Moldoveanu Irina

Pantilimonescu Florina

Farcas Daria

INMULTIREA SEXUATA LA PLANTEI. LA PTERIDOFITEFerigile(ncrengtura Pteridophyta) sunt primele plante vasculare aprute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generaiasporofitic, care devine dominant. Se cunosc peste 20000 specii de ferigi, clasificate n aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeal, de aceea le ntlnim n locurile unde este rcoare, fr flori i semine, ele reproducandu-se prin spori.

Asemntor altor plante care se reproduc sexuat, n viaa ferigilor se succed dou generaii: sporofitul (S) igametofitul(G). Sporofitul este generaiadiploid (2n) productoare despori. El i ncepe existena cu zigotul (dup fecundaie) i se ncheie cu formarea sporilor haploizi, dup meioz. La ferigi, generaia dominant este sporofitul reprezentat de planta nsi, alctuit din rdcin, tulpin i frunz.

Gametofitul, cea de-a doua generaie, poart numele deprotal(taliniial) i este ntotdeaunahaploid, deoarece i ncepe de fiecare dat existena pornind de la unsporpostmeiotic; generaia gametofitic se ncheie cu formareagameilor. Sporii la ferigi sunt germeni asexuai, haploizi, formai n sporangi.

Ferigile cu dou tipuri de spori se numesc heterospore iar sporii pe care i formez, de mrimi diferite, se vor numi heterospori. Cei mai mici dintre ei au fost numii microspori iar cei mai mari megaspori sau macrospori.

Protalele provenite din diviziuni succesive ale sporilor, au dimensiuni variate (de la civa mm pn la 5 cm) i forme diferite (lamelar, foliaceu, tuberculiform, cordiform, filamentos). De cele mai multe ori protalul se aseamn cu talul algelor verzi filamentoase. Protalul se fixeaz de substrat prin intermediul rizoizilor de origine epidermic. Indiferent de form i mrime protalul se dezvolt ntotdeauna separat sau independent de sporofit, pe suporturi permanent umede. Pe protale se difereniaz organele de reproducere, arhegoanele i anteridiile la ferigile izospore sau arhegoane pe megaprotale i anteridii pe microprotale n cazul ferigilor heterospore. Ca la toate plantele cugameimasculini mobili, fecundaia se produce n mediu lichid. Graie flagelilor, spermatozoizii ajung la arhegoane, ptrund n interiorul lor i fecundeaz oosfera. Dup fuzionarea celor doi gamei haploizi se formeaz zigotul, germene sexuat diploid. Din zigot, n urma a numeroase diviziuni, se formeaz embrionul, iar din acesta o nou plant. Mult timp reproducerea sexuat a pteridofielor a rmas necunoscut, motiv, pentru care ele au fost denumite i criptogame. Cele dou generaii, sporofitul i gametofitul, i duc viaa independent, alternnd una cu cealalt. Generaia sporofitic dominant este reprezentat de planta propriu-zis. Pe aceasta se difereniaz sporangii n care se formeaz sporii haploizi. Din germinarea sporilor rezult gametofitul, numit protal, pe care se difereniaz gametii masculini i feminini,iar din urma fecundaiei dintre gameii de sex opus se formeaz zigotul iar din acesta embrionul (sporofitul tnr) i apoi sporofitul de lung durat. Acest ciclu de dezvoltare alterneaz dou generaii morfologic diferite, independente, cu ploidii diferite.II. LA GIMNOSPERME

Gimnospermele sunt plante superioare cu flori, a caror samnta este dezvelita (de la gr.gymnos- golas, descoperit sisperma- samnta). Reprezentantii lor actuali sunt arbori si arbusti, mai adesea cu frunze sempervirente. Cele mai multe pot suporta caldura excesiva, seceta, dar si temperaturile scazute. Caile urmate la reproducere exprima de asemenea adaptari n acest sens. Astfel, spre deosebire de ferigi, nu este necesara apa pentru a se realiza fecundatia, ntruct graunciorii de polen sunt transferati de vnt, iar spermatia este condusa pna la oosfera prin tubul polinic. De asemenea, gametofitul , format n interiorul ovulului, va fi n acest mod mai bine protejat pe parcursul dezvoltarii lui, ca sizigotul n formare.Florile gimnospermelor sunt unisexuate, dispuse mai adesea monoic (mascule si femele pe acelasi exemplar), mai rar dioic, ca la tisa, ienupar etc., cnd florile mascule se formeaza pe unii indivizi, iar cele femele pe altii.

