ca de exemplu oxizi de vanatiu, de aluminiu, de fier, crom, etc.(fig.8.).Sacii textili se pot confectiona din fibre naturale (bumbac, lana), sintetice (poliamine,PNA, poliesterice) si minerale (sticla sisliconizata si vata de zgura). Care se aleg in functie de temperatura gazelor.

Fig.8.Filtru cu saci

Electofiltrele (fig.9.a) aunt camere metalice,legate la un pol al unei surse de curent continuu (celalat pol fiind legat la un fir metalic central), in care aerul se ionizeaza,praful se incarca electric, depunandu-se pe un electrod.Functioneaza la tensiune ridicata, 50kV.Sunt eficiente pentru particule de praf sub 2m, dar si pentru ceata.

Fig.9.a-Electrofiltru; b-coloana de absorbtie; c-coloana de adsorbtie.

Praful sau ceata se pot aglomera in vederea accelerarii depuneriii,utilizand unde sonore.Dupa aglomerare, particulele solide sau picaturile cad, iar cele neseparate se depun intr-un ciclon, anexat turnului de aglomerare si depunere.

Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide sau gazoase pe un solid.Procedeul este fazorivat de scaderea temperaturii, de o suprafata de contact cat mai mare,porozitatea mare a substantei absorbante.Eficienta procedeului mai depinde de natura suprafetelor absorbite si adsorbante si de prezenta altor particule care pot concura la ocuparea suprafetei adsorbantului.Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide si gazoase in lichide absorbante, cum sunt: apa, solutii apoase, uleiurile, motorina, etc.Pentru purificarea aerului se utilizeaza ca solutii absorbante de impurificatori:solutie apoasa de KmnO4, glicool, etc.Contactul gazului cu lichidul absorbant se realizeaza prin:

barbotare in lichdul absorbant;

trecere peste suprafete umectate cu lichid;

curgere in contracurent cu lichidul absorbant;

pulverizarea lichidului;

intrarea tangentiala a gazului si iesirea centrala.

In cazul dezodorizarii aerului, pe langa ventilatie, absorbtia substantelor neplacut mirositoare se mai aplica si in alte procedee: mascarea mirosuluineplacut cu substante cu miros neplacut, neutralizarea, incinerarea si iradierea substantelor din aerul viciat.

2.2. Partea desenata

2.2.1. Filtru autocuratitor .

Filtru este alcatuit din celule care sunt curatate intr-o baie de ulei .Filtrele industriale de aer Polyfold sunt excelente pentru o filtrare universala unde o capacitate mare de retinere a prafului si o rezistenta scazuta sunt necesare. Invelisurile Uni-Foam si Quadrafoam sunt utilizate pentru filtre permanente curatabile. Invelisul Polyester este folosit pentru filtre de unica folosinta.

Aplicatii

Fiecare model este excelent pentru o filtrare generala in aplicatii industriale si comerciale unde rezistenta scazuta si capacitatea mare de retinere a prafului sunt cele mai importante.

ModelGrosimea Mediului UnifoamGrosimea Mediului PolyesterGrosimea Cadrului

PF-2525.25 (25ppi)1.88

PF-2550.50 (25ppi)1.88

PF-4525.25 (45ppi)1.88

PF-4550.50 (45ppi)1.88

PFPE-50.501.88

PFPE-1001.001.88

Performantele filtrarii

Model PolyfoldPFPE-50

UFM-50

.11Rezistenta initiala(in inch)

88Capacitatea medie de retinere a prafului (procentaj)

Teste realizate confor standardului ASHRAE 52.1 -1992 la o viteza de 100m/s.

Tolerante

Filtre inramate +/-.06" lungime & latime, +/-.03" grosime

Filtre captuseli +/-.12" lungime & latime, +/-.06" grosime

Mediu

Mediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt folosite pentru filtre permanente curatabile, iar mediul Polyester este folosit atunci cand un filtru de unica folosinta este mai adecvat. Dupa ce mediul si suportul Uni-Grid sunt fixate intr-o singura unitate, ele sunt formate mecanic in placi rulante, fara zone de tensiune si deformare minima. Aceasta produce un curent de aer uniform in intreaga zona a filtrului. Rezultatele sunt rezistenta scazuta la trecerea aerului si o capacitate mai amre de retinere a prafului. Mediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt disponibile in diferite modele in functie de numarul de pori/inch variind de la 10 la 60 PPI.

Standarde si clasificari

UL 900 Class 2, UL 94 HF-1 Telcordia NEBS GR-78-CORE Telcordia NEBS GR-63-CORE FMVSS 302

Cadrul

Cilindru format dintr-o piesa ferma folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0,40. Cadrul este fixat strans pe filtru si fixata cu doua nituri de aluminiu. Directia curgerii aerului, numarul modelului sunt imprimate pe cadru. Numarul ansamblului este inscriptionat in metal pentru o identificare rapida si exacta.

Suportul Uni-Grid

Extins pe echipamentul nostru special realizat Uni-Grid, folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0.40. Aluminiul extins Uni-Grid este expus aproximativ 85% unei rezistente scazute.

Am ales filtrul PFPE-100

2.3.Memoriu tehnic.

Proiectul de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie ,respectiv eliminarea aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara.

Obiectivul este atins normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat, incalzit sau racit.

Pentru zona depozitului solutia adaptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare si prin deschiderea usilor.

