D. Parmacli, A. Popa,A. Stratan

DEZVOLTAREA INOVAIONAL A INTREPRINDERILOR

INTRODUCEREIntreaga istorie a dezvoltrii civilizaiei umane este un proces neintrerupt de perfecionare a procesului de producie i sporire, in baza acestuia, a eficienei social-economice, care pot fi atinse prin elaborarea i aplicarea noilor metode de executare a operaiunilor, noilor maini de producie i unelte de munc, tehnologii mai performante de fabricare a produciei, adic prin diverse inovaii.La sfaritul secolului XX a avut loc schimbarea paradigmei dezvoltrii economice. In rile dezvoltate este realizat tranziia la aa-numita noua economie, a crei trstur distinctiv este implementarea larg i rapid a performanelor progresului tehnico-tiinific, dezvoltarea accelerat a sferei nemateriale a activitii economice. In cadrul noii economii inovaionale se formeaz obiectiv noile condiii de gospodrire bazate pe cunotine invenii i inovaii, care asigur o calitate nou creterii economice.Concurena crescand pe pieele intern i extern, trecerea productorilor autohtoni la standardele internaionale dicteaz necesitatea formrii condiiilor pentru crearea i valorificarea inovaiilor, sporirea activitii inovaionale.Procesul inovaional include realizarea investiiilor, care pun in conexiune in decursul su tiina, economia, antreprenoriatul i managementul. Luand in considerare, c economia mondial actual se globalizeaz din ce in ce mai intensiv, ultima stimuleaz dezvoltarea mijloacelor comunicaionale i a tehnologiilor informaionale, contribuie la direcionarea investiiilor spre absorbia inovaiilor i impulsioneaz antreprenoriatul inovaional.Actualmente, ponderea cunotinelor noi, incorporate in tehnologii, echipamente, formarea cadrelor, organizarea produciei, in rile economic dezvoltate, constituie ? din creterea produsului intern brut (BIP).In condiiile actuale, anume capitalul intelectual formeaz valoarea de baz, iar componentele sale principale brevetele i licenele, marca comercial, cunotinele tiinifice i calificarea personalului, cultura din cadrul firmei etc., adic obiectele, ce nu au form natural i material obin aprecierea i recunoaterea pieei. Activitatea inovaional a economiei capt un caracter dominant, iar aceasta determin intreprinderile s-i modifice radical strategiile, s-i sporeasc intensiv potenialul intelectual ca baz pentru dezvoltare intr-un mediu concurenial nou.

CAPITOLULI.INOVAIILE CA BAZ A DEZVOLTRII INTREPRINDERII

1.1.CONCEPTUL I TIPURILE INOVAIILOR

Noiunea de inovaie, in prezent, are mai multe definiii. Astfel, potrivit opiniei unor autori, noiunile descoperire/noutate/creativitate, invenie i inovaie sunt sinonime i reprezint rezultatul progresului tehnico-tiinific. O alt opinie relev, c intre aceste noiuni exist anumite deosebiri. Dac descoperire (noutate, creativitate) poate fi considerat o nou metod, atunci invenia (inovaia) presupune implementarea practic a acestei descoperiri (nouti, creativiti).In linii generale, procesele inovaionale, ce au loc in orice sistem complex economic de producie, reprezint in sine totalitatea schimbrilor progresive calitativ noi, care apar continuu in timp i spaiu.Termenul inovaie, introdus pentru prima dat in circuitul tiinific de ctre savantul austriac J.A.Schumpeter (1883-1950) la inceputul secolului XX, inseamn invenie, adic rezultatul procesului implementrii unei oarecare descoperiri (nouti, creativiti). Descoperirea (noutatea, creativitatea) reprezint rezultatul cercetrilor sau elaborrilor tiinifice intr-un oarecare domeniu al cunotinelor umane.Descoperirea reprezint rezultatul formalizat/inregistrat al lucrrilor de cercetare fundamental, aplicativ i dezvoltare tehnologic intr-o oarecare sfer de activitate, fiind o totalizare intermediar a activitii de implementare practic i comercializare a realizrilor tiinei i tehnicii. Dup ce descoperirea se transform intr-un produs nou, consumabil pe pia, ultimul devine invenie. Astfel, in teoria modern a inovaiilor nu se face deosebire intre noiunile invenie i inovaie; acestea sunt sinonime. Invenia este deseori perceput ca implementare primar a descoperirii, iar inovaia presupune difuzarea pe larg a descoperirii [25, .416-417].In literatura economic mondial, inovaia este interpretat drept transformare a progresului tehnico-tiinific potenial in cel real, realizat sub forma noilor produse sau tehnologii.Coninutul specific al inovaiei este constituit din schimbri, iar funcia principal a activitii inovaionale este funcia schimbrii. J.A.Schumpeter, inc din a.1911, a reliefat cinci schimbri specifice:1utilizarea tehnicii noi, a noilor procese tehnologice sau a pieelor noi;2implementarea produciei cu caliti noi;3utilizarea materiei prime noi;4schimbri in organizarea asigurrii tehnice;5apariia noilor piee de desfacere.Mai tarziu, in anii 30, el a introdus conceptul inovaiei, interpretat ca schimbare in scopul implementrii i utilizrii noilor tipuri de bunuri de consum, noilor mijloace de producie i de transport, piee i forme de organizare in industrie.In corespundere cu aceast abordare este i metodologia descrierii sistemice a inovaiilor in condiiile economiei de pia, bazate pe standardele internaionale. Corespunztor acestora, prin activitate inovaional se inelege tipul de activitate, care vizeaz transformarea ideilor (de obicei, a rezultatelor lucrrilor de cercetare i dezvoltare tehnologic sau altor performane tehnico-tiinifice), precum i materializarea acestora:1in procese tehnologice noi sau imbuntite;2in produse i servicii noi sau imbuntite, implementate pe pia;3in noi procedee de producie i de organizare a acesteia, utilizate in activitatea practic.Astfel, inovaia este manifestarea concomitent a dou lumi, mai exact a lumii tehnicii i lumii afacerilor. Cand schimbarea are loc doar la nivel de tehnologie, Schumpeter o numete invenie, iar cand schimbrile ating i afacerile, acestea devin inovaii.Experiena istoric mondial demonstreaz incontestabil, c dezvoltarea eficace i durabil a intreprinderilor in diverse sfere ale afacerilor poate fi atins datorit utilizrii operative in activitatea lor economic a descoperirilor, inveniilor i altor inovaii, care asigur avantaje concureniale strategice pe pia.Din punct de vedere semantic, cuvantul nou are mai multe semnificaii: fcut pentru prima dat, recent aprut, substituent al precedentului su, sau, pur i simplu, urmtor. In sfera relaiilor socio-economice i a afacerilor, inovaiile sunt:1in forma cea mai general, ideea adus pan la implementare practic, care aduce profit sau un rezultat social util;2invenia sau descoperirea noilor posibiliti de soluionare a problemelor de producie, economice i altor probleme;3obiectul, implementat in producie in rezultatul unei cercetri sau descoperiri tiinifice, calitativ diferit de analogul su precedent;4proces socio-tehnico-economic, care, prin utilizarea practic a ideilor i inveniilor, conduce la crearea celor mai bune, dup calitile lor, articole, tehnologii i poate aduce un venit suplimentar;5fenomen din cadrul sferei cererii, nu a ofertei, adic acesta schimb valoarea i utilitatea resurselor, de care se bucur consumatorul (P.Drucker);6cutarea direcionat i organizat a schimbrilor, analiza sistematic a acestora ca surs a schimbrilor sociale i economice;7activitatea direcionat, planificat i organizat in condiiile unui grad inalt de predictibilitate a rezultatelor int i celor posibile;8cercetri i elaborri noi, cu destinaie aplicativ, ca form de manifestare a progresului tehnico-tiinific;9know-how cunotinele sau experiena nebrevetate sau nepublicate, cu caracter tiinific, tehnic, administrativ etc.Noiunea de inovaie este atribuit tuturor inveniilor in sferele de producie, comercial, financiar, de cercetare tiinific, de marketing, de administrare i alte sfere, oricror schimbri i imbuntiri, care asigur progresul social, economia cheltuielilor sau un venit suplimentar. In esena lor, inovaiile sunt diametral opuse conservatismului, care tinde s pstreze situaia existent; sunt orientate spre schimbri, modernizare i imbuntiri in orice sfer de activitate.Inovaiile, sau inveniile, inseamn elaborarea i utilizarea mijloacelor tehnice i tehnologice, metodelor i procedeelor de optimizare a activitii de producie i lansarea produselor noi mai calitative, ceea ce, finalmente, sporete eficiena produciei in orice ramur i sfer a economiei i nivelul de trai al populaiei, imbuntete condiiile de munc, economisete resursele de producie, reduce consecinele sociale i ecologice negative ale activitii economice etc. Cu alte cuvinte, inovaiile sunt aplicarea in activitatea economic de producie a soluiilor tehnice, tehnologice i organizatorice noi i eficiente.Principalul semn economic al inovaiei este apariia oportunitii de expansiune in oricare sector al pieei.Termenul inovaie a inceput s fie utilizat in ar intensiv de la sfaritul anilor 80, atat independent, cat i pentru desemnarea unui ir de noiuni inrudite activitate inovaional, proces inovaional etc. [16, p.333-334].Astfel, inovaia este rezultatul final al activitii inovaionale, materializat in forma unui produs nou sau imbuntit, implementat pe pia; a unui proces tehnologic nou sau imbuntit; a unui procedeu nou de realizare a serviciilor sociale.Activitatea inovaional reprezint in sine un sistem de msuri de finalizare a ideilor, inveniilor, elaborrilor tehnico-tiinifice noi in rezultat aplicabil in practic. In toat amploarea sa, aceasta include toate tipurile de cercetri tiinifice (fundamentale i aplicative), elaborri de proiectare i construcie, tehnologice i experimentale, precum i msuri de absorbie a noului in producie. In rezultatul activitii inovaionale, apar noi produse, tehnologii, forme de organizare i administrare a produciei. Acesta este un aspect important al progresului tehnico-tiinific i una din principalele condiii de funcionare eficient a oricrui productor de bunuri in economia bazat pe relaii de pia. Procesul inovaional este un lan de evenimente corelate, in desfurarea crora descoperirea se maturizeaz de la ideea unui produs, unei tehnologii sau unui serviciu concurenial pan la difuzarea lor practic. Acest proces nu se finalizeaz cu ceea ce, de obicei, se numete implementare, dar continu dup aceasta; pe msura difuzrii, orice invenie continu s se imbunteasc (chiar pan la luarea deciziilor privind incetarea produciei).Investigand inovaiile, este necesar, in primul rand, a le clasifica corect. Exist o multitudine de diverse variante de clasificare a inovaiilor. In tabelul 1.1 este prezentat una din cele mai rspandite.

