Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

0 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi

Raport de etapă (II)

Director de proiect:

Conf.dr. Adrian ASĂNICĂ

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Decembrie, 2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

1 | P a g

Etapa 2 - 31/12/2016

Obiectiv 2.1 - Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin si

coacaz)

Activitate 2.1.1 - Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz si aplicarea diferitelor

metode de taiere

Activitate 2.1.2 - Inregistrarea parametrilor biometrici

Obiectiv 2.2 - Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații

protejate

Activitate 2.2.1 - Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura

Activitate 2.2.2 - Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de

cultura

Obiectiv 2.3 - Ameliorarea la goji prin lucrari de hibridare

Activitate 2.3.1 - Obtinerea de fructe hibride

Activitate 2.3.2 - Evaluarea unor biotipuri de goji

Rezultate livrate pe etapa 2: Raport de experimentare: 1 lucrare ISI + 1 lucrare BDI

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

2 | P a g

CUPRINS

A. Infiintarea experientelor pe teren

1. Coacaz – modul 1

2. Coacaz – modul 2

3. Afin – modul 1

4. Afin – modul 2

5. Goji – modul 1

6. Goji – modul 2

7. Aronia – modul 1

B. Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin si coacaz)

1. Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz; metode de taiere diferentiate

2. Inregistrarea parametrilor biometrici

C. Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații protejate

1. Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura

2. Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de cultura

D. Ameliorarea la goji prin lucrari de hibridare

1. Obtinerea de fructe hibride

2. Evaluarea unor biotipuri de goji

E. Activitati de diseminare

1. Lucrari stiintifice

2. Participarea la conferinte

3. Prezentari in cadrul unor evenimente de marca din domeniu

4. Alte forme de diseminare si crestere a vizibilitatii proiectului

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

3 | P a g

A. INFIINTAREA EXPERIENTELOR

1. Coacaz - modul 1

Infiintare modul experimental cu plante tinere si coroana preformata

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati, de diam 10 cm, si H 300 cm, deasupra solului 240 cm la distanta de cca

5m intre ei pe rand

4 randuri duble de sarme de inox distantate la 35 cm intre ele

Bambusi pentru sustinere individuala de 240 cm, diam 16/18

Distante de plantare

Intre randuri: 3 m

Intre plante/rand:

Ax vertical – 33 cm

Bibaum – 66 cm

Trident – 99 cm

Tufa – 100 cm

Mulcire: folie de agrotextil latime 100 cm

Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm de 2 l/h

Materialul biologic*:

Coacaz rosu: ‘Jonkheer van Tets’

Coacaz alb: ‘White Versailles’

Coacaz negru: ‘Black Reward’

*plantele in varsta de 2 ani au provenit dintr-o pepiniera din Belgia livrate in ghivece de 3

litri avand preformata coroana ca tufa cu mai multe tulpini.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

4 | P a g

Fig. A.1.1. Schema experimentala – coacaz - modul 1

Pe fiecare rand au fost plantate succesiv atat penru sistemul de conducere pe verticala cat si

tufa cate 5 plante de cocaz alb, rosu si negru rezultand astfel 15 plante pe sistem de conducere

astfel:

Pt forma de conducere ax vertical:

15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru

Pt forma de conducere bibaum:

15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru

Pt forma de conducere trident:

15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru

Pt forma de conducere tufa:

15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru

Randul 1

Conducere

pe verticala

Randul 2

Conducere

clasica tufa

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

5 | P a g

Etape infiintare coacaz - modul 1

Montare spalieri pin si

Pichetare

Plantare si adaugare

substrat fertil plus

ingrasaminte cu eliberare

controlata

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

6 | P a g

Montare folie

agrotextil

Montare sarme

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

7 | P a g

Tufa

Trident

Bibaum

Ax vertical

Vedere de ansamblu in lungul

randului condus pe verticala

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

Coacaz rosu

Coacaz alb

Coacaz negru

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

8 | P a g

Palisare cordoane verticale pe

suporti de bambus

Forma de coroana Trident

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

9 | P a g

2. Coacaz - modul 2

Infiintare modul experimental intr-o plantatie deja existenta de coacaz folosind plante mature

in varsta de 6 ani de coacaz rosu si negru conduse anterior clasic ca tufa

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si inaltime 300 cm, deasupra solului ramanand dupa

fixarea in sol 240 cm.

4 randuri duble de sarme de inox distantate la 40 cm intre ele, cu prima sarma la 45 cm de

la sol

Bambusi pentru palisare individuala de 240 cm inaltime si diametru 16/18 mm

Distante de plantare

• Intre randuri: 1.2 m

• intre plante/rand: 0.8 m

Mulcire: folie de agrotextil rezistent UV pe rand si intre randuri

Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm de 2 l/h

Materialul biologic:

• Coacaz rosu: ‘Elite’

• Coacaz negru: ‘Tinker’

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

10 | P a g

Fig. A.2.1. Schema experimentala – coacaz - modul 2

In urma interventiilor de transformare a arhitecturii coroanelor la plantele deja existente in

plantatie din forma de conducere tufa in cordoane verticale, au rezultat urmatoarele variante

experimentale:

Rd 1 Coacaz rosu:

4 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)

4 plante conduse cu 4 cordoane verticale

4 plante conduse cu 5 cordoane verticale

4 plante martor conduse in continuare ca tufa

Rd 2 Coacaz negru:

4 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)

4 plante conduse cu 4 cordoane verticale

4 plante conduse cu 5 cordoane verticale

4 plante martor conduse in continuare ca tufa

Randul 1

Coacaz rosu

Randul 2

Coacaz negru

Randul 3

Coacaz negru + rosu

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

11 | P a g

Rd 3 Coacaz negru si rosu:

3 plante de coacaz negru conduse cu 1 cordoan vertical (ax)

3 plante de coacaz negru conduse cu 2 cordoane verticale (bibaum)

2 plante de coacaz negru conduse cu 6 cordoane verticale

2 plante de coacaz rosu conduse cu 1 cordoan vertical (ax)

2 plante de coacaz rosu conduse cu 1 cordoan vertical (bibaum)

1 planta de coacaz rosu condus cu 6 cordoane verticale

Etape infiintare coacaz - modul 2

Modul plantatie existenta de coacaz rosu

si negru, cu plante mature in varsta de 6

ani inainte de modificarea sistemului de

conducere

Montare folie de agrotextil,

mulcire integrala

Montare sistem de irigatie

prin picurare

Montare stalpi de pin si

sarme de inox

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

12 | P a g

Montare bambusi si

palisarea tulpinilor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

13 | P a g

3. Afin - modul 1

Infiintare modul experimental de afin contaneirizat pentru testare conducere pe cordoane

vertical

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati Ø 10 cm si H 300 cm, deasupra solului 240 cm

4 randuri de sarme de inox distantate la 40 cm intre ele, prima sarma la 50 cm de sol

Bambus de 240 cm inaltime cu diametrul de 16/18 mm

Distante de plantare

• Intre randuri: 1.2 m

• intre plante/rand: 0.85 m

Mulcire: folie de agrotextil negru

Sistem irigare: furtun picurae Ø16 cu cate 2 picuratori tip pana (tija) de 2.2 l/h, la fiecare

container

Container: capacitate 50 l, diam in partea superioara de 50 cm

Substrat: amestec de turba acida, rumegus si perlit in parti egale

Materialul biologic:

• Vaccinium corymbosum L. ‘Coville’

• Vaccinium corymbosum L. ‘Blueray’

Plantele cu care s-a realizat modulul sunt in varsta de 3 ani de zile si prezentau multiple

cresteri din zona coletului.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

14 | P a g

Fig. A.3.1. Schema experimentala – afin - modul 1

In urma interventiilor de transformare tufelor de afin in diferite forme de conducere pe

verticala, au rezultat urmatoarele variante experimentale:

Soiul Coville, idem soiul Blueray:

3 plante conduse cu 1 cordoan vertical (ax)

3 plante conduse cu 2 cordoane verticale (bibaum)

3 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)

3 plante martor conduse in continuare ca tufa

Randul 1

Soiul Coville

Randul 2

Soiul Blueray

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

15 | P a g

Etape infiintare afin - modul 1

Montare folie de agrotextil,

mulcire integrala

Montare sistem de irigatie

prin picurare

Montare stalpi de pin si

sarme de inox

Montare bambusi pentru

palisare individuala

cordoane verticale

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

16 | P a g

4. Afin - modul 2

Infiintare modul experimental de afin contaneirizat pentru testare in spatiu protejat si folii de

diferite culori

Dimensiuni solar: 18m x 6m

- 3 tronsoane (module) acoperite cu folie de polietilena Ginegar: 6m x 6m

A. Suncover 205N, 200 microni, transmisie lumina 89%PAR, difuzie lumina 65%, yellow

B. Suncover Clear, 150 microni, transmisie lumina 89%PAR, difuzie lumina 22%

C. Suntherm diffused, 150 microni, transmisie lumina 88%PAR, difuzie lumina 56%

Mulcire sol: folie de agrotextil pe toata suprafata

Sistem irigare: furtun Ø16 cu cate 2 picuratori tip pana (tija) de 2.2 l/h, la fiecare container

Container: capacitate 50 l, diam 50 cm

Substrat: amestec de turba acida, rumegus si perlit in parti egale

Materialul biologic:

• Vaccinium corymbosum L. ‘Bluetta’ – maturare timpurie

• Vaccinium corymbosum L. ‘Coville’ – maturare mijlocie

• Vaccinium corymbosum L. ‘Elliot’ – maturare tarzie

Plantele cu care s-a montat experienta in solar au fost in varsta de 3 ani si formate ca tufa.

Soiurile au fost alese prin prisma evaluarii potentialului de largire a perioadei de obtinere a

fructelor si consum in stare proaspata sub influenta spatiului protejat.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

17 | P a g

Etape infiintare afin - modul 2

Pregatirea terenului si

montarea stalpilor

Protectia anticoroziva a

stalpilor

Sudarea arcelor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

18 | P a g

Montarea

agrotextilului

Invelirea solarului cu cele 3 tipuri de folii

rezultand 3 tronsoane de cate 6 m lungime

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

19 | P a g

Bluetta

Coville

Elliot

Suncover

205N–65%

Suncover Clear – 56%

Suntherm

diffused – 22%

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

20 | P a g

5. Goji - modul 1

Infiintarea unui modul experimental pentru testare biotipuri de goji si formare coroane

pornind de la plante tinere in varsta de un an obtinute in 2016.

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si 300 cm inaltime, deasupra solului 240 cm, asezati la

aprox 5 m unul dupa celalalt pe lungimea randului

4 randuri de sarme de inox distantate la 45 cm intre ele

Distante de plantare

Intre randuri: 3 m

Intre plante/rand:

Ax vertical – 40 cm

Bibaum – 80 cm

Tufa – 100 cm

Mulcire: folie de agrotextil neagra, rezistenta UV, latime 100 cm

Sistem irigare: furtune picurare cu picuratori la 30 cm si debit de 2 l/h

Materialul biologic:

• Lycium barbarum ‘B1’

• Lycium barbarum ‘B2’

• Lycium barbarum ‘BUA’

• Lycium barbarum ‘B4/10’

• Lycium chinense ‘AS’

• Lycium chinense ‘S’

• Lycium chinense ‘C9’

• Lycium chinense ‘Zhong’

In experienta amenajata au fost introduse cate 3 plante din fiecare biotip de goji pentru toate

cele 3 forme de conducere (ax, bibaum si tufa) rezultand un total de 72 de plante.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

21 | P a g

Fig. A.6.1. Schema experimentala

– goji - modul 1

B1

B2

BUA

Zhong

B4/10

AS

S

C9

B1

B2

BUA

Zhong

B4/10

AS

S

C9

B1

B2

BUA

Zhong

B4/10

AS

S

C9

Ax

Bibaum

tufa

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

22 | P a g

Etape infiintare goji - modul 1

Montarea spalierilor si a sarmelor

Montarea foliei de agrotextil

Montarea furtunelor de picurare

Montarea tutorilor individuali

de bambus si fixarea acestora

de sistemul de sustinere cu

sarme de inox

Palisarea plantelor de goji

de tutorii de bambus

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

23 | P a g

6. Goji - modul 2

Infiintarea unui modul experimental pentru testare biotipuri goji si formare coroane pe

plante mature in varsta de 4 ani.

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati de 8 cm si H 300 cm, deasupra solului 240 cm

4 randuri de sarme de inox distantate la 45 cm intre ele, prima sarma la 50 cm de sol

Distante de plantare

• Intre randuri: 1.2 m

• intre plante/rand: 1.0 m

Mulcire: folie de agrotextil neagra, rezistenta UV

Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori individuali tip tija cu debit de 2 l/h

Materialul biologic:

• Lycium barbarum ‘B1’ – 2 randuri a cate 10 plante

• Lycium barbarum ‘B2’ – 4 randuri a cate 10 plante

Fig. A.5.1. Schema experimentala – goji - modul 2

B

I

O

T

I

P

1

B

I

O

T

I

P

2

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

24 | P a g

Etape infiintare goji - modul 2

Modul 1 de goji

inainte de

interventiile de

formare a

coroanelor

Modul 1 de goji

dupa

interventiile de

formare a

coroanelor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

25 | P a g

Montarea

agrotextilului

Montarea spalierilor si a

sarmelor

Palisarea plantelor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

26 | P a g

Aspectul biotipurilor din

perioada de fructificare

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

27 | P a g

6. Aronia - modul 1

Sistem sustinere

stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si H 300 cm, deasupra solului 240 cm

4 randuri de sarme de inox distantate la 50 cm intre ele

Bambus 240 cm, diam 20/22 mm

Distante de plantare

• Intre randuri: 3.0 m

• intre plante/rand:

Ax: 0.5 m

Bibaum: 1.0 m

Trident: 1.5 m

Tufa aplatizata: 1.5 m

Mulcire: folie de agrotextil neagra rezistenta UV, latime 100 cm

Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm si debit de 2 l/h

Materialul biologic:

• Aronia melanocarpa ‘Nero’

Plantele utilizate in experienta provin dintr-o pepiniera autorizata din Belgia si au fost in

varsta de 3 ani cu coroana preformata de tufa multitulpinala.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

28 | P a g

Fig. A.7.1. Schema experimentala – Aronia – modul 1

Modulul experimental cuprinde 4 forme de conducere iar pentru fiecare dintre ele cate 5

plante / varianta, rezultand un total de 20 de plante.

Ax

Bibaum

Tufa aplatizata

Trident

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

29 | P a g

Etape infiintare Aronia – modul 1

Tratarea bazei stalpilor de

pin cu solutie bituminoasa

Aliniere, pichetare si

repartizarea stalpilor pe rand

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

30 | P a g

Fixarea stalpilor de pin si

montarea sarmelor de inox

Plantarea la distantele stabilite

prin protocolul de

experimentare

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

31 | P a g

Mulcirea cu agrotextil si

montarea sistemului de irigatie

(legarea de prima sarma de inox)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

32 | P a g

B. EXPERIMENTAREA SISTEMELOR DE CONDUCERE LA ARBUSTII

FRUCTIFERI (GOJI, ARONIA, AFIN SI COACAZ)

B.1. Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz; metode de taiere diferentiate

Pentru realizarea acestui obiectiv, ne-am propus doua situatii concrete pentru care sa testam

si propunem sisteme de taiere diferentiate, astfel:

1. Infiintarea unor plantatii superintensive de arbusti fructiferi pornind de la un material

biologic tanar in varsta de 2 sau 3 ani care in mod frecvent este folosit la infiintarea noilor

livezi (ex: coacaz modul 1, afin modul 1, goji modul 1, aronia modul 1)

2. Transformarea plantatiilor mature existente, in general realizate intr-o forma de conducere

joasa globuloasa tip tufa, in plantatii moderne utilizand sisteme verticale palisate aplatizate

(coacaz modul 2, goji modul 2)

Pentru prima varianta, sunt prevazute lucrari de formare ale coroanelor pornind de la

momentul plantarii si pana la intrarea pe rod respectiv trecerea la taierile de fructificare si

intretinere (specifice sistemului de conducere). Cea de a doua situatie, reclama interventii

particulare asupra plantelor aflate pe rod, necesitand operatiuni suplimentare de modificare a

arhitecturii plantei si apoi de intretinere si fructificare.

In cele ce urmeaza le vom analiza pe rand, fiecare specie si modul fiind exemplificat.

Coacaz modul 1

In realizarea unei plantatii superintensive de coacaz condus pe verticala avem nevoie de un

material initial de plantare care sa corespunda in livada cu sistemul de conducere adoptat. Insa

majoritatea materialului saditor care vine din pepinera este deja recepat si preformat pentru sistemul

de conducere tufa.

De aceea, pentru infiintarea de plantatii de arbusti fructiferi cu conducere pe verticala avem

nevoie de aplicarea unor taieri de plantare realizate inainte sau imediat dupa aceasta. Rolul acestei

interventii este de a alege cordoanele verticale optime si de a consolida cresterea mai viguroasa pe

inaltime de-a lungul sezonului de vegetatie.

In cazul nostru, materialul de plantare a fost reprezentat de plante in varsta de 2 ani tras la

ghivece de 3 litri ce avea pornite din zona coletului 5 pana la 10 cresteri anuale de vigoare diferita.

Pentru realizarea formei de coroana ax, din manunchiul de cresteri anuale a fost retinuta o

singura tulpina restul fiind eliminate prin taiere (fig B.1.1). Considerentele care au stat la baza

alegerii tulpinii sunt: cresterea sa fie cat mai dreapta pentru o pozitionare mai buna in teren a

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

33 | P a g

acesteia in raport cu celelalte plante alaturate (respectarea distantelor intre cordoane); vigoare mai

mare atat sub aspectul diametrului la baza cat si a inaltimii, acest lucru favorizand o crestere mai

buna in camp si o palisare facila la nivelul primei sarme.

Fig. B.1.1. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in ax vertical

In cazul formei de coroana Bibaum, vom retine doua cresteri mai viguroase pe post de

cordoane verticale (fig. B.1.2). Alegerea acestora trebuie facuta tinand cont de echilibrul pe care

trebuie sa il realizam intre cele doua brate, in caz contrar, diferentele de inaltime sau diametru

ducand in teren la cresteri inegale ale acestora pe parcursul perioadei de vegetatie din anul plantarii.

Fig. B.1.2. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in Bibaum

(cu doua cordoane verticale)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

34 | P a g

Pentru forma de conducere Trident, este nevoie de alegerea a trei ramuri (fig. B.1.3) din

cadrul ramificatiilor existente, avand in vedere aceleasi considerente de echilibrare a vigorii de

crestere ca si in cazul formei de coroana Bibaum.

Fig. B.1.3. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in Trident

(cu trei cordoane verticale)

Pentru punerea in evidenta a diferentelor dintre cele doua sisteme de conducere, am

procedat la plantarea in experienta a acelorasi soiuri insa conduse ca tufa (fig. B.1.4). In mod

normal in vederea stimularii ramificarii si obtinerii unui numar cat mai mare de tulpini scurtarea

cresterilor anuale se face la cepi de 2-4 muguri in functie de diametrul ramurilor la baza.

Fig. B.1.4. Taierea de formare inainte de plantare, mentinerea formei de conducere tufa (martor)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

35 | P a g

In final, in cadrul experientei au fost realizate 4 forme de coroana (fig. B.1.5): Trident (cu 3

cordoane verticlae), Bibaum (cu 2 coroane verticale, ax (cu un singur cordon vertical) si tufa (cu

mai multe ramificatii de la baza).

