ngrmnte din extras de ierburiPublicat de Artur pe data de 22 iunie 2011Urtica dioica(Din cartea lui Sepp Holzer Permacultur, partea a II-a)n timpul copil!riei mele "!ranii #nc! mai cuno$teau, cum in%luen&eaz! in%uziile din ierburi $i cum '!le prepare( n dependen"! de rezultatul 'contat $i ierburile, pe care le a)em la #ndem*n! noi %!ceam di%erite ame'tecuri( +i %iecare #$i elabora re"eta proprie( ,dat! cu apari"ia #n-r!$!mintelor minerale $i mi.loacelor 'intetice pentru 'tropire, cuno$tin"ele de'pre aplicarea in%uziilor din plante au di'p!rut #n mai multe locuri( n loc de acea'ta a't!zi ne #n)a"!, cum '! %olo'im corect 'tropitorile $i #n-r!$!mintele, pentru ca 'in-uri '! e)it!m into/ica"iile acute(Pa-ubele, care 'unt cauzate 0aturii prin utilizarea c1imicalelor $i #n-r!$!mintelor arti%iciale, 'e mani%e't! ulterior #nc! mult timp, dar pentru ma.oritatea oamenilor r!m*ne in)izibil( Pentru 'porirearapid! a roadei pentru ma.oritatea, cu p!rere de r!u, toate metodele 'unt bune( Acela, care dore$te '!trateze 0atura cu toat! re'pon'abilitatea, trebuie '!-$i ia r!ma' bun de la utilizarea c1imicalelor #n c*mpuri, -r!dini $i pe p!$uni(0atura ne o%er! o -am! de'tul de lar-! de plante, care datorit! 'ub'tan"elor componente, 'unt pe deplin potri)ite pentru prepararea in%uziilor, care la r*ndul lor ac"ioneaz! bene%ic a'upra 'olului $i plantelor(Pentru in%uzii 'e pot lua at*t plante )erzi c*t $i cele u'cate, care 'unt macerate #n ap! rece apro/imati) 22 ore( 3u un a't%el de in%uz 'e pot 'tropi plantele(Ac"iunea in%uziilor poate %i di%erit!(3ea mai pre%erat! $i uni)er'al! e'te in%uzia din urzic! 4 datorit! con"inutului 'porit #n azot, ea #mbo-!"e$te e/celent 'olul $i ac"ioneaz! toni%iant a'upra plantelor( n primul r*nd acea't! in%uzie poate %i %olo'it! la le-umele, care ab'orb ener-ic 'ub'tan"ele nutriti)e (do)leceii, ca'tra)e"ii $i )arza), iar pentru acelea care au putere de ab'orb"ie 'lab! (maz!rea $i %a'olea) acea't! in%uzie e'te mai bine '! nu %ie %olo'it!, pentru a nu produce 'upra'atura"ie cu #n-r!$!minte( n a%ar! de acea'ta, in%uzia proa'p!t! din urzici e'te bine de %olo'it atunci c*nd a%idele in)adeaz! %runzele( Pe de o parte, a%idelor nu le place miro'ul, pe de alta, le %ri- to/inele din urzic!, care e'te prezent #n in%uzia proa'p!t!(Prepararea e/tractelor reci, dup! mine, e'te mai %olo'itor, dec*t decocturi 4 ace'tea din urm! trebuie%ierte, ceea ce #n'eamn! mai multe c1eltuieli de ener-ie, #n 'pecial, dac! e'te nece'ar! o cantitate mare de decoct( 5ierberea eu o con'ider inutil!( Dac! e'te ne)oie de o 'olu"ie mai concentrat!, atunci la' iarba #n ap! mai mult timp $i periodic o ame'tec( Solu"ia #ncepe '! %ermenteze $i 'e prime$te #n-r!$!m*nt din ierburi(Ace't in%uz e'te at*t de concentrat!, c! el poate %i %olo'it numai #n 'tare diluat!( 6l po'ed!, ca $i e/tractele reci $i propriet!"i de #n-r!$!minte, care %orti%ic! plantele $i prin acea'ta pre#nt*mpin! #mboln!)irile, 'ubdez)oltarea plantelor $i c1iar a.ut! la diminuarea e/ce'ului unor 'pecii de in'ecte pe cale natural!