Tabelul 1.1Clasificarea inovaiilorCriteriiTipuri de inovaii1. In dependen de gradul schimbrilorRadicale Incrementale2. In dependen de parametrii tehnologiciDe produsDe proces3. Dup gradul de noutate pe piaNoi pentru ramur la nivel mondialNoi pentru ramur la nivel de arNoi pentru ramur la nivel de intreprindere4. Dup relevanSubstituenteDe rupturComplementare 5. Dup aria de extindereLocaleSistemiceStrategice6. Dup timpul de lansare pe piaInovaii lideriInovaii succesoare

S caracterizm cele mai importante din ele.Conform parametrilor tehnologici, inovaiile se divizeaz in inovaii de produs i inovaii de proces. Primele in de elaborarea produselor principial noi, celelalte de absorbia procedeelor de producie, a tehnologiilor, formelor de organizare i administrare a produciei, noi sau imbuntite esenial.Dup gradul de noutate, inovaiile se impart in noi pentru ramur la nivel naional sau internaional i noi pentru o anumit intreprindere (grup de intreprinderi). In dependen de gradul schimbrilor, se deosebesc:1inovaii radicale (de ruptur (breakthrough innovation), care produc soluii cu totul noi, invenii de proporii i care pot cauza schimbri majore intr-o intreag ramur industrial sau pot pune bazele unei noi industrii, insoit de crearea unor noi piee;2inovaii incrementale, care implic adaptarea, simplificarea, imbuntirea produselor, serviciilor i proceselor existente i care conduc la beneficii substaniale de pre sau funcionale.Dup caracterul lor, inovaiile se impart intr-un ir de tipuri intercorelate. Principalele dintre ele sunt: tehnice, organizatorice, economice, sociale i juridice.Inovaiile tehnice se manifest in form de noi produse (articole), tehnologii de fabricare a acestora, mijloace de producie (maini, utilaje, energii, materiale de construcie). Inovaiile organizatorice cuprind noi metode i forme de organizare a tuturor tipurilor de activitate a intreprinderilor i altor verigi ale produciei sociale (structurile organizatorice de administrare a sferelor tiinei i produciei, formele de organizare a diferitor tipuri de producie i munc colectiv etc.).La inovaiile economice se refer metodele de administrare economic a tiinei i produciei pe calea exercitrii funciei de prognozare i planificare, finanare, formare a preurilor, motivare i remunerare a muncii, evaluare a rezultatelor activitii, iar la cele sociale diverse forme de activizare a factorului uman (pregtirea profesional i sporirea calificrii personalului, in primul rand, a personalului de conducere de toate nivelurile; stimularea activitii creative; imbuntirea condiiilor i meninerea continu a nivelului de protecie a muncii; protecia sntii omului i mediului; crearea condiiilor confortabile de via etc.). Inovaii juridice sunt recunoscute legile i diversele documente normativ-juridice noi i modificate, care vizeaz i reglementeaz toate tipurile de activitate a intreprinderii i organizaiei.Rezultatele creativitii omului, ce nu aparin obiectelor proprietii industriale i obiectelor protejate prin drept de autor i alte drepturi conexe, formeaz grupul aa-numitor obiecte netradiionale ale proprietii intelectuale. La acestea se refer propunerile de raionalizare, know-how, secretul comercial.Propunerile de raionalizare reprezint o soluie tehnic, care este nou i util intreprinderii, creia ii este inaintat.Propunere de raionalizare este recunoscut:a)soluia tehnic, care prevede modificarea construciei piesei, tehnicii aplicate, tehnologiei de producie sau a componenei materialului (substanei), nou i util intreprinderii, creia ii este inaintat;b)soluia organizatoric nou pentru intreprindere, care ofer economia resurselor materiale, financiare, de combustibili i energie, de materie prim, a celor umane i altor resurse, i imbuntirea condiiilor de munc i ecologice.Ca propunere de raionalizare este recunoscut, de asemenea, soluia, ce conine un nou algoritm pentru intreprinderea dat, un nou program pentru mainile electronice de calcul, dac utilizarea lor in realizarea unei anumite sarcini ofer economia timpului mainii propriu-zise, precum i sporirea productivitii utilajului, care lucreaz in complex cu mainile electronice de calcul.Soluia inaintat se consider nou pentru intreprindere, dac pan la depunerea cererii standard, soluia propus sau identificat nu a fost cunoscut specialitilor intreprinderii din surse accesibile, intr-o msur suficient pentru aplicarea ei practic. Propunerea de raionalizare este considerat util pentru intreprindere, in cazul in care aceasta, din punct de vedere tehnic i organizatoric, este adecvat pentru implementare, asigur intreprinderii obinerea unui efect economic sau a altui efect pozitiv.Termenul know-how este derivat din expresia englez a ti cum de fcut, adic prin know-how de obicei sunt inelese cunotinele i experiena, neprotejate de documente de protecie i nepublicate (integral sau parial), cu caracter tehnic, de producie, de administrare, comercial, financiar sau oricare alt caracter, care pot fi aplicate in mod practic in cercetrile i elaborrile tiinifice, la fabricarea, realizarea i exploatarea produciei concureniale, asigurand anumite avantaje deintorului su.Secretul comercial este informaia economic, de producie, financiar, tiinific i tehnic despre activitatea unei intreprinderi, care nu constituie secret de stat, dar divulgarea creia poate afecta interesele intreprinderii sau poate provoca prejudicii economice.Rolul determinant al inovaiilor const in sporirea productivitii muncii sau a capitalului investit. Drepturile proprietii intelectuale clar definite au o importan mare in atragerea tehnologiilor brevetate in proiectele inovaionale [16, p.16-18].Cea mai important caracteristic a proprietii este faptul, c titularul sau deintorul poate utiliza proprietatea sa aa cum dorete i nimeni altcineva nu o mai poate utiliza in mod legal, fr permisiunea acestuia.Exist trei tipuri de proprietate:1.Proprietate, care const din obiecte mobile;2.Proprietate imobiliar;3.Proprietate intelectual, ale crei obiecte sunt creaiile intelectului uman.Simplificand puin, s-ar putea spune, c la proprietatea intelectual se refer informaia, care poate fi prezentat pe suport material i difuzat in numr nelimitat de copii in toat lumea.Potrivit Conveniei de constituire a Organizaiei Mondiale de Proprietate Intelectual (OMPI), aprobate la Stockholm la 14 iunie 1967, obiecte ale dreptului de proprietate intelectual sunt:2operele literare, artistice i cele tiinifice;3activitatea de interpretare a artitilor, inregistrrile (fonogramele) i transmisiunile radio;4inveniile in toate domeniile activitii umane;5descoperirile tiinifice;6desenele i modelele industriale;7mrcile comerciale, mrcile de deservire, denumirile i insemnele/emblemele/simbolurile comerciale;8suprimarea concurenei neloiale.Proprietatea intelectual este imprit in proprietate industrial i lucrri/opere, protejate de dreptul de autor.Operele literare, artistice i lucrrile tiinifice, ca obiecte ale proprietii intelectuale, sunt protejate prin dreptul de autor (copyright).Drepturile asupra unor asemenea obiecte, ca: activitatea de interpretare a artitilor, inregistrrile (fonogramele) i transmisiunile radio, de obicei, sunt numite drepturi conexe.Inveniile, modelele industriale, mrcile comerciale, mrcile de deservire, denumirile i insemnele/emblemele/simbolurile comerciale sunt obiectele ale proprietii industriale.Descoperirile tiinifice nu se raporteaz la nici unul din cele dou tipuri de proprietate intelectual, intrucat nici o legislaie i nici o convenie internaional nu acord vre-un drept de proprietate asupra descoperirilor tiinifice.Componena i tipurile obiectelor proprietii intelectuale sunt prezentate in tabelul 1.2. Aceste obiecte se deosebesc prin caracterul produsului intelectual rezultatul eforturilor creative ale persoanei sau ale colectivului, materializat in diverse forme, in dependen de metoda i condiiile crerii lui, precum i de fazele procesului inovaional, la care acest produs a fost creat (cercetarea, elaborarea, fabricarea, comercializarea i consumul produsului).Obiectele proprietii industriale sunt rezultatul creaiei tehnico-tiinifice i sunt utilizate in sfera de producie (industrie, agricultur, construcii i servicii). Din totalitatea de trsturi specifice creaiei tehnico-tiinifice fac parte unicitatea (crearea rezultatului fr analog in momentul depunerii cererii de inregistrare) i independena (participarea nemijlocit a autorului, care depune cererea, la crearea produsului intelectual) [22, p.110-111].

Tabelul 1.2Tipurile de proprietate intelectualProprietatea industrialKnow-howDreptul de autorDrepturi conexeRezultatele activitiiCreaia tehnico-tiinificOrice tip de activitateCreaie literar- artisticActivitatea de interpretareObiectele proprietii intelectualeInveniiTehnice i tehnologiceOpere literareFonograme

De producie Opere artisticeEmisiunile radio i TVModele industrialeComercialeLucrri tiinificeActivitatea de interpretare a artitilorMrci comercialeOrganizaional-administrativeOpere de artAranjamenteInsemne de deservire

Producia de programActivitatea de regizareDenumirea firmelor

Instruciuni de exploatare, descrieri tehnice etc.Rezultatele activitii de interpretare, inregistrate pe casete audio i video etc.

