sedaoţiunea ,

ilmiaistraţinnea ţi TipografiiBraşov,piaţa mare nr. 30.

Şcrisori nefraneate n u sa prim esc.

M anuscripte n u se retrindt.

IN S E R A T E ce primesc la Admlnlstraţlune în

Braşov şi la unnătore le

BIROURI do ANUNŢURI:In Vlena: la M . Dukes Nachf., N ux. Augenfeld & Emeric Lca- ner., H e inrioh Sohalek, A . Op- pelik N ack i., A n ton Oppelik . I n Budapesta la A. V. Gold- berger, Ekste in B em a t, Iu lin Leopo ld (V II Erzsdbet-komt).

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colon» 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarii» şi Învoială. — RKCLAMK p® pagina 3-a o seriă 20 bani

A N U L LXVIII .

„GAZETA" iese Is S M 8Atearate pentru Ansno-UagarUPe nn an 24 cor., pe şese lun i

12 cor., pe trei lun i 6 cor. N-rtl de Duminecă 4 oor. pe an.

Pentru România şi străinătate;Pe un an 40 franci, pe sése

luni 20 fr., pe trei lunî 10 ir.M-rlI de Duminecă 8 fr. pe an.

8e prenumeră la tóté ofi* oiele poştale din tntru şi din afară şi la d-nii colectori.

Âîra&amentnl pentru BraşovAdtnintrtraţiunea, Piaţa mare,

Târgul Inu lu i Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şâss luni 10 cor., pé trei lunî 5 oor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe ş0se luni 12 cor., pe trei lun î ficof. ■= Un esem- plar lü báni. — Atât abona- iiisnteie ciit şi inşerţiuniie su?at a ee piâti înainte.

Nr. 245. Braşov, Duminecă 8 (19) Noemvrie.: 1005.

Lupta cu coaliţia.Cei dela guvern védénd că cu

metodul, lor de pan1 acuma folosit cu resistenţa pasivă a munici­

piilor n’o pot scóte la cale nici-decum, au început sé-si piardă din răbdare şi ameninţă prin fóia oficiosă maghiară, că de aci încolo se vor vedé necesi- laţî a lua cu totul alte mésurí de ri- góre. Apelul ce-1 adreséza acesta fóie municipiilor reni tente, sé nu provóce torţa publică a statului, nu însemnă decât: tocă la urechea surdului.

Ómenii coaliţiei nu numai că nu se gândesc a curma resistenţa lor, dér umblă cu planuri noué de aţîţare a funcţionarilor administrativi. Li-se brodesc ínsé cam réu aceste planuri, căci ele se pot esecuta numai pe pie­lea bieţilor ómení, cei mai mulţi fără stare, numai cu salarele lor de func­ţionar şi cu grele sarcini familiare în spinare. Ca sé-i pótá câştiga pe toţi aceştia pentru aventurile koşutiste s’ar cere cel puţin fondurile miliarda­rului Rockefeller. Nu se póte face ínsé ö resistenţă seriósá nici timp de 3 luni, când véntul suflă aşa de tare prin buzunarele patrioţilor oposanţi.

Totuşi le succede coaliaţilor sé•aniftze ic! colo câte un spectacol5 resistenţă tiu c iire ^ »x?«! ţie viu

spiritul de luptă între cetele lor com­batante. Tocmai acuma pressa coali­ţiei dă de scire cea mai nouă resis-

nţă de Ia Caşovia. „Gendarmerie în casa comitatului din Caşovia“. — „Au spart uşile“. — „Congregaţia nu s’a putut ţine“. — „Nu s’a găsit de i&t un singur vénrjétor al causei naţi­

onale".Când vetjî aceste sensaţionale

itule, ţi-se pare că cetescî un roman din evul mediu, când cavalerii cu că- |maşa de oţel şi cu vizirul închis a-

,cau câte o cetăţue retrasă. In ca­şul de faţă figurile medievale le re- presentă doi haiduci, pe cariviceşpa- nul renitent i-a aşezat ca pază în nşa comitatului, pe care o pecetluiră

după-ce au încuiat’o, ca se nu p0tă întră noul fişpan Pongracz, numit de guvernul Fejervary.

Acestor doi haiduci li-se pune în gură nisce declaraţiuni menite a da espresiune indignaţiunei naţiunei resistente, cari fac o impresiune mai mult ridicolă. Totul se reduce la fap­tul, că au fost sparte uşile casei co­mitatului, unde era conchemată adu­narea de noul fişpan.

Representaţii de acestea hazlie, ce se sferşesc fără a se vérsa măcaro picătură de sânge şi "fără a se a- tinge măcar pérul din capul unui haiduc, se vor mai repeţi, dér vr’un resultat serios nu vor avé nici în favorul resistenţei, nici în acel al gu­vernului. Aşa se încep tóté, mai în- tftiü numai ca un’ fel de joc, din care apoi se nasc de regulă păruelile şi bătăile sângerose. Cam aşa au sé se síérséscá şi luptele în jurul resistenţei pasive, cari astăzi se învertesc încă în jurul legii, după cum o interpretézá unii şi alţii. Pănă atunci acţiunea cea mai de sâmă va fi aceea privitóre la îutroducerea reformei electorale, pro-i gresiste şi liberale, ce a pus’o în ve-f dere programul guvernului Fejervary '

Acum véd şi foile coaliţiei, că (mână lungă lucreză sistematic în Austria -şi Ungaria totodată, pentru-c* prin introducerea vooirui mu vei»«» o»se pregátéscá era absoluţi stă

rathului“. Cam asemenea află ace­leaşi foi, se va întîmpla şi în Unga­ria. Kristoffy va veni cu proiectul s6u de reformă electorală înaintea dietei şi decă acesta îl va respinge, guvernul o va disolva, apelând la cor­pul electoral din ţeră.

Firesce că coaliaţii sunt tari în credinţă, că cabinetului Fejervary nu-i va succede de a suprima oposiţia şi a dobendi majoritatea. R6mâne, ca faptele s£ doved^scă ce va fi în stare şi ce nu se covîrşescă Fejervary. Una nu o va pute covîrşi nici el, nici coa­liţia, nici amendoi laolaltă, decă s’ar împăca, şi acesta este: glasul şi cerinţele inexorabile ale timpului, ci se va întempla şi cu cavalerii me­dievali de la noi, cum s’a întemplat şi se întemplă cu mulţi alţii nea­semănat mai tari, ca s6 fie co- vîrsiţi ei de spiritul timpului şi siliţi a capitula îuaintea lui.

se resolve în timpul cel mai scurt posibil proiectul despre reforma electorală. La cas

când ar întâmpina greutăţi şi piedecî în

parlament, guvernul va disolva imediat

camera şi va întră în noua campanie elec­

torala cu lozinca votului universal.Din Viena se mai anunţă, că »Reich^-

rath«-ul va fi convocat pe dîua de 28 Noemvrie.

/ .rblic

ce care în vedere camarilla, călcându st 7 or7 _

Vama de 27 Decemvrie.pe c0dă şi hegemonia maghiară.

La 28 a 1. c. e convocat „Reichs-rathul“ şi e sigur că deja în prima şedinţă ministrul preşedinte Gautsch va presenta camerei proiectul de re­formă electorală, cerend ca se se pună în grabnică discuţie.

Pressa coaliţiunei are inform aţi- unea, că desbaterea asupra votului universal va produce în parlamentul austriac o mare învălmăşală de ve­deri şi păreri divergente şi că din causa acesta nu se va pute aduce nici o hotărîre, aşa că guvernul va trebui s6 apeleze la disolvarea „Reichs-

B rasov , 18 Noemvrie n.