Fig. B.1.5. Tipurile de forme de coroana experimentate la coacaz, realizate prin taierea de plantare

Fig. B.1.6. Materialul saditor de coacaz preformat si pregatit pentru plantare

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

36 | P a g

Fig. B.1.7. Evolutia plantelor de coacaz in camp conduse sub forma de

cordoane verticale (stanga) sau tufa (dreapta)

Afin modul 1

In cazul plantelor de afin, sistemul de conducere este unanim recunoscut ca fiind tufa

multitulpinala. Pentru realizarea sistemului nostru inovativ de conducere, am procedat la realizarea

unui modul experiemental care cuprinde 2 soiuri (Coville si Blueray), plante cultivate la containere

de 50 litri initial sub aspect de tufa.

Dupa amplasarea ghivecelor pe teren, in vederea dresarii si sustinerii tulpinilor pentru

conducerea pe verticala a fost realizat un sistem de palisare format din stalpi de pin tratati, plus 4

randuri sarme de inox pe care s-au fixat suportii de bambus, pentru fiecare cordon vertical cate unul,

asigurand echidistanta optima, in functie de varianta de coroana propusa (vezi cap A.3.).

Pasul urmator a reprezentat alegerea cresterilor / tulpinilor mai viguroase si echilibrate ca

talie din cadrul tufei si legarea acestora de stalpii de bambus. Restul cresterilor de la baza au fost

reduse prin taierea la cepi scurti (fig B.1.7.) pentru stimularea ingrosarii cordoanelor alese pentru

conducerea pe verticala. De-a lungul cordonului au fost facute interventii minimale (fig. B.1.8.)

asupra ramificatiilor, doar cu scopul de ramificare sau garnisire cu noi lastari a zonelor mai

degarnisite.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

37 | P a g

Fig. B.1.7. Taierea in cep a ramificatiilor existente in partea bazala a plantelor de afin (stanga)

Fig. B.1.8. Interventii minime de scurtare a lastarilor pozitionati in treimea superioara a cordonului

vertical (dreapta)

Datorita sistemului de conducere jos tip tufa si a lipsei de lumina implicit de la baza tufelor

si in interiorul acestora, in momentul dresarii acestora si palisarii pe bambusi s-a constatat o

degarnisire accentuata a portiunii bazale si mediane a tulpinilor (fig. B.1.9.).

Fig. B.1.9. Aspectul degarnisit al tulpinilor de afin dupa dresarea acestora pe suportii de bambus

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

38 | P a g

Pe parcursul formarii noilor sisteme de conducere la afin a fost remarcat un aspect deosebit

de benefic ca urmare a dresarii cordoanelor pe verticala si anume acela de emitere de noi cresteri

(lastari) pe zonele degarnisite de la baza si mujlocul plantelor (fig. B.1.10). Acest lucru s-a realizat

fara incizii sau alte operatiuni suplimentare aplicate ramurilor degarnisite.

De evidentiat si faptul ca daca la inceput lastarii noi formati au evoluat intr-o pozitie tot spre

verticala, ulterior la numai cateva saptamani, sub greutatea frunzisului acestia s-au aplecat ajungand

la unghiuri de insertie aproape de 90 de grade (fig. B.1.11) ce favorizeaza formarea de noi muguri

de rod.

Fig. B.1.10. Emiterea de lastari in zonele degarnisite si

garnisirea cu noi cresteri a cordoanelor de afin

Fig. B.1.11. Pozitia lastarilor ulterior pe cordoanele verticale la afin

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

39 | P a g

In continuare, prezentam modul de realizare a coroanelor, prin constituirea celor 4 variante

experimentale (ax vertical – fig B.1.12., bibaum – fig B.1.13., trident – fig B.1.14 si tufa – fig.

B.1.15).

Fig. B.1.12. Conducerea afinului sub forma de ax sau cordon vertical

Fig. B.1.13. Conducerea afinului sub forma de Bibaum sau cordon vertical dublu

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

40 | P a g

Fig. B.1.14. Conducerea afinului sub forma de Trident sau cordon vertical triplu

Fig. B.1.15. Conducerea afinului sub forma de tufa (martor)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

41 | P a g

Fig.B.1.16. Realizarea unui gard fructifer de afin prin forme de coroane inovative

Goji modul 1

Intreaga colectie de biotipuri de goji inmultite in cadrul proiectului a fost plantata in sistem

palisat cu conducere pe verticala pentru stabilirea pretabilitatii acestei conduceri inovative la cele 2

specii de Lycium sp.

Au fost propuse 3 forme de conducere si anume: ax vertical, bibaum si tufa (Fig. B.1.17) .

Experienta a prevazut aceeasi pasi ca in cazul afinului cu deosebirea ca aici, plantele care au fost in

varsta de 1 an, au necesitat doar lucrari de palisare a tulpinilor.

Lucrarile specifice de taiere si conducere urmeaza a se desfasura in anul urmator (2017) si

sa se prezinte in viitorul raport sintetic.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

42 | P a g

Fig. B.1.17. Sisteme de conducere a coroanelor la goji (ax, bibaum si tufa) – colectia de Lycium sp.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

43 | P a g

Aronia modul 1

In cazul modulului de Aronia melanocarpa cv ‘Nero’, arbustii utilizati la infiintare au fost in

varsta de 3 ani si aveau configurata coroana in forma de tufa multitulpinala.

Dupa plantare conform modelului experimental, au urmat taierile de incadrare in formele de

coroana propuse in proiect: ax vertical, Bibaum, Trident si tufa aplatizata.

Acestea au vizat alegerea acelor tulpini care sa porneasca din zona coletului cat mai aproape

de locul de insertie si care sa fie viguroase, drepte si cu cat mai multe ramificatii laterale de vigoare

slaba. Au fost eliminate toate celelalte cresteri neconforme sau tulpinile care prezentau ramificatii

superioare in detrimentul dominantei apicale.

La montarea sistemului de sustinere individual din bambus, s-a avut in vedere respectarea

exacta a distantelor dintre cordoanele verticale, astfel incat spatiul rezultat intre tulpini sa poata fi

explorat deopotriva de ambele plante vecine cu scopul formarii mai tarziu a unui gard fructifer

compact si uniform.

Mai jos sunt prezentate interventiile facute in primavara anului 2016 pentru realizarea

taierilor de plantare destinate obtinerii celor 4 tipuri de coroane verticale si aplatizate.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

44 | P a g

Fig. B.1.18. Taierea de formare a axului vertical din plante de aronia crescute sub forma de tufa

Tufa

multitulpinala

1. Alegerea

cordonului

vertical

2. Taierea de la colet

a tulpinilor in plus

Tufa

Ax

vertical

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

45 | P a g

Fig. B.1.19. Taierea de formare a plantelor de aronia din tufa in Bibaum

In cazul in care avem de format o planta din tufa in Bibaum sau Trident, vom incerca pe cat

posibil sa alegem acele tulpini verticale la distantele prevazute in experienta (50 cm intre ele).

Totusi, daca acest lucru nu este posibil, tulpinile vor fi trase catre bambusii montati la

distantele exacte de 50 cm intre ei. Cu cat unghiul de inclinare este mai mare si tulpina supusa unei

torsionari mai mari cu atat vigoarea de crestere va fi mai mica in viitoarea perioada de vegetatie.

Aceasta situatie poate fi convenabila atunci cand una dintre tulpini este mai viguroasa decat

cealalta, fiind un mijloc de echilibrare a vigorii intre cordoanele verticale rezultate in urma taierii.

Tufa Bibaum

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

46 | P a g

Fig. B.1.19. Taierea de formare a plantelor de aronia din tufa in Trident

Trident

Tufa

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

47 | P a g

Fig. B.1.20. Aspectul plantelor conduse in cele 4 forme de coroana in timul vegetatiei

Ax vertical Bibaum

Trident

Tufa

aplatizata

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

48 | P a g

Degarnisirea constatata in zona mediana si bazala a tulpinilor a putut fi corectata cu succes

prin efectuarea unor incizii deasupra mugurilor ramasi neporniti in primavara. Unul dintre marile

dezavantaje ale formei de coroana tufa este acela de degarnisire accelerata a bazei tufei datorata

lipsei luminii in acea zona a plantei.

In cazul plantelor lemnoase de arbusti fructiferi, recomandam ca dupa taierea de formare a

coroanelor verticale sa se execute incizii deasupra nodurilor (fig. B.1.21) pentru garnisirea cu

ramuri de rod in sezonul imediat urmator, aceasta zona fiind un potential neexplorat de tufa dar

devenit productiv in noile variante de conducere pe verticala.

Fig. B.1.21. Realizarea de incizii la tulpinile de aronia pentru garnisirea zonelor denudate

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

49 | P a g

Coacaz modul 2

Propunerile de modificare a arhitecturii plantelor de arbusti fructiferi pornesc de la

conceptul de redistribuire a elementelor de crestere care sunt impartite in mai multe tulpini ce

pornesc din zona coletului catre mai putine tulpini conduse pe verticala la o inaltime ce

compenseaza energia de crestere dezvoltata in functie de specie si soi.

Fig. B.1.22. Propunerile de modificare a arhitecturii coroanelor la arbustii fructiferi

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

50 | P a g

In teren, transformarea plantelor mature de coacaz rosu si negru conduse clasic ca si tufa

(fig. B.1.23.), in cordoane verticale specifice sistemului nou de conducere (B.1.24.) dresat si

aplatizat a necesitat parcurgerea mai multor pasi dupa cum urmeaza:

- Evaluarea vigorii de crestere si a tipologiei de ramificare a soiurilor de coacaz

experimentate;

- Marcarea tulpinilor alese pentru noua forma de coroana;

- Eliminarea acelor tulpini din tufa ce nu corespund sistemului de conducere vertical si formei

de coroana selectata (cele neetichetate);

- Echilibrarea tulpinilor ramase sub aspectul taliei acestora prin taieri de plafomare si/sau

transfer.

- Scurtarea la cep a cresterilor prea viguroase situate de-a lungul tulpinilor verticale

Fig. B.1.23. Lotul de coacaz condus ca tufa, inainte de interventiile de transformare

Fig. B.1.24. Lotul de coacaz transformat prin taiere in corodoane verticale

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

51 | P a g

Datorita faptului ca in teren plantele de coacaz se gaseau plantate la o echidistanta de 80 cm

intre ele pe rand, am considerat oportun sa extindem numarul de variante experimentale realizand in

final sase tipuri de coroane verticale in functie de numarul de tulpini ramase pe planta (de la 1 la 6),

incluzand si tufa ca a saptea coroana considerata martor.

Limitarea in acest caz vine din distantele de plantare preexistente care ne forteaza sa alegem

un anumit numar de tulpini pe planta de asa maniera incat randul de plante sa nu fie nici prea

aglomerat si nici prea rar. De aici si decizia de crestere a numarului de variante pentru surprinderea

distantelor corecte dintre cordoane pe rand ajustate in acord cu a vigoarea de crestere si

capacitatatea de ramificare a soiului. In urma cercetarilor vom fi in masura sa precizam numarul

exact de cordoane verticale ce trebuie mentinut pe planta matura atunci cand distanta de plantare

intre tufe este de 80 cm pe rand.

Pentru inceput, iata in imagini care au fost interventiile realizate pentru realizarea celor 6

forme de coroana verticale:

A B

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

52 | P a g

C

D

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

53 | P a g

Fig. B.1.25. Marcarea si eliminarea tulpinilor si cresterilor necorespunzatoare in realizarea formelor

de coroana verticala la coacaz (A. tufa-ax; B. tufa-bibaum; C. tufa-trident; D. tufa-4 cordoane; E.

tufa-5 cordoane; F. tufa-6 cordoane)

E

F

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

54 | P a g

Fig. B.1.26. Taierea normala de fructificare si intretinere aplicata plantelor martor de coacaz

conduse in forma de tufa

Pe perioada de vegetatie s-a intervenit prin taieri in verde aplicate cresterilor anuale situate

pe tulpinile verticale atat pentru stimularea ramificarii si garnisirii cu ramuri de rod cat si pentru

asigurarea unei mai bune aerisiri a plantelor in cazul formelor de coroana verticale cu mai multe

cordoane verticale.

Mai jos prezentam imagini (B.1.27., B.1.28.) din timpul vegetatiei cu lotul experimental de

coacaz condus in sistem vertical.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

55 | P a g

Fig. B.1.27. Evolutia in cursul vegetatiei a formelor de coroana ax vertical si Trident

la coacazul negru

Ax vertical

Trident

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

56 | P a g

Fig. B.1.28. Multiple cordoane verticale vs tufa la coacazul rosu si negru in timpul vegetatiei

Sistem de conducere cu 4 si 5 cordoane verticale

Sistem de conducere cu 6 cordoane verticale Sistem de conducere tufa

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

57 | P a g

Goji modul 2

Formarea coroanelor in modulul 2 de goji a vizat transformarea materialului vegetal existent

din biotipurile de Lycium barbarum L. B1 si B2 in varsta de 5 ani in forme de conducere verticale

cu unul sau mai multe tulpini verticale dupa modelul aplicat la coacaz (vezi coacaz modul 2).

Interventiile de taiere s-au bazat pe pastrarea tulpinilor mai viguroase si amplasate

corespunzator si eliminarea tuturor acelora ce concurau sau impiedicau cresterea pe inaltime a

cordonului principal. Totodata, ramificatiile laterale cu grosimi mai mari au fost reduse la cepi de 7-

15 cm pentru stimularea lastaririi dar mai ales pentru impiedicarea ingrosarii excesive a unora dintre

ele in detrimental axului central (fig. B.1. 29.).

In comparatie cu coacazul sau alti arbusti fructiferi lemnosi, formarea unor tulpini verticale

si conducerea pe cordoane leader este mai dificila la goji datorita elasticitatii cresterilor anuale si

multianuale. Rabufnirea unor noi cresteri de la baza tind sa aglomereze si concureze tulpinile

principale. Montarea de folie agrotextil a limitat insa aparitia cresterilor de la colet (lastari si mai

ales drajoni) sau in apropierea locului de plantare.

In acelasi timp, capacitatea mare de crestere a plantelor intr-un sezon de vegetatie permite

refacerea rapida a tulpinilor si chiar inlocuirea unora imbatranite cu unele tinere pornite de la baza.

Mai departe sunt prezentate in imagini tipurile de taieri executate plantelor de goji pentru

realizarea formelor de coroana vertical cu una sau mai multe cordoane verticale.

Fig. B.1.29. Transformarea in ax vertical a plantelor de goji si reducerea la cepi a ramificatiilor

situate pe cordonul central

Ax vertical Tufa

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

58 | P a g

Fig. B.1.30. Transformarea in Bibaum a plantelor de goji biotip B1

Fig. B.1.31. Transformarea in Trident a plantelor de goji biotip B1

Trident Tufa

Bibaum Tufa

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

59 | P a g

Fig. B.1.32. Aspectul modulului 2 de goji dupa interventiile de taiere

(transformarea din tufe in Ax vertical, Bibaum, Trident sau palmeta evantai)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

60 | P a g

Fig. B.1.33. Evolutia in cursul vegetatiei a formelor de coroana ax vertical la goji

Fig. B.1.34. Evolutia plantelor de goji in cursul vegetatiei conduse cu doua brate verticale (Bibaum)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

61 | P a g

Fig. B.1.35. Evolutia plantelor de goji in cursul vegetatiei conduse cu trei brate verticale (Trident)

Fig. B.1.36. Goji condus ca palmeta evantai (aplatizare cu multiple cresteri conduse vertical)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

62 | P a g

B.2. Inregistrarea parametrilor biometrici

Toate loturile experimentale infiintate cu arbusti fructiferi au fost monitorizate sub aspectul

cresterii si fructificarii si s-au aplicat lucrari de intretinere pe tot parcursul perioadei de vegetatie.

Masuratorile biometrice efectuate au avut ca scop evaluarea comportarii speciilor si soiurilor de

arbusti fructiferi din parcelele experimentale in raport cu sistemele noi de conducere.

In continuare sunt prezentate principalele elemente biometrice relevante pentru inregistrarea

proceselor de crestere si fructificare la goji, coacaz, aronia si afin.

B.2.1. Aronia - Modului 1

Pentru a evidentia diferenta de vigoare de crestere intre plante in functie de sistemul de

conducere a fost calculat sporul de crestere atat in inaltime cat si in grosime a plantelor analizate.

Din datele prezentate in tabelui B.2.1.1 se poate remarca o crestere modesta in inaltime a

plantelor de doar cativa centimetrii indiferent de forma de coroana, acest lucru fiind explicat de

incarcatura mare de fructe realizata in partea superioara a cordoanelor acolo unde se aflau grupati

majoritatea mugurilor de rod initial, respectiv inflorescentele cu fructe in final (fig. B.2.1.1.).

Totusi, mici diferente se pot remarca intre Ax si Bibaum comparativ cu Trident si Tufa, unde

cresterile au fost mai mai slabe pe zona de prelungire a ramurilor terminale.

Tabelul B.2.1.1. Vigoarea de crestere a plantelor de Aronia exprimata in functie de diferitele

sisteme de conducere aplicate (2016)

Soiul Tip

conducere

Nr.

cordoane

/ planta

Talia medie a

plantei (cm)

Sporul de

crestere in

inaltime

(cm)

Diametrul

mediu al

tulpinilor

(mm)

Sporul de

crestere in

grosime (mm)

Incidele de

crestere in

grosime a

cordoanelor*

N

E

R

O

2015 2016 2015 2016

ax 1 172 183 12 18.89 20.25 1.37 1.37

bibaum 2 170 183 13 19.14 21.69 2.55 1.28

trident 3 180 188 7 19.13 22.53 3.40 1.13

tufa 8 162 170 8 13.69 17.45 3.76 0.60

*Indicele este calculat ca raport intre cresterea in grosime a cordoanelor si numarul de cordoane pe planta

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

63 | P a g

Fig. B.2.1.1. Fructificarea abundenta in treimea superioara a cordoanelor reduce potentialul

de crestere in inaltime a tulpinilor

Mult mai evidente in schimb sunt cresterile in grosime ale cordoanelor. Indicele de crestere

in grosime ne demonstreaza clar o vigoare sporita in cazul formelor de coroana cu unul, doua sau

chiar trei cordoane verticale fata de tufa multitulpinala, diferentele fiind de aprox 2 ori intre ele.

Analiza comparativa intre momentul plantarii si sfarsitul perioadei de vegetatie a anului

2016 surprinde diferentele corelative dintre numarul si lungimea medie a ramurilor anuale (Tab.

B.2.1.2.). Astfel, constatam ca desi pentru fiecare planta numarul de ramuri a crescut dupa un an de

vegetatie, lungimea acestora s-a redus corespunzator.

Tabelul B.2.1.2. Particularitati de crestere a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de conducere

Soiul Tip

conducere

Nr. cordoane

/ planta

Nr mediu de ramuri

anuale / planta

Lungimea medie a

ramurilor anuale

(cm)

Suma cresterilor

anuale / planta (cm)

Indice

de

crestere

anual*

N

E

R

O

2015 2016 2015 2016 2015 2016

ax 1 12.00 26.00 17.55 7.29 205.77 182.77 1,83

bibaum 2 12.20 85.60 35.76 6.69 444.00 549.93 2.75

trident 3 11.80 93.60 40.00 6.92 458.17 643.15 2.14

tufa 8 18.60 132.80 41.00 6.71 740.00 883.83 1.10

*Indicele este calculat ca raport intre suma cresterilor anuale pe planta in 2016 si numarul cordoanelor pe planta / 100

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

64 | P a g

Pentru a estima energia de crestere a plantelor de aronia in acord cu forma de coroana

realizata, a fost calculata suma cresterilor anuale pe planta. De aici putem surprinde faptul ca odata

cu cresterea numarului de cordoane pe planta, suma cresterilor anuale a fost mai mare, Insa indicele

de crestere anual ne poate preciza in care din situatii volumul de coroana poate fi atins mai repede si

care forma de coroana cu conducere pe verticala este mai productiva sub aspectul cresterilor totale

pe planta.