La crearea pieei inovaiilor in secolul XXI este necesar de a ine cont de particularitile ei de baz. Obiect al tranzaciilor pe aceast piaa sunt, in principal, produsele informaionale, care sunt fabricate individual, i nu in serii mari sau in mas, sunt uor transportabile, nu dispar la utilizare i pot fi comercializate multiplu diferitor cumprtori.Tipurile principale a unor asemenea produse sunt:1invenia realizarea sarcinii tehnice, nou (necunoscut i neinregistrat nicieri in lume, i, pentru specialist nu reiese in mod evident din analiza nivelului actual al tehnicii) i aplicabil industrial (adecvat utilizrii practice).In calitate de invenie pot fi brevetate: un dispozitiv tehnic, o metod, o substan, o cultur pur de microorganisme, o cultur de celule ale plantelor i animalelor, precum i o metod de aplicare a acestora intr-o calitate i cu predestinaie noi;2modelul industrial creaia artistic de construcie (design) a unui produs, imagine plan (desen tehnic), desen industrial (estur, covor), care determin schimbarea calitativ a imaginii fizice a produsului;3rezultatul seleciei metod de creare cu succes sau rezultat al incrucirii (soi nou de plante sau ras de animale), ducerea la finalizarea logic.Certificate cu setul de drepturi, conform legislaiei europene, sunt eliberate, de asemenea, pentru:1model de utilitate soluia constructiv a produsului sau a prilor componente ale lui, neinregistrat anterior in ara respectiv;2marc comercial insemn verbal, reprezentare grafic sau simbol, care deosebete bunurile i serviciile persoanei juridice respective;3know-how informaia tehnic industrial, ce constituie secretul produciei, este protejat de ctre deintorul su (nu este publicat, nu se conine in descrieri publicitare i de alt tip) i reprezint pentru acesta valoare industrial;4program pentru calculator (informatic) sistem de comenzi pentru calculator, fixat pe un suport fizic;5topologia circuitelor integrate sistem de elemente ale schemei electronice i de legturi dintre acestea, fixat pe suport fizic;6baz de date sistem de date, organizat in aa fel, incat acestea s fie gsite i prelucrate cu ajutorul calculatorului;7opere literare i audiovizuale.Valoarea bunurilor i serviciilor, realizate pe piaa inovaiilor, este determinat de noutatea acestora (unicitatea), originalitatea i capacitatea de a produce efect. Intrucat acest efect poate fi destul de divers, pentru msurarea acestora se utilizeaz nu doar indicatori valorici, ci i indicatori nevalorici ai experilor. Aceste bunuri i servicii cuprind:1tehnica nou maini, utilaje, dispozitive, programe pentru calculator, piese i materia complementare, care conin un produs informaional nou;2brevetele drepturi exclusive de autor, stabilite in mod legislativ pentru un termen determinat, asupra obiectului creativitii sale (dup expirarea acestui termen, de obicei 10-20 ani, orice intreprindere poate utiliza gratis obiectul brevetului. Aceast prevedere este aplicat pe larg, spre exemplu, in India, Ungaria, Slovenia i alte ri, industria farmaceutic a crora produce medicamente brevetate anterior in Statele Unite ale Americii, Elveia, Germania i alte ri);3licenele permisiunea pentru aplicarea industrial a dreptului de proprietate (achiziionand un brevet sau o licen, cumprtorul organizeaz independent fabricarea noii producii);4alt informaie (know-how, documentaie tehnico-economic, informaiile din bazele de date) [29, p.36-38].Cele mai importante criterii ale competitivitii produselor intreprinderii sunt puritatea de brevet, brevetabilitatea i brevetul (licena de brevet), care st la baza acestora.Puritatea de brevet este proprietatea juridic a produsului, care permite fabricarea acestuia intr-o anumit ar fr inclcarea pe teritoriul acesteia a documentelor de protecie a dreptului exclusiv, fapt confirmat prin raportul privind cercetrile de brevet i formularul de brevet.Brevetabilitatea reprezint proprietatea juridic a obiectului, ce caracterizeaz capacitatea lui de a se proteja prin document de drept exclusiv, care interzice utilizarea obiectului de ctre tera parte pe teritoriul unei anumite ri, in decursul unui anumit termen, fr acordul titularului de brevet.Legislaia rilor dezvoltate prevede trei criterii de brevetabilitate a obiectului in calitate de invenie. In primul rand, drept invenie poate fi recunoscut doar soluia tehnic a sarcinii in orice ramur a economiei naionale dispozitiv, tehnologie (procedeu de producie), substan (material), rezultat al seleciei, cultur de celule ale plantelor i animalelor sau o nou metod (domeniu) de utilizare a acesteia. In calitate de invenii i modele de utilitate nu sunt protejate teoriile tiinifice i metodele matematice, metodele de organizare i management a produciei i de comercializare a produselor, algoritmii, programele pentru calculator i topologia circuitelor integrate, proiectele i schemele de sistematizare a edificiilor, construciilor, teritoriilor, precum i creaiile/soluiile tehnice, ce contrazic intereselor societale, principiilor umane i bunelor moravuri.Al doilea criteriu al brevetabilitii este noutatea, originalitatea creaiei/soluiei tehnice, care se recunoate drept nou, in cazul in care pan la data prioritii cererii, esena soluiei nici in ar, nici in strintate nu a fost descoperit in aa msur, incat s fie posibil realizarea ei. O invenie nou nu trebuie s decurg direct din nivelul curent al tehnicii, care include orice cunotine, devenite accesibile publicului oriunde in lume pan la data prioritii inveniei. Totodat, se iau in considerare nu doar inveniile brevetate oriunde in lume, ci i cererile pentru ele, cu condiia unei prioriti anterioare.Al treilea criteriu al brevetabilitii este aplicabilitatea industrial, adic posibilitatea utilizrii inveniei in industrie, agricultur sau alt sfer a activitii omului. Totodat, invenia poate fi realizat intr-un singur exemplar, in cazul in care utilizarea ei garanteaz economia resurselor, imbuntete performana produsului, uureaz munca, asigur condiii mai puin periculoase ale muncii i mediului.Brevetul este certificatul titularului produsului intelectual, care confirm statutul su de autor i acord deintorului dreptul exclusiv pentru utilizarea acestui produs intr-o anumit ar (sau grup de ri) pe o durat determinat. Brevetul certific, de asemenea, recunoaterea celor inaintate drept invenie, model industrial sau model de utilitate (in acest caz se elibereaz certificat de autor).Termenul de valabilitate a brevetului de invenie este de 20 de ani din momentul depunerii cererii la instana de brevetare, a modelului industrial 10 ani, a certificatului pentru modelul de utilitate 5 ani. Legea privind brevetele de invenii permite prelungirea acestui termen, dar in anumite limite.Nimeni nu poate utiliza un obiect brevetat fr acordul titularului, adic fr obinerea de la acesta a licenei de utilizare parial sau de transfer integral a drepturilor asupra brevetului de invenie [22, p.122-124].Licena de brevet este acordul (contractul), care prevede transmiterea drepturilor de utilizare a obiectului proprietii industriale, respectiv a soluiei tehnice, care posed protecie juridic.

1.2.POTENIALUL INOVAIONAL AL INTREPRINDERII

Crearea intreprinderilor inovaional active presupune, in primul rand, formarea mediului intern necesar a potenialului inovaional al agentului economic, capabil de a genera idei i de a realiza procesul de comercializare a lor pe parcursul intregului ciclu inovaional. In al doilea rand, este necesar crearea condiiilor exterioare favorabile dezvoltrii inovaionale, partea component cea mai important a crora este formarea infrastructurii inovaionale.Potenialul inovaional al intreprinderii este un complex de caracteristici ale produciei tehnico-tiinifice, aflate la dispoziia intreprinderii i ale resurselor pentru crearea acesteia, care pot fi utilizate pentru implementarea inovaiilor in fabricarea bunurilor i serviciilor [22, p.54-55].Producia tehnico-tiinific include:1documentaia tehnico-tiinific, care conine rezultate desvarite ale activitilor de cercetare i dezvoltare (C&D) (proiecte tehnice, instruciuni tehnologice, reete, planuri de afaceri, planuri tehnico-organizatorice, diferii moduli), brevetate sau inregistrate in ordinea stabilit;2modele experimentale, de testare;3servicii tehnico-tiinifice (know-how, transferul tehnologiilor, instruirea cadrelor, expertiz, consiliere, supravegherea de autor, asamblarea sistemelor tehnice);4produsul de program/software (programe, algoritmi).Componena potenialului inovaional include potenialul tiinific i tehnico-tiinific. Potenialul tiinific reprezint totalitatea organizat a resurselor pentru realizarea C&D, care include componenta financiar, tehnico-material, a resurselor umane, informaional, intelectual i cea de infrastructur.Resursele financiare sunt caracterizate de suma total a cheltuielilor pentru inovaii i de ponderea acestora in volumul de comercializare a produciei intreprinderii, de ponderea cheltuielilor pentru C&D in valoarea produsului brut regional sau in produsul intern brut (PIB) al rii, precum i de distribuirea acestor mijloace pe direciile principale.Despre starea bazei tehnico-materiale a potenialului inovaional ne atest costul mainilor respective, al dispozitivelor i utilajului, varsta lor medie (dup exploatarea lor de peste 5 ani, de regul, acestea nu mai pot fi utilizate pentru obinerea informaiei tiinifice principial noi), ponderea in costul total al fondurilor fixe. O importan deosebit revine dotrii cu calculatoare, cu tehnic de calcul i informatic pe cap de angajat (ponderea locurilor de munc computerizate).Potenialul inovaional al resurselor umane este caracterizat nu doar de numrul total al personalului implicat in C&D i de nivelul calificrii acestuia, dar, in special, de existena colectivelor cu experien corespunztoare, conduse de aa-numiii lideri-generatori de idei.Resursele informaionale sunt determinate atat de prezena sistemelor informaionale proprii, cat i de posibilitile accesului operativ la bogia de cunotine, acumulat in lume.Resursele intelectuale includ documentaia tehnologic, brevetele, licenele, planurile de afaceri cu privire la asimilarea inovaiilor, programul inovaional al intreprinderii.Resursele de infrastructur presupun existena propriilor direcii de C&D, a serviciului de marketing (comercializare a produciei), serviciului juridic i de brevetare, serviciului informaional etc.Tipurile enumerate de resurse sunt parte component a potenialului total al resurselor firmei, care poate fi structurat in potenial tehnico-tiinific, potenial tehnologic de producie, potenial financiar-economic i potenial al resurselor umane. Astfel, potenialul inovaional reprezint o parte, nucleul potenialului total al companiei (figura 1.1).Cu toate acestea, termenul de potenial (inclusiv inovaional) nu poate fi limitat doar la componenta material, in cazul dat la totalitatea resurselor.

Fig. 1.1. Potenialul inovaional ca parte a potenialului total al intreprinderii

Potenialul - intotdeauna este i caracteristica posibilitilor interne de realizare a sarcinii int. Prin urmare, vorbind despre potenialul inovaional, trebuie s avem in vedere nu doar existena resurselor necesare pentru activitatea inovaional, dar i existena posibilitilor de utilizare eficient a acestora. Aceste posibiliti in, in primul rand, de formarea in companie a unei atmosfere inovaionale corespunztoare, care, la randul su, depinde mult de mediul exterior favorabil sau nefavorabil atingerii scopului inovaional. O verig important in sistemul formrii condiiilor externe favorabile este crearea infrastructurii inovaionale, predestinat pentru a contribui la dezvoltarea inovaional a intreprinderii.Astfel, dezvoltarea inovaional a intreprinderii, in mare parte, este determinat de nivelul potenialului inovaional i al climatului inovaional, care caracterizeaz posibilitile companiei de a crea inovaii, precum i de activitatea inovaional a companiei in vederea utilizrii potenialului inovaional existent.