Ordin preainalt. F<Ma oficială blicâ m- num3rufsfttnde-a<fe un ordin dat de Maiestatea Sa, prin care reserviştii de întregire sunt chemaţi la serviciul activ în armată. Ordinul mai dispune, ca soldaţii cari şi-au împlinit serviciul, încă se fie re­

ţinuţi şi mai departe,\nsă numai în r.iesura cât e absolut necesar pentru menţinerea Wftviu^ /io nnce. Reserviştii de în­tregire vor trebui să între în serviciu cu

Guvernai austriac şi dreptul electoral.Din Viena se anunţă, că la compunerea

proiectului de lege electoral, guvernul va

fi condus de următorele principii: 1) Des­fiinţarea Curiei; 2) introducerea votului

universal egal', 3) crearea de cercuri elec­

torale mai mici; 4) distribuirea manda­

telor după numărul sufletelor şi după

censul de dare în singuraticile provincii

ale Coronei.Alegerile plănuite pentru annl viitor

se vor face pe basa nouei legi electorale, şi guvernul se va îngriji, ca parlamentul

Maj. Sa Monarchul nostru mijlocitorîn conflic tu l rom âno-grec. Din Londra se telegrafieză diarului »N. Fr. Pr.«, că Re­

gele George al Greciei, care se află ac­

tualmente în Londra, va sosi pe ia sfîrşitul

acestei luni în Viena. Visita regelui George la Viena nu va av<5 caracter oficial; totuşi

se crede, că regele Greciei va ruga pe Maj. Sa monarchul nostru, se ia asupra-şi

rolul de mijlocitor în- conflictul Greciei cu România. 1

Puterile Şi Pőrta. Din Berlin se tele- grafiază, că în cestiunea comandei supreme a vaselor ce se vor trimite pentru demon­

straţia navală internaţională, s’a întâmplat schimbare. Nu un amiral engles, cura

se dicea, ci un amiral austro ungar a fost însărcinat cu comanda suptemă a esca­

drelor unite. Acesta este vice-amiralul

Ripper, comandantul din Pola, care a pri­mit deja dela guvernul din Viena avisul

în cestiune. Schimbarea acésta s’a făcut la propunerea Angliei, care a arătat, că Aus­tro-Ungari a are interese mai mari decât

- -u« r ..u™ în Peninsula-balcanicâşi că prin urmare Austro-Ungariei îicom-

pete comanda supremă a escadrelor unite.

Tóté puterile au acceptat acâstă propunere şi alaltăeri şi ministeriul austro-ungar de

esterne şî a dat consimţământul.

Ce privesce programul demonstraţiei

navale, marile puteri au stabilit aşa nu­mita procedere gradată. Flotele puterilor se vor uni în portul Pireu şi de acolo vor

merge la insula Mitilene, unde vor pune

sechestru pe oficiul vămii. Décá acésta n’ar

folosi, flota va merge în golful-Bezika,

unde încă va lua în stăpânirea ei oficiile

vamale; ér décá nici acésta n’ar folosi,

flota va bloca Dardaneleîe.

FOILETONUL «GAZ. TRANS.<

Ordonanţa conscienţiosă.De Wlad^mir Peltscheff

Ţineam un servitor, care prin prostia

Ba nemaipomenită m8 scotea din sărite. Pe

lângă acestea dădea gât ceaiului meu, când aţineam şc61ă cu soldaţii companiei, îmi

purta mănuşile, şi fuma din ciubucul meu

— tolănit pe patu-mi.Că mi-a beut ciaiul — tv6ca ducă-se,

88-i fie de bine. Că a fumat din ciubucul meu şi mi-a deranjat patul, — ducă-se pe

pustiu! Pe-atuncî nu sciam nimic de aces­ta, er când prinseiu de veste, el era peste

mări şi ţSrî.Ceea co me supura îns8, era nepunc-

tualitatea iui. Dimin^ţaJ se scula cu un

ceas mai târdiu şi nu era chip sS-şî ispră- v6scă lucrul idilei. Am suferit un an întreg.

M’am plâns în fine căpitanului, am dat în- tr’o bună <Ji brânci servitorului şi am luat

In serviciu pe — Petru.

Petru era chiar contrarul premergă­

torului seu. Parol! Am esperiat îndată, ca

în noul servitor am câştigat un om, po

care trebuia sé-1 tratez cu respect.»Petre« — îi diseifi în prima di, —

»fiecare diminâţă ai sé mé trezescí la

6 őré«.»SÖ trăiţi, d-le locotenent«.»Apoi te-apuci de aceea, apoi de cea*

í laltă« — în fine i-arn esplicat amănunţit

noul séu serviciu. Şi se mé credeţi, a do-1 ua (Ji tóté erau tocmai pe tocmai, ca şi

când, Dumnezeu scie, câţi ani m’ar fi

servit.»Bre Petre, de unde te pricepi tu la

tóté?« îl întrebară.

»Dela servitorul d-lui locotenent, ca­

re şede în etagiul prim. Acesta m’a în­

văţat!?»Bravo Petre, eşti băiat model!«

A treia di Petre mé trezesce. Visa­sem ceva réu şi eram indispus. Mé uit la

ceas: 6 őre şi 5 minute. —

»Aşa începuse şi servitoriul meu de

mai nainte« mé cugetaiü. »La început 5 minute mai târdiu, apoi 30 şi în fine un

ceas bătut, din care nu’l mai puteam scó­

te. — Aşteptă numai, iubite!«

Şi începui se-1 înjur, ca şi când mi-

ar fi ucis pe tata. Petru prinse minte. O lună de dile mă trezia punctual la 6.

Intr’una din sări am zăbovit ceva mai

mult prin oraş. A doua di Petru mă tre­zesce cu 2 minute înainte de 6. — Inclii-

puiţi-vă, două minute! Mi-a furat două mi­nute de somn; pungaşul dracului! I-am

spus-o şi l’am mai ameninţat, că îl voM arunca prin terestră afaj:‘ă, il voiu pişcă cu clescele ferbinţi şi apoi îl voiţi împuşca.

— Petru ţinti în minte vorbele mele.

Intr’aceea sosi 4iua aniversarei luptei

dela Bandin, în care luptă regimentul nos­

tru repurtase o învingere strălucită. — Ce mai petrecere era în cantina ofiţerilor.

Aşa chef mai rar. Cântăreţi, deghisaţi

în haine turcescî, cu tamburine şi cinele

cântau cântece bătjocuritdre la adresa

Sultanului şi a armatei turcescî.

După fiecare strofă se goleau paha­

rele; şampania spumega în păhare — scurt

dis, era o petrecere, o seră, cum nu mai

pomenisem.

Când sosi miedul nopţii, voiam se

me duc. »Nu se p6te!« strigară eameradii în cor şi însuşi căpitanul me prinse de

mâni şi nu voia odată cu capul să mă în­

depărtez.»Sunt obosit«, mă scusaiti.

»Nu-i scusă! — Şi noi suntem obo­

siţi!«

»Trebue să me scol la 6, ţin şctilă la

companie« — replicaiti.

»Te înlocuiesc!« strigă sublocotenen­

tul companiei. »Eu am durmit a<Ji în dea-

juns«.

In fine ce să mai spun — am rămas.

Notez, că la acestă festivitate aniversară

eram unul dintre cei sărbătoriţi, căci afară

de mine numai comandantul regimentului

mai luase parte la lupta de la Bandin.

Când se golise al cincelea coş de sti­

cle cu şampanie, voiam din nou s’o şterg.

Locotenentul observând intenţiunea mea mă asigură din nou, ca mă va înlocui

în serviciu şi că pot durmi în linişte pănă

la prânz.

In fine pe la 6rele 5 dim ajunsesem

să mă culc. Ce sentiment plăcut! După o

n6pte chefuită — în fine in patul cald!

Ce deiiciu, ce plăcere nedescrisă — şi am

fost eroul festivităţii — da, lupta de Ia

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 245.—1905.