(Plantele '!n!toa'e $i )i-uroa'e 'unt mai rezi'tente %a"! de -ermenii bolii, $i in'ectele (care a%ecteaz!plantele) caut! #n ma.oritatea cazurilor plante 'l!bite( A'emenea remedii naturale din plante pentru 'tropit 'e pot u$or pre-!ti cu %or"e proprii $i de pl!tit nimic nu trebuie7 6'te pur $i 'implu uimitor, c!ace'tea, a)*nd at*tea calit!"i poziti)e, au trecut mult #n planul doi8etoda mea3el mai bine e'te de a %olo'i plantele de pe loc( dup! p!rerea mea nu aere 'en' de a importa plantele'au produ'ele, c1iar dac! ace'te 'unt recomandate de c!tre edi"iile periodice de 'pecialitate( Pentru prepararea #n-r!$!mintelor din ierburi pot %i %olo'ite practic toate plantele #n #ntre-ime( 9!d!cinile, tulpinile $i %runzele trebuie '! 'tea mai mult timp #n )a', pentru a 'e putea %orma pl!m!deala #n-r!$!m*ntului din ierburi(Prepararea #n-r!$!mintelor lic1ide din ierburi pentru re-larea popula"iilor de d!un!tori nece'it! ob'er)a"ii #ndelun-ate $i preci'e( Pentru ame'tecurile $i #n-r!$!mintele mele lic1ide ale- plante cu oanumit! compozi"ie: 'pre e/emplu, uleiuri eterice, 'ub'tan"e amare $i to/ice( Pentru acea'ta eu m! conduc #nainte de toate de intui"ie $i e/perien"a acumulat! timp #ndelun-at( n'!, uneori %olo'e'c plante $i ame'tecuri noi, deoarece anume #n ace't domeniu 'e mai poate e/perimenta $i #n)!"a %oartemulte lucruri(Dac! )re-o compozi"ie de ierburi nu am %olo'it-o p*n! acum, atunci %ac pu"in in%uz pentru a-l proba(Pentru macerare %olo'e'c ap! proa'p!t! de iz)or( Apa din re"ea cel mai %rec)ent e'te tratat! arti%icial$i 'e decontamineaz!( Pentru ca apa '! core'pund! calit!"ii $i cerin"elor apei potabile, ea poate %i %iltrat!, iradiat! $i clorat!( Apa prelucrat! prin a't%el de metode e'te o ap! moart! $i nu mai are nici o )aloare potabil! pentru mine( Datorit! num!rului mare de iz)oare de la noi din -o'pod!rie eu,e)ident, 'unt %oarte alintat, $i #ntotdeauna m! 'tr!dui '! nu beau apa din prea.ma ora$elor( Dac! e '! beai o a't%el de ap! timp #ndelun-at, atunci, probabil, izul ace'teia nu 'e )a mai re'im"i( Apro/imati) #n acela$i mod con'tau lucrurile $i cu %ructele de c!p$uni 'au ro$ii complet coapte, -u'tul c!rora mul"i nu-l mai "in minte( Dac! nu a)e"i ap! de iz)or, atunci poate %i %olo'it! apa de ploaie colectat!( ,ricum e'te mai bun! dec*t cea tratat! din conduct!(9ecipientul 'e pla'eaz! pe o 'upra%a"! de'c1i'! $i trebuie '! aib! capac( 6l trebuie '! %ie e/ecutat din lemn 'au pla'tic( ;a'e metalice pentru ace't 'cop eu nu utilizez, deoarece #n timpul %erment!rii in%uzul meu poate intra #n reac"ie c1imic! cu metalul, ceea ce poate produce elemente 'ecundare nedorite(Periodic (la dou! zile) eu #ncerc in%uzia, 'pre e/emplu, #n locurile a%ectate de %un-i 'au pe mar-arodidae $i a%ide, $i urm!re'c reac"ia ace'tora( Dac! ac"iunea e'te poziti)!, atunci in%uzia e'te -ata $i ea poate %i %olo'it!( Dac! e%ectul nu e'te cel 'contat, 'unt ne)oit '! mai e/perimentez #n continuare( 8ai adao- una 'au alt! plant! 'au mai la' ame'tecul '! %ermenteze( Datorit! ace'teia 'e mai elimin! 'uplimentar $i alte 'ub'tan"e, $i e%icacitatea cre$te( Datorit! unor a't%el de e/perimente $i ob'er)a"ii #ndelun-ate %iecare )a putea '!-$i compun! propria re"et! a unui #n-r!$!m*nt )erde e%icient, care )a core'punde cel mai bine condi"iilor locale(n timpul %ermenta"iei e'te important, ca #n recipient '! p!trund! 'u%icient o/i-en( Din ace't con'iderent eu la' capacul #ntrede'c1i' $i periodic ame'tec in%uzia cu un b!" de lemn( 5ermenta"ia decur-e mai rapid #n locurile calde cu o iluminare 'olar! inten'!