1.3.IMPACTUL INOVAIILOR ASUPRA PERFORMANELOR ACTIVITII ANTREPRENORIALE

Orice inovaie inseamn schimbarea, care implic perturbarea stabilitii produciei, a ritmului normal al muncii i necesit cheltuieli considerabile de resurse i timp. De aceea, tendina neintemeiat spre schimbri continue, spre inovaii de dragul inovaiilor duce intreprinderea sau organizaia la criz sau chiar la faliment. Inovaiile, mai ales cele radicale i cele rapide, sunt justificate doar in cazul, in care implementarea lor se reflect pozitiv asupra rezultatelor activitii intreprinderilor.Inovaia se consider realizat in cazul, in care ea este implementat pe pia sau in procesul de producie. Reieind din caracteristicile respective, inovaiile tehnico-tiinifice (tehnologice) trebuie:1s dein noutate;2s satisfac cererea de pia;3s aduc profit productorului.Prin urmare, inovaiile sunt materializarea noilor idei i cunotine, descoperiri, invenii i elaborri tehnico-tiinifice in procesul de producie in scopul comercializrii lor pentru satisfacerea anumitor cereri ale consumatorilor. De aceea, trsturile indispensabile ale inovaiilor sunt nu doar noutatea lor tehnico-tiinific, dar i aplicabilitatea lor industrial. Realizarea comercial, in raport cu inovaiile, acioneaz drept capacitate potenial, dezvoltarea creia necesit anumite eforturi. De remarcat, c pentru inovaie sunt importante, in egal msur, toate trsturile enumerate mai sus (noutatea tehnico-tiinific, aplicabilitatea industrial i realizarea comercial). Lipsa oricrei dintre ele se reflect negativ asupra procesului inovaional [26, p.420-421].Intre diversele tipuri de procese inovaionale (descoperiri, invenii) exist o legtur reciproc relativ strans. Descoperirile tehnice conduc, in primul rand, la inovaii organizatorice corespunztoare, iar ultimele, de regul, necesit anumite schimbri in mecanismul economic al activitii intreprinderii. In particular, crearea i dezvoltarea sistemelor flexibile automatizate (de producie) la intreprinderile diferitor ramuri necesit obiectiv schimbri radicale ale organizrii pregtirii tehnice a produciei, a metodelor planificrii curente i a reglrii operative, determin necesitatea trecerii la regim neintrerupt de lucru a subdiviziunilor cu sisteme flexibile de producie. Pe lang acestea, computerizarea de mare amploare a produciei i a altor domenii de activitate uman duce la formarea activ a noului tip de gospodrire serviciilor industriale i a formelor economice corespunztoare de realizare a acestora [27, p.234-235]. Inovaiile tehnice, organizatorice i economice eficiente duc la schimbri pozitive evidente ale proceselor sociale la intreprinderi, iar actualizarea permanent a sarcinilor urgente cu caracter social iniiaz soluionarea lor cu ajutorul metodelor economice noi. In final, toate inovaiile la intreprinderi, orientate spre dezvoltarea dinamic i sporirea constant a eficienei produciei, trebuie s se fundamenteze pe o baz juridic proprie, pe acte normativ-juridice corespunztoare. In caz contrar, ele nu vor putea exercita influena adecvat asupra amplorii scopurilor intreprinderilor i organizaiilor i asupra termenelor de atingere a acestora. Inovaiile locale i globale de diferit orientare pot asigura influena maxim posibil asupra produciei, in cazul in care intreprinderea le utilizeaz permanent, complex i armonios. Cel mai mare impact direct asupra performanelor intreprinderii il au inovaiile tehnice i organizatorice. Alte inovaii au impact indirect asupra produciei prin eficacitatea noilor soluii organizatorice i tehnice.Impactul noilor sisteme tehnice (tehnologice) crete vizibil nu doar asupra fenomenelor economice, dar i asupra proceselor sociale, ceea ce necesit atenia permanent a constructorilor de tehnic nou asupra asigurrii indicatorilor necesari ai fiabilitii, economicitii (eficienei) i ecologizrii ei. Deosebit de important este sarcina ecologizrii produciei.In primul rand, se recomand utilizarea abordrii metodice generale, esena creia const in calcularea dup anumii algoritmi (formule) a indicatorilor de baz, care caracterizeaz eficiena economic a unei anumite totaliti de inovaii tehnice i organizatorice noi implementate in decursul anului (catorva ani). In special, trebuie de luat in calcul aa indicatori tehnico-economici, cum ar fi, creterea volumului produselor fabricate, creterea productivitii muncii, ponderea economiilor de la implementarea inovaiilor in cheltuielile generale de fabricare a produciei, sporirea rentabilitii produciei etc. [27, p.236-237].In rezultatul activitii inovaionale, la intreprinderi au loc transformri organizatorice considerabile (deseori radicale) nu doar nemijlocit in sfera de producie, dar i in intregul sistem de deservire i management al acesteia. Pentru asigurarea unui management eficient al progresului organizatoric este important de a identifica cu promptitudine i de a evalua in mod adecvat tendinele acestuia, schimbrile progresive i cele nedorite in formele de organizare a produciei i a muncii, de funcionare a unor elemente ale mecanismului economic sau a intregii totaliti a acestora.

CAPITOLULII.CONINUTUL PROCESELOR INOVAIONALE LA INTREPRINDERI

2.1. PROCESUL INOVAIONAL I ETAPELE LUI

Prin proces inovaional se subinelege procesul de transformare continu a ideii in produs comercial prin etapele cercetrilor fundamentale i aplicative, elaborrilor experimentale i dezvoltrii tehnologice, a marketingului, produciei i, in final, a comercializrii. Cu alte cuvinte, procesul inovaional ine de crearea, asimilarea i difuzarea inovaiilor. Se deosebesc trei forme logice ale procesului inovaional:1simplu intraorganizaional (natural);2simplu interorganizaional (comercial);3extins [26, p.421].Procesul inovaional simplu intraorganizaional presupune crearea i utilizarea inovaiei in cadrul unei i aceleai organizaii; in acest caz inovaia nu primete direct form comercial. In cazul unui proces inovaional simplu interorganizaional inovaia se manifest ca obiect de cumprare-vanzare. O astfel de form a procesului inovaional presupune detaarea funciilor creatorului i productorului de inovaie de funciile consumatorului ei. Procesul inovaional extins se manifest in crearea noilor productori de inovaii, in inclcarea monopolului productorului pionier, ceea ce contribuie, prin concuren reciproc, la perfecionarea calitilor comerciale ale produsului fabricat. In condiiile procesului inovaional comercial desfoar activitate minim doi ageni economici: productorul (creatorul) i consumatorul (utilizatorul) inovaiei. Dac inovaia reprezint un proces tehnologic, productorul i consumatorul ei pot constitui un singur agent economic.Inovaiile sunt rezultatul i manifestarea concret a progresului tehnico-tiinific. La intreprindere, drept factori de stimulare a inovaiilor sunt inovatorul, organizaia (intreprinderea) i mediul. Acest sistem cuprinde pe cei, care sunt implicai direct in cercetare, dezvoltare i implementarea noilor tehnologii inovatorul, i o parte a unui sistem mai extins organizaia, care particip la procesul inovaional. Or, i organizaia este doar o parte a unui sistem mai complex: economic, politic, al mediului natural i social.Dup cum este cunoscut, mediul influeneaz continuu organizaia. Astfel, modificrile celui dintai conduc la modificrile celei de-a doua, primul element al procesului inovaional inovatorul ii concentreaz atenia asupra implementrii rezultatelor cercetrilor fundamentale in diverse forme, oferite de ctre stat (sistem universal, organizaii de cercetare pe lang colile superioare etc.) i de intreprinderi, fapt stimulat i de informaia suplimentar cunotinele instituionalizate (iarmaroace, expoziii etc.). Inovatorul trebuie s dein un anumit orizont al cunotinelor i o viziune asupra perspectivelor, care pot fi consolidate prin sistemul de evaluare inovaional (expertiz, sfaturi ale experilor etc.). O astfel de abordare permite implicarea publicului larg in examinarea tehnologiilor, produselor, ceea ce contribuie la percepia lor de ctre societate i asigur difuzarea inovaiilor (piee de testare pentru produsele noi etc.).Al doilea element al procesului inovaional organizaia, strans legat de primul element (inovatorul), de regul, depinde de suportul statului.Factorul decisiv in realizarea inovaiei este capitalul uman. Utilizarea lui raional este prerogativa statului. De regul, know-how-ul organizaiei reprezint una din direciile decisive de extindere a lucrrilor de cercetare-dezvoltare, de utilizare a potenialului uman i a celui managerial in utilizarea inovaiilor.Al treilea element al procesului inovaional este mediul inconjurtor - un aspect deosebit al managementului, ce trebuie monitorizat minuios de ctre stat. O responsabilitate deosebit a statului este finanarea cercetrilor fundamentale strategice i a sferei infrastructurii, unde trebuie s fie asigurat protecia mediului inconjurtor natural. Statul este chemat s asigure realizarea programelor tehnico-tiinifice int, acordarea scutirilor fiscale i garaniilor de creditare, susinerea informaional i stabilizarea ateptrilor pentru viitor (perspectiv).Cel mai simplu model al procesului inovaional este rezultatul impririi logice a intregului proces in pri componente, etape funcionale i structurale [22, p.43-48].Etapele principale ale procesului inovaional sunt: cercetrile fundamentale, cercetrile aplicative, elaborrile organizatorico-tehnice, marketingul i comercializarea inovaiilor, asimilarea elaborrilor i fabricarea produciei.Cercetrile fundamentale (CF) reprezint determinarea, analiza, sistematizarea i descrierea legitilor de dezvoltare a naturii, societii i a insui omului, precum i a funcionrii sistemelor tehnice complexe i a celor mai importante legturi dintre diverse fenomene.CF se divizeaz in teoretice i experimentale. Cercetrile teoretice sunt efectuate in scopul obinerii a noi cunotine tiinifice, indiferent de sfera lor de aplicare ulterioar. Rezultatul acestor cercetri sunt publicaiile, ce relev noi teorii, ipoteze, modele, formule, date despre noi obiecte, substane i despre proprietile lor, fenomene i procese ale lumii materiale. In multe ri dezvoltate sunt inregistrate descoperirile tiinifice argumentri teoretice necunoscute i nepublicate anterior.Cercetrile experimentale reprezint cutarea posibilitilor utilizrii practice a rezultatelor cercetrilor teoretice. Finalizarea logic a implementrii cercetrilor experimentale este descoperirea noilor principii de creare a produselor i tehnologiilor, noilor proprieti ale materialelor i a compuilor acestora, a noilor surse de energie, metode de analiz i sintez, de gestionare a sistemelor sociale i tehnice, precum i soluionarea multor altor probleme tehnologice.CF sunt clasificate ca generatoare de inovaii, reprezentand baza progresului tehnico-tiinific i organizatoric.Cercetrile aplicative (CA) reprezint activitatea destinat, in principal, cutrii i determinrii cilor de creare a noilor bunuri i servicii, materiale, tehnologii, metode de organizare a produciei, a muncii i a managementului, in baza rezultatelor CF.CA sunt realizate de diverse intreprinderi inovaionale, pentru unele (de exemplu, instituiile de cercetare tiinific), acestea reprezint activitatea de baz, iar pentru altele un tip de activitate suplimentar. Rezultatul CA - taina comercial protejat cu strictee poate fi brevetat sau comercializat in calitate de know-how.CA se finalizeaz cu crearea schiei proiectului, regulamentului sau sarcinii tehnice pentru realizarea elaborrilor ulterioare, metodologiilor de planificare, proiectare, eviden, a standardului tehnic sau organizatoric.Elaborrile organizatorico-tehnice (EOT) experimentale i de construcie, tehnologice, de proiectare, organizatorice constau in intocmirea i testarea experimental a documentaiei tehnico-economice, necesare pentru organizarea fabricrii produselor noi sau modernizate (imbuntite), asimilarea noilor tehnologii, metode de organizare a produciei, muncii i a managementului, a construciei i reconstruciei diferitor obiecte.Elaborrile se finalizeaz cu crearea proiectului tehnic, devizului general de cheltuieli, a setului de desene tehnice, a instruciunilor tehnologice, proiectelor de organizare, planurilor de afaceri etc.Un element indispensabil al elaborrii este verificarea prin testarea experimental a rezultatelor obinute. In acest scop, se realizeaz fizic i se experimenteaz un prototip (model experimental). In baza rezultatelor verificrii se fac corectrile corespunztoare in documentaia tehnico-economic.Marketingul i comercializarea inovaiilor reprezint analiza problemelor potenialilor cumprtori a inovaiilor, determinarea posibilitilor de soluionare eficient a acestora prin C&D, desfurarea prezentrilor corespunztoare, a activitilor publicitare, chiar pan la incheierea contractului.Cercetrile de marketing preliminare se desfoar pan la iniierea C&D. Aceast faz are un dezavantaj considerabil in economia modern de pia.Asimilarea elaborrilor reprezint construcia modelului prototip sau a primului lot de produse noi, lansarea liniei tehnologice (a sectorului cu tehnologie nou), implementarea noului model de organizare a produciei, a muncii i a managementului, pregtirea in cadrul i in afara firmei a fabricrii in serie sau in mas a noilor tipuri de produse, inclusiv achiziionarea sau fabricarea utilajului necesar, a echipamentelor, aparatelor de msurare, recalificarea personalului, asigurarea material i comercializarea produciei, protecia proprietii intelectuale etc.Asimilarea elaborrilor este de dou tipuri: tehnic i economic.Rezultatul etapei tehnice este fabricarea modelului prototip sau a primului lot de producie i determinarea corespunderii condiiilor tehnice. La aceast etap, de obicei, o comisie special semneaz actul de dare in exploatare a liniei noi, a sectorului etc.Asimilarea economic succede etapa tehnic i vizeaz realizarea capacitii de producie, a productivitii i costului, precum i a altor parametri ai procesului de producie in serie, prevzui in planul de afaceri (proiect).Etapa asimilrii necesit de la managerul inovaional eforturi maxime i un nivel de calificare inalt, intrucat anume la aceast etap intreprinderea utilizeaz cele mai multe mijloace. Fabricarea produciei bazate pe inovaii reprezint etapa final a procesului inovaional, la care se produc efectele social i ecologic, precum i partea principal a efectului economic i o parte considerabil a celui informaional al inovaiilor. Etapelor precedente le sunt inerente, in principal, cheltuieli i doar realizarea parial a efectului economic (comercializarea modelelor experimentale i a celor prototip, a know-how-ului), precum i prevalarea semnificativ a efectului informaional (acumularea informaiei tiinifice, a cunotinelor, experienei i competenelor).Aadar, este vorba despre ciclul inovaional proces, in care se urmrete nu doar micarea unidirecional a informaiei (de la tiin la producie), dar i cea invers. Durata ciclului respectiv depinde de etapa, la care cumprtorul apeleaz la intreprinderile inovaionale la etapa CF, in cazul, in care vorbim despre un intreg complex de idei tehnologice, la etapa cercetrilor tiinifice, a lucrrilor experimentale i de construcie sau la etapa asimilrii.Procesul inovaional reprezint, deci, totalitatea aciunilor efectuate (in perioada de la generarea ideii tiinifice pan la utilizarea practic a ei, care se numete ciclu de via al inovaiei) pentru realizarea tuturor celor patru faze ale ciclului de via al unei inovaii (figura 2.1).