Alegerea de rege în Norvegia. DinCristiania se anunţă, că guvernul norve­gian a comunicat Storthing-ului, că pe

basa autorisării primite dela cameră, s’a

adresat prinţului danes Garol. : Prinţul

Carol a răspuns, că e gata a primi ale­

gerea lui de rege [al Norvegiei. Alegerea

se va face a<ji, Sâmbătă.

Guvernul italian contra bandelor gre-C8SCÎ- Ministerul român al afacerilor streine

a primit Mercur! o telegramă dela d-1 N. Fleva, ministrul României la Roma, vestind,

câ ministrul de esterneal Italiei aluat ini­

ţiativa, ca representanţii tuturor puterilor

mari se facă o protestare colectivă pe lângă

guvernul grec în contra incursiunei ban-

delor grecesci în Macedonia.

C r i s a .Fusiunea disidenţilor.

Delegaţii celor două grupuri ale disi­

denţilor s’au întrunit alaltăerî la o conie-

renţă, în care au luat hotărîrl definitive

cu privire la fusiune, Se afirmă, că a^i

Sâmbătă se va proclama de fapt fusiunea.

Partidul fusionaţilor va purta numirea de

partidul constituţiei şi vor întră în el ţoţi

noii şi vechii disidenţi. Probabil, că vor

întră în acest partid şi deputaţii 67-işti în

afară de partide. Fusiunea se va face pe

urmátórea basă:Ambe grupările ţin absolut necesară

concentrarea lor pentru apărarea consti­

tuţiei. Problema noului partid va fi: meu

ţinerea şi apărarea basei dela 1867. Con­

trastele în jurul basei de drept public vor

fl cu totul date la o parte şi orî-ce discu­

ţie de drept public va trebui se fie prete-

rată, pănă când nu va fi pe deplin asigu­rat interesul cel mai de căpetenie al ţă-

rei: apărarea integrală a constituţiei un­

gare.In cercurile noilor disidenţi a făcut

bună impresie acea parte din discursul lui Fr. Kossuth, ţinut cu ocasia celei de a 64-a

aniversări, în care a (Jis, că gruparea 67-iş-

tilor nu eonstitue o slăbire, ci o întărire

a coaliţiunei.

Aiegerne ain Budapesta.

Kesultatul celor două alegeri de de­

putat, ce s’au făcut alaltăerî în cercurile

2 şi 3 din Budapesta, a urcat la potenţă

speranţele mamelucilor guvernului. Pressa

guvernamentală vede în reuşita ministru­

lui de comerciu Vörös o înfrângere a coa­

liţiunei, căci candidatul independist a că-

4ut tocmai în cuibul principal al coaliţiu­

nei. »Poporul a judecat în favorul guver- nului-Fejervary — (Jice d. e. »Magyar Szo«— Cine ar fi fost atât de hăbăuc, încât să

aştepte dela poporul maghiar se voteze contra lui însuşi?« Pressa coaliţionistă se

mângâie dicend, că cercul în care a fost

B«ndiu.... mea un păhar de şampanie....

musică...

»La dracu! Ce-i? Tu eşti, Hagi

Loja?«»Să trăiţi, d-lelocotenent! Nu! Eu sunt

servitorul d-v0stră Petru«.»Piei, canalie turcăscă!«»D-le locotenent! Trebue să vă scu­

laţi, e óra 6 şi aveţi şc0lă la companie!«

»Să mă laşi în pace! M’ai înţeles?

Astădi dorm pănă Ia — —«

»Nu se póte! Trebue se vă sculaţi!

îndată am înţeles Gritica situaţie.—

Să mă scol acum? Mai bine mor! — îmi ridic puţin capul din perină, deschid ochii

şi cu voce energică adresez lui Petru ur-

mătoreie cuvinte: » Petre Ikalovitsi, ordo­nanţă imp. şi reg.! Tu observi, că sunt

treaz şi vorbesc cu tine la înţeles şi cu bunăvoinţă! ţ)iua de aţii face o escepţie.

D-1 sublocotenent mă înlocuesce astăzi la şc61ă şi eu pot durmi. M’ai înţeles ? Pot

să dorm mai departe! Du-te acum din odaie

şi să nu cutezi cumva se calci pragul uşii înainte de prânz, căci vei fi un cadavru

rece ca sloiul, o mâncare pentru cânii de

răsboiîi... aşa să-mi ajute Dumnezeu!«

ales Vörös, e cel mai coruptibil din totă

ţâra. In acest cerc biruesce totdéuna can­

didatul, pe care îl sprijinesce puterea şi

banii.

Tragi comedia din Caşovia.

Lupta tragi-comică între guvern şi

oposiţie în oraşul Caşovia continuă. Ea se

pdrtă între fişpanul nou numit, între pri­

marul suspendat şi între primarul sub­

stitut.Precum se anunţă din Caşovia, fiş­

panul comitatului Abauj-Torna a convocat pe diua de erî comisiunea municipală cu

scop de instalare. încă la órele 6 dimineţa 200 de gendarmî, cu baioneta pe puşcă,

au apărut dinaintea casei comitatului, şi

în numele legei, au pretins să li-se des­

chidă pórta. Gendarmii au întrat apoi în

curtea casei comitatului şi s’au postat pe scările şi coridorul clădirei. Căpitanul gen-

darmilor a trimis apoi un gendarm la lo­

cuinţa viceşpanului şi l’a rugat Să dispună a-se deschide sala adunării. Vic&Şpanul a

refusat. Atunci căpitanul de gendarmî a

trimis după un lăcătuş, însă în întreg

oraşul nu s’a găsit lăcătuş,, care să vré a-i

împlini dorinţa. In cele din urmă veni ar­murierul regimentului 34 cu 4 soldaţi.

Aceştia au rupt peceţile de pe uşă şi ar­

murierul a deschis uşa c’o cheie min-

cinăsă.Secretarul fişpanului încunosciinţâ

acum pe acesta, că sala adunărei este

deschisă, adunarea însă totuşi nu va pute să se ţină, deórece nici un membru nu e

de faţă.Fişpanul a declarat, că amână adu­

narea generală. Gendarmeria s’a îndepărtat.

Resistenţa comitatelor ardelene.

Mâne se va ţină în Cluşiu o mare

adunare compusă din delegaţii tuturor co­mitatelor ardelene, la care vor participa

mai mulţi deputaţi din oposiţie în frunte

cu contele Apponyî şi Banffy. 'Adunarea se ţine cu scop de a protesta contra gu­vernului şi a organisa resistenţa coirita­

tei or din Ardeal.Adi după amédi vor sosi la Cluşiu.

deputaţii amintiţi. S’a constituit un comi­tet, care se pună în mişcare tot ce Clu-siul are nnpm w nan*»-, *i o primire »grandiósá«.

Foile din Cluşiu spun, că se vor în-

întruni din acest incident cel puţin 18.000 de omeni, între cari 800 studenţi maghiari.

Ba mai sciu să spună foile din Cluşiu, că locuitorii din comuna Feneşid-săsesc vor

merge la Cluşiu sub steag unguresc. (??) Pentru susţinerea ordinei s’au luat întinse

măsuri. Va eşi la faţa locului tótá poliţia,

2 compănii de soldaţi şi gendarmeria, —

căci aranjatorii se tem, că socialiştii vor

tace şi la Clusiü, ceea-ce au făcut la Cinci-

biserici, vor huidui şi bate cu pietrii pe Apponyi, Banffy şi armadia coaliţiunei.

»Aşa să-mi ajute Dumnedeu, d-le lo­

cotenent, trebue să vă sculaţi, a bătut óra

6«. —- răspunse liniştit Petru şi 4ic®n< aceste, trase plapoma de pe mine şi perina de sub cap şi mă prinse în braţe.