Centrala de ventilatie se va amplasa la tavan,priza de aer proaspat se va monta deasupra usii de acces in depozitul de gunoi.Iar evacuarea se va realiza pe terasa de la etajul 1.Tubulatura de ventilatie se va realiza din APL(var,trebuie aluminiu izolat).

Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de intalatia de automatizare a centrelor de ventilatie in functie de parametrul de temperatura a aerului evacuat.In cazul achizitionarii unei centrale cu pompa de caldura aducerea in parametrii se va realiza cu ajutorul acesteia.

Pentru amortizarea zgomotului produs instalatia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe suporti absorbanti (din cauciuc)conductele aeriene se vor prinde elastic(suporti antifonici)iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic.

Deasemenea pentru evitarea propagarii zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta.

Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus,prin tavanul fals pe cat posibil din zona opusa admisiei.

Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavanul caselor cu reglarea debitului de aer.

In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turatie electronic comandat manual.

Din punct de vedere al materioalelor utilizate polietilena tip U(M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni de 110 mm.Retelele de ventilatie se vor executa din Alpol cu grosimea de 20 mm sau tabla zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat.

In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor de 45 urmate de coturi la 45.

Pentru o buna utilizare a instalatiei trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru fiecare zona.

Regulatoare de sarcini al instalatilor de ventilatie cu ajutorul caruia se recomanda instalatiei, se va monta intr-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament.

2.4.Caietul de sarcini

Se refera la intalatiile de ventilatie care urmeaza sa se realizeze inclusive la centrele de ventilatie care urmeaza sa asigure prepararea si vehicularea aerului proaspat si aerului viciat pentru incinta.

III. Descrierea instalatiei de ventilatie

Proiectul de instalatii de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie, respectiv eliminarea aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara.

Obiectivul este atins, conform normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat incalzit sau racit.

Pentru zona depozitului solutia adoptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare i prin deschiderea usilor.

Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de instalatia de automatizare a centralei de ventilatie in functie de parametrul temperatura a aerului evacuat. In cazul achizitionarii unei centrale cu pomp de caldura aducerea in parametri se va realiza cu ajutorul acesteia.

Pentru amortizarea zgomotului produs instalaia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe suporti absorbanti (din cauciuc), conductele aeriene se vor prinde elastic (suporti antifonici) iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic.

De asemenea pentru evitarea propagrii zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta.

Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus, prin tavanul fals pe ct posibil din zona opusa admisiei.

Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavan casetat cu reglarea debitului de aer.

In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turaie electronic comandat manual.

Din punct de vedere al materialelor utilizate Pp-sau polietilen tip U (M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni 110 mm. Retele de ventilatie se vor executa din Alpal cu grosimea de 20 mm sau tabl zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat.

In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor la 45o urmate de coturi la 45o.

Pentru o bun utilizare a instalatie trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru pe fiecare zona.

Regulatoare de sarcina al instalatiei de ventilatie, cu ajutorul caruia se comanda instalatia se va monta ntr-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament.

IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie

Probarea si receptionarea lucrarilor se vor face in concordanta cu prescrptiile Normativelor I5/98, I13/2002, C56/2004.(Anexa 1.)

De asemenea se vor respecta:

-C 300: Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor.

-318/1219/M.C.- Ordin M.I. si M.L.P.A.T. pentru aprobarea normelor generale de prevenirea si stingere a incendiilor.

V. Confortul acustic

Asigurarea conditiilor necesare desfasurarii activitatii in incaperi, prin protectia la zgomot.

Nivelul de zgomot admis in spatiile din centrala termica. Este de mentionat ca alegerea centralei de ventilatie si a aventilatoarelor s-a facut in scopul realizarii unui nivel de zgomot scazut, avand n vedere destinatia cladirii:

a) Modul de determinare:

- se masoar nivelul de zgomot cu sonometrul;

- masuratorile se fac n 5 puncte (unul in centru, celelalte 4 n colturi) la inaltime de 1,3 m;

- durata masuratorilor: 24 h;

b) Valori recomandate:

- centrale de ventilatie pn la 2000 mc/h: 55 dB (A)

- centrale de ventilatie peste 2000 mc/h: 60 dB (A)

c) Standarde, norme i documentatii tehnice de referinta:

-STAS 6161/1: Masurarea nivelului de zgomot n constructii civile.

-STAS 6156: Protectia impotriva zgomotului n constructii civile.

-P 122: Instructiuni tehnice pentru proiectarea masinilor in scop de de izolare fonica la cladirile civile.

-P 122: Instructiuni tehnice pentru proiectarea masinilor n scop de izolare fonica la cladirile industriale.

- solutii constructive pentru limitarea zgomotului ca: racorduri elastice, atenuatoare de zgomot, carcase fonoabsorbante, etc.

- referintele de la pct. 3.8.1.1.

- STAS 10968/1: Acustica in constructii.

- I 13 : Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.

- I 5: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare.

- Ordin 462/01.07.1993 MAPPM: Conditii tehnice privind protectia atmosferei.Norme.

-Ordin 125/19.03.1996 MAPPM: Proceduri de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului nconjurator.

5.1.Izolarea termica a conductelor si canalelor

Definirea cerintei: Asigurarea unor pierderi de caldura minime n retelele de ventilatie.

5.2.Criteriul de performana

Randamentul termoizolatiei conductelor sau canalelor de gaze.

a) modul de determinare: prin calcul si masuratori.

Randamentul are expresia:

=% unde:

qo- pierderea de caldura unitara a conductei neizolate

qiz- pierderea de caldura unitara a conductei izolate

b) valori recomandate:

- conducte: DN