Asadar, forma de coroana Bibaum asigura un randament mai bun de crestere in volum a

plantelor, fiind la acest moment mai potrivita pentru varsta plantelor si distantele de plantare.

Din datele prezentate in tabelul B.2.1.3. se poate remarca raspunsul plantelor in urma

interventiilor de taiere de formare din primavara, atunci cand din tufa au fost configurate coroane cu

unul, doua, trei sau mai multe cordoane verticale conduse palisat pe sistem de sustinere individual.

Tabelul B.2.1.3. Capacitatea de lastarire de la colet a plantelor de aronia

Soiul Tip

conducere

Nr. cordoane /

planta

Nr mediu de lastari

porniti de la colet

Suma cresterilor

lastarilor de la colet (cm)

Diametrul mediu al

ramurilor de la colet (mm)

N

E R

O

ax 1 12.75 605.00 39.10

bibaum 2 7.40 273.20 35.70

trident 3 5.40 242.60 43.59

tufa 8 2.00 100.40 27.85

Diferente limita 2.00-12,75 100,4-605,00 27,85-43,59

Astfel, cei mai multi lastari porniti de la colet au fost inregistrati la forma de coroana Ax si

Bibaum (Fig. B.2.1.2.) urmat de Trident si cu foarte putini la Tufa.

Practic cu cat interventia de reducere a masei lemnoase a fost mai mare cu atat planta a

format mai multe cresteri din zona coletului. Valorile limita ale numarului de lastari ne arata

diferente de cca 6 ori mai mari intre ax si tufa. La fel si in cazul lungimii acestor lastari. Suma

cresterilor releva diferente consistente intre ax si tufa (de cca 6 ori), insa mai mici intre Trident si

tufa sau Bibaum si tufa (de numai 2,4 ori respective 2,7 ori).

Diametrul ramurilor formate la baza plantelor a variat in general invers proportional cu

lungimea si numarul de lastari de la colet/planta.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

65 | P a g

Fig. B.2.1.2. Aparitia lastarilor de la colet ca urmare a interventiilor de formare a coroanelor

Ax vertical – stanga; Bibaum - dreapta

Dupa cum se cunoaste, aronia este o specie precoce, ce realizeaza productii semnificative

chiar din anul al doilea de la plantare.

In cazul nostru, plantele in varsta de 3 ani au reusit sa fructifice abundant insa numai pe

tronsonul superior acolo unde aveam ramuri de rod. Acest neajuns al repartitiei productiei pe planta

provine din modalitatea de conducere sub forma de tufa compacta din pepiniera ce a dus la

degarnisirea bazei si mijlocului. Ca masura reparatorie, am realizat incizii deasupra mugurilor

ramasi neporniti pe zona degarnisita. Raspunsul plantelor a fost unul foarte bun, prin emiterea de

lastari din aproape toate punctele de incizii.

Totusi, uniformitatea materialului a permis compararea productivitatii formelor de coroana

experimentate, fiind inregistrate toate elementele de fructificare prezente pe planta (Tab. B.2.1.4.).

Estimarea productiei s-a facut pornind de la numarul de inflorecente pe planta, numarul

mediu de flori in inflorescenta, numarul mediu de fructe pe planta si greutatea medie a unui fruct de

aronia. De mentionat faptul ca legarea fructelor a fost una foarte buna iar inflorescentele s-au pastrat

excelent pe planta timp de 2 luni de zile, fara a avea pierderi de productie datorate scuturarii

fructelor mature sau postmaturate (in faza de deshidratare).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

66 | P a g

Tabelul B.2.1.4. Particularitati de fructificare a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de

conducere

Soiul Forma de

coroana

Nr. cordoane

/ planta

Distanta de

plantare

Nr mediu de inflorescente

/ planta

Nu mediu

de flori

in infl

Nr mediu de fructe /

planta

Greutatea medie a

fructului

(g)

Productia pe planta

(g)

Productia la unit de

supraf

(t/ha)

N

E

R

O

ax 1 3.5x0,5 32.68

13.91

454.59

0.73

331.85 1,896

bibaum 2 3,5x1,0 70.51 980.78 715.97 2,045

trident 3 3,5x1,5 69.75 970.16 708.22 1,349

tufa 8 3,5x1,5 53.52 744.50 543.48 1,035

Rezultatele obtinute indica forma de coroana Bibaum si Trident ca fiind cele mai productive

din perspectiva incarcaturii de fructe pe planta (peste 700 g/planta). Totusi, datorita densitatii mai

mari la unitatea de suprafata, forma Bibaum poate genera un spor de productie la hectar, din calcule

reiesind in primul an de la plantare in cazul nostru peste 2 t/ha.

Fig. B.2.1.3. Productivitatea remarcabila a plantelor de aronia

Din cauza portiunilor degarnisite de pe tronsonul median si bazal al tulpinilor, valorizarea

intregii capacitati productive a fost redusa semnificativ. De aceea, pentru a estima corect potentialul

de fructificare al plantelor am procedat la calculul unui indice de productivitate (Tab. B.2.1.5.) pe

segmentele de crestere ce au prezentat rod (treimea superioara a plantelor) si au constituit baza

productiei de anul acesta.

A fost asadar masurata lungimea lastarilor ce au prezentat rod si s-au numarat fructele

formate pe acel lastar roditor. Din raportul celor doua valori, a reiesit o valoare medie a indicelui de

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

67 | P a g

1.98 fructe/cm de lastar. Aceasta valoare ne indica un potential foarte mare de productivitate a

plantei, practic putandu-se astfel estima o greutate de 1.44 g/cm liniar.

Tabelul B.2.1.5. Productivitatea lastarilor de aronia

Specificare Valoare

Dimensiunea medie a lastarului fructifer (cm) 40.27

Nr mediu de bace / lastar fructifer 83.47

Indicele de productivitate a lastarului* 1.98

* Indicele este calculat ca raport intre numarul de bace si lungimea lastarului fructifer

Dimensiunea fructelor de aronia a fost cu siguranta influentata de conditiile pedoclimatice si

tehnologice din acest an. Pentru a verifica si caracteriza corect dimensiunea fructelor soiului ‘Nero’,

am considerat oportun sa calculam indicele de marime rezultat din media celor doua masuratori

(inaltimea si diametrul fructului) (Fig. B.2.1.4.).

IM = DxH / 2 = 11.05

Fig. B.2.1.4. Principalele dimensiuni ale fructului de Aronia melanocarpa ‘Nero’

Masuratoare fruct

Diametru = 12.14 mm

Inaltime = 9.96 mm

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

68 | P a g

B.2.2. Goji modul 1

Materialul biologic obtinut la goji este reprezentat de 3 biotipuri de Lycium barbarum L.

(B1, B2, BUA) si 5 biotipuri de Lycium chinense Mill. (B4/10, AS, S, C9 si Zhong).

Cu plantele in varsta de 1 an a fost realizat un lot experiemental pentru conducerea pe

verticala a biotipurilor de goji in 3 variante de coroana: Ax, Bibaum si Tufa libera (fig. B.2.2.1.).

Datele biometrice primare au fost inregistrate in luna noiembrie 2016 la incheierea perioadei

de vegetatie a plantelor.

Fig. B.2.2.1. Modulul 1 de goji infiintat cu plante de 1 an din 8 biotipuri si 3 tipuri de coroana

Tabelul B.2.2.1. Talia plantelor de goji la data infiintarii modului experimental (1.11.2016) (cm)

Biotip Specia Forma de coroana Media

(cm)

Medie specie

(cm) Ax Bibaum Tufa

B1 Lycium

barbarum

93 57 35 62 62

B2 94 65 52 70

BUA 55 35 69 53

B4/10 Lycium

chinense

123 81 78 94 67

AS 64 40 69 58

S 95 36 36 56

C9 80 45 40 55

Zhong 85 55 74 71

Media 86 52 57 65

Din datele prezentate in tabulul B.2.2.1. se evidentiaza in mod special biotipul B4/10 care

are talia plantelor cea mai mare, depasind 1 m inaltime la forma de coroana Ax vertical (123 cm).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

69 | P a g

Vigoarea deosebita a biotipului se confirma si prin diametrul la colet mai mare in comparatie cu

celelalte plante de goji din Lycium chinense dar mai mic fata de toate biotipurile de Lycium

barbarum.

De remarcat este faptul ca biotipurile din Lycium barbarum au prezentat valori usor

superioare altor biotipuri de Lycium chinense insa ca valori medii acestea s-au situat cu numai 5 cm

mai putin decat la L. chinense.

Toate plantele de goji conduse ca Ax vertical sunt mai inalte decat cele conduse cu 2

cordoane sau tufa, intre ultimele doua nefiind diferente foarte mari in inaltime.

Tabelul B.2.2.2. Diametrul la colet a plantelor de goji la data infiintarii modului experimental

(1.11.2016) (mm)

Biotip Specia Forma de coroana Media

(mm)

Medie specie

(mm) Ax Bibaum Tufa

B1 Lycium

barbarum 3.98 3.21 3.47 3.55 3.92

B2 3.88 3.36 4.28 3.84

BUA 3.77 2.87 6.50 4.38

B4/10 Lycium

chinense 3.08 2.22 2.84 2.71 2.26

AS 2.39 1.70 1.95 2.01

S 2.52 1.62 1.96 2.03

C9 2.69 2.30 2.42 2.47

Zhong 2.11 1.92 2.16 2.07

Media 3.05 2.40 3.20 2.88

Diametrul masurat la colet a scos in evidenta o vigoare mai mare a biotipurilor din Lycium

barbarum fata de cele din Lycium chinense in medie cu 73,45%.

Intre biotipurile de Lycium barbarum, BUA se evidentiaza ca grosime mai mare la colet dar

inaltime mai mica a plantei.

Si in acest caz, al diametrului masurat la colet, in medie, plantele conduse ca Ax vertical au

valori mai mari decat celelalte tipuri de conducere, indiferent de biotip.

O exprimare concludenta a vigorii de crestere va putea fi facuta dupa parcurgerea sezonului

2017 de vegetatie, atunci cand diferentele ne vor indica capacitatea diferita de crestere si dezvoltare

a biotipurilor luate in studiu.

In particular fata de elementele de biometrie inregistrate, mentionam precocitatea

extraordinara a biotipurilor B1 si B2 (Fig. B.2.2.1.) care la doar cateva luni de la transplantare au

format fructe pe toata lungimea tulpinii.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

70 | P a g

Fig. B.2.2.2. Precocitatea mare a biotipurilor B1 si B2 manifestata prin aparitia pe plante a

fructelor inca din primul an de viata

B.2.3. Goji modul 2

Inregistrarea parametrilor biologici la plantele de goji amplasate in modulul 2 ce cuprinde

plante mature de Lycium barbarum L. s-a realizat dupa efectuarea taierilor de transformare din tufa

in mai multe forme de conducere verticala.

Prin datele colectate ne propunem sa remarcam comportarea plantelor din cele doua

biotipuri (‘B1’ si ‘B2’) de Lycium barbarum L. sub aspectul vigorii de crestere si al potentialului de

fructificare, in acest caz tinand cont si de forma de coroana implementata.

Dupa cum se poate observa in tabelul B.2.3.1., diferentele de vigoare sunt destul de reduse

intre biotipurile de goji, mediile indicand un echilibru intre cresterea in inaltime si diametrul la colet

a plantelor la finalul sezonului de vegetatie 2016.

Se remarca insa o vigoare mai mare a plantelor conduse sub forma de tufa evantai

comparativ cu celelalte forme de conducere, gradual descrescand odata cu numarul de tulpini lasate

pe planta.

Prin comparatie, utilizand clasele de vigoare, se pot decela mai bine diferentele intre

sistemele de conducere, evidentiind diferente nesemnificative intre Bibaum si Trident la biotipul

B1sau foarte reduse intre tufa evantai de la cele doua biotipuri. Cele mai slabe ca vigoare au fost

plantele de B1 conduse ca ax vertical si cele formate Bibaum la B2.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

71 | P a g

Tabelul B.2.3.1. Vigoarea de crestere a plantelor de goji in functie de forma de coroana (2016)

Biotipul

Tip conducere

Nr. de

cordoane

/ planta

Inaltimea medie a

plantei (cm)

Diametrul mediu al

tulpinilor (mm)

Clasa de vigoare*

B1

Ax vertical 1 119 9.2 C/D

Bibaum 2 122 11.0 C/C

Trident 3 125 10.3 C/C

Tufa evantai 5 171 11.3 A/B

Media 134 10.4

B2 Ax vertical 1 100 12.9 D/A

Bibaum 2 113 9.0 D/D

Trident 3 140 9.4 B/D

Tufa evantai 6 154 10.2 A/C

Media 127 10.4

*Clasa de vigoare este stabilita in functie de incadrarea in ecarturile de vigoare rezultate din diferentele limita

ale inaltimii si diametrului tulpinilor in proportii egale; H (A=154-171; B=136-153; C=118-135; D=100-117) si D

(A=12,01-13; B=11,01-12; C=10,01-11; D=9,01-10)

Interventiile de formare de la inceputul anului asupra plantelor de goji din cele doua

biotipuri au avut implicatii vizibile asupra cresterilor pe planta, reactiile fiind marcate de o crestere

in general a numarului de ramuri anuale pe planta insotita de o descrestere a lungimii acestor ramuri

(Tab. B.2.3.2). Pentru a estima corect diferentele rezultate din tipul de coroana, a fost calculata

suma cresterilor anuale pe planta, valori care au evidentiat cresteri foarte asemanatoare la biotipul

B1 si foarte diferite la biotipul B2, unde volumul coroanelor a crescut in medie de 2.5 ori fata de

anul precedent.

Aceste diferente provin in special din sporul cresterilor anuale pe plante, numarul de ramuri

mai mare fiind explicat de interventiile de taiere in cepi scurti de 5-10 cm care au determinat

multiplicarea lor de-a lungul tulpinilor de goji (fig. B.2.3.1.).

Interesant este de remarcat faptul ca biotipul B2 a raspuns intr-o maniera mai buna acestor

interventii, amplificand coroana foarte mult.

Aceasta particularitate a plantelor de goji permite cultivatorilor realizarea unor plantatii

incheiate de goji intr-un timp mult mai scurt, numarul de ramuri formate intr-o perioada de

vegetatie fiind in cazul nostru cuprins intre 6,2 ori pana la de 12,3 ori mai mare fata de cel realizat

in anul anterior.

Cel mai mare indice de crestere l-a inregistrat axul vertical la biotipul B2 urmat de Bibaum,

Trident si Tufa evantai. In cazul biotipului B1, tufa a mentinut un ritm de crestere foarte bun, la fel

si axul vertical.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

72 | P a g

Tabelul B.2.3.2. Particularitati de crestere a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere

Biotipul

Tip

conducere

Nr. de

cordoane

/ planta

Nr de ramuri anuale

/planta

Lungimea medie a

ramurilor anuale (cm)

Suma cresterilor anuale

(cm)

Sporul numarului de ramuri

anuale/planta

Indicele de

crestere

anual*

2015 2016 2015 2016 2015 2016 val abs %

B1

Ax vertical 1 4 17 70 15 210 224 13 592 2.24

Bibaum 2 6 29 59 10 293 313 24 508 1.92

Trident 3 9 40 61 13 477 475 31 598 1.58

Tufa evantai 5 12 97 96 14 1190 1401 85 780 2.66

Media 8 46 72 13 543 603 38 619 2.10

B2 Ax vertical 1 3 38 49 13 148 480 35 1250 4.80

Bibaum 2 6 35 50 24 313 749 29 1134 3.75

Trident 3 7 67 71 17 415 1091 61 1387 3.48

Tufa evantai 6 6 70 93 23 616 1489 63 1158 3.34

Media 5 52 66 19 373 952 47 1232 4.00

*Indicele este calculat ca raport intre suma cresterilor anuale pe planta in 2016 si numarul cordoanelor pe planta / 100

Fig. B.2.3.1. Lastarirea

puternica a biotipurilor de

goji ca urmare a

interventiilor de formare a

coroanelor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

73 | P a g

O problema constanta in plantatiile de goji o reprezinta lastarirea si drajonarea abundenta

de-a lungul randului de plante cat si pe intervalul dintre randuri. Acest lucru impiedica intretinerea

prin ierbicidare a randului de plante si chiar a intervalului si scade vigoarea de crestere si

capacitatea productiva a plantelor mama.

Prin mulcirea cu folie de agrotextil de culoare neagra s-a reusit reducerea drastica a

numarului dedrajoni, doar cativa lastari de la baza fiind semnalati la unele dintre plante. De aceea,

sub rezerva posibilei supraincalziri pe perioada de canicula din vara, mulcirea cu folie de agrotextil

reuseste sa mentina sub control atat buruienile cat si drajonii plantelor de goji.

In ceea ce priveste capacitatea de fructificare a biotipurilor de goji, din tabelul B.2.3.3.

putem observa productivitatea biotipului 1 de goji care in total a reusit sa produca cu 45% mai mult

decat biotipul 2. Se evidentiaza aici, pentru ambele biotipuri performanta mai buna a tufei evantai in

raport cu celelalte forme de coroana (Tab. B.2.3.3.), numarul mai mare de tulpini verticale reusind o

productie mai mare pe planta si la unitatea de suprafata (Tab. B.2.3.4.).

Tabelul B.2.3.3. Particularitati de fructificare a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere (2016)

Biotipul

Tip

conducere

Numar de

fructe

ajunse la

maturitate

Greutate

medie a

fructului

Cantitatea

de fructe

recoltate

(I cules)

Cantitatea de

fructe

recoltate

(al II-lea cules)

Cantitatea de

fructe recoltate

(al III-lea cules)

Productia

totala

recoltata de

pe planta

(g) (g) % (g) % (g) % (g)

B1

Ax vertical 296 0.46 57 42 45 33 34 25 136

Bibaum 2419 0.46 109 10 749 67 255 23 1113

Trident 1256 0.46 356 62 84 15 138 24 578

Tufa evantai 4361 0.46 609 30 932 46 466 23 2006

Media 2083 0.46 283 30 452 47 223 23 958

B2 Ax vertical 797 0.42 223 67 35 10 77 23 335

Bibaum 1272 0.42 65 12 346 65 123 23 534

Trident 1618 0.42 204 30 322 47 153 23 680

Tufa evantai 2584 0.42 303 4 532 73 250 23 1085

Media 1568 0.42 199 28 309 49 151 23 659

Inepand cu luna iulie, fructele biotipurilor 1 si 2 de goji au intrat in parga (Fig. B.2.3.2.), iar

in perioada 20 iulie-2 august 2016 s-a realizat primul cules ca varf de maturare a fructelor pe planta.

Un al doilea val de maturare a fructelor important a avut loc in perioada 2-14 septembrie

2016 la aproximativ 30 de zile distanta de primul val de maturare si recoltare. Din datele

inregistrate, acest moment se remarca ca fiind cel mai bogat din punct de vedere al cantitatii de

fructe recoltate de pe plante in decursul sezonului de vegetatie 2016.