Fig. 2.1. Structura procesului inovaional la intreprindere

Produsul principal pe piaa inovaiilor este rezultatul cercetrilor tiinifice i tiinifico-tehnice, care reprezint in sine produsul activitii intelectuale, asupra cruia se rsfrang drepturile de autor i alte drepturi, perfectate in conformitate cu legislaia in vigoare i care iau forma proprietii intelectuale. Furnizorii pieei inovaiilor sunt organizaiile tiinifice (academice i instituiile ramurale de cercetare tiinific), instituiile de invmant superior, echipele temporare de cercetare, direciile de cercetare din cadrul intreprinderilor mari i altor intreprinderi, atat organizaiile autohtone, cat i din strintate, care realizeaz, in principal, prima etap a ciclului de via al inovaiilor [11, p.422-423].Etapa a doua a acestui ciclu prevede desfurarea cercetrilor cu caracter aplicativ, realizat inclusiv de ctre instituiile enumerate, cu implicarea posibil a organizaiilor comerciale de venture. Astfel de firme de venture (de risc) ii asuma riscurile obinerii rezultatelor negative (nivelul crora poate fi destul de inalt, luand in vedere incertitudinile cercetrilor aplicative), realizand finanarea acestor cercetri, i devenind proprietari corporativi i participani ai pieei inovaiilor.A treia etap a ciclului de via al inovaiilor const in comercializarea, realizarea i lansarea in producie a inovaiilor. La realizarea acestei etape particip aceiai participani ai pieei inovaiilor cu implicarea consumatorilor direci ai acestora a intreprinderilor, in cadrul crora se i realizeaz implementarea inovaiilor. Anume finalizarea acestei etape marcheaz trecerea inveniei intr-o stare calitativ nou inovaie. Iar perioada de timp dintre apariia inveniei i materializarea ei in inovaie se numete lag inovaional.Etapa a patra, esena creia const in utilizarea real a inovaiilor in procesul de producie, este cea mai important in sensul intereselor intreprinderii consumatoare a unei sau altei inovaii, exploatarea creia trebuie s asigure dezvoltarea intreprinderii i sporirea eficienei activitii ei.

2.2. ORDINEA ELABORRII NOILOR PRODUSE LA INTREPRINDERE

Veriga principal a proiectului antreprenorial inovaional este argumentarea bunului sau serviciului, care vor fi promovate pe pia in rezultatul realizrii proiectului.Orice proiect antreprenorial demareaz odat cu generarea ideii de produs, bun sau serviciu. O imagine insuficient de clar i complet despre acestea poate duce la insuccesul afacerii. Ideea produsului poate fi original (nou), dar poate i s nu fie nou, ci realizat deja de ctre cineva. Ins, acest fapt nu este un obstacol pentru o afacere de succes. Ideea este neproductiv/ineficient, dac la baza ei st producia unui bun sau serviciu inutil, fr cerere. Ideal pentru intreprindere este produsul, care permite evitarea concurenei. Dar, intr-o economie de pia dezvoltat, ideea unui asemenea produs este intalnit rar.Dup cum arat experiena, ideea unui produs trece cateva stadii de selecie, inainte de a se materializa intr-un anumit bun. Pentru a lua decizia de fabricare a produsului, este necesar de a cunoate mai multe despre acesta. In figura 2.2 este reprezentat ordinea elaborrii produsului nou.

Fig. 2.2. Etapele de baz ale elaborrii noului produs

Deseori, antreprenorul inceptor, preocupat de ideea sa, nu ia in calcul intreaga totalitate a circumstanelor, ins, mai devreme sau mai tarziu, el se va confrunta cu condiiile reale de fabricare i comercializare a produciei.Testul de verificare a fiabilitii ideii va permite antreprenorului inceptor de a evalua clar ideea sa, perspectivele de materializare a ei in produs. Dac acesta nu a reflectat asupra problemelor aprute in procesul testrii sau nu cunoate rspunsul la ele, atunci poate aprecia critic viziunea sa asupra produsului, oricat de plin de culoare nu i i-ar prea aceasta.Gradul de noutate al produsului propus este determinat de sistemul de indicatori, care au o importan deosebit pentru intreprinderea productoare i consumatori (cumprtori, utilizatori), precum i de etapa ciclului de via al produsului insui. Exist diverse metode i criterii de determinare a gradului de noutate:metoda comparativ de evaluare a calitii;criterii de timp timpul de asimilare, de producie i de apariie a produsului pe pia;deosebirea noului produs de cele similare satisfacerea nevoilor principial noi;imbuntirea sau orice schimbare progresiv, care deosebete produsul de cele cunoscute anterior.Se deosebesc patru niveluri de noutate a produsului:1schimbarea doar a parametrilor exteriori i a ambalajului;2schimbarea parial a proprietilor de consum fr schimbarea semnificativ a tehnologiei de producie;3schimbarea radical a proprietilor de consum;4lansarea i apariia pe pia a produsului fr analog.Produsul poate fi nou doar pentru o anumit intreprindere; poate fi nou i pentru intreprindere, i pentru pia sau doar pentru o anumit pia. Pentru caracterizarea general a noului produs se aplic trei grupe principale de indicatori:1. Indicatori de pia:1atractivitatea pentru potenialii cumprtori;2durata posibil a ciclului de via al produsului;3impactul asupra imaginii intreprinderii productoare;4rezistena fa de factorii sezonieri;5furnizarea la anumite preuri;6capacitatea pieei;7competitivitatea produsului.2. Indicatori de producie:1corespunderea cu posibilitile de producie ale intreprinderii;2existena i accesibilitatea materiei prime i altor resurse necesare;3particularitile tehnologice ale produciei;4perioada de timp pan la comercializare.3. Calitatea produsului (complexul de proprieti utile):1proprietile estetice calitatea ambalajului, soluia compoziional, sigurana etc.;2proprietile de consum raportate la predestinaia funcional (ecologizarea, utilitatea, securitatea etc.);3indicatorii ergonomici.Deci, calitatea, factorul cel mai important al competitivitii produsului, este determinat de totalitatea doar a celor proprieti, care reprezint interes evident pentru o anumit categorie de cumprtori i asigur satisfacerea unei anumite necesiti.Nivelul competitivitii unui anumit produs, ca trstur comercial, este determinat de:1valoarea de consum a acestuia in comparaie cu analogii si;2factori externi, ce nu in de proprietile produsului respectiv: 1termenele de furnizare i exactitatea acestora;2calitatea deservirii i posibila deservire dup vanzare;3schimbarea raportului dintre cerere i ofert;4nivelul preului i compararea acestuia cu preurile produselor similare;5caracterul publicitii;6condiiile financiare i ordinea furnizrii etc.Asupra competitivitii produsului influeneaz dou grupe de factori:ce in de activitatea de producie a intreprinderii (influeneaz din interior):1calitatea produciei;2volumul necesar de materie prim i de energie;3volumul de munc;neafereni activitii de producie a intreprinderii (influeneaz din exterior):1preul;2publicitatea;3poziia intreprinderii pe pia;4imaginea intreprinderii;5marketingul etc.Competitivitatea noului produs trebuie format i evaluat in cadrul procesului de elaborare a lui (figura 2.3).Este necesar de a expune clar acel efect util, pentru care produsul este fabricat i se cumpr de ctre consumator. Este necesar de a indica proprietile noi i unicale ale produsului, caracterul i sfera necesitilor satisfcute i deosebirea fa de produsele similare existente deja pe pia. Este util de a rspunde la urmtoarele intrebri referitoare la produs: 1ce necesitate satisface;2cum se realizeaz acest produs sau serviciu;3cat de variabil este cererea la produsul respectiv;4este mare preul acestuia i pentru care grup de cumprtori este accesibil;5care este modul de comercializare;6care sunt cheltuielile fixe, legate de fabricarea produsului;7cine trebuie s asimileze fabricarea acestuia (doar o intreprindere mare sau mai multe firme);8avantajele;9punctele slabe;10durata presupus a ciclului de via al produsului;11posibilitatea i necesitatea modernizrii lui;12direciile presupuse de comercializare;13perspectiva de substituire a produsului respectiv prin altul.

Fig. 2.3. Evaluarea competitivitii produsului la etapa de elaborare

Descrierea produsului include urmtoarele informaii: tipul, dimensiunea, greutatea, termenul de exploatare, brevetarea. Informaia privind brevetarea trebuie s ofere rspunsuri la urmtoarele intrebri cu privire la situaia ei juridic:14dac produsul (invenia) este protejat in ara gazd a liceniatorului;15dac produsul (invenia) este protejat in rile, pe teritoriul crora de presupune realizarea proiectului;16dac produsul (invenia) este protejat pe principalele piee de export;17care este ansamblul de drepturi, conferite prin brevetele liceniatorului;18dac punctele formulei inveniei se refer la intregul produs sau doar la o parte a acestuia;19dac punctele formulei inveniei sunt suficient de convingtoare (dac este posibil ignorarea sau anularea brevetului);20dac punctele formulei inveniei se refer concomitent la un proces i la un produs;21dac sunt protejate produsele concurente;22dac pot concurenii fabrica i comercializa produsele lor fr inclcarea drepturilor de brevet ale liceniatorului.Condiiile fabricrii noului produs pot necesita schimbri semnificative in activitatea firmei. De aceea, este relevant s se rspund la urmtoarele intrebri:1cum se schimb cerinele fa de calificarea angajailor, dac exist necesitatea de a schimba personalul, unde pot fi gsii specialiti cu calificarea necesar;2cai angajai au nevoie de recalificare sau trebuie pregtii i instruii in mod special;3dac se schimb materialele utilizate i furnizorii acestora;4cum se schimb tehnologia i dac sunt necesare utilaje i echipamente noi;5care este necesitatea in noi activiti de cercetare-dezvoltare.Rezultatul acestei analize este concluzia privind oportunitatea/dorina de asimilare a noului produs (serviciu) i necesitatea finanrii.