»Dragă Petre — îl rog — capeţi 50 crucerî, mai mult, un fiorin — decă îmî

dai pace!«»D-le locotenent, e óra 6, trebue se

vă sculaţi să mergeţi ia companie!« — şi

cu aceste cuvinte mă ridică din pat şi aşeză pe covor...

ţ)ilele trecute Petru, care-şi împlinise

anii de serviciu — fu concediat. Când am

povestit noului meu servitor păţania cu Petru, presentând pe acesta drept un esem-

piu strălucit al datorinţei unui servitor faţă de stăpânul său, acesta zîmbi şiret şi îmi

răspunse: Cunosc deja păţania d-v0stră

d-le locotenent. Petru însuşi ni-a poves­

tit-o şi ni-o spunea întotdeauna cu mare

satisfacţie, că i-a succes odată a-se re­vanşa faţă de d-v0stră pentru gălăgia cea

mare ce o făceaţi în totdeauna în cestiunea

punctualităţii. v—r.

Maghiarisarea.Un domn de pe Alföld, care nu-şi

spune numele, declară însă că e maghiar

neaoş cu nume moştenit de la părinţi şi sţrăbunî şi nu cumpărat dela ministerul

de interne, calvin crescut în colegiul din

Dobriţin, ocupându-se în „Hasank“ de

un articol al 4,aru ui săsesc »S. D. T.« asupra maghiarisării, t ice între altele:

Sub maghiarisare nu înţelegem altceva’ de cât dorinţa Maghiarilor, ca cetăţeni- nemaghiari ai acestei patrii să înveţe ungu reşce. Măsura acestei învăţări este o ches­tie de detail, despre care nu vréu să vor­besc, fiindcă nu aparţine cadrului acestui articol.

Nu înţelegem altceva sub maghiarisare, fiindcă Maghiarii locuiesc în masse lângă Dunăre şi Tisa, dincolo de Dunăre şi în Săcuim, pe de altă parte nemaghiarii lo- cuesc de asemenea în masse, în alte păr­ţi ale ţării, şi anume Românii într’un grup, Slovacii în altul etc. A pune deci ca pro­blemă Maghiarilor, cari locuiesc în masse, de a preface în Maghiari pe cei ce locu­iesc la dinstanţe de asemenea în masse compacte, este o problemă a cărei împli­nire nici un om serios n’o póte crede.

Şi încă şi mai puţin o póte crede cineva, décá are în vedere, cat de mult ţine poporul la naţionalitatea sa. Dér mai puţin va crede, când va vedé cât de ma­re este numărul acelor Maghiari, a căror religiuue (unitară, ev. ref., şi rom. catoli­că), limbă şi nume sunt maghiare, şi cari se mărturisesc de Maghiari, dér cari sciu mai bine românesce de cât unguresce; când va vedé cât de mulţi sunt aceia, a căror religiune nu mai este »maghiară«, ci »ro­mână«, şi ărăşi cât de mulţi, la cari nu­mai numele mai arată originea maghiară, altceva însă nimica, şi în cari nu mai vi- eză conscienţa originei maghiare. Aceş­tia sunt »clopotele amuţite« vii pentru maghiarism.

După părerea n0stră acela lucrézá spre binele patriei, care năzuesce a împe- deca, ca Maghiarii să se asimileze cu alte naţionalităţi, şi caută a aduce îndărăt pe cei ce au trecut în altă tabără. Dér a arun­ca ochii săi asupra averii altora, nu este o acţiune, care se ser vésed binele patriei. Se căutăm a opri emigrarea Maghiarilor şi asimilarea lor cu alte naţionalităţi. Se nu atacăm, ci să ne punem îu defensivă, că-„v ucv*Mi/t4 a \ v.111

Cei mai mulţi cred, că inima naţio­nalităţilor ni se apropie în măsură ce ele învaţă unguresce, atât individî, cât şi masse. Fără îndoială şi inspectorul Vertessy a fost de părerea acesta, când a scris în »E—s«, că o piedecă a maghiarisării în Sibiiu este, că directorul şcolei de fete să- sescî şi al seminarului nu sciu bine un­guresce. Din premise false s’au tras con- clusiunî false. Este falsă credinţa — în privinţa individilor — că cel-ce scie mai bine unguresce, simpatiseză mai mult cu Maghiarii, fie acesta Sas ori Român. Des­pre acésta se póte oi cine convinge din nenumărate caşuri, numai se caute. Unul are simpatie pentru Maghiari, cu tóté că nu scie unguresce, ér altul scie unguresce şi totuşi are antipatie. Se pune acum în­trebarea, décá la Saşi şi Români în totali­tatea lor, cresce óre simpatia faţă cu Maghiarii paralel cu învăţarea limbei ma­ghiare? Căci decă nu cresce, atunci e pă­cat să le cerem, ca să înveţe unguresce, numai pentru-ca să aibă şi mai mare an­tipatie contra nóstrá, decât pănă acuma. Décá nu câştigăm prin acésta simpatie, atunci sé lăsăm la buna lor plăcere învă­ţarea limbei'maghiare. Acela, care va vede, că fără ea nu se póte ferici, o să înveţe ei de la sine.

Am vré să seim mai departe, décá clasa inteligentă română ori cea sáséscá scie mai bine unguresce? Mai departe: unde au învăţat aceştia unguresce? Pu­nem întrebarea acésta, fiindcă un profesor, care a predat timp de 17 ani la gimnasiul de stat din Sibiiu a <jis odată, că 9/10 din agitatorii români au fost crescuţi în şco­lile nóstre. Decă acésta este adevărat — şi nu este neverosimil, căci nu e tocmai de mult de când au eliminat pe un elev de cl. V. fiind-că a călcat în picióre o co­cardă naţională maghiară, — decă este adevărat, (Jicem, atunci este păcat, că edu­căm pe băieţii români în institutele sta­tului, pentru-ca să ocupe slujbele dinain­tea elevilor maghiari de la şcolele patrio­tice maghiare.

In sfîrşit am mai vré să seim, dăcă în caşul unei conflagraţiuni europene, in­teligenţa sáséscá ori cea románéscá, ori ambele, fire-ar óre pentru-ca Ardealul să rămână o parte a Ungariei şi să nu se anexeze României?

Lămurirea acestor cestiunî ni st pare mai importantă, decât aceea, că cu tare seu cutare director cât scie unguresce căci cum am spus, simpatia nu stă tot deauna în raport direct cu cunoscinţa di limbă.

Bebel despre parlamentul ungar,Un profesor dela academia corner r

cială din Cluşiu, Dr. Kreutzer Leopold s’a adresat cătră şeful socialiştilor germani

Bebel cu întrebarea, décá află că e corectá atitudinea socialiştilor din Ungaria, car

s’au pus pe partea guvernului Fejervarj

şi în contra luptei pentru constituţiei Bebel a răspuns printr’o serisóre datatl

Berlin 15 Noemvrie, în care ătă ce dice

— »Dieta ungară nu representă na

ţiunea maghiară şi cu atât mai puţin re j

presentă ea naţionalităţile celelalte, car

trăiesc în Ungaria şi cari de secole apar

ţin popórelor de pe pământul ungar. Par lamentul ungar nu este representantu

naţiunei ungare, ci al classelor dominant*

în Ungaria, al nobilimei, marilor proprie tari, preoţimei şi burghezimei. Marea ma

joritate a naţiunei maghiare n’are chip ş mijlóce, ca pe lângă actualul sistem elec

torai reacţionar şi a presiunei oficiale c

se desfăşură la alegeri, să alégá represen tanti în parlament. Celelalte naţionalUa f:

din térd, deşi trebue să corespundă dato rinţelor de contribuţie şi de sânge pentr armată, sunt despoiate de posibilitatea d

a afla un representant al intereselor lo

în parlament.»Parlamentul, care stă pe astfel d

basă, nu este îndreptăţit a vorbi şi lucr în numele poporului. Şi decă un astfel d