( Dar $i #n locurile cu o iluminare 'lab! proce'ul de %ermentare 'e #nc1eie cel mult #n o lun!( Se ob'er)! acea'ta dup! %aptul, c! ame'tecul nu mai %ace 'pum! $i prime$te o paloare #ntunecat!(De'crierea cu e/actitate a compozi"ii ierburilor, temperaturii, cantit!"ii apei $i plantelor, precum $i doz!rii la utilizare, o con'ider %!r! 'en'( 3ale cea mai 'i-ur! $i 'impl! e'te e%ectuarea e/perimentelor $i %iecare de 'ine 't!t!tor '!-$i 'tabilea'c! remediul nece'ar $i concentra"ia optim! nece'ar! pentru locul e/act(Ame'tecul de ierburi, care #l %olo'e'c %rec)ent cu pl!cere, con't!, de e/emplu din urzic! (Urtica dioica, Urtica uren' 4 ele dau azotul) $i t!t!nea'! (S!'tarii pentru altoit nu 'unt buni( Pentru altoire 'e %olo'e$te partea de mi.loc al cren-u"ei, care are minimum de la C p*n! la D oc1iuri (mu-uri)( Altoiul poate %i pre-!tit iarna (cel mai bine #n ianuarie), c*nd 'e)a e'te #n repau' $i'e p!'treaz! p*n! #n prim!)ar!, c*nd )ine momentul de altoire( 3ondi"iile optime de p!'trare 'unt: #n ni'ip umed, #n pi)ni"!( Pentru altoire de a'emenea pot %i %olo'ite cren-ile proa'p!t t!iate( n ace't caz 'e recomand! utilizarea lor imediat!( Dac! unde)a mi-a pl!cut )re-un copac, $i eu mi-am dorit '! iau cu mine o cren-u"!, a't%el #mbo-!"indu-mi li)ada, numaidec*t trebuie '-o acop!r cu p*nz! umed!( Dac! altoiul 'e pre-!te$te prim!)ara 'au )ara, atunci, elimin*nd %runzele, 'e la'! 1 cm din pe"iolul ace'tora(Altoirean timpul altoirii altoiul $i portaltoiul 'e ata$eaz! unul la cel!lalt a't%el, ca ace'tea '! 'e poat! concre$te( Pentru acea'ta e'te nece'ar, ca 'tratul de cambiu al portaltoiului $i altoiului '! 'e lipea'c! c*t mai bine unul de cel!lalt( 3ambiul reprezint! 'tratul de celule care 'e di)id, ce 'e a%l! 'ub 'coar"a arborelui $i r!'pund de cre$terea ace'tuia din urm!( Altoirea )a %i reu$it! numai #n cazul c*nd ace'te 'traturi ader! bine unul la altul(6/i't! di%erite te1nici de altoire, care 'e e%ectueaz! pe di%erite p!r"i ale copacului $i #n perioade di%erite( Dac! e '! e/er'ezi pu"in, atunci 'e poate cu u$urin"! de #n'u$it ace'te te1nici $i de reprodu' #n mod de 'ine 't!t!tor( n acela$i timp e'te %oarte important! cur!"enia( ?oate t!ieturile trebuie '! %ie curate (pe ele nu 'e pune m*na, #n caz contrar 'upra%a"a 'e murd!re$te) $i netede( Pentru acea'ta e'te ne)oie de un cu"it a'cu"it, numit pentru altoire, care 'e %olo'e$te numai #n ace't 'cop(3opula"iaPentru acea't! metod! 'unt nece'ari altoi $i portaltoi de aceea$i -ro'ime( n mare ma.oritate eu e%ectuez copula"ia plantelor tinere de unu-doi ani prim!)ara( Altoirea o %ac aproape de r!d!cin!, acea'ta #n'eamn!, c! eu tai portaltoiul 'ub un-1i la 10 cm de la 'ol( ?!ietura trebuie '! aib! C-2 cm, pentru ca portaltoiul $i altoiul '! po'ede o 'upra%a"! mai mare de contact( ?!ietura trebuie '! %ie e/ecutat! dintr-o mi$care pentru a e)ita deni)el!rile( Dac! nu 'e prime$te din prima, atunci t!ietura trebuie repetat!( Pe 'ec"iune eu tai o limb!( n acela$i mod 'e e%ectueaz! t!ierea 'ub un-1i $i pe altoipe care de a'emenea 'e taie o limb!( n acela$i timp trebuie de urm!rit, ca pe cealalt! parte a t!ieturii '! %ie prezent un mu-ur( Ambele 'upra%e"e trebuie '! adere bine una la cealalt!, pentru ca 'traturile de cambiu '! 'e unea'c! #ntre ele( Acum altoiul 'e %i/eaz! de portaltoi, iar locul de cuplare'e #n%!