2.3. NIVELUL INOVAIONAL AL PRODUCIEI

Nivel inovaional al intreprinderii este considerat gradul de performan a produselor, a bazei tehnico-materiale, a organizrii produciei, muncii i managementului, determinat de dimensiunea i eficiena utilizrii inovaiei.La estimarea nivelului inovaional al intreprinderii, din punctul de vedere al etapelor ciclului inovaional, se evideniaz:1nivelul tehnico-tiinific al produciei gradul de performan a produselor i a bazei de producie ale intreprinderii, determinat de rezultatele asimilrii primare a inovaiilor i amploarea utilizrii acestora;2nivelul tehnico-economic al produciei gradul de eficien a utilizrii inovaiilor, determinat de nivelul de comercializare i organizare a aplicrii inovaiilor.In final, fiecare categorie a procesului inovaional reprezint in sine un anumit potenial fa de urmtoarea categorie: potenialul tiinific fa de cel tiinifico-tehnic; potenialul tiinifico-tehnic fa de nivelul tiinifico-tehnic al produciei, iar acesta, la randul su fa de nivelul tehnico-economic cel mai important factor al competitivitii i eficienei activitii intreprinderii. Dac intreprinderea are un potenial inovaional relativ inalt, dar un nivel redus al produciei, un nivel suficient de inalt tiinifico-tehnic al produciei, dar o eficien redus, atunci acestea atest o calitate nesatisfctoare a organizrii managementului, in rezultatul cruia nu pot fi exploatate toate oportunitile existente la intreprindere.Nivelul tehnico-tiinific al produciei cuprinde patru componente de baz:1nivelul tehnic al produselor, determinat in procesul de certificare a acestora;2nivelul tehnic al utilajului (inclusiv mainile, aparatele i alte echipamente);3nivelul tehnologiei;4nivelul de organizare a produciei i managementului. In evaluarea general a nivelului tehnic al produselor materiale la intreprindere sunt utilizai urmtorii indicatori [22, p.71-72]:1ponderea produselor certificate;2ponderea produselor, ale cror proiectare i tehnologie de fabricaie sunt protejate prin brevete, inclusiv in strintate;3ponderea produselor predestinate exportului;4rata de reinnoire a asortimentului de produse, numrul tipurilor de produse reasimilate la intreprindere, inclusiv a tipurilor de produse noi (avand caracteristici noi de calitate care nu cedeaz modelelor mondiale moderne), modernizate (perfecionate) i modificate (cu caliti imbuntite sau predestinate unor segmente specifice ale pieei, fr schimbarea construciei de baz sau a tehnologiei).Produsele se grupeaz dup tipurile: de consum, investiionale, intermediare (accesorii), tipuri noi de materie prim i materiale (artificiale i naturale cu proprieti modificate artificial, produse tiinifico-tehnice).La estimarea nivelului tehnico-economic al utilajului, pe lang structura perioadei de exploatare, se iau in considerare, de asemenea, (in comparaie cu cele mai bune modele mondiale, similare dup predestinaie i condiiile de exploatare) parametrii i caracteristicile acestuia:1productivitatea (pe or, pe schimb, pe parcursul anului);2dotarea cu mijloace electronice de gestionare;3rentabilitatea proiectrii (greutatea i spaiul ocupat in calcul la o unitate de putere, productivitatea etc.);4eficiena exploatrii (consumul de combustibil sau energie electric, cheltuieli pentru reparaie i deservire in calcul la o unitate de munc);5fiabilitatea (probabilitatea funcionrii fr defeciuni) i durabilitatea (termenul de garanie a funcionrii pan la reparaia capital).Nivelul tehnologiei este determinat de urmtorii indicatori [22, p.74-75]:1volumul necesar de resurse i energie (in calcul la o unitate de producie), de munc;2ecologizarea (emisiile in mediu la o unitate de producie);3sigurana (probabilitatea defeciunilor, bolilor profesionale, accidentelor);4ponderea locurilor de munc computerizate i automatizate, precum i a muncii manuale grele, inclusiv in condiii nocive.La aprecierea nivelului de organizare a produciei i managementului se iau in considerare:1utilizarea tehnologiilor informaionale moderne in sfera managementului, logisticii, contabilitii, planificrii i controlului comercializrii, de producie i aprovizionare;2calificarea i experiena managerilor;3respectarea contractelor, a graficelor de livrare, existena proceselor de judecat aferente acestora;4eficiena managementului calitii, procentul rebutului i lucrrilor de transformare, existena i numrul reclamaiilor, cheltuielile pentru reparaii in termenul de garanie;5termenele de executare a comenzilor, asortimentul larg de produse i servicii suplimentare pentru consumator.

2.4. ESENA ACTIVITII INOVAIONALE A INTREPRINDERII

Obinerea performanelor inalte in domeniul produciei, economic, social, ecologic i alte domenii ale funcionrii intreprinderii devine posibil cu condiia indispensabil de realizare intensiv i pe scar larg a rezultatelor activitii tiinifice i de inovare. In procesul stabilirii i dezvoltrii relaiilor de pia in ara noastr, elaborarea i implementarea diverselor inovaii (tehnice, tehnologice, organizatorice, de management etc.) devin cea mai important premis de supravieuire a oricrei intreprinderi in condiiile concurenei acerbe [11, p.427-429].Intreprinderile, implicate in activitatea inovaional, se concentreaz asupra cutrii tehnologiilor principial noi i eficiente, asupra proieciei tipurilor de produse necesare, dar inc necunoscute, asupra noilor metode de organizare a produciei, de comercializare a produselor etc.Activitatea inovaional a intreprinderii reprezint acea sfer de funcionare a acesteia, care este orientat spre utilizarea practic a rezultatelor tiinifice i tehnico-tiinifice i a potenialului intelectual in scopul innoirii forelor de producie, obinerii unor tipuri de produse noi sau imbuntite, unor metode noi de fabricare a acestora i satisfacerii necesitilor de pia ale societii in bunuri i servicii competitive, precum i dezvoltrii relaiilor organizatorico-economice i cooperrii in mediul de pia.Principalele motive stimulative ale dezvoltrii activitii inovaionale la intreprindere sunt astfel de premise obiective, precum:1necesitatea sporirii competitivitii produselor fabricate i a intreprinderii, in ansamblu;2tendina permanent a intreprinderilor productoare de ai extinde pieele de desfacere a produselor i de a satisface in acest fel necesitile pieei;3posibilitile reale de majorare a sumei venitului obinut.In procesul activitii inovaionale, intreprinderea ii definete un program inovaional, care reprezint un complex de proiecte i evenimente investiionale prevzute pentru realizare, racordat la resurse, executori i termenele de realizare a acestora i care ar fi capabil s asigure indeplinirea eficient a sarcinilor privind absorbia noilor tehnologii, fabricarea tipurilor principial noi de produse, perfecionarea sistemului curent de organizare a produciei i managementului intreprinderii.Organizarea activitii inovaionale la intreprindere, amploarea i ritmurile de dezvoltare a acesteia, in mare msur, sunt determinate de nivelul suportului oferit de stat acestui tip de activitate [11, p.427-429].Orice stat, dispunand de un intreg arsenal de resurse, atat de implicare activ, cat i de reglementare descentralizat, realizeaz politica sa inovaional pe calea realizrii strategiilor elaborate. Rolul statului, sub controlul cruia, de regul, se afl majoritatea instituiilor de tiin academic, a instituiilor ramurale de cercetare tiinific i de invmant superior, care sunt principalul generator de idei noi, a performanelor tiinifice i inovaiilor, const in elaborarea unor asemenea strategii inovaionale, care s fie receptive i accesibile pentru utilizarea practic de ctre orice subiect al activitii antreprenoriale. Rezultatul final al implicrii active a statului in activitatea inovaional a intreprinderii trebuie s fie elaborarea i utilizarea vast i intensiv a noilor elaborri tiinifice in domeniul tehnicii, tehnologiei, organizri produciei i managementului intreprinderii in majoritatea absolut a subiecilor activitii inovaionale a rii, or, rezultatele finale utile ale proceselor inovaionale la nivel de economie naional in ansamblu, sunt realizabile atunci i doar atunci, cand aceste procese comport un caracter de mas, universal.Esena strategiei implicrii active a statului in procesul inovaional const, in primul rand, in recunoaterea de ctre stat a activitii tiinifice, tehnico-tiinifice i inovaionale drept element principal i determinant al creterii economice a rii, iar, in al doilea rand, in necesitatea nu doar a proclamri declarative a acestui principiu, dar i in consolidarea acestuia in legislaia corespunztoare, i in elaborarea mecanismelor economice de stimulare a dezvoltrii proceselor inovaionale.Strategia reglementrii descentralizate reprezint un mecanism mai complicat de participare a statului in sfera tiinific i inovaional, esena creia se rezum in faptul, c statul in aceast strategie, dei deine un rol important, nu se manifest in msuri dure de politic, ceea ce este specific pentru strategia implicrii active, dar in sistemul de mecanisme cu o influen indirect, secundar a statului asupra dezvoltrii proceselor inovaionale in ar. La aceste mecanisme pot fi raportate:1crearea condiiilor de sporire a activitii inovaionale a tuturor participailor in cadrul acestor procese;2alocarea resurselor publice pentru formarea cererii iniiale la inovaii;3manifestarea statului in calitate de fondator al infrastructurii sferei inovaionale;4asigurarea de ctre stat a celor mai favorabile condiii de obinere, in caz de necesitate, a licenelor i brevetelor strine pentru utilizarea inovaiilor vizate de acestea in cadrul intreprinderilor autohtone etc.