parlament refusă — după cum de ani d

dile face parlamentul d-vóstre şi de sigu

că şi pe viitor va lucra aşa — a prim; ca basă a alegerilor parlamentare sufra

giul votul secret şi direct, atunci aces parlament merită a fi măturat cu ori-c

fel de mijlóce. Situaţia de drept a uni

astfel de parlament se haséba pe usurpar< * ér usurparea orî cât de veche ar fi, n •

póte să fie sorginte de drept.»Afla 0*"* * ~ ‘1(1,111 1,res\’ f

soţii mei de principii din Ungaria iau p(

siţio în contra parlamentului ungar şi déc |primesc votul universal secret şi direct d |acolo de unde pot să-l capete. Şi nu esite I

a declara, că subscriu tot cuvântul ser

tinţei ce a pronunţat’o ministrul preş<

dinte al d-vóstrá Fejervary asupra parii

mentului ungar. Doresc să-şî realisez

programul, care va forma din Ungaria ut

stat modern, ceea-ce na se póte dice despre actuala Ungarie.«

fiarele maghiare, între cari »Buda­

pesti Hírlap« sunt foc şi cătran contra Iu

Bebel, care voibesce cu atâta »uşurinţă' despre parlamentul de adi al Ungariei, - înainte de ce şi-ar fi dat silinţa a cunóscr situaţia şi împrejurările. Bebel nu scie dice »B. H.«, că precum la 1848 »împăraţii

a aţîţat naţionalităţile contra celor ci luptau pentru constituţie, tot aşa mobi-

lisézá acum pe socialişti«. - Cu astfel d(

»argumente« resuflate íncérca fóia ma ghiară să combată usturátórele aserţiun

şi adevăruri spuse cu atâta francheţă d« şeful socialiştilor germani.’

SOIRILE DILEI.— 18 Noemvrie u. i

f Ignatie cav. de lacobich, colonei c. şi r. în pensiune, a repausat dupăscurti şi grele suferinţe Joi 16 Noemvrie seraîi Sibiiu, în etate de 60 de ani. Inmormân tarea se face astăzi, 18 Noemvrie, în cimil terul militar din Sibiiu. Repausatul colo- nel era Român din Banat şi a fost colo­nel în regimentul nr. 2 de infanterie dii

Braşov. înainte cu 3 ani, trecend la pen­sie, s’a mutat la Sibiiu, lăsând în urmi amintirile cele mai bune printre locuitori acestui oraş. S’a interesat şi a lucrat mu| pentru causa Românilor grăniţeri. II j»

lesce văduva Maria n. Potpeschnigg f patru copii. — Fie-i ţărîna uş<3ră şi memoţ ria binecuvântată.

Contele de Flandra bolnav. Din Bruxella se telegrafieză, că contele Filip dt ITlandra, fratele regelui de Belgia, s'a îra-

bolnăvit grav. Buletinul ce l’au dat medi­cii de curte Rommelâre şi Melis despre bóia contelui, sună: »Alteţa sa regală con­tele de Flandra sufere do inflamaţia, or­ganelor respiratorie. Starea este íórte gravă. Nóptea a petrecut’o rău«. Regele Belgiei petrece la patul fratelui sßu, Con­tele Filip de Flandra, actualmente în e- tate da 69 ani, era sö fie ales la 1868 pe tronul României, însă n’a primit ofertul ce i s’a tăcut. La 1867 s’a căsătorit cu principesa Maria, sora regelui Carol. Fiul său Albert e moştenitorul presumptiv al Belgiei.

Concertul reuniunei române de cân­tări din Braşov se va ţine pe la sfîrşitul lunei Decemvrie n. a. c. Repetiţia viitóre va ave loc Marţi 21 1. c. n. cu damele şi Vineri cu domnii.

»Marcă culturală« Cetim în »B. Eco­nom« că în şedinţa din 15 1. c. n. a des­părţământului Orăştie al »Asociaţiunei« s’a decis se so comande pentru prelegerile cu şchiop ticonul 240 bucăţi diapositive din do­meniul istoriei naţionale, din istoria uni­versală, din istoria naţională şi alte do­menii. Pentra acoperirea eheltuelilor îm­preunate cu acesta comandă s’a hotărit Intre altele, ca să se introducă aşa nu­mita »marcă culturală«, care se se lipéscá la tóté petrecerile şi festivităţile aranjate în cercul acestui despărţământ pe biletele de intrare. Acestă marcă culturală repre- sentă valórea de 2, 6 şi 10 fileri, după dorinţa şi putinţa persónei respective. E- semplul acesta este, fără îndoială, demn de imitat.

Plecarea regelui Alfons XIII din Vienaín séra de 16 Noemvrie regele Spaniei a părăsit Viena. M. Sa împăratul şi archi- ducii l’au însoţit pănă la gară. Din Viena regele Spaniei s’a dus la München.

Adunări poporale. Adunarea poporală convocată pe 14 1. c. în Teiuş a iost o- prită. Fisolgăbirăul deşi luase la cunoscinţă ţinerea adunării, totuşi la urmă a dat de scire, că nu permite ţinerea ei. Convoca­torii s’au adresat pe cale telegrafică minis­trului Kristoffy, dér nu li-a sosit răspuns. Fisolgăbirăul a trimis şi gendarmî, pentru disolvarea adunărei. — O adunare popo­rală e convocată pe dina do 25 Noemvrie la Hunedóra. Intre alte puncte ale pro­gramului este şi candidarea deputatului pentru’cerculjHunodoraal cărui representant Török a murit. — Alte două adunări po­porale se vor ţine la 25 Noemvrie în.Vaa-

. « ' i i , '**• i-'" • - » « » . . K î iv Iit'ijU .'f.

Innurmentarea Iul Francisc Koas s’afăcut la 16 1. c. fiind do faţă o asistenţă enormă de public. In numefe Maghiarilor reformaţi din Bucuresci, al căror păstor sufletesc fusese Koós timp de 15 ani (1854 —1869), a rostit un discurs pastorul din Bucuresci Ujvary István. Pe cosciug erau numöróse cununi, între cari una din par­tea lojei francmasonice »Pannónia« din Braşov, al cărui venerabil a fost repau- satul.

Francisc Koós a avut avere conside­rabilă, pe care în cea mai mare parte a lăsat’o pentru scopuri filantropice, cu to­tul 21 fundaţiunî de câte 100—200—500 —2000—3000—5000 corone. La şcola ci­vilă din Braşov <a lăsat 500 coróne, cu desUnaţiunea de a se da procentele unei eleve maghiare din Bucuresci séu Româ­nia, care va frequenta acestă scólá. A lă­sat mai departe diferite sume bisericei ref. din Braşov, colegiului ref. din M.-O- 4Şorheiii, lojei francmasonice »Pannónia«, diferitelor reuniuni de prin oraşele Siget, Bistriţă, Deva, Braşov, pe unde a funcţio­nat el ca profesor séu inspector şcolar.

Prinţul Carol In tramvaiü. Cetim în diarele bucurescene, că prinţul Carol al României, însoţit de instructorul său, a făcut aialtăerî o preumblare pe jos pănă 3a podul Maimaison, ultima staţiune a tramvaiului electric din Bucuresci. După ce se odihni puţin, s’a urcat spre mirarea publicului present şi a conductorului în tram­vaiul electric, spre a se reíntórce la pa­lat. Conductorul devenise âtât de perplex, în cât nu scia, se céra séu nu prinţului banii pentru bilet. Din situaţia acesta în­curcată Pa scăpat însă în curând micul €arol, cerându-i un bilet şi dându-i pe lângă taxă şi un bacşiş considerabil. In

decursul călătoriei prinţul a cetit mai în- tâiu tóté afişele direcţiunei tramvaiului apoi a conversat cu publicul din tramvaiü Ajuns în strada Brezoianu, prinţul s’a dat jos şi a visitat sala de gimnastică a mă­iestrului Richter, unde a luat parte îm­preună cu ceilalţi elevi la eserciţii. După două őre petrecute aici, 1;prinţul s’a reîn­tors la palatul Cotrocenî.