Cel de-al treilea val de fructificare si ultimul a fost semnalat in perioada 15 oct – 2 nov

2016, atunci cand aproximativ un sfert din intreaga cantitate recoltata de pe planta a fost culeasa.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

74 | P a g

Mentionam ca de la aparitia primelor flori pe planta de la sfarsitul lunii mai si pana la

sosirea brumelor in toamna, plantele au evoluat constant din perspectiva formarii de flori si fructe in

diferite stadii de crestere si maturare. Pe durata celor trei valuri de maturare, recoltarile s-au realizat

zilnic sau la 2 zile, fiind extreme de migaloase si pretentioase sub aspectul timpului necesar petrecut

pentru culesul intregului lot de plante.

Tabelul B.2.3.4. Estimarea productiei la unitatea de suprafata in functie de densitatea de plantare

asociata formelor de conducere

Biotipul Tip conducere

Distanta de

plantare

Nr de plante/ ha Productia medie

/ planta

Productia

calculata (t/ha)

B1

Ax vertical 3.0x0.4 8333 136 1.13

Bibaum 3.0x0.8 4166 1113 4,64

Trident 3.0x1.0 3333 578 1.93

Tufa evantai 3.0x1.0 3333 2006 6.69

B2 Ax vertical 3.0x0.4 8333 335 2.79

Bibaum 3.0x0.8 4166 534 2.22

Trident 3.0x1.0 3333 680 2.27

Tufa evantai 3.0x1.0 3333 1085 3.62

Fig. B.2.3.2. Fructe de goji ajunse in faza de parga in luna iulie 2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

75 | P a g

Fig. B.2.3.3. Aspect din timpul perioadei de fructificare – Biotip 1

Fig. B.2.3.4. Aspect din timpul perioadei de fructificare – Biotip 2

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

76 | P a g

Pentru stabilirea corecta a formei si dimensiunii fructelor la goji, s-a procedat la masurarea

inaltimiii si a celor doua diametre ale fructului pentru fiecare biotip in parte (fig. B.2.3.5.).

Fig. B.2.3.5. Masuratori pentru determinarea dimensiunii fructelor la biotipurile de goji

Media celor 3 masuratori a indicat biotipul B1 de goji cu fructe mai mari (IM=10,67 mm)

decat cele ale biotipului B2 (IM=9.97). Mult mai mari s-au remarcat fructele biotipului B410

(IM=12,18) si B36 (IM=12,61). Mai jos prezentam valorile celor trei dimensiuni masurate (tab.

B.2.3.5.).

Tab. B.2.3.5. Parametrii de marime ai fructelor de goji in fucntie de biotip

Biotipul Inaltime Diametrul 1 Diametrul 2 Indicele de

marime* (IM)

B1 14.84 8.55 8.61 10.67

B2 13.91 8.11 7.89 9.97

B410 16.05 10.55 9.55 12.18

B36 17.09 10.28 10.46 12.61

*Indicele de marime se calculeaza ca medie aritmetica acelor 3 dimensiuni (HxD1xD2)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

77 | P a g

B.2.4. Coacaz modul 1

Lotul experimental a fost infiintat cu material initial sosit ca tufa si transformat in prealabil

prin taieri de plantare in sistem de conducere Ax, Bibaum si Trident (vezi Cap. B1), tufa ramanand

pe un rand separat pentru a fi utilizata ca martor.

Datorita faptului ca materialul de plantat nu a prezentat ramuri de rod, fructificarea nu a

putut fi urmarita in acest an de studiu, masuratorile si observatiile biometrice fiind facute doar

pentru monitorizarea cresterilor realizate in cursul vegetatiei.

De asemenea, intreaga reactie a plantelor a fost inregistrata prin masuratori cu privire la

numarul de cresteri anuale pe cordoane si la baza plantei, cresterea in inaltime si in grosime, etc.

Tabel B.2.4.1. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de forma de

conducere (2016)

Soiul Tip

coroana

Nr cordoane/planta Inaltimea plantelor la

inceputul perioadei de

vegetatie (cm)

Inaltimea plantelor la

sfarsitul perioadei de

vegetatie (cm)

Diferenta de

crestere in

inaltime (cm)

Jonkheer van Tets Ax vertical 1 69.80 125.20 55.40

White Versailles 73.60 105.60 32.00

Black Reward 94.00 144.80 50.80

Media 79.13 125.20 46.07

Jonkheer van Tets Bibaum 2 67.00 112.60 45.60

White Versailles 68.40 106.10 37.70

Black Reward 91.80 143.70 51.90

Media 75.73 120.80 45.07

Jonkheer van Tets Trident 3 70.47 112.27 41.80

White Versailles 72.20 103.40 31.20

Black Reward 99.53 143.87 44.33

Media 79.63 118.43 38.80

Jonkheer van Tets Tufa ∞ 17.00 70.47 53.47

White Versailles 17.00 72.20 55.20

Black Reward 17.00 99.53 82.53

Media 17.00 80.73 63.73

Coacaz rosu 56.07 105.14 49.07

Coacaz alb 57.80 96.83 39.03

Coacaz negru 75.58 132.98 57.39

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

78 | P a g

Cea mai mare inaltime la sfarsitul perioadei de vegetatie a inregistrat-o soiul ‘Black

Reward’ condus ca ax vertical (144.8 cm). De altfel, in medie toate plantele de coacaz conduse ca

ax vertical au crescut mai mult in inaltime, devansand pe cele conduse Bibaum sau Trident.

Diferentele nu sunt semnificative in cifre absolute insa arata totodata si o vigoare mai mare a

coacazului negru fata de cel alb sau rosu.

Si in cazul tufelor, coacazul negru a demonstrat o crestere mai viguroasa fata de cel alb sau

rosu, cu aprox 30 cm mai inalte, tufele ajungand la sfarsitul perioadei de vegetatie la 82,53 cm.

Cresterile in diametru a tulpinilor au fost influentata atat de numarul de cordoane cat si de

soiul de coacaz. Cel mai mult s-au ingrosat tulpinile plantelor conduse ca ax vertical insa sporul cel

mai mare l-au avut plantele conduse ca tufa urmate apoi de cele ax vertical.

Tabel B.2.4.2. Evolutia cresterilor in grosime a plantelor de coacaz in functie de forma de

conducere (2016)

Soiul Tip

coroana

Nr cordoane /

planta

Diametrul

cordoanelor la

plantare (mm)

Diametrul cordoanelor

la sfarsitul perioadei de

vegetatie (mm)

Diferenta de

crestere in

grosime (mm)

Jonkheer van Tets Ax vertical 1 7.92 18.21 10.29 White Versailles 5.65 16.76 11.11 Black Reward 8.06 19.71 11.65

Media 7.21 18.23 11.02

Jonkheer van Tets Bibaum 2 7.20 15.84 8.64 White Versailles 6.24 16.99 10.75 Black Reward 10.01 17.19 7.18

Media 7.82 16.67 8.86 Jonkheer van Tets Trident 3 7.20 17.54 10.34

White Versailles 6.24 16.72 10.49

Black Reward 10.01 19.15 9.14

Media 7.82 17.80 9.99 Jonkheer van Tets Tufa ∞ 9.60 18.04 12.40

White Versailles 7.46 19.22 14.83

Black Reward 9.87 15.92 10.11

Media 8.98 17.73 12.67

Coacaz rosu 7.98 17.41 9.43

Coacaz alb 6.40 17.42 11.03

Coacaz negru 9.49 17.99 8.51

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

79 | P a g

Urmarind evolutia cresterilor plantelor de coacaz din campul experiemental observam o

crestere mai abundenta a acestora in sistem de conducere vertical Trident, acolo unde coacazul

negru spre exemplu a atins valori de 1527,4 cm crestere total pe planta (tab. B.2.4.3.) intr-un sezon

de vegetatie (2016).

Cele mai mari cresteri le-a inregistrat si coacazul rosu tot condus ca Trident insa cel alb a

format o coroana mai bogata in varianta de tufa.

Daca in cazul formelor de coroana cu mai multe cordoane cat si la tufa, ponderea mare in

total cresteri pe planta a revenit acelor ramuri anuale aparute prin evolutia mugurilor situati pe

cordoane sau cepi, in cazul axului vertical se remarca o explozie a cresterilor de la baza plantelor,

acesti lastari de colet detinand peste 50% din cresterile formate pe planta in 2016.

Astfel, se retine raspunsul prompt si destul de agresiv din partea plantelor asupra carora s-a

intervenit prin taieri mai drastice in scopul formarii sistemelor vertical din plante furnizate cu

coroana ramificata de tip tufa.

Coacazul condus in forma de Bibaum a reactionat mai slab in comparatie cu Axul vertical in

ceea ce priveste lastarirea, cca 35% din total cresteri pe planta fiind reprezentate de acesti lastari. In

mod firesc, aceasta emisie de lastari a scazut mai mult la Trident unde ponderea s-a redus la 27%

din total cresteri pe planta pentru ca la tufa, doar 3% din total sa fie dat de lastarii bazali.

Si intre specii se poate constata o diferenta de comportament in sensul ca la soiul White

Versailles (coacaz alb), numarul de lastari de la colet a fost mai mare decat la cel rosu sau negru.

In toate masuratorile efectuate, se poate observa vigoarea mai mare de crestere a coacazului

negru. Suma totala a cresterior anuale pe planta este depasita de peste 2 ori ca valoare comparativ

cu suma cresterilor la coacazul rosu si cel alb.

Fig. B.2.4.1. Diferentele de

inaltime intre cele 2 sisteme

de conducere (tufa si

cordoane verticale) spre

sfarsitul perioadei de

vegetatie 2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

80 | P a g

Tabel B.2.4.3. Particularitatile de crestere ale coacazului in diferite forme de coroana sub impactul taierilor de formare din primul an de la plantare

Soiul Tip

coroana

Nr

cordoane

/ planta

Nr mediu

de cresteri

pe

cordoane

Lungimea medie

a cresterilor

anuale de pe

cordoane (cm)

Suma

cresterilor

anuale de pe

cordoane (cm)

Nr mediu de

lastari porniti

de la colet

Lungimea medie a

lastarilor porniti de la

colet (cm)

Suma cresterilor

lastarilor porniti

de la colet (cm)

Suma totala a

cresterilor anuale

de pe planta (cm)

J. van Tets Ax 1 4.80 57.61 255.00 2.80 87.15 243.20 498.20

White Versailles 7.40 24.36 188.70 7.80 55.88 409.40 598.10

Black Reward 13.00 38.56 500.20 4.80 112.26 535.80 1036.00

Media 8.40 40.18 314.63 5.13 85.10 396.13 710.77

J. van Tets Bibaum 2 10.00 36.00 353.20 2.20 53.37 109.40 462.60

White Versailles 9.40 19.85 200.20 5.40 59.05 325.80 526.00

Black Reward 19.80 45.41 911.40 4.60 86.70 382.20 1293.60

Media 13.07 33.75 488.27 4.07 66.37 272.47 760.73

J. van Tets Trident 3 14.40 30.88 439.60 4.20 53.60 226.00 665.60

White Versailles 14.00 19.17 269.00 5.20 61.23 304.40 573.40

Black Reward 34.40 41.10 1338.40 2.60 81.12 189.00 1527.40

Media 20.14 29.75 643.74 4.08 64.39 242.79 886.53

J. van Tets Tufa ∞ 11.00 33.26 352.20 2.20 21.90 59.60 411.80

White Versailles 20.40 29.44 594.00 1.00 16.45 31.60 625.60

Black Reward 31.60 42.15 1345.80 0.20 3.00 3.00 1348.80

Media 21.00 34.95 764.00 1.13 13.78 31.40 795.40

Coacaz rosu 10.05 39.44 350.00 2.85 54.01 159.55 509.55

Coacaz alb 12.80 23.21 312.98 4.85 48.15 267.80 580.78

Coacaz negru 24.70 41.81 1023.95 3.05 70.77 277.50 1301.45

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

81 | P a g

B.2.5. Coacaz modul 2

Estimarea impactului taierilor de formare si incadrare a plantelor mature de coacaz in forme

de coroana cu conducere pe verticala s-a realizat prin inregistrarea si interpretarea in cele ce

urmeaza a datelor biometrice. Acestea cuprind informatii cu privire la cresterea si fructificarea celor

doua soiuri de coacaz supuse procesului de palisare si taiere in uscat si verde.

Tabel B.2.5.1. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de numarul

cordoanelor lasate pe planta (2016)

Soiul Nr cordoane /

planta

Inaltimea plantelor la

inceputul perioadei de

vegetatie (cm)

Inaltimea plantelor la sfarsitul

perioadei de vegetatie (cm)

Diferenta de

crestere in

inaltime (cm)

Elite 1 83 87 4

Tinker 128 138 10

Media 105.5 112.5 7

Elite 2 78 88 10

Tinker 113 127 14

Media 95.5 107.5 12 Elite 3 106 111 5

Tinker 89 114 25

Media 97.5 112.5 16 Elite 4 106 112 6

Tinker 121 135 14

Media 113.5 123.5 10 Elite 5 119 123 3

Tinker 120 135 15

Media 119.5 129 9.5 Elite 6 108 113 5

Tinker 130 133 3

Media 119 123 4 Elite tufa 125 129 4

Tinker 139 153 14

Media 132 141 9 Coacaz rosu 104 109 5

Coacaz negru 120 134 14

Vigoarea mai mare a plantelor cu mai multe tulpini verticale (4, 5, 6 cordoane) lasate la

taierea de formare in primavara pe tufa (tab. B.2.5.1.), exprimata prin cresterea in inaltime arata o

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

82 | P a g

nutritie mai buna si o sinteza mai mare a asimilatelor cu efecte atat in crestere cat si in fructificare si

diferentiere. In sezonul de vegetatie curent, cel mai mult au crescut in inaltime ca diferenta a taliei

plantelor cele cu 3 tulpini urmate de cele cu 2 tulpini si cele cu 4 tulpini.

Forma clasica de coroana tufa a mentinut o talie mai mare atat la debutul cat si la incheierea

perioadei de vegetatie a plantelor.

Soiul ‘Tinker’ de coacaz negru se dovedeste a fi mai viguros decat soiul ‘Elite’ de coacaz

rosu, valorile inaltimii plantei fiind in favoarea acestuia de la inceput si pana la sfarsitul perioadei

de vegetatie.

Tabel B.2.5.2. Evolutia cresterilor in grosime a plantelor de coacaz in functie de numarul

cordoanelor lasate pe planta (2016)

Soiul Nr cordoane /

planta

Diametrul cordoanelor la

inceputul perioadei de

vegetatie (mm)

Diametrul cordoanelor la

sfarsitul perioadei de vegetatie

(mm)

Diferenta de

crestere in

grosime (mm)

Elite 1 11.12 14.24 3.12

Tinker 14.51 19.99 5.48

Media 12.81 17.11 4.30

Elite 2 12.68 13.73 1.05

Tinker 15.59 19.54 3.95

Media 14.13 16.63 2.50

Elite 3 11.39 15.95 4.55

Tinker 15.88 20.81 4.93

Media 13.63 18.38 4.74

Elite 4 12.84 19.09 6.25

Tinker 16.21 20.49 4.28

Media 14.52 19.79 5.26

Elite 5 13.42 18.36 4.94

Tinker 17.73 20.07 2.34

Media 15.56 19.21 3.64

Elite 6 14.50 15.60 1.10

Tinker 13.53 15.71 2.17

Media 14.01 15.65 1.63

Elite tufa 12.99 17.15 4.16

Tinker 17.67 19.59 1.93

Media 15.33 18.37 3.04

Coacaz rosu 14.29 17.88 3.59

Coacaz negru 13.16 16.82 3.66

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

83 | P a g

Nu acelasi lucru il putem spune si in cazul diametrului masurat la colet, in acest caz, valorile

intre cele doua specii de coacaz fiind asemanatoare, dar in favoarea coacazului rosu care a

inregistrat in medie pe intraga experienta la sfarsitul perioadei de vegetatie cordoane mai groase cu

aprox 6% mai mult. Uitandu-ne la diferentele inregistrate intre perioda de debut si cea de sfarsit a

perioadei de vegetatie, constatam o crestere ceva mai intensa in grosime a coacazului negru fata de

cel rosu insa nesemnificative, de sub 0.1 mm.

Cel mai mare spor de crestere in diametru de 48,67% l-a inregistrat soiul ‘Elite’ de coacaz

rosu condus pe 4 tulpini iar cel negru in firma de ax, cu 37.76%. Insa diametrele cele mai mari la

finalul perioadei de vegetatie au fost masurate tot la coacazul negru (Tab. B.2.5.2.) condus pe 3, 4

sau 5 cordoane verticale (peste 2 cm in diametru).

Analizand datele din tabelul B.2.5.3. cu privire la particularitatile de crestere ale coacazului

rosu si negru, observam o crestere foarte buna a plantelor conduse cu 5 cordoane verticale, in medie

cu 1340 cm intr-un singur sezon de vegetatie. Coacazul negru a fost leader cu 1708 cm cresteri

anuale.

Si din aceste valori sintetice se constata o vigoare mai mare a coacazului negru fata de cel

rosu, indiferent de sistemul de conducere a plantelor, soiul Tinker crescand in medie de aproape 2

ori mai mult decat soiul Elite.

Sub aspectul numarului de ramuri anuale formate in 2016 pe planta, se poate observa ca tot

varianta de conducere cu 5 cordoane a reactionat cel mai bine, diferentele fata de momentul

formarii coroanelor fiind de 60 de ramuri la coacazul negru si de 41 la coacazul rosu.

Cel mai mare numar de ramuri scurte tip buchet s-au format pe cordoanele plantelor de

coacaz rosu (90 de buchete la varianta cu 4 cordoane verticale) iar pe cel negru in aceasi varianta cu

74 de buchete pe planta.

Reactia plantelor la taierile de formare au fost deosebit de interesante si sub aspectul emiterii

de la baza plantelor a lastarilor de colet care au fost mai prezenti la coacazul negru decat la cel rosu

insa la variante de conducere diferite. Astfel, in medie 8 lastari au fost numarati la plantele de

Tinker conduse cu 5 si 6 cordoane verticale, numarul acestora descrescand in raport cu numarul de

cordoane de pe planta. In schimb, cele mai multe cresteri de acest tip s-au remarcat la coacazul rosu,

la plantele conduse ca Ax si Bibaum (cate 5 respectiv 6 lastari de colet).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

84 | P a g

Tabel B.2.5.3. Particularitatile de crestere ale coacazului sub impactul taierilor de formare si incadrare in forme de conducere verticale

Soiul Nr

cordoane /

planta

Nr de ramuri anuale /

planta

Diferenta nr

ramuri anuale

Suma cresterilor

anuale/planta (cm)

Diferenta de

crestere anuala

(cm)

Nr buchete

formate pe

planta (2016)

Nr lastari

proniti de

la colet

Lungimea

lastarilor porniti

de la colet (cm)

Total cresteri

anuale pe

planta (cm) 2015 2016 2015 2016

Elite 1 2 11 9 17 95 78 4 6 252 347

Tinker 6 16 10 52 429 377 20 5 174 603

Media 4 14 10 35 262 228 12 6 213 475

Elite 2 5 13 8 60 153 93 9 6 204 357

Tinker 4 21 18 62 473 411 25 6 211 684

Media 5 17 13 61 313 252 17 6 208 521

Elite 3 14 23 9 60 230 170 74 5 191 421

Tinker 6 34 29 52 847 795 72 3 164 1011

Media 10 29 19 56 539 483 73 4 178 716

Elite 4 11 30 19 71 444 373 90 4 272 715

Tinker 4 58 54 62 1095 1033 74 7 403 1498

Media 8 44 37 67 770 703 82 6 338 1107

Elite 5 10 52 41 68 954 887 65 0 17 972

Tinker 7 66 60 122 1249 1127 40 8 459 1708

Media 9 59 51 95 1102 1007 53 4 238 1340

Elite 6 16 35 19 138 321 183 24 1 30 351

Tinker 9 34 25 175 556 382 59 8 189 745

Media 13 35 22 157 439 283 42 5 110 548

Elite tufa 16 51 36 165 775 610 84 3 136 911

Tinker 13 59 46 151 1312 1161 73 5 299 1610

Media 15 55 41 158 1044 886 79 4 218 1261

Coacaz rosu 11 31 20 83 425 342 50 4 157 582

Coacaz negru 7 41 35 97 852 755 52 6 271 1123

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

85 | P a g

Capacitatea de productie in primul an dupa taierile de formare se poate observa din

elementele de productie prezentate mai jos in tabelul B.2.5.4.