CAPITOLULIII.ASIGURAREA COMPLEX A ACTIVITII INOVAIONALE

3.1. ASIGURAREA LEGISLATIV I NORMATIV-METODIC

Asigurarea legislativ a activitii inovaionale a intreprinderilor se bazeaz pe acte legislative i normative privind elaborarea, funcionarea i dezvoltarea sistemului de management inovaional.Asigurarea legislativ a sistemului de management este realizat in urmtoarele direcii [21, p.257-258]:1.aspectul legislativ al funcionrii economiei rii (de privatizare, dezvoltare a antreprenoriatului, sistemul fiscal, politica financiar i de creditare, activitatea economic extern etc.);2.legile i actele normative privind sistemele:de standardizare;de metrologie;de certificare a bunurilor i serviciilor;de protecie a drepturilor consumatorilor;de politic antimonopol;de control a calitii bunurilor;de securitate i protecie a muncii etc.3.legile i actele normative de reglementare a securitii i substituirii reciproce ale bunurilor, de economie a resurselor, de dezvoltare a produciei, dezvoltare social a colectivelor, protecie a mediului natural;4.reglementarea legislativ a formrii i funcionrii firmei.Fr o asigurare legislativ calitativ a sistemului de management al firmei conform direciilor enumerate, in general, este imposibil asigurarea funcionrii ei stabile i eficiente, intrucat fiecare firm este un subsistem intr-un sistem de un nivel mai inalt al regiunii, ramurii, rii, iar intreprinderile mixte al comunitii mondiale. Dac fiecare firm va funciona dup propriile reguli, va fi imposibil coordonarea aciunilor acestora i formarea unui sistem de nivel mai inalt, va fi doar un ansamblu de firme fr legtur reciproc. De aceea, asigurarea legislativ a sistemului de management al firmei, in toate cele patru direcii, este o problem foarte actual.Locul de baz in sistemul asigurrii legislative a activitii inovaionale i antreprenoriatului il deine Constituia Republicii Moldova. In Constituie, pentru prima dat au fost reflectate i garantate principiile i condiiile de dezvoltare a antreprenoriatului legal, drepturile cetenilor ocupai in antreprenoriat i in alt activitate economic neinterzis de lege.Pentru dezvoltarea antreprenoriatului inovaional, o importan deosebit o are exercitarea legii Privind politica de stat pentru inovare i transfer tehnologic [3]. Politica de stat pentru inovarei transfer tehnologic este o parte componentprioritara politicii social-economice a Republicii Moldova. Scopul principal al acestei politici este relansarea economica Republicii Moldova prin valorificarea potenialuluitiinific, tehnico-tiinifici tehnologic, creareai comercializarea produselor, serviciilor, proceselor moderne, ecologic pure, competitive. Aceast lege reglementeaz relaiile dintre subiecii activitii de inovarei transfer tehnologic, care pot fi beneficiarii/sau realizatori ai proiectelori programelor de inovarei transfer tehnologic, investitorii consumatori ai rezultatelor activitii menionate. In lege sunt determinate noiunile de inovare i transfer tehnologic, coninutul, obiectele, subiecii, direciile, mecanismele activitii de inovare i transfer tehnologic, relaiile de drept dintre subiecii activitii respective, garaniile de stat la drepturile subiecilor activitii de inovare i transfer tehnologic, calificarea proiectelor de inovare i transfer tehnologic, modul de selectare i inregistrare a acestora, sursele i modul de finanare, modalitile i condiiile de susinere de ctre stat a activitii de inovare i transfer tehnologic.Una dintre direciile asigurrii legislative a activitii inovaionale este protecia proprietii intelectuale, prin care se inelege totalitatea drepturilor de autor i altor drepturi asupra rezultatelor acestei activiti, protejate de actele legislative ale statului [21, p.261-263].Baza material a proprietii intelectuale o constituie produsul intelectual, ca rezultat al efortului creativ al creatorului su (al unei singure persoane sau al unui colectiv), care se manifest in diferite forme:1descoperiri i invenii tiinifice;2rezultate ale lucrrilor tehnico-tiinifice, de construcie, tehnologice i de proiectare;3modele de produse noi, tehnic i materiale noi, obinute in procesul lucrrilor de C&D, precum i servicii tiinifice de producie originale;4servicii originale de consultan cu caracter tiinific, tehnic, economic, administrativ, inclusiv in domeniul marketingului;5tehnologii noi, brevete etc.Sensul i predestinaia reglementrii legislative a proprietii intelectuale, in general, const in protecia i stimularea dezvoltrii potenialului intelectual al rii. Luand in consideraie diversitatea obiectelor proprietii intelectuale i a cerinelor privind protecia acestora, reglementarea legislativ se imparte intr-un ir de sfere funcionale independente: dreptul de autor, proprietatea industrial, proprietatea tiinific etc.Dreptul de autor reprezint totalitatea normelor juridice, care reglementeaz relaiile de drept, legate de crearea i utilizarea unui anumit produs intelectual.Dreptul de autor prevede dreptul exclusiv al autorului asupra creaiilor originale tiinifice, literare, artistice i altor creaii, de a le multiplica prin orice metode i de a le vinde.Dreptul de autor aparine creatorului pe durata intregii viei i este in vigoare nu mai puin de 50 de ani dup decesul acestuia.Dreptul de autor se rspandete asupra oricror rezultate creative, indiferent de forma, destinaia i performanele produsului intelectual. Acestea pot fi: descrieri tehnice, cri i brouri, instrucii de exploatare, programe, insemnele firmelor etc., adic tot ce ine de protecia contra posibilei utilizri nelegitime i concurenei. La acestea fac referin, de asemenea, drepturile de autor ale creatorului produsului intelectual, transferate benevol de ctre acesta intreprinderii (organizaiei, instituiei, firmei etc.) pentru utilizarea in proprietate deplin.Dreptul de autor nu se rsfrange asupra ideilor, metodelor, proceselor, sistemelor, mijloacelor, concepiilor, principiilor, descoperirilor, faptelor. Dreptul de autor se rsfrange asupra creaiilor existente intr-o oarecare form materializat:1scris;2verbal;3inregistrare audio sau video;4imagine (desen, schi, tablou, plan, desen tehnic etc.)Pentru creaiile in form scris, dreptul de autor se intrete prin indicarea in ele a semnului , dup care se scrie familia, iniialele sau denumirea persoanei juridice, anul (anii) editrii.Asigurarea legislativ a activitii inovaionale, inclusiv protecia proprietii intelectuale, se realizeaz prin urmtoarele acte legislative:1Convenia de consolidare a Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale, semnat la Stockholm, la 14 iulie 1967. Toate aspectele teoretice, metodice i practice ale elaborrii, funcionrii i dezvoltrii sistemului de management inovaional trebuie argumentate i expuse in documentele normativ-metodice corespunztoare la nivel interstatal (internaional), federal (statal), municipal (regional) sau la nivelul firmei. In documentele interstatale trebuie s fie reglementate toate aspectele generale privind protejarea planetei Pmant, a pcii, ecologiei, securitii bunurilor i serviciilor, a drepturilor umane, standardizrii etc. Documentele normativ-metodice statale trebuie s dezvolte in continuare aspectele reglementate de documentele interstatale etc. Totodat, documentele, elaborate la un nivel mai inferior nici intr-un caz nu trebuie s contrazic documentele, elaborate la un nivel mai superior [21,p.265-267].In prezent, multe aspecte ale managementului proceselor mondiale sunt unificate pentru toate nivelurile de management. Dar, unele dintre ele, cum ar fi unitile de msur i aparatul conceptual in domeniul managementului, marketingului, sistemului de comunicare i altele, nu sunt unificate la nivel mondial. In unele ri se aplic sistemul de msuri SI, in altele sistemul inch, ceea ce face mai dificil asigurarea interoperabilitii sistemelor tehnice. Limea cilor ferate este diferit, ceea ce aduce mari prejudicii rilor.Documentele normativ-metodice pot fi de urmtoarele tipuri:1acte normative i standarde;2metodici, regulamente, instruciuni etc.La randul su, standardele pot fi de urmtoarele tipuri:1standard internaional (ISO);2standard european (EN);3standard interstatal al rilor CSI (GOST);4standard naional al Republicii Moldova (GOST RM);5standard regional (de exemplu, Uniunea Rus din Industria Turismului);6standard ramural;7standard al organizaiei, intreprinderii, firmei, corporaiei, uniunii etc. Unele documente normativ-metodice, elaborate de ctre organizaiile internaionale, trebuie s fie autentice (pentru utilizare direct, traducere fr denaturarea coninutului) i obligatorii pentru toate nivelurile ierarhice, inclusiv i pentru firm, indiferent de forma de proprietate. De exemplu, sistemul internaional de msuri i greuti, sistemul de msurare, sistemul proteciei mediului, sistemul de control al calitii bazat pe standardele internaionale ISO 9000, sistemul de securitate i certificare internaional a produselor i serviciilor, bazele sistemului valutar, terminologia i operaiunile in domeniul finanelor etc. trebuie s fie unice pentru toate rile i, corespunztor, pentru toate firmele.

3.2. ASIGURAREA FINANCIAR I MATERIAL

Asigurarea financiar i material a managementului inovaional sunt elemente de baz ale sistemului de asigurare cu resurse.Scopurile asigurrii cu resurse a sistemului de management sunt:1asigurarea in termen util a firmelor cu tipurile necesare de resurse de calitate i in cantitate corespunztoare;2imbuntirea utilizrii resurselor.Tipuri de resurse:1resurse de munc;2resurse materiale;3fonduri principale de producie;4resurse financiare;5proprietate intelectual;6resurs organizaional;7resurse sumare totalitatea tipurilor enumerate de resurse in expresie bneasc.Disponibilitatea i componena resurselor sunt determinate de volumul unui anumit tip de resurse, de structura acestuia conform nomenclatorului i asortimentului, de calitate i termene de livrare.Un aspect cheie al asigurrii cu resurse a managementului inovaional il reprezint finanarea activitii inovaionale. S examinm acest aspect mai detaliat dup elaborrile autorului L.S.Baryutin.Asigurarea financiar a oricrui agent economic cuprinde relaiile bneti ale intreprinderii cu alte entiti economice i bnci privind plata pentru producia tehnico-tiinific, pentru lucrri de contractare, livrri de utilaj special, materiale i accesorii, pentru decontri cu fondatorii, colectivul de munc i autoritile de stat. Sistemul de finanare indeplinete dou funcii: de distribuire i de control. Principiile de organizare a finanrii:1orientarea bine definit a scopurilor sistemului legtura acestuia cu sarcina implementrii rapide i eficiente a performanelor tehnico-tiinifice moderne;2multitudinea de surse de finanare;3logica, argumentarea i protecia juridic a mecanismelor i procedeelor utilizate;4amploarea i integritatea sistemului, adic posibilitatea de a cuprinde o arie maxim posibil de inovaii tehnice i tehnologice i de direcii de utilizare practic a acestora;5adaptivitatea i flexibilitatea, care presupun adaptarea continu atat a intregului sistem de finanare, cat i a anumitor elemente ale lui la condiiile schimbrilor dinamice ale mediului exterior in scopul meninerii eficienei maxime.Obiectivele principale ale finanrii:1crearea premiselor necesare pentru implementarea rapid i eficient a inovaiilor tehnice in toate sectoarele economiei naionale, asigurarea transformrilor structurale i tehnologice ale ei;2meninerea i dezvoltarea potenialului tiinifico-tehnic strategic in direciile prioritare de dezvoltare;3crearea condiiilor materiale necesare pentru meninerea potenialului uman al tiinei i tehnicii, prevenirea exodului acestuia in strintate.In prezent, principalele surse, utilizate pentru finanarea activitii inovaionale sunt:1)resursele financiare, create din contul mijloacelor proprii i altor fonduri similare:venituri (profituri din comercializarea produciei destinate vanzrii, produciei tehnico-tiinifice, lucrrilor de construcie i montaj, din operaiuni financiare etc.);incasri (cotele de amortizare, catigul din comercializarea proprietii casate, pasive pe termen lung, fonduri speciale i alte incasri).2)resurse financiare de plasament pe piaa financiar:1vanzarea propriilor aciuni, obligaiuni i altor tipuri de hartii de valoare;2investiii de creditare;3leasingul financiar;4mijloacele fondurilor tiinifice;5fonduri de sponsorizare;3)resurse financiare rezultate din redistribuire:1indemnizaii de asigurare a riscurilor survenite;2resurse financiare, oferite de concerne, asociaii, structuri ramurale i regionale;3resurse financiare, formate in baz cotelor de participare;4dividende i dobanzi din hartiile de valoare i a altor emiteni;5alocaii bugetare i alte tipuri de resurse.Actualmente este imposibil de a crea o companie inovaional eficient fr atragerea surselor externe de finanare. Totalitatea surselor de finanare poate fi prezentat ca o infrastructur unic, care permite firmei start-up s parcurg calea de la prima etap a ciclului de via pan la stadiul de maturitate a sa. In dependen de stadiul dezvoltrii companiei, aceasta poate fi avantajat de diverse surse de finanare. Modelul clasic al creterii companiei poate fi reprezentat in felul urmtor [26, p.435-436]:

Schema respectiv permite conturarea unei viziuni mai generale despre ciclul de via al firmei i direciile de valorificare a inovaiilor. Crearea este stadiul de dezvoltare a companiei, la care finanarea este alocat pentru lucrrile de cercetare, evaluarea i dezvoltarea conceptului iniial al afacerii pan la atingerea fazei de start. Startul este stadiul dezvoltrii companiei, la care finanarea este alocat pentru dezvoltarea produsului i marketingului iniial. La aceast etap, companiile se pot afla in procesul de inregistrare a persoanei juridice sau deja s fie inregistrate. Acest stadiu presupune, c produsul inc nu este lansat in producia de serie i fabricarea lui nu genereaz venituri. Creterea timpurie reprezint stadiul dezvoltrii companiei, la care finanarea este alocat in scopul asigurrii creterii companiei i extinderii produciei, care a ajuns la faza de recuperare a cheltuielilor sau genereaz venituri. Capitalul poate fi utilizat pentru majorarea volumului de producie, imbuntirea caracteristicilor produsului fabricat sau a serviciului prestat, pentru marketing sau sporirea volumului capitalului circulant. La acest stadiu are loc finanarea de tip mezanin (mezzanine-bridge financing), precum i finanarea anticriz. Finanarea de tip mezanin, de regul, se realizeaz in perioada pregtirii pentru primul plasament public al aciunilor companiei, care dureaz de la 6 luni pan la 1 an.Expansiunea este stadiul dezvoltrii companiei dup obinerea accesului la piaa de capital. Noile volume de resurse atrase permit companiei s se extind dinamic i s penetreze noi piee. Maturitatea este stadiul, la care compania creat, aflat la apogeul dezvoltrii, deja nu mai inregistreaz creteri rapide i stabile a rezultatelor financiare. Totodat, volumul resurselor financiare i poziia pe piaa de capital ii permit realizarea unui numr mare de proiecte noi de mare anvergur. Sursele de finanare a companiei inovaionale se pot deosebi in mod considerabil de sursele similare, utilizate de ctre companiile tradiionale, mai ales la etapa iniial de dezvoltare a intreprinderii. In legtur cu aceasta, pentru analiz este mai eficient imprirea convenional a surselor de finanare pentru stadiul creterii (creare, start i cretere timpurie) i stadiul maturitii (expansiune i maturitate). O astfel de divizare este relevant i la examinarea factorilor de creare a valorii companiei inovaionale.

3.3. ASIGURAREA INFORMAIONAL

Asigurarea informaional a sistemului de management este una dintre principalele funcii de asigurare, calitatea creia este factor determinant al fundamentrii deciziei luate i eficienei funcionrii intreprinderii.Asigurarea informaional a activitii inovaionale in Republica Moldova este reglementat de ctre sistemul de stat al informaiei tehnico-tiinifice i statistica tiinei i inovrii a Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE).Sistemul de stat al informaiei tehnico-tiinifice reprezint totalitatea bibliotecilor i organizaiilor tehnico-tiinifice persoane juridice, indiferent de forma de proprietate i apartenena juridic, specializate in stocarea i prelucrarea informaiei tehnico-tiinifice i interconectate intre ele, inand cont de obligaiunile sistemice asumate.Statistica tiinei i inovrii, bazat pe iniiativa OECD din a.1989, este elaborat in baza abordrilor i standardelor internaionale unice. La 24 octombrie 1991, la sesiunea a 56-a a Comitetului pentru Politica tiinei i Tehnologiei al OECD a fost lansat Ghidul pentru colectarea i interpretarea datelor cu privire la inovaiile tehnologice Manualul Oslo.Standardele internaionale in statistica tiinei i inovrii sunt un complex de recomandri ale organizaiilor internaionale lideri in domeniul statisticii tiinei i inovrii, care asigur metodologia descrierii lor sistemice in condiiile economiei de pia i sunt recunoscute ca standarde internaionale de statistic.Un rol activ in crearea standardelor internaionale noi de statistic a tiinei i inovrii i precizarea celor existente il are Eurostat-ul serviciul statistic al Uniunii Europene. In anul 1969, Eurostat-ul a elaborat prima versiune a nomenclatorului pentru analiza i compararea programelor tiinifice i a bugetelor (in prezent este in vigoare versiunea in redacia anului 1992), care a constituit baza pentru colectarea datelor cu privire la alocaiile bugetare pentru cercetrile i elaborrile tiinifice in scopul soluionrii problemelor social-economice in rile membre ale Uniunii Europene, generalizarea acestor date i pregtirea rapoartelor anuale cu privire la finanarea de ctre stat a tiinei in UE.Departamentul de statistic al UNESCO realizeaz sistematic colectarea, analiza i publicarea datelor statistice cu privire la tiin i tehnic. In scopul armonizrii categoriilor i definiiilor statisticii tiinei pentru oferirea informaiei, la sesiunea a doisprezecea a conferinei generale a UNESCO, in anul 1978, au fost aprobate Recomandrile referitoare la Standardizarea Internaional a Statisticilor privind tiina i Tehnologia. Sarcinile asigurrii informaionale a proceselor inovaionale trebuie s fie adecvate direciilor generale de reformare a statisticii moldoveneti.Ultimele constau in urmtoarele:1adaptarea statisticii Republicii Moldova la schimbrile, care au loc in sfera social-economic in procesul reformelor economice;2argumentarea direciilor i etapelor de realizare a unei revizuirii complexe i coerente a indicatorilor statistici, a formelor de raportare i dezvoltarea altor surse i metode de obinere a datelor necesare;3asigurarea in timp util a formrii, integritii i operativitii prezentrii informaiei statistice organelor de stat i organizaiilor internaionale prin implementarea metodelor progresive de urmrire i a mijloacelor informaional-tehnologice moderne de colectare, transmitere i procesare a datelor;4sporirea gradului analitic i imbuntirea calitii informaiei din contul extinderii arealului de indicatori de calcul elaborai, a interaciunii cu sistemele informaionale externe;5asigurarea eficient a tuturor categoriilor de utilizatori de diferite niveluri cu informaie statistic necesar in condiiile accesibilitii i proteciei datelor.In ultimii ani, unul dintre cele mai importante mijloace tehnice de asigurare a oricrei activiti a devenit reeaua electronic computerizat transnaional complex de informaii Internetul.Internetul este format ca sistem autoorganizatoric, fr gestiune centralizat, planuri de dezvoltare i scheme ale verigilor componente. Internetul este instrumentul cel mai important al procesului de cercetare, acesta reprezint pagini ale panzei mondiale de pianjen , instrument de publicitate, de marketing, de asigurare informaional, de management operativ. Internetul este cea mai ieftin i vast tehnologie informaional a viitorului.

CAPITOLULIV.BAZELE ORGANIZRII PROCESELOR INOVAIONALE

4.1.FORMELE DE ORGANIZARE I STRUCTURA INTREPRINDERILOR INOVAIONALE

Organizarea procesului inovaional este activitatea de ordonare i reglementare a procesului de creare, asimilare, exploatare i realizare a inovaiilor in scopul ajustrii interconexiunilor, coordonrii interaciunilor tuturor participanilor la proces, de sporire a activitii creative, a motivrii i calificrii personalului. Organizarea raional const in reducerea perioadei de amortizare a inovaiilor, creterea eficienei lor i reducerea cheltuielilor [22, p.412-415].In primul rand, este necesar de a identifica formele raionale de organizare a intreprinderilor inovaionale. In noile condiii nu pot supravieui entitile de tip vechi instituiile universale cu multiple servicii auxiliare, cu sedii i terenuri de pmant voluminoase. Personalul acestora era angajat pentru o perioad nedeterminat (care dein posturi prevzute de schema de personal), dar nu in baz de contract pentru realizarea anumitor lucrri. Transformarea produsului institutului a raportului tiinific, a metodicii, lucrrii analitice, sarcinii tehnice in rezultat comercial a devenit posibil doar peste mai muli ani. Statul intreinea instituiile indiferent de efectul real al inovaiilor acestora.In noile condiii, statul finaneaz doar centrele tiinifice ale Academiei de tiine i universitile (academiile), care imbin lucrrile de cercetri tiinifice fundamentale cu pregtirea personalului de inalt calificare. In economia de pia dezvoltat, cea mai larg rspandire au cptat urmtoarele forme de organizare a intreprinderilor inovaionale:1centrele tehnico-tiinifice ale corporaiilor cu drept de filiale;2firmele investiionale mici;3alianele (asociaiile, consoriile) pentru realizarea in comun a proiectelor inovaionale;4tehnopolisurile complexe de instituii de cercetri tiinifice, birouri de proiectare tehnologic i alte organizaii inovaionale, concentrate intr-o singur regiune (in jurul centrului tiinific de baz), care realizeaz un intreg ciclu inovaional, inclusiv pregtirea personalului;5tehnoparcurile incubatoare ale afacerilor mici, cu structur unic/comun;6holdinguri, care permit specializarea raional i organizarea cooperrii organizaiilor inovaionale incorporate.La intreprinderile inovaionale indicate se schimb structura organizatoric totalitatea subdiviziunilor tehnico-tiinifice, de producie, comerciale, informaionale, de management i altor subdiviziuni auxiliare, care dein imputerniciri i responsabiliti fixe pentru rezultatele procesului inovaional [22, p.420-422].Managementul firmei in aceste condiii are doar dou niveluri de organizare: top-managementul, care formuleaz scopurile strategice i unitile cu autoorganizare, care utilizeaz pe larg tehnologiile informaionale moderne pentru activizarea corelaiilor dintre ele i realizarea scopurilor firmei. Intreprinderilor inovaionale moderne, in care principal resurs sunt cunotinele (Learning organization), le sunt caracteristice apariia i rspandirea rapid a structurilor de reea neformale (mici triunghiuri in romb), delegate cu imputerniciri de adoptare independent a deciziilor in limita competenelor lor. Structura i dimensiunea verigilor organizatorice ale intreprinderii inovaionale depind de scopurile i obiectivele strategice ale firmei, acestea pot fi modificate semnificativ la diferite etape ale cilului. Ins, in toate verigile, marea majoritate a colaboratorilor dispun de toate mijloacele necesare de comunicare i de bnci de date pentru luarea deciziilor, in prim