Pl’OmOţiune. D. Traian Mihaiü din O- răştie a fost promovat filele trecute în Strassburg la gradul de doctor în sciin- ţele economice, financiare şi politice.

Alegeri de deputat. In cercurile elec­torale ZentaşiTitel s’a făcut eri alegeri de deputat, La Titel a fost ales independistul Marton Lovászi/, la Zenta naţionalistul sârb Musitzky.

Amănunte despre incendiarea oraşu­lui Abbela. pilele trecute am publicat sci- rea, că mai multe bande grecesci au in­cendiat oraşul Abella din Macedonia, care e populat în mare parte de Români. După scirî din Constantinopol, Grecii înfuriaţi au incendiat şi distrus 135 case, 5 prăvălii, tóté sculele şi bisericele române din loca­litate.* Mai multe sute de familii române au rămas pe drumuri, căci tot avutul lor a căt^ut pradă focului.

Noul atentat din Constantinopol innóptea de 15 Noemvrie, pe când Fehim- paşa, şeful poliţiei secrete, trecea pe strada Pera, o bombă a fost asvîrlită asupra tră- surei sale. Bomba nu a esplodat de cât după-ce trăsura trecuse. Nu <» fost nimeni rănit. Poliţia a arestat trei armeni într’o casă situată în faţa locului, unde esplosi- unea s’a produs şi de unde se crede, că bomba a fost asvârlită. Martorii esplosiu- nei spun, ca Fehim-paşa a scos revolverul şi a tras asupra unui om, care fugea. Mo­tivul atentatului este cam misterios. Nu este probabil, ca atentatul să fie datorit armenilor; se crede că este mai degrabă la mijloc un act de răsbunare personală, de óre-ce şeful poliţiei secrete avea nu mâ- roşi duşmani din causa actelor sale arbi­trare. Cum însă pe de alta parte Felii tn- paşa era, de când cu atentatul contra Sultanului, căzuse în disgraţie, se presupune că atentatul a fost simulat.

Tragere la ţîntă. Regimentul de hon­véd! va ţino eserciţii de tragere la ţîntă cu reserviştii de întregire în filele de 20 21 şi 28 Noemvrie în Poiană, Din partea poliţiei se face cunoscut, că în numitele dile este sever in te r j umbla pe teri-

Concertul musicei oraşului. Mâne,Duminecă, în 19 1. c. n. va concerta în otelul Europa musica oraşului sub condu­cerea d-lui Max Krause. Programul este forte bogat şi variat. Intre cele 10 puncte se află şi composiţia d-lui Dinicu »Florile Câmpului«. Începutul la órele 8 sera. In­trarea 60 bani.

Viscol şi zăpadă. In Viena a fost a- laltăeri maré viscol cu zăpadă. Tot aşa se anunţă şi «lin diferite oraşe ale Spaniei despre ninsori şi viscole.

Concert şi teatru în Hunedóra. La 25Noemvrie n. se va da în Hunedóra con­cert şi teatru cu copiii scólei gr. or. ro­mâne de acolo, în beneficiul acestei şc0le.

3 Odăi frumóse În cât sunt potrivite şi pentru cancelarie sunt de închiriat în strada Porţii nr. 10, unde se dau informa- ţiuni mai de aprópe.

Avertisment- pi de di cr.esce numă­rul preparatelor sub diferite numiri, con­tra reumatismului şi şoldinei. Tóté aces­tea nu pot influenţa încrederea ce şi-a câştigat’o alifia lui ‘Zoltán. Acesta alifie renumită nu este a se schimba cu dof­tori, care pe lângă alte bólé se recomandă folositóre şi pentru reumatism. Alifia lui Zoltán se întrebuinţăză numai contra re­umatismului şi şoldinei, şi ia aceste sufe­rinţe are efect minunat cum [se constată de medici renumiţi. Sticla 2 cor. în far­macia producentuiui Béla Zoltán, Buda­pest V. Szabadságtér.

De ce iubesc damele laptele de cas­traveţi al lui Balasa? Pentru-că acest lapte face să dispară de pe obraz după 2

séu 3 întrebuinţări pistruile, petele de fi­cat şi împrumută feţei un teint alb, fin şi fresc. Fără îndoială cosmetic sigur şi nevătămător. Sticla 2 coróne. Săpun de castraveţi veritabil engl. 1 cor., pudră de castraveţi 1 cor. 20 b. şi 2 cor. Se capătă în tóté farmaciile. Se trimite cu posta de farmacistul C. Balassa, Budapast, Erzsébet falva.

4*. Pentru folosire csterioră Durerile de în-

cheiătuil, de reumatism şi şoîdină, presura şi tot felul de apriudiri se vindecă cu succes sigur folo- sindu-se spirtul lui Moli. Preţul unei sticle 1 cor

90 filerl. Se trimit« ddnic cu rambursă poştală de farmacistul şi îiferautul curţ i c. s reg. A. Mol Viena Tuschlauben 9, In farmaciile din provincia

:~é se ceră prep ralul A. Moli pro <t cu marca de contra^enţiă şi subscr ere.

Evenimentele din Ensia.Nóua grevă.

Din Petersburrj se anunţă, că la 15

Nov. n. 32,000 de persóne s’au pus în grevă, greviştii sunt mai ales impiegaţi de la

eăile ferate şi culegători, fiarele n’au apă- apărut. Majoritatea poporaţmnei ţine acum

cu guvernul şi condamnă greva. Cu tóté aceste situaţia o gravă. Aprópe toţi gre­

viştii s’au înarmat. Muncitorii din arsenale

şi-au făurit arme pe séma lor. Jidovii fug

din oraş.Guvernul e firm decis a nu mai to­

lera nimic şi a ordonat se se recheme ime­diat din Manciuria două corpuri de ar­

mată.Witte cătră muncitori.

Ministrul preşedinte Witte a adresat următorea telegramă cătră toţi muncitorii

din ateliere şi fabrice.— Fraţilor! Muncitori! Reintraţi

erăşî în muncă şi lăsaţi turburai ile. Fie-vă

milă de femeile şi copiii voştri şi nu as­cultaţi de rău sfătui tori. Ţarul a ordonat, ca

cestiunea muncitorilor să fie resolvită cu

deosebită atenţiune şi spre acest scop a înfiinţat ministeriile de comerciü şi indus­trie, a căror problemă va fi crearea de ra­porturi drepte între muncitori şi antre­

prenori. Daţi-ne timp să putem realisa tot ce vrem să realisăm în interesul vostru. Ascultaţi cuvântul acelui bărbat, care vă

sji v© v r d binele. — Conte Witte.

Pustiirea Wladiwostokului

Din Tokio se anunţă, că comandan­tul gardei de la graniţa coreană vestesce,

că W ladiwostokul a ars total. Resculaţii

au aruncat în aer cu dinamită tóté for­

turile. întregul oraş e o grămadă uriaşă

de ruine. Aprópe jumătate din ofiţerii gar-

nisónei marinei au fost ucişi. Poporaţiu-

nea stă sub cerul liber. Numărul răniţilor e mare, printre printre cei omorîţî se află

forte multe femei şi copii.

Revolta matrozilor din Wladiwostok

a fost suprimată în sânge. Trupele trimise

în contra răsvrătitorilor au purtat lupte grele timp de d0uă dile, — dér oraşul a

rămas o ruină.

Mare depresiune în cercurile comerciale.