Datele medii centralizate, releva faptul ca plantele de coacaz rosu au fost mai productive

decat cele de coacaz negru, cu aproximativ 37 % mai mult indiferent de varianta de cultura.

Tabel B.2.5.4. Particularitatile de fructificare ale coacazului sub impactul taierilor de formare si

incadrare in forme de conducere verticale (2016)

Soiul Nr

cordoane /

planta

Nr de

inflorescente /

planta

Nr mediu de

flori /

inflorescenta

Nr de fructe

legate

Greutatea medie

a unui fruct (g)

Productia pe

planta (g)

Elite 1 68.8 8 5.6 0.45 173.77

Tinker 23.55 8.5 5.5 0.93 120.36

Media 46.18 8.25 5.55 0.69 147.07

Elite 2 68.96 8 5.6 0.45 173.77

Tinker 23.53 8.5 5.5 0.93 120.36

Media 46.25 8.25 5.55 0.69 147.07

Elite 3 68.91 6.16 5.6 0.45 173.77

Tinker 23.55 6.05 5.5 0.93 120.36

Media 46.23 6.11 5.55 0.69 147.07

Elite 4 123.3 8.75 7.95 0.48 470.2

Tinker 47.57 6.66 6.05 1.04 299.6

Media 85.44 7.71 7.00 0.76 384.90

Elite 5 151.19 7.04 6.4 0.56 542.35

Tinker 90 6.22 5.65 0.97 493.35

Media 120.60 6.63 6.03 0.77 517.85

Elite 6 68.96 8 5.6 0.45 173.77

Tinker 23.53 8.5 5.5 0.93 120.36

Media 46.25 8.25 5.55 0.69 147.07

Elite tufa 180.99 7.65 6.95 0.62 780.69

Tinker 113.8 5.83 5.3 0.89 533.03

Media 147.40 6.74 6.13 0.76 656.86

Coacaz rosu 104.44 7.66 6.24 0.49 355.47

Coacaz negru 49.36 7.18 5.57 0.95 258.20

Se remarca sistemul de conducere cu 5 cordoane verticale care atat pentru coacazul negru

cat si pentru cel rosu a oferit conditii mai bune pentru formarea fructelor. De asemenea, un lucru

foarte important este acela ca in aceasta varianta, dimensiunea bacelor a fost cea mai mare,

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

86 | P a g

rezultand si un avantaj din perspectiva asigurarii unor parametrii de calitate la fructele de coacaz

pentru consum in stare proaspata.

In sistemul de conducere cu 4 cordoane verticale, soiul de coacaz rosu dar si cel negru a

format cel mai mare numar de bace in inflorescenta, de asemenea cu inpact pozitiv in asigurarea

unei productii de calitate superioara.

Mentionam ca odata cu palisarea si organizarea arhitecturii plantelor pe verticala, s-a obtinut

o timpurietate in maturarea fructelor atat la soiul Tinker cat si la Elite de aproximativ 8-10 zile. In

conditiile anului 2016, primele fructe ajunse la maturitate pe planta au fost cele ale soiului Elite in

26 mai 2016 !

In concluzie, se poate spune ca pentru productivitate, tufa si sistemele verticale de

conducere cu 4 sau 5 cordoane verticale au fost cele mai bune iar din punct de vedere al asigurarii

calitatii fructelor, se recomanda formele de conducere verticale cu 4 si 5 brate. Fiind primele date

obtinute in premiera in tara noastra legat de aceste sisteme de conducere, consideram necesar

parcurgerea a cel putin un sezon de vegetatie pentru validarea si confirmarea acestor performante.

Fig. B.2.5.1. Aspect din timpul fructificarii soiului Tinker condus pe verticala

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

87 | P a g

Fig. B.2.5.2. Aspect din timpul fructificarii soiului Elite condus pe verticala

B.2.6. Afin modul 1

O solutie inovativa de conducere a plantelor de afin este aceea de dresare a tulpinilor pe

suporti de bambusi si repartizarea spatiala a acestora aplatizat prin alocarea de distante optime intre

cordoanele considerate elementele productive de baza (vezi cap B.1.).

Pentru aceasta etapa prezentam indicatorii biometrici aferenti cresterii si dezvoltarii

vegetative a plantelor, partea de fructificare urmand a se completa in anul urmator atunci cand pe

ramuri vom avea muguri de rod diferentiati in acest sezon.

Inaltimea cea mai mare a plantelor de afin a fost masurata la forma de conducere ax vertical,

cu un maxim de 140 cm la Coville iar cea mai mare crestere in grosime a avut-o acelasi soi condus

ca tufa, situatie in care a ajuns in luna noiembrie la un diametru de 46.43 mm. Soiul Coville s-a

dovedit a fi mai viguros iar valorile au crescut pe masura ce numarul de cordoane pe planta a fost

mai mare.

Numarul de ramuri a crescut si el gradual pe planta, in functie de numarul de cordoane, fiind

cel mai mare la tufa (116 ramuri anuale) si Trident (102 ramuri anuale). In acceasi directie s-au

semnalat si cresterile totale pe planta calculate ca suma a lungimilor ramurilor anuale. Astfel, cea

mai mare crestere a avut-o soiul Blueray in forma de conducere tufa (2599 cm) si cel mai putin pe

Ax vertical (1946 cm).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

88 | P a g

Tabel B.2.6.1. Vigoarea plantelor de afin in sisteme de conducere inovative (2016)

Soiul Forma de

conducere

Nr

cordoane

/ planta

Inaltimea

plantelor

(cm)

Diametrul cordoanelor la

inceputul perioadei de

vegetatie (mm)

Diametrul cordoanelor

la sfarsitul perioadei de

vegetatie (mm)

Diferenta de

crestere in

grosime (mm)

Blueray Ax vertical 1 124 10.76 18.05 7.29

Coville 140 10.38 18.77 8.39

Media 132 10.57 18.41 7.84

Blueray Bibaum 2 124 9.64 18.54 8.89

Coville 126 10.82 23.75 12.93

Media 125 10.23 21.14 10.91

Blueray Trident 3 128 10.77 20.25 9.48

Coville 129 8.80 26.58 17.78

Media 129 9.79 23.42 13.63

Blueray Tufa 5 103 7.69 14.38 6.68

Coville 3 76 9.41 46.43 37.02

Media 90 9.41 31.96 22.55

Blueray 120 9.72 17.80 8.09

Coville 118 9.85 28.88 19.03

Tabel B.2.6.1. Particularitati de crestere la plantele de afin in sisteme de conducere inovative (2016)

Soiul Forma de

conducere

Nr

cordoane

/ planta

Nr de ramuri anuale

/ planta

Diferenta nr

de ramuri pe

planta

Suma lungimii

cresterilor anuale /

planta (cm)

Diferenta sumei

cresterilor

anuale pe planta

03.2015 11.2016 03.2015 11.2016 (cm)

Blueray Ax

vertical

1 14 70 56 651 1946 1295

Coville 15 85 70 568 2153 1585

Media 15 78 63 610 2050 1440

Blueray Bibaum 2 24 108 84 791 2312 1521

Coville 14 83 69 540 2230 1690

Media 19 96 77 666 2271 1606

Blueray Trident 3 14 91 77 618 2216 1598

Coville 21 112 91 709 2347 1638

Media 18 102 84 664 2282 1618

Blueray Tufa 5 15 129 114 448 2599 2151

Coville 3 14 103 89 431 2127 1696

Media 15 116 102 440 2363 1924

Blueray 17 100 83 627 2268 1641

Coville 16 96 80 562 1668 1652

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

89 | P a g

Fig.B.2.6.1. Vigoarea soiului Coville in sistem de conducere pe vertical (iulie 2016)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

90 | P a g

C. TESTAREA UNOR METODE NOI DE CULTIVARE A AFINULUI ÎN

CONTAINER, ÎN CÂMP ȘI SPAȚII PROTEJATE

C.1. Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura

Pentru acest obiectiv, a fost realizata o constructie tip solar care a fost acoperit cu 3 tipuri de

folii (fig. C.1.1) cu grade diferite de selectie si retinere a temperaturii si luminii in interior.

Lotul experimental a fost amenjat tinand cont ca fiecare soi (Bluetta, Coville si Eliott) sa fie

testat in fiecare versiune de folie cat si in exteriorul solarului (cate 7 plante/soi/variant de acoperire

si in exterior). Cultura afinului este de tip contaneirizat (vezi cap. A.4.).

De asemenea, alegerea soiurilor nu a fost intamplatoare, Bluetta find dintre primele soiuri

care isi matureaza fructele la afin, Coville de mijloc de sezon dar cu un grad mai mare de esalonare

a productiei si Eliott ca soi reprezentativ pentru cele tarzii de sfarsit de sezon. Prin protejarea

plantelor dorim sa experimentam posibilitatea largirii perioadei de consum in stare proaspata a

fructelor de afin atat in sensul timpurietatii cat si al tardivitatii.

Acoperirea solarului cu cele 3 tipuri de folii (Fig. C1.2., C.1.3, C.1.4.) urmareste pe de o

parte acumularea de temperaturi pozitive in interior care sa devanseze productia cu atentie asupra

soiului Bluetta cat si efectul acestora asupra cresterii si fructificarii.

Masuratorile biometrice efectuate in timpul vegetatiei, dupa instalarea solarului si

introducerea plantelor in conditii protejate si pana la incheierea acesteia in aceasta toamna pun in

evidenta comportarea diferita a plantelor de afin si asigura pentru prima data in tara noastra

informatii stiintifice cu privire la pretabilitatea acestei culturii in spatii protejate.

In acest scop, au fost inregistrate date cu privire la talia plantelor, diametrul la colet al

acestora, evolutia cresterilor pe planta, numarul si lungimea lor medie si maxima etc.

Fructificarea a fost urmarita in dinamica fiind colectate date despre numarul de inflorescente

si flori formate pe planta, numarul de fructe si greutatea acestora, productia estimata pe planta si in

variantele de cultura protejata sau afara.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

91 | P a g

Fig. C.1.1.a. Solar afin

– vedere din fata

Fig.C.1.1.b. Solar afin

– vedere din lateral

Fig. C.1.1.c. Solar afin

– vedere din spate

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

92 | P a g

Fig. C.1.2. Caracteristicile foliei galbene ce acopera primul tronson al solarului

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

93 | P a g

Fig. C.1.3. Caracteristicile foliei difuze ce acopera tronson de mujloc al solarului

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

94 | P a g

Fig. C.1.4. Caracteristicile foliei clare ce acopera ultimul tronson al solarului

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

95 | P a g

Inaltimea plantelor a fost masurata la inceputul experientei, in luna martie a anului 2016 si la

sfarsitul perioadei de vegetatie derulata in cadrul spatiului protejat si afara. A fost de asemenea

calculate diferenta de crestere in inaltime penru fiecare soi si varianta de cultura.

Datele inregistrate in tab. C.1.1. evidentiaza efectul stimulator al foliei de culoare galbena

asupra cresterii plantelor, cu o medie de 150 cm indiferent de soi si un maxim de 153 cm la soiul

Coville. In cazul foliei difuze, de asemenea cu influenta pozitiva asupra proceselor de crestere a

inregistrat o valoare maxima a inaltimii in luna noiembrie 2016 de 159 cm la soiul Eliott.

Sporul de crestere in inaltime cel mai mare l-am remarcat la soiul Coville unde sub folia

galbena a reusit o crestere in inaltime de 2,5 ori, respectiv cu 91 cm mai mult decat in momentul

introducerii in solar.

In toate variantele soiul Coville a performat sub aspectul vigorii de crestere inclusiv din

perspectiva cresterii in diametru (tab. C.1.2.) unde sub folia difuza a ajuns la un maxim de 31.3 mm

in zona coletului.

Cel mai putin viguros a fost soiul Bluetta atat ca inaltime cat si ca evolutie in grosime a tufei

in zona coletului.

Fig. C.1.5. Aspecte ale vigorii plantelor din spatiul protejat la inceputul si spre sfarsitul perioadei de

vegetatie (Bluetta-rd stanga; Coville-rd central; Eliott-rd dreapta)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

96 | P a g

Tab. C.1.1. Evolutia inaltimii plantelor de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (cm), 2016

Soi / Tip

Folie/

Luna

Galbena Difuza Clara Exterior Media

martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif

Bluetta 84 148 64 82 143 61 82 132 49 75 126 51 81 137 56

Coville 62 153 91 62 146 84 68 136 68 61 120 58 63 138 75

Eliott 94 149 55 98 159 61 90 143 53 86 124 38 92 144 52

Media 80 150 70 80 149 69 90 137 57 74 123 49 79 140 61

Tab. C.1.2. Diametrul plantelor de afin la sfarsitul perioadei de vegetatie sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm), noiembrie 2016

Soi / Tip folie Galbena Difuza Clara Exterior Media

Bluetta 26.23 26.70 24.03 25.43 25.60

Coville 25.90 31.30 29.45 30.25 29.23

Eliott 23.91 28.58 31.72 20.83 26.26

Media 25.35 28.86 28.40 25.50 27.03

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

97 | P a g

Privind evolutia numarului de ramuri anuale (tab. C.1.3.) sub influenta diferitelor folii

constatam o valoare aproape dubla de ramuri formate de soiul Eliott sub protectia foliei de culoare

galbena, folie ce a influentat pozitiv ramificarea in medie la toate soiurile.

Folia difuza nu a avut o influenta clara asupra numarului de ramuri crescute pe plante, acesta

fiind identic cu cel al plantelor ce au vegetat in afara solarului (47.86).

Folia clara in schimb a scazut numarul de ramuri anuale pe planta, cel mai mare impact

avandu-l asupra soiurior Coville si Eliott.

O diferenta foarte mare in evolutie intre soiuri se observa la Coville care a ramificat cel mai

putin (doar 19,11 ramuri formate la sfarsitul vegetatiei) in comparatie cu Eliott care a reusit sa

formeze in medie 62,36 ramuri pe planta.

Lungimea acestor cresteri insumate ofera o alta viziune asupra modului de crestere a

soiurilor de afin in spatiu protejat (tab. C.1.4.). Daca pana acum mentionam soiul Coville ca cel mai

viguros sub aspectul cresterii in inaltime si a diametrului la colet, iata ca din prisma cresterilor

totale pe planta, lucrurile stau diferit. In cifre absolute, soiul Coville a avut cea mai mica lungime a

cresterilor pe planta (1092 cm).

Cel mai mult a valorificat spatiul protejat soiul Bluetta care a demonstrat ca poate sa-si

amplifice volumul de coroana prin lungimi cu aprox 43% mai mult decat Coville sau cu cca. 15%

mai mult fata de Eliott.

Apreciind valorile medii ale cresterilor sub influenta foliilor de diferite culori, remarcam o

influenta negativa a foliei galbene comparative cu celelalte folii sau cu exteriorul solarului. Toate

soiurile au inregistrat cresteri mai scurte ale lastarilor in cursul verii, totalizand astfel 1734 cm in

luna noiembrie soiul Eliott, 2019 cm soiul Bluetta si 1279 cm soiul Coville.

Fig. C.1.6. Ramificarea foarte buna a soiului Eliott; etapa de crestere intensa a lastarilor

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

98 | P a g

In ceea ce priveste lungimea medie sau maxima a lastarilor formati pe planta (tab. C.1.5.),

putem spune ca acestea au variat cu sistemul de cultura si tipul de soi. Astfel, soiul Coville a format

cei mai lungi lastari atat ca maxime cat si ca valori medii a acestora. Ceva mai scurti (cu cca 5-7

cm) au fost observati sub folia de culoare galbena si cea clara.

Soiul Eliott a dezvoltat cei mai scurti lastari ca valorea medie (24.18 cm) sau maxima

(110.29 cm), folia galbena si in acest caz reducand intensitatea de crestere a acestora.

Folia difuza a avut un comportament neutru fata de cresterea in lungime a lastarilor iar cea

clara similar cu cea galbena.

Influenta foliilor asupra diferentierii mugurilor de rod s-a facut simtita cu precadere la soiul

Eliott care dupa parcurgerea sezonului de vegetatie a reusit sa formeze un numar mediu de 106

muguri de rod sub folia clara si de 105 muguri de rod sub folia galbena. Insa surprinzator, folia

difuza a avut un impact negativ puternic asupra acestui process calitativ, sub aceasta reusind sa

diferentieze numai 69 de muguri de rod in medie pe planta.

De remarcat faptul ca in toate variantele, soiul Eliott a format un numar aprox dublu de

muguri de rod fata de celelalte soiuri.

Folia clara a avut o influenta pozitiva asupra procesului de diferentiere, iar cea difuza o

influenta nengativa, valorile neutre fiind prezente la folia galbena si la exterior (74 de muguri

diferentiati).