La pinofite florile suntunisexuate(masculine i feminine), dispuse pe acelai individ plante monoicesau pe indivizi diferii plante dioice. Florile sunt lipsite de nveli floral sau prezint un nveli redus, primitiv.

Florile masculinedispuse la extremitatea unor ramuri tinere, au forma unui con mic conule. Conuleul este alctuit dintr-oaxscurt, la baz cu12 bracteicare ndeplinesc rolul de nveli floral. Pe ax sunt dispuse spiralat, numeroasemicrosporofile(stamine) care poart pe faa inferioar 2 sau mai mulimicrosporangi(saci polinici). n microsporangiI din celule mame care parcurg meioza, se formeazmicrosporii ulteriorgranule de polen. La maturitate sacii polinici se deschid printr-o fant longitudinal, elibernd granulele de polen. Odat cu acest proces, conurile masculine cad de pe ramuri i se dezorganizeaz foarte repede.

Florile femininesunt n general grupate n inflorescene alctuindconuri. Un con este alctuit dintr-oaxpe care se inser numeroisolzi sterili(bractei). n axila fiecrui solz steril se difereniaz cte unsolz fertil(sol carpelar, solz seminal, megasporofil). Pe faa superioar a fiecrei megasporofile se difereniaz 12 sau mai multeovule. Ovulele nu sunt acoperite (nchise) de solzul carpelar, caracter ce se menine i la semine. Fiecare bractee mpreun cu solzul fertil i ovulele pe care le poart reprezint o floare feminin, iar conul n ansamblu este considerat o inflorescen

III. LA ANGIOSPERME

Cele mai multe angiosperme au flori hermafrodite adica organele reproductive femele si mascule sunt cuprinse in interiorul aceleiasi flori. Exista insa si flori unisexuate la fel ca in cazul gimnospermelor. Florile pot fi :solitare(cand o singura floare este asezata in varful unui ax neramificat) saugrupate in inflorescente.Reproducerea sexuata a angiospermelor implica existenta unor organe de reproducere femele si mascule.Structura femela implicata in viata reproductiva estegineceulce reprezinta totalitatea carpelelordintr-o floare. Este alcatuit din trei elemente:ovar, stilsistigmat.Ovarul este largit, voluminos si se afla la baza gineceului. El contine ovulele. Stilul este o prelungire a ovarului ce face legatura cu stigmatul, partea terminala responsabila de captarea polenului. Androceulcuprinde totalitateastaminelordintr-o floare si reprezinta sexul mascul. Fiecare stamina este alcatuita dinfilament staminalsiantera,producatoare de polen. La angiosperme elementele florale reproductive sunt inconjurate de un invelis floral. Pentru ca fertilizarea sa aiba loc florile au evoluat continuu suferind diferite transformari morfologice. Modificarile florale se datoreaza in mare parte modului de polenizare. Astfel la florile care sunt polenizate cu ajutorul vantului, invelisurile florale sunt cu mult reduse, dezvelind elementele florale reproductive. Florile care sunt polenizate de insecte s-au adaptat puternic modificandu-si forma petalelor, culoarea si parfumul lor. Daca florile sunt mici acestea se grupeaza in inflorescente pentru a mari campul vizual. Insectele sunt astfel atrase cu usurinta, polenul este luat pe picioare si corp in cantitate mare, polenizarea prin intermediul lor devenind, astfel, mult mai eficienta si mai "economica" decat cea prin intermediul vantului. Felul polenizarii atrage modificari si in formarea staminelor, stilului si stigmatului. La angiosperme inchiderea carpelei la formarea ovarului a dat o serie de modificari in ceea ce priveste modul cum are loc ajungerea gametilor in sacul embrionar. Se diferentiaza un stigmat din ce in ce mai perfectionat in captarea si retinerea grauncioarelor de polen. Polenul (microsporul) ajuns pe stigmat germineaza si formeaza un tub polinic prin care patrund celule spermatice la intalnirea cu oosfera. Unele angiosperme se pot fertiliza pe ele insele, fenomen numitautofertilizare. Autofertilizarea este procesul prin care polenul produs de anterele unei flori fertilizeaza ovulele aceleiasi flori. Alaturi de autofertilizare mai poate apare sifertilizarea incrucisata,cand polenul produs de anterele unei flori este captat de stigmatul florii unui alt individ. In ambele cazuri are loc dubla fertilizare in urma careia ovulul fecundat se transforma in samanta. Floarea isi pierde petalele iar ovarul ce contine ovulele fecundate (semintele) evolueaza in fruct.