»Wiener Allg. Ztg.« primesce din Moscva scirea, că în cercurile financiare

domnesce o mare depresiune. Comerciul devine din di ce merge tot mai slab. Afa­

ceri comerciale deabia se mai încheie.

Creditul e fórte anevoios. La bursă se re­simte lipsă mare de cumpărători. Hârtiile

de valóre scad necontenit în preţ. Un »krach« e inevitabil. Svonurile neconte­nite despre repăşirea iminentă a contelui

Witte agravézá situaţiunea. Panica la bursă e cu mult mai mare ca în <Jiua după is-

bucnirea răsboiului ruso japonez.

Cestiunea polonă.

Pressa rusescă continuă cu publica­

rea de articole, prin cari se condamnă cu­

noscutul comunicat al guvernului rusesc

în cestiunea Poloniei. ţ)iarul »Nowostni« în­

cheie un recent articol al său cu următ<5-

rele cuvinte:

»încă nu e prea târdiu, spre norocul nostru, de a păşi pe drumul legalităţii şi a împăcării faţă cu Polonia. Să li-se acorde numai aceeaşi autonomie ca Finlandezilor. Ultimul congres al Semstvoului din Moscva a votat aprtipe cu unanimitate o resoluţi- une în sensul acesta. Din faptul acesta re- sultă, că politicianii ruşi moderaţi n’au ni­mica în contra autonomiei Poloniei, şi aces­tor politiciani aparţin acei bărbaţi, cărora Witte li-a oferit portofolii şi le-a cerut sprijin.

In caşul când guvernul n’ar acorda Poloniei autonomia, atunci ne putem aş­tepta la un nou soiu de reacţiune. Gaveant consules...“

Literatură.Politica de discont, de loan l.Lăpă-

daţii, secrotarul institutului de credit şi

economii »Ardeleana«. Sibiiu, Tipografia archidiecesană. 1905. Pagini 39. 8° mare.

D-l loan Lăpădatu, fost secretar II.

al »Asociaţiunei«, şi ales de curând secre­

tar al institutului de credit şi economii

»Ardeleana« din Oreştie, şi-a scos în bro­şură conferenţa co a ţinut’o la adunarea

directorilor de bănci vara trecută la Si­

biiu. Autorul, a cărui competenţă în ma­

terie de economie politică şi financiară a

fost recunoscută, a făcut un bun serviciu

publicului prin publicarea conferenţei sale

instructive. Broşura se p6te procura dela

d-l autor din Sibiiu cu preţul de cor. 1.20

Budapesta, 18 Noemvrie. Minis­trul de interne a suspendat pe vice- şpanul comitatului Abauj. Tot aşa s’au luat m6suri energice spre a înfrânge resistenţa comitatului Pesta.

Bruxella, 18 Noemvrie. Contele Filip de Flandra, fratele lui LeopoldII. şi cumnat al regelui României, a murit.

Petersâurg, Noemvrie. se svo- n^ce, că marele duce Nicolae Nico- laevici va fi num it dictator. Grevele continuă.

Diverse.Fabrică de monete yechi. In împre­

jurimea Romei esistă două ferme, unde se fabrică en gros medalii vechi. Curiosă pro-

ducţiune agricolă şi cu tóté acestea nimic

mai adevărat. Omenii, cari se ocupă cu acestă industrie bizară, dau curcanilor să

înghiţă medalii séu monete fabricate de

curînd cu efigia lui Tiberiu séu Caligula, După ce au ţinut câtva timp în corpul

lor micile discuri de metai, curcanii le dau afară acoperite de o remarcabilă patină.

Décá patina acésta n’ar fi decât resultatul călătoriei gastro-intestinale, ar fi uşor de

a o suplini tratând, de exemplu, monetele

spre a le da formă veche, cu acid chlor- hydric diluat. Dér acţiunea mecanică a pie­

tricelelor ce conţine guşa, ştergând şi to­cind pe jumătate trăsăturile prea dure, vine în ajutorul acţiunei pur chimice a su­

cului gastric. E de temut, ca nu cumva óre-cari piese din colecţiunile nóstre pu­blice să fie de provenienţa acestui proce­

deu curios.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.

Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Mare ocasie de crăciun- .......... . ------ la ------ ------ -----------

Szénásy, Hoffmann & Co.Magazin de mătăsărie.

Œ3-a.d.a,p eeta,- IV. Bécsi-iitcza, Nr. 4.

A r t i c o l e d e r e c l a m ă :Catifea de epălat pentru blouse şi jupóne . . . Asortimeut, mare de Foulard şi mătasă japonesa Mătăsăriî negre şi col. pentru rochii .Louisine brilante sadea in tóté colorii«Liberty sublime în tóté coloiile . . . . Mătăsării pentru jupóne margine colorată.Mătăsării c h i n ó ......................................................Mătăsărie skót pentru bluse...............................Tafft brilant reye şi vërgate . . . .Sublime cameleon . . . . . .Reclamtaffota negru făşietore . . metruSchantung calirate g rea .......................................Crêpe de Chiné în tóté coîori e, 120 cmtr. lat

mtru dela -.48 cr. în sus -65 „ „ „

• » » - -75 „ „ ‘78

• „ », -85» ~

» j ». . „ 115 . . „ 1-20

1*2595, 1-28, 1*50, 1-65

. mtru 1.90 . „ 2 .90

Mare cantitate de resturî

în brocat şi alte mătăsării.Cu p re ţu r i fó r te ieftine.

Mostre trimitem la cerere prompt şi franco.

Blouse brodate cu mătase elveţiană, blusa à bucata 1.90

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245— 1905.

[Sz. 221-1905.

közj. hegy.

Árverési hirdetményNéhai Kreczoi Pót érné született

Kársfctea Mária hagyatékához tarto­zó 156 koronára óitékelt házi beren­dezési tárgyaknak folyó évi Daczem* bér hó 21-én d. e 11 órakor a Brassó Czórna-utczai 11 számú házban fo­ganatosítandó nyilvános elái verelte- téséie venni szándékozókat ezennel meghívóra, azzal, hogy az eladás csakis azonnali készpénzfizetés mel­lett eszkőzöltetiki

Brassó, 1905 évi Nov. hó 8 án.

Nemes Péter s. k ,1—1 kir. közj. mint birói megbízott.

In atelierul de croitorie al d-lui Dionisiu Trifan în B laşi ti (Ba- lâzsfalva) se primesc imediat calfe de croitor în lucru.

POPOFFcel mai bun

CIAISe atrage atenţiunea asupra fâşiei vămei rusesti pe pachetele origi­nale şi marea de contravenţie K. & C.

3-101941.

Prafurile-BeidUtz ale lui MoliVeritabile ffaeare euilă. e»îe pp«Tèi|aià ©u «a#p*a de

apërare a In i A. M oli şi «o fjub«f*piepca sa.Prin efectul de lecuire durabilă al Prafiîri!or-Seidlitz de A. Mol! în contra greu­

tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- mach, censtipaţiunel cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bêle femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoc-e. — Preţui unei cutii originale sigilate Corone 2,—

Falsifîcaţiile se vor ur mări pe cale judecătorescâ.

F p a i i K b p a n n t w e i n şi s a p e a lui M o l i .

sra*i s*«« * décà fiecare sticlă este provădufcă cu marca de scutire şi cuv e m a o m i n u m a i, piumbui m a . moh.

Franzbranatwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporai cu de­osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă. Preţul unei sticle originale plumbate, Corone 1.90.

Sâpun de copii a lui Moli.Cel mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. — .40 Cinci bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provëgutà cu marca

de apérare A. IWoll. ___ ■

Trimiterea pr Inel pa lă prinF a rm a c is tu l A . M O Iil i ,

e. şi r. fornisor al curţii imperiale 7ieaa, TacUaBten 9Comande di» provincià se efectueză çülnic prin rambursa poştală.