Fig. C.1.7. Diferentierea mugurilor de rod la soiul Eliott

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

99 | P a g

Tab. C.1.3. Formarea de ramuri anuale de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)

Soi / Tip

Folie/

Luna

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif

Bluetta 39.71 53.86 14.15 34.14 47.86 13.72 34.57 52.43 17.86 34.57 47.86 13.29 35.75 50.50 14.76

Coville 18.29 29.29 11.00 19.29 29.86 10.57 12.86 27.43 14.57 16.14 29.86 13.72 16.65 29.11 12.47

Eliott 35.29 68.29 33.00 36.43 65.86 29.43 35.86 49.43 13.57 30.71 65.86 35.15 34.57 62.36 27.79

Media 31.10 50.48 19.38 29.95 47.86 17.91 27.76 43.10 15.34 27.14 47.86 20.72 28.99 47.33 18.34

Tab. C.1.4. Suma cresterilor pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)

Soi / Tip

Folie/

Luna

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif

Bluetta 492 2019 1527 477 2051 1574 471 2087 1616 520 2051 1531 490 2052 1562

Coville 224 1279 1055 281 1341 1060 216 1360 1144 231 1341 1110 238 1330 1092

Eliott 550 1734 1184 732 2039 1307 610 1998 1388 478 2039 1561 593 1953 1360

Media 422 1678 1256 497 1810 1313 432 1815 1383 410 1810 1400 440 1778 1338

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

100 | P a g

Tab. C.1.5. Dimensiunile medii si maxime ale lastarilor formati pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara, 2016

Soi

Lungime

ramura

(cm)

Tip folie

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif

Bluetta mediu 11.99 36.71 24.72 14.09 42.91 28.82 14.05 37.48 23.43 14.9 39.22 24.32 13.76 39.08 25.32

maxim 44.00 135.86 91.86 44.29 134.29 90.00 40.57 117.29 76.72 54.14 134.29 80.15 45.75 130.43 84.68

Coville mediu 12.74 42.76 30.02 14.79 42.96 28.17 17.27 47.11 29.84 14.46 41.27 26.81 14.82 43.53 28.71

maxim 50.86 141.86 91.00 52.43 148.43 96.00 51.86 143.71 91.85 46.14 148.43 102.29 50.32 145.61 95.29

Eliott mediu 16.31 24.18 7.87 21.03 33.23 12.2 16.77 39.75 22.98 16.59 42.74 26.15 17.68 34.98 17.30

maxim 54.86 110.29 55.43 72.43 115.86 43.43 50.71 126.71 76.00 55.57 115.86 60.29 58.39 117.18 58.79

Media mediu 13.68 34.55 20.87 16.63 39.7 23.07 16.03 41.45 25.42 15.32 41.08 25.76 15.42 39.20 23.78

maxim 49.90 129.33 79.43 56.38 132.86 76.48 47.71 129.24 81.53 51.95 132.86 80.91 51.49 131.07 79.59

Tab. C.1.6. Diferentierea mugurilor de rod la plantele de afin initial si sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)

Soi / Tip

Folie/

Data

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif

Bluetta 28 73 46 38 43 4 36 70 34 27 56 29 32.25 60.5 28.25

Coville 25 44 20 23 42 19 23 69 46 24 63 39 23.75 54.5 30.75

Eliott 24 105 82 34 69 35 53 106 53 34 102 69 36.25 95.5 59.25

Media 26 74 49 32 51 20 37 82 45 28 74 45 30.75 70.25 39.5

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

101 | P a g

Fig. C.1.8. Materialul biologic de afin pregatit in casa de vegetatie a USAMV Bucuresti pentru

infiintarea experientei in spatiu protejat si afara

Din punct de vedere calendaristic, plantele de afin au inceput sa infloreasca de la sfarsitul

lunii martie si in prima saptamana a lunii aprilie (fig. C.1.9.). Primele fructe legate au fost remarcate

la sfarsitul lunii aprilie (fig. C.1.10.), pentru ca in luna mai acestea sa se afle in plina crestere (fig.

C.1.11.). Devansarea fenologica a infloritului si de aici a tuturor celorlate etape ale fructificarii au

fost cauzate de cresterea plantelor in casa de vegetatie a USAMV Bucuresti unde au beneficiat de

temperaturi pozitive pe perioada in care solarul se afla in constructie in campul experiemental.

Fig. C.1.9. Soiul Bluetta inflorit la data de 4.04.2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

102 | P a g

Fig. C.1.10. Legarea fructelor la soiul Eliott in data de 19.04.2016

Fig. C.1.11. Fructe in crestere la soiul Eliott in data de 10.05.2016

La sfarsitul lunii mai urma sa aibe loc prima recoltare a fructelor ajunse la maturitate de

soiul Bluetta (fig. C.1.12.). Acesta a fost considerat primul val de fructificare. Soiul Eliott a intarziat

maturarea fructelor pana in 8 iunie (fig. C.1.13.).

Fig. C.1.12. Fructe din soiul Bluetta ajunse la maturitate (25.05.2016)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

103 | P a g

Fig. C.1.13. Fructe din soiul Eliott ajunse la maturitate (8.06.2016)

La numai cateva saptamani de la introducerea plantelor in solar si dupa recoltarea primului

val de fructe, remarcam aparitia de inflorescente si flori pe plante din nou (19-30 iunie 2016).

De aceasta data insa, morfologic inflorescentele sunt mult mai rasfirate, asemanatoare unor

lastari in crestere, cu stipele la baza pedicelului floral, florile fiind prinse solitar de axul

inflorescentei (fig. C.1.14.).

Fig. C.1.14. Soiul Bluetta inflorit la data de 19.06.2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

104 | P a g

Fig. C.1.15. Soiul Eliott inflorit a doua oara (30.06.2016)

Fig. C.1.14. Aspectul morfologic diferit al inflorescentelor aparute pe plante la aproximativ

trei saptamani de la prima fructificare

Luna iulie se caracterizeaza prin cresterea in volum a fructelor nou formate (fig. C.1.15.)

pentru ca in prima decada de august soiul Bluetta deja sa aibe primele fructe din a doua fructificare

ajunse la maturitate (fig. C.1.16.).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

105 | P a g

Fig. C.1.15. Etapa de crestere a fructelor din a doua recolta (29 iulie 2016)

Fig. C.1.16. Intrarea in parga a fructelor de Bluetta (5-8 august 2016)

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

106 | P a g

Totusi, momentul ales a fi considerat cel de al doilea val de recoltare este inceputul lunii

septembrie (5.09.2016). In prima decada a lunii septembrie, pe majoritatea inflorescentelor se

regaseau fructe in proportie de peste 70% ajunse la maturitate (fig. C.1.17.).

Fig. C.1.17. Cel de-al doilea val de fructificare in prima saptamana de septembrie, 2016 (Bluetta)

Este de apreciat faptul ca desi cea de a doua fructificare s-a suprapus peste sezonul de vara

cand temperaturile au fost foarte ridicate, in special sub folia solarului, legarea fructelor nu a fost

influentata si mai mult acestea au ajuns la dimensiunile normale, tipice soiului, fara urme de

deformare sau legare incompleta (fig. C.1.18.).

Fig. C.1.1.18. Dimensiunea normal a fructelor de Bluetta din valul 2 de fructificare

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

107 | P a g

Dupa recoltarea fructelor, pe planta inca se afla fructe in stadiu de crestere si chiar apar noi

flori sporadic. In acest fel, ajungem ca la inceputul lunii octombrie sa avem inca o incarcatura

consistenta de fructe pe plante (fig. C.1.19.) . Pe 18 oct 2016, ultimele fructe din inflorescente ajung

la maturitate si la soiul Eliott.

Fig. C.1.19. Prezenta fructelor in numar mare chiar si la inceputul lunii octombrie 2016

(soiul Bluetta, 6 oct 2016)

Cantitatea de fructe culese de pe plante la acea data tarzie de octombrie se poate vedea si in

fig. C.1.20. Ultimul cules efectiv 22 oct 2016.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

108 | P a g

Fig. C.1.20. Fructe mature pe plante de Bluetta si cantitatea recoltata la data de 22.10.2016

Esalonarea aparitiei de flori solitare in partea a doua a anului a facut posibila existent in faza

de crestere a catorva fructe pe plantele de afin din soiul Bluetta chiar si la data de 4 nov 2016 (fig.

C.1.21.).

Fig. C.1.21. Prezenta pe planta a ultimelor fructe inainte de parga la data de 4.11.2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

109 | P a g

Datorita scaderii temperaturilor afara si in spatiul protejat evolutia spre maturare a acestor

ultime fructe este mult incetinita insa putem constata cu uimire fructe in parga si la data de 3 dec

2016 ! (fig. C.1.22.)

Fig. C.1.22. Fruct ajuns in faza de parga-maturitate (Bluetta), 3.12.2016 !

Iata cum incepand cu sfarsitul lunii mai (ultima saptamana), ajungem sa obtinem fructe in

stare proaspata pe plante ca prim val de fructificare urmat de un al doilea tot in extrasezon (prima

saptamana de septembrie, in sud, conditii Bucuresti) iar pana la caderea frunzelor si sosirea

temperaturilor negative sa culegem periodic fructele ramase pe inflorescente in diferite stadii de

dezvoltare. Procentul acestora este de aproximativ 15% din cantitatea de fructe recoltate la al doilea

val de maturare.

Consideram aceasta modificare adusa in esalonarea productiei precum si largirea periaodei

de consum un pas important catre atingerea obiectivelor la afinul de cultura si un succes al echipei

de proiect.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

110 | P a g

Datele prezentate in tabelul C.1.7. indica o fertilitate mai mare a soiurilor Bluetta si Eliott in

compartie cu soiul Coville, fapt constatat si ulterior in solar. Procentul de legare foarte slab este

explicat de stresul de adaptare al plantelor la momentul introducerii in solar (cu fructe deja in

crestere).Valul al doilea de fructificare este complet desfasurat in conditii de solar.

Tab. C.1.7. Evolutia elementelor de productivitate la plantele de afin inainte de introducerea lor in

solar si dimensiunea medie a fructelor obtinute

Soi / Locatie Casa de vegetatie

Nr de

infl/planta

Nr mediu

flori/ infl

Nr total de flori /

planta

Nr de fructe

legate

%

legare

Greutatea medie a

fructului

Bluetta 29 7 204 25 12.49 0.62

Coville 18 5 91 6 6.89 3.5

Eliott 35 5 177 7 3.87 0.93

Media 157 27 6 13 8.17 1.68

Analizand datele din tabelele C.1.8 si C.1.9. legate de numarul de fructe obtinute pe plante si

de productia realizata la nivel de soi si pe fiecare varianta (in spatiu protejat, 3 folii si afara) putem

concluziona ca solarul a determinat o modificare puternica in comportamentul obisnuit al afinului.

Chiar daca numarul sau cantitatea totala de fructe nu este foarte mare la nivel de planta,

avand in vedere varsta plantelor si conditiile experimentale realizate, consideram ca datele sunt

concludente pentru a scoate in evidenta avantajul culturii protejate in raport cu obiectivul de largire

a perioadei de maturare a fructelor.

Folia de culoare galbena a influentat cel mai puternic formarea fructelor pe planta si implicit

productivitatea plantelor respective. Din total fructe recoltate, 68.53% au revenit valului 2 de

maturare, acest procent scazand la 66.26% in cazul foliei difuze si la 53.31% la cea clara. Plantele

cultivate in exteriorul solarului au avut sporadic fructe, cantitatea de baza fiind culeasa din primul

val de maturare, respectiv 75.91% din productie.

Soiul care a raspuns cel mai bine la sistemul de cultura protejat este Bluetta, soi ce a realizat

77.86% din numarul total de fructe recoltate si peste 51% din productia totala a acestui an.

Chiar daca soiul Coville a produs cel mai putin, dimensiunea fructelor a fost de exceptie, de

3.5 g / fruct. Soiul Eliott a pastrat o anumita intarziere fata de maturarea fructelor in comparatie cu

celelalte soiuri insa cu mult diminuata.

Maturarea fructelor in etape si prelungirea fructificarii pana toamna tarziu reprezinta un

mare avantaj al solarului, folia galbena avand o contributie insemnata in acest sens.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

111 | P a g

Tab. C.1.8. Numarul de fructe recoltate de pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Soi / Tip

Folie/

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Val 1* Val 2** Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total

Bluetta 4.86 25.00 29.86 9.86 14.00 23.86 6.00 10.86 16.86 4.71 7.71 12.42 6.36 14.39 20.75

Coville 2.00 1.14 3.14 0.86 2.29 3.15 0.43 0.43 0.86 3.00 0.14 3.14 1.57 1.00 2.57

Eliott 0.43 3.43 3.86 0.86 3.00 3.86 2.14 0.00 2.14 3.43 0.00 3.43 1.72 1.61 3.32

Total 7.29 29.57 36.86 11.58 19.29 30.87 8.57 11.29 19.86 11.14 7.85 18.99 9.65 17.00 26.65

Media 2.43 9.86 12.29 3.86 6.43 10.29 2.86 3.76 6.62 3.71 2.62 6.33 3.22 5.67 8.88

% 19.78 80.22 100 37.52 62.48 100 43.21 56.79 100 58.61 41.39 100 36.15 63.85 100

*Val 1 – 25 mai 2016; ** Val 2 – 5 sept 2016

Tab. C.1.10. Productia de fructe recoltate de pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (g)

Soi / Tip

Folie/

Galbena Difuza Clara Exterior Media

Val 1* Val 2** Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total

Bluetta 3.01 15.50 18.51 6.11 8.68 14.79 3.72 6.73 10.45 2.92 4.78 7.70 3.94 8.92 12.87

Coville 7.00 3.99 10.99 3.01 8.02 11.03 1.51 1.51 3.01 10.50 0.49 10.99 5.50 3.50 9.00

Eliott 0.40 3.19 3.59 0.80 2.79 3.59 1.99 0.00 1.99 3.19 0.00 3.19 1.59 1.49 3.09

Total 10.41 22.68 33.09 9.92 19.49 29.41 7.22 8.24 15.45 16.61 5.27 21.88 11.04 13.92 24.96

Media 3.47 7.56 11.03 3.31 6.50 9.80 2.41 2.75 5.15 5.54 1.76 7.29 3.68 4.64 8.32

% 31.47 68.53 100 33.74 66.26 100 46.69 53.31 100 75.91 24.09 100 44.23 55.77 100

*Val 1 – 25 mai 2016; ** Val 2 – 5 sept 2016

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

112 | P a g

C.2. Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de cultura

Pentru monitorizarea metabolismului plantelor de afin in sistemul protejat si afara, au fost

alese 3 momente cheie si anume:

- 21 iunie 2016 – pe plante se afla inflorescente cu flori deschise

- 11 iulie 2016 – pe plante se afla fructe in crestere (valul 2 de fructificare)

- 9 sept 2016 – pe plante de afla fructe mature (valul 2 de fructificare)

Determinarile s-au efectuat cu ajutorul aparatului portabil LCIpro+ photosynthesis system in

cle 3 zile in cursul diminetii intre orele 07:00 – 10:00 AM, atunci cand in solar se inregistrau

temperaturi de pana in 320C. Intensitatea luminoasa a fost reglata prin inclinatia frunzei la aprox

500-700 μmoli/m2/s pentru a se evita fenomenul de fotoinhibitie.

Pentru citiri, au fost alese doar frunzele normal dezvoltate, dupa cum urmeaza:

- Cea de a 5-a frunza e la varful lastarului spre baza, in apropierea inflorescentelor

- Cea de a 3-a frunza de la varf spre baza in apropierea fructelor in crestere

- Cea de a 3-a frunza de la varf spre baza in apropierea fructelor mature

Aceste frunze au fost ulterior recoltate (9 sept 2016) in vederea determinarii continutului de

pigmenti clorofilieni. Acestia s-au determinat prin metoda Arnon cu ajutorul aparatului CECIL

CE1011, citirile facandu-se la 3 lungimi de unda (663, 646 si 470 nm).

Din datele prezentate in tabelul C.2.1., se poate observa faptul a intensitatea fotosintezei a

variat cu sistemul de cultura (protejat si in camp liber), soiul de afin si momentul efectuarii

determinarii asociat cu prezenta langa lastar a florilor, fructelor in crestere sau ajunse la maturitate.

Tab. C.2.1. Intensitatea fotosintezei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data

21 iunie 2016 Galbena 7.55 7.79 8.33 7.89

7.15 Difuza 5.33 3.51 4.85 4.56

Clara 9.85 4.08 7.28 7.07

Exterior 11.14 8.47 7.60 9.07

11 iulie 2016 Galbena 8.20 2.73 5.51 5.48

7.16 Difuza 5.61 3.59 7.14 5.45

Clara 7.28 9.15 7.83 8.08

Exterior 11.40 9.82 7.68 9.63

9 septembrie 2016 Galbena 5.18 3.16 4.71 4.35

5.20

Difuza 7.23 3.75 3.27 4.75

Clara 5.66 6.13 4.59 5.46

Exterior 6.09 6.51 6.10 6.23

Media / soi 7.54 5.72 6.24 6.50

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

113 | P a g

Foliile de polietilena au redus capacitatea fotosintetica a plantelor de afin, in toate cele trei

momente alese pentru masuratori, cele aflate in camp liber inregistrand valori superioare. Astfel,

media intensitatii fotosintezei la plantele cultivate in afara solarului a fost de 8.31 μmoliCO2/m-2

/s-1

.

Folia clara a redus cu 17.32% rata fotosintezei plantelor din interiorul solarului, folia difuza

cu 40.81% iar cea galbena cu 28.94%.

Nu s-au sesizat diferente intre mediile masuratorilor din vara, ambele valori fiind mai mari

decat cea de la inceputul toamnei, cand intensitatea fotosintezei a scazut cu 27.27%.

Soiul Bluetta s-a evidentiat prin cea mai mare suma a cresterilor justificata si de intensitatea

fotosintetica superioara (7.54 μmoliCO2/m-2

/s-1

) fata de a celorlalte soiuri (Eliott, 6.24 μmoliCO2/m-

2/s

-1 si Coville cu 5.72 μmoliCO2/m

-2/s

-1)

pe toata perioada de vegetatie.

Fig. C.2.1 Determinarea intensitatii fotosintezei la soiul Bluetta sub folia galbena cu aparatul

portabil LCipro+, 21 iunie 2016

Transpiratia a fost mai intensa in luna iunie, a scazut putin in iulie si apoi mai mult in luna

septembrie, corelat si cu temperaturile de afara pentru toate soiurile si tipul de cultura (tab. C.1.2.).

Soiul cu cea mai intensa transpiratie a fost Bluetta, proces care a atins maximul in luna iulie

in conditiile de afata unde a inregistrat 4.63 mmol H2O/m-2

/s-1

.

In luna iunie, folia difuza a mentinut procesul transpiratiei mai ridicat, insa ulterior,

conditiiile din extriorul solarului au determinat inensificarea acestuia.

Soiul Eliott a pierdut mai putina apa prin transpiratie in solar sub folia galbena si cea difuza

in special in partea a doua a anului. Un comportament asemanator l-a avut si soiul Coville.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

114 | P a g

Tab. C.2.2. Intensitatea transpiratei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data

21 iunie 2016 Galbena 2.16 2.06 2.71 2.31

2.70

Difuza 3.37 3.58 2.10 3.02

Clara 3.94 2.75 1.66 2.79

Exterior 3.05 2.90 2.09 2.68

11 iulie 2016 Galbena 2.87 0.92 1.75 1.85

2.60

Difuza 3.22 1.55 1.36 2.04

Clara 2.81 2.28 1.69 2.26

Exterior 4.63 4.81 3.26 4.23

9 septembrie 2016 Galbena 2.96 1.86 1.31 2.04

2.12

Difuza 2.73 1.70 1.07 1.83

Clara 2.51 2.00 1.67 2.06

Exterior 2.85 2.59 2.21 2.55

Media / soi 3.09 2.42 1.91 2.47

Respiratia plantelor (tab. C.2.3.) a fost de aprox 2 ori mai intensa la prima masuratoare pe 21

iunie fata de luna iulie sau septembrie cand nu au depasit in medie 1 μmoliCO2/m-2

/s-1

Si in cazul respiratiei, soiul de afin Bluetta a inregistrat valorile cele mai mari, cu un maxim

in luna iulie sub folia difuza (3.75 μmoliCO2/m-2

/s-1

) si un minim tot atunci, sub folia galbena de

doar 0.52 μmoliCO2/m-2

/s-1

.

Atat soiul Coville cat si Eliott au consumat cel mai putin in luna iulie sub folia galbena sic el

mai mult in iunie sub cea galbena si difuza.

Tab. C.2.3. Intensitatea respiratiei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data

21 iunie 2016 Galbena 2.07 3.64 0.94 2.22

1.80

Difuza 1.55 1.95 2.52 2.01 Clara 1.10 0.89 1.77 1.25 Exterior 2.23 2.09 0.84 1.72

11 iulie 2016 Galbena 0.52 0.66 0.25 0.48

0.93

Difuza 3.75 0.50 0.35 1.53 Clara 1.04 1.20 0.26 0.84 Exterior 0.66 0.76 1.20 0.87

9 septembrie 2016 Galbena 0.74 1.51 0.63 0.96

0.98

Difuza 0.73 0.52 0.57 0.60 Clara 1.62 0.55 0.67 0.95 Exterior 1.14 1.75 1.39 1.43

Media / soi 1.43 1.33 0.95 1.24

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

115 | P a g

Conductanta stomatica (tab. C.2.4.) a mentinut acelasi trend ca si procesele de fotosinteza,

transpiratie si respiratie in sensul scaderii valorilor de la luna iunie spre septembrie, de aceasta data

la acelasi nivel in cazul soiurilor Bluetta si Coville si mai mici la Eliott.

Folia galbena a generat o conductanta mai mare la plantele soiului Bluetta in iunie si mai

mare afara in iulie. Cea mai ridicata voloare insa a fost remarcata la soiul Coville sub folia difuza in

iunie (0.52 mol H2O/m-2

/s-1

).

Tab. C.2.4. Conductanta stomatica la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data

21 iunie 2016 Galbena 0.22 0.15 0.18 0.18

0.18 Difuza 0.17 0.52 0.09 0.26 Clara 0.21 0.11 0.08 0.13 Exterior 0.16 0.16 0.10 0.14

11 iulie 2016 Galbena 0.16 0.07 0.16 0.13

0.14 Difuza 0.15 0.09 0.10 0.11 Clara 0.11 0.14 0.11 0.12 Exterior 0.23 0.23 0.13 0.20

9 septembrie 2016 Galbena 0.14 0.15 0.09 0.13

0.10

Difuza 0.12 0.08 0.06 0.09 Clara 0.10 0.10 0.08 0.09 Exterior 0.12 0.09 0.07 0.09

Media / soi 0.16 0.16 0.10 0.14

Un alt indicator fiziologic masurat a fost dioxidul de carbon intern (tab. C.2.5.) care a variat

invers proportional cu data masuratorii, cele mai mari valori regasindu-le in septembrie.

Tab. C.2.5. Variatia concentratiei intracelulare de dioxid de carbon la soiurile de afin sub influenta

diferitelor folii in solar si afara

Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data

21 iunie 2016 Galbena 328 283 291 301

286 Difuza 324 338 282 315 Clara 276 315 201 264 Exterior 276 315 201 264

11 iulie 2016 Galbena 284 358 344 329

290 Difuza 312 316 272 300 Clara 239 264 272 258 Exterior 269 285 265 273

9 septembrie 2016 Galbena 344 422 334 367

315

Difuza 301 331 325 319 Clara 291 301 316 303 Exterior 315 274 227 272

Media / soi 297 317 277 297

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

116 | P a g

Tab. C.2.6. Variatia concentratiei intracelulare de dioxid de carbon la soiurile de afin sub influenta

diferitelor folii in solar si afara

Tipul foliei

Soiul Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala

Raport A/B Carotenoizi Cl.T/Carot

Galbena Bluetta 97.67 24.55 122.23 3.98 29.72 4.11

Coville 96.53 25.47 122.00 3.79 25.08 4.87

Eliott 82.43 21.98 104.40 3.75 25.89 4.03

Media 92.21 24.00 116.21 3.84 26.89 4.34

Difuza Bluetta 131.41 43.20 174.61 3.04 32.61 5.36

Coville 139.38 33.32 172.70 4.18 40.73 4.24

Eliott 124.16 33.00 157.16 3.76 36.53 4.30

Media 131.65 36.51 168.16 3.66 36.62 4.63

Clara Bluetta 95.92 31.65 127.57 3.03 26.92 4.74

Coville 109.85 29.54 139.39 3.72 37.20 3.75

Eliott 181.60 51.17 232.77 3.55 46.78 4.98

Media 129.12 37.45 166.58 3.43 36.97 4.49

Exterior Bluetta 106.12 23.59 129.72 4.50 36.11 3.59

Coville 174.49 45.87 220.36 3.80 48.40 4.55

Eliott 212.14 73.49 285.63 2.89 52.10 5.48

Media 164.25 47.65 211.90 3.73 45.54 4.54

Media generala

129.31 36.40 165.71 3.67 36.51 4.50

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

117 | P a g

D. AMELIORAREA LA GOJI PRIN LUCRARI DE HIBRIDARE

Obiectivele care au stat la baza lucrarilor de ameliorare au fost:

Obținerea prin selecție și hibridare a unor soiuri de masă superioare din punct de vedere

al calității nutriționale și al însușirilor organoleptice

Obținerea unor plante care să beneficieze de o rezistență mai mare la boli și dăunători, o

mai bună adaptabilitate la factorii climatici și o capacitate de producție sporită

Activitati

Schema obtinerii de soiuri noi la goji

Anul I. Alegerea genitorilor. Hibridari dialele. Obtinerea semintelor hibride. Semanarea

semintelor hibride si/sau repicarea plantelor.

Anul II. Cresterea si fortificarea plantelor hibride. Plantarea in campul de selectie a

populatiilor hibride obtinute.

Anul III -V. Observații în parcela de selecție privind rezistența la ger, secetă, boli, habitusul

plantelor, tipul de ramificare. Selectia după calitatea fructelor și alte criterii stabilite prin program.

Prezentarea documentației pentru preomologarea hibrizilor remarcați după 3 ani de observatii.

Înființarea culturii de concurs în două-trei zone diferite cu hibrizii preomologați.

Alegerea genitorilor

- Ca genitori materni (♀) s-au folosit:

Biotipul 1 (L.barbarum) (Fig.D.1.1.),

Biotipul 2 (L. barbarum) (Fig.D.1.2.),

Biotipul 410 (L. chinense) (Fig. D.1.3.) iar

- Ca genitori paterni (♂):

- la primele doua serii

Biotipul B1 (L. barbarum),

Biotipul B2 (L. barbarum),

Biotipul 410 (L. chinense) iar

- la cea de-a treia au fost introduse:

AS (L. chinense),

C9 (L. chinense) si

BUA (L.barbarum).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

118 | P a g

Figura D.1.1. Alegerea plantelor Biotipul 1

. Figura D.1.2. Alegerea plantelor Biotipului 2

Figura D.1.3. Alegerea plantelor Biotipului 410

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

119 | P a g

1. Obtinerea de fructe hibride

Hibridare dirijată – tehnica polenizării – presupune următoarele operații: alegerea

genitorilor, a mugurilor sau a florilor pentru polenizare, castrarea florilor de pe ramurile alese,

izolarea florilor castrate, recoltarea și conservarea polenului (până la întrebuințare), polenizarea

propriu-zisă.

Pentru polenizare se aleg ramuri fructifere ușor de împungit, împungirea se face concomitent

cu castrarea florilor destinate polenizării, iar operația castrării (Fig. D.1.4.) se efectueaza in faza de

boboc floral umflat, moment cand exista siguranta ca anterele nu au atins stigmatul (Fig. D.1.5).

Polenizarea cu polen extras din boboci florali se face la 1-3 zile dupa operatiunea de

castrare, dar se poate efectua si prin introducerea in punga a unui nr de 5-7 flori aflate in fenofaza

avansata de inflorire dar si/sau prin atingerea stigmatului genitorului matern cu stamine ale

genitorului patern cu care se face incrucisarea. Se recomandă la castrare să nu se producă vătămări

ale organelor florale și in special ovarul, stilul sau stigmatul, care se usucă la cea mai mică lovitura.

Figura D.1.4. Castrarea (emasculinizarea) florilor de Lycium sp.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

120 | P a g

Figura D.1.5. Boboc floral de Lycium sp.castrat (emasculinizat) si izolat apoi cu punga

După castrarea tuturor florilor de pe ramură, se controlează atent dacă n-au rămas antere

neînlăturate sau căzute la baza ovarului (de unde polenul ar putea ajunge eventual pe stigmat), dacă

nu sunt ouă de insecte sau omizi mici, care pot duce la compromiterea rezultatelor. Se ia apoi

punga, se rotunjește cu mâinele introduse prin cele două capete și se introduce atent ramura cu flori

castrate, având grijă ca acestea să nu fie date jos. Se strânge punga la baza ramurii, menținând-o pe

cât posibil umflată la mijloc și se leagă strâns cu sfoara. Apoi se strânge la vârf (Fig D.1.6)

Figura D.1.6. Izolarea ramurei cu boboci castrati de goji

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

121 | P a g

Pregatirea polenului - Se recoltează florile in fenofaza de boboc avansat, după ce se ridica

roua. Se scot anterele, fie cu penseta, fie cu vârfurile degetelor. Anterele recoltate se pun în cutii

Petri cu capacul între-deschis, ferite de soare, curent și insecte, se etichetează cutia pe dinafară. Se

lasă astfel anterele 24-72 ore la temperatura camerei până ce se eliberează polenul.

Fig. D.1.7 Polen recoltat din biotipurile B1, B2 si 410

Polenizarea florilor castrate se face atunci când stilul bobocului castrat devine drept si

stigmatul este receptiv, perioada fiind propice la doar 24 de ore, motiv pentru care polenizarea cu

polen extras devine greu de realizat datorita perioadei de pana la 72 de ore pana la eliberarea

acestuia. Cu ajutorul pensulei înmuiate cu vaselină, se ia polen de pe marginile vasului Petri, se

scutură pe stigmat, începând cu florile din fundul pungii spre vârf și numărându-se.

Polenizarea prin atingere se executa ziua premergatoare castrarii cu flori recoltate chiar in

acel moment de la plante apartinand genitorului patern ales, iar pentru siguranta se introduc in

punga flori, aceasta fiind usor scuturata pentru a se elibera polen si in interiorul acesteia.

Prezența pe stigmat a unui numar suficient de grauncioare de polen se poate constata, din

când în când, cu lupa sau chiar cu ochiul liber. În cazul compatibilității între genitori se polenizează

minimum 10 flori la combinație (Fig. D.1.7, D.1.8, D.1.9). Cu cât gradul de compatibilitate este mai

redus, cu atât numărul florilor polenizate trebuie să fie mai mare.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

122 | P a g

Figura D.1.7. Ramuri impungite la Biotipul 1

Figura D.1.8. Ramuri impungite la Biotipul 2

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

123 | P a g

Figura D.1.9. Ramuri impungite la Biotipul 410

Intr-un registru se trece cu creionul, data polenizării, combinația hibridă, numărul florilor

polenizate și denumirea soiului polenizator sau numărul de ordine sub care figurează combinația

hibridă în planul de hibridări.

La 2 – 3 zile după polenizare, se desfac pungile la vârf spre a permite pătrunderea aerului,

luminii, soluțiilor anticriptogamice, deci dezvoltarea normală a fructelor. Tot în acest moment se

numară fructele legate din pungi și astfel facem procentul de fructe legate, adică cât la sută din flori

au legat.

La intrarea în pârgă a fructelor, toate pungile se leagă la ambele capete spre a avea siguranța

că nu vor cădea sau dispărea fructele hibride, recoltarea lor (Fig.D.1.10) se face la maturitatea

deplină si ulterior extragerea semintelor (Fig. D.1.11, D.1.12, D.1.13, D.1.14).

Figura D.1.10. Fruct hibrid la maturitate in punga

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

124 | P a g

Figura D.1.11. Fructe hibride obtinute, seria 1

Figura D.1.12. Seminte hibride obtinute (B1 x B2), seria 1

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

125 | P a g

Figura D.1.13. Seminte hibride obtinute (B2 x B1), seria 1

Figura D.1.14. Seminte hibride obtinute (410 x B2), seria 1

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

126 | P a g

La maturarea deplină se recoltează toate fructele din pungi și se extrag semintele. Dupa

uscare la umbră timp de 1-2 zile se pastreaza in pungi de hartie nu mai mult de 5-7 zile pana se

seamană la ghivece. Toate semințele hibride dintr-o combinatie hibrida trebuie semănate în aceiași

zi in alveole sau in ghivece, etichetate corespunzator (Fig. D.1.15).

Figura D.1.15. Semanarea semintelor hibride si etichetarea corespunzatoare

Ghivecele sau alveolele cu plante hibride sunt îngrijite cu atenție în seră sau în adăposturi de

polietilenă, si se noteaza stadiul de dezvoltare saptamanal (Fig. D.1.16, 1.17).

Figura D.1.16. Rasarirea plantelor hibride

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

127 | P a g

Figura D.1.17. Stadiul de dezvoltare 5 frunze

Cand plantele sunt in faza de crestere si dezvoltare de 10 cm, se transplanteaza in ghivece si

se fortifica in adaposturi timp de 2-3 luni iar dacă nu e pericol să înghețe se transplantează la loc

definiv, în parcela de selecție.

Pe parcursul primului an in care au fost demarate lucrarile de hibridari la goji, din cele trei

serii/etape desfasurate la date calendaristice diferite si a modalitatii de polenizare (seria 1 cu polen

extras si seriile 2 si 3 prin atingere) se desprinde concluzia ca rezultate foarte bune s-au obtinut in

urma celei de-a doua modalitati de polenizare (Tabel D.1.1).

Calendarul demararii lucrarilor se impune a fi unul mai timpuriu, imediat dupa legarea

primei serii de flori legate, pe de o parte datorita asigurarii unei perioade de crestere si fructificare a

fructelor hidride cel tarziu pana la inceputul lunii octombrie, avand in vedere ca sunt necesare un

numar de cca 40 de zile de la operatiunea de castrare pana la coacerea deplina a fructelor hibride. Pe

de alta parte, la inceputul perioadei de fructificare (iunie-iulie) plantele prezinta o stare de sanatate

optima, fructele hibride dezvoltandu-se normal.

Tabel D.1.1. Combinatii hibride utilizate in schema de hibridari la goji, 2016

Seria Combinatia hibrida

Data castrarii

Nr. zile de la castrare la polenizare

Nr. zile pana la maturitatea fructelor

Nr. zile semanare

Nr. zile rasarire de la semanare

Seria 1 ♀B1 x ♂B2 10.08 3 44 48 -

♀B1 x ♂410 10.08 3 44 48 -

♀B2 x ♂B1 10.08 3 44 48 -

♀B2 x ♂410 10.08 3 44 48 -

♀410 x ♂B1 10.08 3 44 48 -

♀410 x ♂B2 10.08 3 44 48 -

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

128 | P a g

Seria Combinatia hibrida

Data castrarii

Nr. zile de la castrare la polenizare

Nr. zile pana la maturitatea fructelor

Nr. zile semanare

Nr. zile rasarire de la semanare

Seria 2 ♀B1 x ♂B2 24.08 1 35 37 19

♀B1 x ♂410 24.08 1 49 65 11

♀B2 x ♂B1 24.08 1 49 65 -

♀B2 x ♂410 24.08 1 49 65 11

Seria 3 ♀B1 x ♂B2 28.09 1 Peste 60

♀B1 x ♂410 28.09 1 Peste 60

♀B1 x ♂AS 28.09 1 Peste 60

♀B1 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60

♀B1 x ♂C9 28.09 1 Peste 60

♀B2 x ♂B1 28.09 1 Peste 60

♀B2 x ♂410 28.09 1 Peste 60

♀B2 x ♂AS 28.09 1 Peste 60

♀B2 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60

♀B2 x ♂C9 28.09 1 Peste 60

♀410 x ♂B1 28.09 1 Peste 60

♀410 x ♂B2 28.09 1 Peste 60

♀410 x ♂AS 28.09 1 Peste 60

♀410 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60

♀410 x ♂C9 28.09 1 Peste 60

Rezultatele obtinute in urma hibridarilor efectuate sunt satisfacatoare avand in vedere ca in

tara noastra nu au fost publicate lucrari stiintifice pe aceasta tema !

Din seria 1, desi s-au obtinut cate 1 fruct hibrid (folosind metoda de polenizare cu polen

extras), la 3 combinatii hibride, respectiv 39 seminte hibride, semanarea acestora a fost facuta intr-

un ameste de pamant nepotrivit, turba cu o textura fibroasa, rasarirea a fost ingreunata si in final a

fost compromis rezultatul asteptat. La data de 1.12.2016 exista plante hibride cu dimensiunea de 6-7

cm din seria 2, cu populatii hibride de 38 plante din combinatia B2 x B410, 22 plante hibride din B1

x 410 si 5 plante din B1 x B2.

Procentul plantelor rasarite a fost cuprins intre 7,5% la combinatia B1 x B2 din 66 seminte

hibride semanate, rezultate mai bune inregistrandu-se la combinatia B1 x 410 de 68,75% si 66,66%

la B2 x 410 (Tabel D.1.2).

In urma introducerii in seria 3 a genitorilor paterni AS, BUA si C9 se observa ca in urma

incrucisarii celor 3 biotipuri materne cu C9 compatibilitatea intre acestia a fost redusa neobtinandu-

se nici un fruct hibrid.

Rezultate satisfacatoare au fost obtinute din incrucisarea celor trei biotipuri materne cu

biotipul AS, cu procente de fructe hibride obtinute intre 20% (B1 x AS, B2 x AS) si 100% (410 x

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

129 | P a g

AS). Se observa ca biotipul 410 folosit ca genitor matern a indus o buna compatibilitte cu toate

biotipurile paterne mai putin cu C9, 410 x B1 (2 fructe -20%), 410 x B2 (4 fructe – 40%), 410 x AS

(2 fructe – 100%, 410 x BUA (1 fruct – 50%).

Din seria 3, desi fructele hibride nu au ajuns la maturitate, ele fiind recoltate in toate fazele,

chiar in faza de fruct verde, rezultatele au fost foarte bune cu chiar 115 seminte hibride (atat din

fructe verzi cat si in faza de maturare) din combinatia B2 x B1, 100 seminte hibride (din fructe

alflate in parga) din combinatia B1 x B2, 26 seminte hibride (fructe in parga) din combinatia B2 x

As (Tabel D.1.2).

Rezultate bune s-au obtinut si in combinatiile hibride cu 410 ca genitor matern (♀), toate

fructele hibride recoltate din care au fost extrase semintele aflandu-se in faza de parga, fruct slab

colorat, numarul fiind cuprins intre 8 – 35 seminte.

Tabel D.1.2. Cuantificarea numerica a rezultatelor obtinute in urma hibridarilor la goji, 2016

Seria Combinatia

hibrida

Nr. flori

castrate

Nr. flori

plenizate

Nr.fructe

legate

Nr.

fructe

mature

%

fructe

hibride

Nr.

seminte

Nr.

plante

rasarite

%

plante

rasarite

Seria 1 ♀B1 x ♂B2 20 20 7 1 5 8 0 0

♀B1 x ♂410 20 20 4 1 5 6 0 0

♀B2 x ♂B1 20 20 5 1 5 25 0 0

♀B2 x ♂410 20 20 9 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B1 15 15 8 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B2 15 15 8 1 6,6 1 0 0

Seria 2 ♀B1 x ♂B2 13 13 13 4 30,7 66 5 7,5

♀B1 x ♂410 6 6 4 1 16,6 32 22 68,75

♀B2 x ♂B1 21 21 4 0 0 0 0 0

♀B2 x ♂410 7 7 3 3 42,8 57 38 66,66

Seria 3 ♀B1 x ♂B2 20 20 8 6 30 100

♀B1 x ♂410 20 20 16 0 0 0

♀B1 x ♂AS 5 5 1 1 20 6

♀B1 x ♂Bua 5 5 1 1 20 4

♀B1 x ♂C9 2 2 0 0 0 0

♀B2 x ♂B1 20 20

8

8 40 39

76

♀B2 x ♂410 15 15 9 0 0 0

♀B2 x ♂AS 10 10 5 2 20 26

♀B2 x ♂Bua 2 2 0 0 0 0

♀B2 x ♂C9 0 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B1 10 10 7 2 20 35

♀410 x ♂B2 10 10 6 4 40 24

♀410 x ♂AS 2 2 2 2 100 26

♀410 x ♂Bua 2 2 1 1 50 8

♀410 x ♂C9 0 0 0 0 0 0

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

130 | P a g

Scurte concluzii asupra programului de ameliorare la goji:

Rezultate foarte bune s-au obtinut in urma polenizarii prin atingere.