La deposite se se cérà anumit preparatele provecţute cu iscălitura şi marca de apèrare a lui A. MOLL.

Depăşite în Braşov : ia d-nii farmacişti Ferd. iakelius, Victor Roth, Eugen Neutădter şi en g ros la 0. Eremia Nepoţii.

Macht die zart weiss

doreşte a cumpărarI I T n c iir î a i°terf’e*de ciase

JLIU5U11 reg. ung. priv. şia pune preţ pe o relaţiune care

PRIMA şi MARE SIGURANŢĂacela se se adreseze în interesul

propriu la

NATIONALE WECHSELSTUBEN­GESELLSCHAFT

BUDAPEST, Andrässy-ter 9, unde după dovedire sau plătit pâ­nă acuma câştiguri mai mult de

1 6 m i l l 6 ? i e c o r o n e .

Important!^Bflr-

Notiţa redacţională din „Pénzügyi Hírlap“ :

Colectori principali sunt streini imigraţi, cari sau etablat în Budapesta şi oferă leşuri sub sume streine ungureşti, făcând reclame care nu corespuud adevărului. — In Prusia, Saxonia etc. unde există loterii de clasă sunt astfel de reclame oprite. Cu privire la aceea că colectorii sunt responsabili faţă de cli­enţii lor pentru câştigurile eventuale, este de recomandat a se adresa numai la firme de încredere şi cu capital, ca şi în cas de o erőre posesorii de los rl se fie despăgubiţi,

ti—6.19 i 7.

Suferinţe de stomacsunt adeseori pricinuite d'n causa negligiărei conturbaţiei în mistuire, care se arată ca lipsă de apetit, insomnie, constipatie, jigărae, cărcei, umflare, greţă, dureri de cap, tuse. flegmă, ane­mie, gălbinare, colică etc. şi sdruncină sănă­tatea, decă nu se i-au măsuri din vreme

contra lor.Ca dcftorie escelentă contra tuturur apa-

tiţiunilor unui stomac stricat s’au constatat, aşa numitele picături Maria Zeller, de obşte cunoscute ca p ie ă tu r i de s to m a c a le lu i B rady f caie sunt probate pentru întări­rea stomacului ţi ca mijloc purgativ. Mii de

scrisori de mulţumire şi recunoscinţă.La cumpărare din farmacii să se ceră numai picăturile de stomac ale lui Brady, cele veri­tabile, şi să nu se lase tras pe storă să pri- mescă altceva. Să l-ie cu atenţie la marca de contravenţie şi subscrierea C. Brady.De imitaţii inferiore se pote păzi, dacă se co­mandă direct la producentul

C. BEADY’S APOTHEKEzum „König von Ungarn**

WlJttN,I. Fleischmarkt 1-243

de unde se ti imite contra 5 cor. 6 sticle, sau contra 4 cor. 50 b. 3 sticle duple franco.La cerere trimite gratis bro­şura spec.ală a lui Brady.

«sar „cwota Transilvaniei“ cu n u m ă r u l â 10 fll. se vinde la zaraful Dumitru Pop, tungeria de pe parcul Rudoif a lui Spuderca şi la Eremias Nepoţii.

la iu.“

Verile CIASORNICE MgGolddonbie-Sa- vonnet-Anker- Remontoir =sunt cele mai nouă Ciasornice Roskopf.cu un aparat-anker escelent şi precisd u p 1 u acope ite, cu trei capacurl tari de aur double. Aur double este un me­tal, care semănă cu

VillMKM aurul ^ nu'^1 schi" m in w l as©ra6n6rea*

wJM Aceste ciasorci- ce sun admirate pentru montarea lor frumdsă şi nu se deosebesc de cele veritabile de aur

P r e t a i II. 4-50. ^Lanţ potrivit la ciasornice de aur double peii tru bărbaţi fl. 1.50. Pentru fie-care ciasornie

se dă un revers de garanţie pentru ‘â ani.

Trimiterea numai cu rambursă.

J0 §6 f Sp i c r i ny , Wiou(1-6).

f IEK-.2- ‘21

m inunea technicei numesc specialist» b ro asca

Singur reprcsentant şi deposit pentru

Briişov: ROGER PAL.

flSSELE de fe r | | ESKYs ig u re c o n tra fo c u lu i şi sp a rge r ii

Construcţie modernă. 3 ^ P r e ţu r i ie it in e de fa b r ic ă . ^

Patent Protectorschloss cu care sunt prov£(Jute

( § . W erth e im er)(inhaber St. F. Ulld M. Litwin)

Aprobate $i întrebuintate de Banca lmp. germ. Neîntrecute

Fabrica: W I M , XVI1/3.

Cinedo reş te o b eu tu ră esce ­

le n tă ş i a p e t is a n tă ,

cme este s lab ,

cme este a n e m ic ,

P I U p este deb il re- o l l l O conva le scen t,

su fe re de însom-

u i l l U n ie şi ne rvos ita te ,

cine lä p tö z ä cop il)

i> îno sufere deu l l l u p lă m â n i se

nu In tâ rd ie a b e a tn in te ­re su l p rop r iu b e re a

ERCULESq„Malz-Nährbier-

Speciaütät“ Rts* re cunoscu tă ca e sce len tă pesvtru e- * * fe e tu l ce l p roduce ) I B ş i c a re se ţ in e tim p D

îndelungat* m »

Se capătă în tote prăvă- liile de Dessert şi Băeă- I

nil mai mari, Restauraţii şi Cafenele.

Engros: „DeposU de trimitere a B e ră ­r ie i HERCULES“

BUDAPEST, VI! , Bethlan-ter 3,T e le p li» n : 0 3 — 69. = =

P re ţu r i cu ren te g r a t i s ş i franco .in provincie se trimite 5 klgr. 6 sticle

= = = = = e u r a m b u r s a . = = = = =

Se capătă ia prăvălia de Coloniale şi delic.

ff}. J E K K L , SSraşoT. {|

Norocol la GĂEDICKE este colosal!»T j sunt sueoeseio colecturci mele, nu este oraş în ţară, unde se nu fi plătitneîntrecute Gaedieke uu câştig principal. în scurt timp am p l ă t i t Onor. mei clienţi

Premia mare de . . • 602,000 Cor. cu Nr. 02551,de 3-ori câştiguri principale 4:00)000 >> >■» »> 11119,400,000 Cor. cu Nr. 28916, 400,000 Cor. cu Nr. 33464,mai deraite de 3-0rÎ 100-000« 7 0 .0 0 0 de 4 Ori 60*000) mai mul,e >ă 30-000ţ 25-OOOi 20-000, 15»000 şi 10.000 C o ro n e . — La a XVII-a tragere a loteriei de clasă reg. ung. priv. sunt câştiguri 55,000» ™ 1 i().(KM) losurT, în total suma colosală de 14 m iiio u e c u 459,000 * ©r. Cel mai mare tâjt.g event.

-« *-• 1 • n Mai de parte o premie cu 600-000, 1 tragere * 400-000, 1 fc 200-000,2 â

1 M i l io n C o r . ioo-ooo» i * 90-000» 2 & so-ooo, 1 ^ 7 0 -0 0 0 » 2 a 6 0 0 0 0 » 5 0 0 0 0 »40000 i 6 & 30-000» 3 & 25000» 8 & 20000» 8 h 15000 , 36 & 10-000, 67 k 5000 etc. etc.

Losurl originale cu preţul: 0or. ^ «ga- a g a j g ţse trimite cu bani gata, seu cu rambursa. Se trimite planul oficial, cheques gratia şi franco. PenUu

tragerea la 9 0 F * M ove iu lire me rog a mi se trimite eomandelo cât mai f.urând.

Cassa de bancă A . G-AED1C E E Budapesta,Kossutli-Lajos-utcza 1 1 .

Tipografia A. Mureşianu. Braşov