Polenul a avut o viabilitate ridicata depasind 98% la toate cele trei biotipuri studiate.

Capacitatea de germinare a polenului a fost cuprinsa intre 9,43% la Biotipul 1,

10,45% la Biotipul 410 si 15,38% la Biotipul 2.

Cele mai bune rezultate s-au obtinut in combinatiile hibride cu 410 folosit ca genitor

matern (♀).

Recomandari:

Calendarul demararii lucrarilor se impune a fi unul mai timpuriu, imediat dupa

legarea primei serii de flori legate, pe de o parte datorita asigurarii unei perioade de

crestere si fructificare a fructelor hidride cel tarziu pana la inceputul lunii octombrie,

pe de alta parte, la inceputul perioadei de fructificare (iunie-iulie) plantele prezinta o

stare de sanatate optima, fructele hibride dezvoltandu-se normal.

2. Evaluarea unor biotipuri de goji

Viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului

Cercetările privind viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului, pe lângă importanţa

practică legată de cantitatea şi calitatea recoltei posibil de obţinut în condiţii de optimă polenizare a

soiurilor, au şi o valenţă teoretică corelată cu potenţiala lor utilizare ca genitori în lucrările de

ameliorare.

Polenizarea şi fecundarea reprezintă două procese importante în rodire şi constau în

transportul grăunciorilor de polen matur de la antere pe stigmatul florii şi apoi germinarea lor

concomitent cu pătrunderea tubului polinic în sacul embrionar şi ovulul matur.

Polenizarea la speciile pomicole inclusiv arbustii fructiferi, se realizează diferenţiat cu polen

propriu la cele autogame sau polen străin la cele alogame. Totodată polenizarea este selectivă, cea

încrucişată fiind preferată pentru plusul de siguranţă la fecundare şi legarea fructelor. Un rol

important în desfăşurarea în condiţii optime a celor două fenomene îl au viabilitatea şi capacitatea

de germinare a polenului, care la rândul lor sunt variabile după specie şi soiuri. În funcţie de

capacitatea de germinare a polenului se determină şi legarea fructelor, care atunci când depăşeşte 8

– 10% din numărul florilor asigură o recoltă normală de fructe.

De menţionat şi faptul că fecundarea şi legarea fructelor sunt condiţionate şi de

compatibilitatea soiurilor, întrucât există şi grupe de incompatibilitate de tip gametofitic sau

sporofitic, total sau parţial.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

131 | P a g

Capacitatea de germinare a polenului s-a apreciat „in vitro” prin cultivarea pe mediu

nutritiv solid: 15% zaharoză, 1,5 g agar-agar, 0,01 g acid boric la 100 ml apă distilată. S-a citit

imediat la microscop, cu obiectivul 40X.

Viabilitatea polenului s-a determinat folosind metoda de colorare cu carmin-acetic în urma

căreia polenul fertil s-a colorat în roşu carmin, iar polenul steril s-a colorat în roz slab sau a rămas

incolor. S-a citit imediat la microscop, cu obiectivul 40X.

Capacitatea de germinare şi viabilitatea polenului la goji

Durata intervalului dintre momentul maturării polenului (considerat ca fiind acela în care are

loc eliberarea sa din antere) şi momentul realizării germinării, s-a dovedit a fi un factor important

pentru exprimarea la un nivel ridicat a capacităţii de germinare. În acest sens este relevant faptul că

procentele cele mai mari de germinare se înregistrează în cazul polenului a cărui vârstă nu depăşeşte

7 - 8 zile. După acest interval, scăderea capacităţii de germinare a polenului este drastică la

majoritatea soiurilor. Mai mult, creşterea vârstei polenului este asociată şi cu o reducere

considerabilă a lungimii tuburilor polinice, fapt care poate afecta, într-o măsură importantă,

realizarea procesului de fecundare şi implicit, nivelul producţiei de fructe.

In experienta de fata, polenului i-a fost testata capacitatea de germinare si viabilitatea

imediat dupa ce au fost realizate polenizarile, in conditiile in care acesta a fost transportat la locul

experientei si apoi la laborator pentru analize.

Din reprezentarea grafica de mai jos rezulta ca polenul a avut o viabilitate ridicata, depasind

98% la toate cele trei biotipuri studiate.

Capacitatea de germinare a polenului insa, a fost cuprinsa intre 9,43% la Biotipul 1, 10,45 la

Biotipul 410 si 15,38% la Biotipul 2 (Fig D.2.1).

Figura. D.2.1. Viabilitatea si capacitatea germinativa a polenului la goji

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

132 | P a g

Graunciorii de polen se formează odata cu umflarea mulgurilor iar odată cu deschiderea

florilor are loc diferențierea sacului embrionar. Configurația graunciorilor de polen este determinată

genetic fiind diferită de la un biotip la altul, așa cum se poate observa din imaginile captate la

microscopul binocular cu obiectivul 40X.

La cele trei biotipuri studiate se poate observa forma sferica obisnuita a graunciorilor de

polen, fara expresarea diferentelor vizibile intre L. barbarum si L. chinense (Fig. D.2.2, D.2.3,

D.2.4).

Figura D.2.2. Graunciori de polen la Biotipul 1

Figura D.2.3. Graunciori de polen la Biotipul 2

Figura D.2.4. Graunciori de polen la Biotipul 410

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

133 | P a g

Imaginea microscopică a tuburilor polinice la Biotipul 1 (Fig. D.2.5), Biotipul 2 (Fig. D.2.6)

și Biotipul 410 (Fig. D.2.7) evidențiaza o bună calitatea a polenului care de altfel sunt

autocompatibile, adică fecundarea ovulelor are loc si cu polen propriu.

Figura D.2.5. Tuburile polinice la Biotipul 1

Figura D.2.6. Tuburile polinice la Biotipul 2

Figura D.2.7. Tuburile polinice la Biotipul 410

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

134 | P a g

Evaluarea biotipurilor de goji s-a realizat si prin efectuarea masuratorilor biometrice si de

fructificare (vezi cap. B.2.3). In completarea acelor date, prezentam unele observatii facute pe

parcursul perioadei de vegetatie in modului 2 de goji.

Aparitia primilor butoni florali s-a constat la biotipul B2 in data de 16.05.2016 si primele

flori dupa 4-5 zile. Fructele au putut fi observate pe planta incepand cu data de 31.05.2016 (Fig.

D.2.7). Biotipul B1 a parcurs aceleasi etape incepand cu data de 21.05.2016 iar primele fructe la o

distanta de 16 zile, respectiv la data de 7.06.2016 (Fig. D.2.8).

Fig. D.2.7. Aparitia butonilor florali, a florilor si apoi a fructelor mature de goi – Biotipul 2

Fig. D.2.8. Aparitia florilor si formarea fructelor la biotipul B1

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

135 | P a g

Din luna iunie practic, plantele fructifica esalonat, avand la acelasi moment pe aceeasi

ramura de la boboci florali, flori in toate stadiile pana la fructe ajunse la maturitate (Fig. D.2.9).

Fig. D.2.9. Esalonarea pe planta a productiei de la flori pana la fructe mature (iulie 2016)

Fig. D.2.10. Detaliu de fruct si floare la Biotipul B1 si B2 de Lycium barbarum L.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

136 | P a g

Arbuștii de Lycium barbarum L. au dat dovadă de precocitate în ceea ce privește

fructificarea, astfel, aceștia au rodit încă din primul an de la plantare în anul 2011. Important de

menționat că toate cele 10 plante ale fiecărui biotip au rodit, existând chiar o uniformitate a

producției/plantă. Între cele două biotipuri s-au înregistrat diferențe între producțiile medii/plantă

(pag 74-79).

Prima greutate a bacelor a fost determinată în anul 2015, pentru aceasta fiind cântărite 50

fructe pe fiecare plantă, calculând ulterior valoarea medie a acestui indicator. Pentru calcularea

indicelui de formă al fructelor celor două biotipuri studiate, au fost determinate dimensiunile medii

ale acestoa, respectiv lungimea (L) și lățimea (l) cu ajutorul unui șubler cu afișaj (Figura D.2.11).

Figura D.2.11. Masuratori ale formei fructelor de B1 si B2 la goji

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

137 | P a g

Din tabelul D.2.1 rezultă că fructele biotipului 2 sunt mai mari și sunt mai alungite decât ale

biotipului 1. Ambele biotipuri au avut un indice de formă mult peste valoarea 1, ceea ce reprezinta o

formă ovoidă a acestor bace.

Tab. D.2.1. Dimensiunile fructului la cele două biotipuri de Lycium barbarum L. (in anul 2015)

Biotipul Greutatea medie

in 2015 (g)

Dimensiuni medii bace (cm) Indicele de formă

(L2/l

2)

Lungime (L) Lățime(l)

B 1 0,28 1,18 0,67 3,15

B 2 0,41 1,49 0,71 4,40

Un indicator important pentru definirea calității fructelor este conținutul în substanța uscată

solubilă %. Aceasta a fost determinat cu ajutorul refractometrului portabil prin stoarcerea sucului de

la un număr de 25 fructe/biotip. Din datele prezentate în tabelul D.2.2 se poate afirma faptul că din

punctul de vedere al conținutului în substanță uscată, fructele biotipului 2 au fost superioare celor

ale biotipului 1.

Tab. D.2.2. Conținutul în substanța uscată solubilă la cele două biotipuri de Lycium barbarum L.

Biotipul Conținutul în substanța uscată solubilă (%)

B 1 15,40

B 2 17,20

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

138 | P a g

Descrierea biotipurilor conform chestionarului tehnic

BIOTIP 1 (Lycium barbarum L.)

Planta este vigoare mare cu un port semierect, cu o densitate a ramurilor destul de puternică

(Figura D.2.12).

Figura D.2.12. Portul și desimea ramurilor la Biotipul 1

Se remarca absența lenticelelor pe ramura tanara de 1 an. Aceasta este lucioasa si neteda,

fara pubescenta (Figura D.2.13).

Figura D.2.13 Absența lenticelelor pe ramura tanara de 1 an la Biotipul B2

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

139 | P a g

Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an este mijlocie, inserati deasupra uneia sau mai

multor frunze (Figura D.2.14).

Figura 2.14. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an

Pubescenţa este absentă pe lastarul biotipului B1 (Figura D. 2.15).

Figura D.2.15. Absenta pubescenţei în timpul creşterii pe lastar

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

140 | P a g

Ramura de 1 an este mijlocie din punct de vedere al grosimii iar distanta intre internodii este

medie (Figura D.2.16).

Figura D.2.16. Ramura mijlocie de 1 an

Numărul de spini este mic, cu dimensiuni de 0 ,4 -0,5 cm.

Coloraţia antocianică a butonul floral este puternica, de culoare violet. Intr-o inflorescenta

exista doar o singura floare. Pedunculul floral este lung, glabru fara perișori (Figura D.2.17).

Figura 2.17. Elementele florale la Biotipul B1

Receptaculul prezinta 5 sepale, de culoare verde roscat, fara persisori. Floarea este mica, cu

petalele despartite, puternic reflexe. Culoarea principală pe suprafaţa ventrala este violet intens.

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

141 | P a g

Limbul frunzei este lung, mai putin lat, ascutit, cu marginile ușor ondulate, fara pubescenta

pe ambele parti ale frunzei. Prinderea frunzei pe tulpină are loc cu ajutorul unui petiol de lungime

medie (Figura D.2.18).

Figura D.2.18. Caracteristicile frunzei la biotipul B1

Fructul este mic, de 0,42g, cu forma alungită, de culoare rosu aprins cu nuanta portocalie, si

cu pedicel lung. Perioada de înflorire este timpurie, la sfârșitul lunii mai, iar apariția primelor fructe

ajunse la maturitate de recoltare are loc începând cu a treia de decadă a lunii iunie.

Fig. D.2.19. Fructe recoltate de goji Biotip 1

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

142 | P a g

BIOTIP 2 (Lycium barbarum L.)

Planta este vigoare mijlocie cu un port semierect, cu o densitate a ramurilor moderata

(Figura 2.19).

.

Figura D.2.19. Vigoarea si portul Biotipului B2

Se remarca absența lenticelelor pe ramura tânără de 1 an. Aceasta este lucioasă și netedă,

fără pubescență. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an este mijlocie, inserati deasupra uneia

sau mai multor frunze (Figura 2.20).

Figura D. 2.20. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an si inserţia acestora

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

143 | P a g

Pubescenţa în timpul creşterii ramurei de 1 an este absentă. Ramura de 1 an este mijlocie din

punct de vedere al grosimii iar distanta intre internodii este si ea mijlocie (Figura D.2.21).

Figura D.2.21. Caracteristicile distincte ale ramurii mijlocii de 1 an la biotipul B2

Numărul de spini este mic, cu dimensiuni de 0 ,4 -0,5 cm (fig. D.2.22).

Figura D.2.22. Descrierea ramurii si a organelor acesteia

Receptaculul prezinta 5 sepale, de culoare verde roscat, fara persisori. Floarea este mica, cu

petalele despartite, puternic reflexe. Culoarea principală pe suprafaţa ventrala este violet intens.

Impregnarea antocianică a butonul floral este puternica, de culoare violet. Intr-o

inflorescenta exista doar o singura floare. Pedunculul floral este lung, glabru fara perisori (Figura

D.2.23).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

144 | P a g

Figura D. 2.23. Organele florale si descrierea lor la Biotipul B2

Limbul frunzei este lung, lanceolat, mai putin lat, ascutit, fara pubescenta pe ambele parti

ale frunzei. Prinderea frunzei pe tulpină este mijlocie cu ajutorul unui petiol de lungime medie

(Figura D. 2.24).

Figura D. 2.24. Limbul frunzei la biotipul B2

Fructul este mic, de 0,46g, cu forma alungită, de culoare galben portocalie care se

transforma in rosu stralucitor, cu pedicel lung.

Perioada de înflorire este timpurie, la sfârșitul lunii mai, iar apariția primelor fructe ajunse la

maturitatea de recoltare este începând cu a doua decadă a lunii iunie (Figura D. 2.25).

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

145 | P a g

Figura D. 2.25. Forma și culoarea fructului la biotipul B2

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

146 | P a g

E. ACTIVITATI DE DISEMINARE

O atentie deosebita s-a acordat diseminarii rezultatelor si vizibilitatii proiectului. Au fost

selectate mai multe cai de realizare printre care:

1. Lucrari stiintifice (cu acknowledgements)

Lucrari ISI:

Asanica A., Manole C., Tudor V., Dobre A., Teodorescu R.I., 2016, Lycium barbarum L. Juice -

Natural Source of Biologically Active Compounds. AgroLife Scientific Journal, Volume 5,

Number 1, ISSN 2285-5718, 15-20

http://agrolifejournal.usamv.ro/pdf/vol.V_1/Art2.pdf

Tudor Valerica, Asanica Adrian, Teodorescu Ionut Razvan, Gidea Mihai., Tanasescu Constantin,

Tudor Andrei Daniel, Tiu Jeni veronica, 2017. Germination capacity of some Lycium

barbarum L., and Lycium chinense Mill. Biotypes seed, Romanian Biotechnological Letters,

Vol. 22, No. 4 – accept de publicare cu certificat anexat

Asanica A., Badescu A., Badescu C., 2016. Blueberries in Romania: past, present and future

perspective, XI International Vaccinium Symposium, Orlando Florida USA, 10-14 April

2016, in review

Book of absracts, pg 147

http://conference.ifas.ufl.edu/vaccinium/documents/Vaccinium_2016_Abstract_Book.pdf

Badescu A., Asanica A., Stanica F., Badescu C., Ungurenus M., 2016. Climate change affects

blueberry production in Romania, XI International Vaccinium Symposium, Orlando Florida

USA, 10-14 April 2016, in review

Book of absracts, pg 148

http://conference.ifas.ufl.edu/vaccinium/documents/Vaccinium_2016_Abstract_Book.pdf

Lucrari BDI:

Asanica Adrian, Tudor Valerica, Teodorescu Razvan Ionut, Iacob Alexandru, Zolotoi

Violeta, Tudor Andrei Daniel, 2016. Results on hardwood cuttings propagation on some Lycium sp.

genotypes, Fruit Growing Research, vol XXXII, 63-70

http://publications.icdp.ro/publicatii/lucrari%202016/11.Lucrare%20Asanica%20Adrian.pdf

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

147 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

148 | P a g

2. Participarea la conferinte

- Participarea cu 2 postere (vezi anexe) la XI International Vaccinium Symposium, Orlando

Florida USA, 10-14 April 2016.

- Blueberries in Romania: past, present and future perspective

- Climate change affects blueberry production in Romania

- Participarea cu lucrare orala: Lycium barbarum L. Juice - Natural Source of Biologically

Active Compounds in cadrul Conferintei Internationale Agriculture for Life, life for

Agriculture, USAMV Bucuresti, 9-11 iunie 2016

http://2016.agricultureforlife.usamv.ro/documents/2016/Section_2_Program.pdf - pg 41

- Participarea cu prezentare orala in plen, Inovatii in cultura arbustilor fructiferi, la

Conferinta Gradina Fratilor Calin, Facultatea de Horticultura Bucuresti, 23 noiembrie 2016

http://www.horticultura-bucuresti.ro/evenim/267-conferinta-gradina-fratilor-calin

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

149 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

150 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

151 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

152 | P a g

3. Prezentari in cadrul unor evenimente de marca din domeniu

- Prezentare orala in cadrul Centrului de conferinte INDAGRA 2016 – 2 noiembrie 20016,

ora 15:30-16:30, Sisteme inovative de conducere la arbustii fructiferi, Sala Cupola

http://www.indagra.ro/manifestari-conexe

- Poster de prezentare proiect INNOBERRY (vezi anexat) – Stand USAMV Bucuresti in

cadrul INDAGRA 2016

- Vizita de teren cu prezentarea experientelor in cadrul editiei a XIII-a a Zilelor Horticulturii

Bucurestene, Hortus Florshow Romania, Bucuresti 26-29 mai 2016 – sambata, 28 mai –

intre orele 10:00-12:00

http://horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Programul_Zilelor_Horticulturii_Bucurestene_-

_Hortus___Florshow_Rom%C3%A2nia_2016.pdf

4. Alte forme de diseminare si crestere a vizibilitatii proiectului

- Interviu Radio – Viata satului – 28 mai 2016 – prezentarea proiectului

- Afisare poster de prezentare in cadrul Facultatii de Horticultura Bucuresti si a Centrului de

Cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare-HORTINVEST

- Pagina de facebook a proiectului: https://www.facebook.com/Innoberry-

209467362809326/?fref=ts

- Lucrari de diploma si disertatie, teza de doctorat

Lucrare de disertatie, sesiunea iunie 2016: masterand Violeta Volotoi (Opincaru), Evaluarea

unor biotipuri de goji (Lycium barbarum L.) în condițiile climatice din București, coordonator

Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2016: student Alin Constantin MARCU, Influența unor

hormoni de înrădăcinare și a substratului asupra butășirii unor biotipuri de goji, coordonator

Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2016: student Paul Anton IOAN, Efectul unor

stimulatori de înrădăcinare și a substratului în procesul de butășire a unor soiuri de coacăz roșu și

negru, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de doctorat, Andrei Daniel Tudor, admis in 2016 cu tema Obtinerea de hibrizi la

goji, Coordonator Prof.dr. Razvan ionut Teodorescu

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

153 | P a g