$oar! cu ra%ie( ,c1iurile 'e la'! neacoperite, deoarece mai t*rziu ele trebuie '! pornea'c! #n cre$tere( Ace't banda. e'te nece'ar pentru a #mbun!t!"i le-!tura #ntre altoi $i portaltoi(Pentru a ap!ra de u'care $i in%ec"ii locul altoirii $i toate locurile cu t!ieturi de'c1i'e, ace'tea 'e un- cu ma'tic( >a ace't procedeu urm!rim, de a'emenea, ca mu-urii '! r!m*n! neun$i(Altoirea 'ub 'coar"!Ace't procedeu de altoire 'e %olo'e$te atunci, c*nd portaltoiul e'te mai -ro', dec*t altoiul( 6/i't! mai multe metode di%erite( 3el mai 'implu e'te altoirea 'ub 'coar"!( Acea't! metod! o %olo'e'c cel mai %rec)ent #n luna mai, c*nd 'coar"a 'e deta$eaz! u$or( ?e1nica e'te %oarte 'impl! 4 tulpina portaltoiului 'e taie e/act la #n!l"imea dorit!, apoi 'e elimin! toate cren-ile( ?otodat! 'e la'! 1-2 cren-u"e mici, numite de %or"!( 6le 'unt nece'are pentru a'i-urarea cu 'ub'tan"e nutriti)e (a'imilare), totodat! ele ap!r! pomul de la #necarea cu 'uc (a$a numita ob'truc"ie)( 8ar-inile t!ieturii 'e neteze'c cu a.utorul cu"itului de altoire( 3auza: r!nile netede 'e cicatrizeaz! mai bine( Scoar"a portaltoiului 'e taie #n lun-ul tulpinii %!r! a atin-e cambiul( Acea't! t!ietur! nu trebuie '! %iemai mare de 2 cm(Pe altoi de a'emenea 'e %ace o t!ietur! neted! oblic!( Acea't! t!ietur! are $i ea 2 cm #n lun-ime( Pe partea opu'! t!ieturii trebuie '! 'e a%le un mu-ur( Pentru a u$ura concre$terea, eu dezdoi pu"in mar-inile t!ieturii (apro/imati) cu 1 mm), 'e dezdoaie numai 'coar"a, cambiul nu 'e atin-e( Datorit! mar-inilor dezdoite cambiul 'e elibereaz! $i proce'ul de concre$tere 'e u$ureaz!( Acum eu introduc altoiul #n t!ietur! 'ub 'coar"!( 8u-urele trebuie '! %ie di'pu' apro/imati) la mi.locul locului de altoire, la ni)elul ciotului( n %inal locul altoirii 'e lea-! cu ra%ie $i toate r!nile 'e un- cu ma'tic( 8u-urii $i aici r!m*n neacoperi"i( Prin acea't! metod!, #n dependen"! de -ro'imea portaltoiului, 'e pot altoi c*te)a cren-u"e( Dac! diametrul portaltoiului e'te de apro/imati) 2 cm, e'te nece'ar de altoit dou! cren-u"e( >a %inal, c*nd altoiul 'e prinde bine, 'e pot elimina cren-u"ele de %or"!(Altoirea #n oc1in ace't caz e'te %olo'it numai mu-urele, dar nu #ntrea-a cren-u"!( Scoar"a portaltoiului 'e taie #n %orma literei ?( Dup! acea'ta 'coar"a 'e dezdoaie pu"in #n lateral de-a lun-ul t!ieturii( Dup! care 'e ia un oc1i matur de pe altoi, care 'e taie %!r! deni)el!ri din .o' #n 'u', 'ub %orma unui 'cut( >emnul, dup! po'ibilitate, nu 'e taie( Acum introducem oc1iul #n t!ietur! cu a.utorul 'patulei de pe partea anterioar! a cu"itului( Proeminen"a de 'u' a 'coar"ei 'e taie dreapt! ca '! coincid! cu partea de 'u' a t!ieturii #n %orm! de ? (de-a curmezi$ul tulpinii)( n %inal locul altoirii 'e lea-! cu ra%ie, $itoate r!nile 'e un- cu ma'tic( ,c1iul r!m*ne de'c1i'(,cula"ia 'e poate e%ectua at*t cu mu-urele #n repau', c*t $i cu cel #n cre$tere( 3*nd )orbim de'pre oc1iul #n cre$tere, a)em #n )edere ocula"ia de prim!)ar! (din luna mai)( n ace't caz mu-urele cre$te#n acela$i an( ,c1iul #n repau' e'te altoit )ara (iulie-au-u't)( Ace't mu-ur )a porni cre$terea abia anul )iitor(Pentru acea't! metod! e'te %olo'it altoiul proa'p!t t!iat( 5runzele de pe cren-u"! 'e elimin!, l!'*nd 1 cm din pe"iol( Dac! pe"iolul cade apro/imati) la trei '!pt!m*ni, atunci #n'eamn!, c! altoirea a %o'te%ectuat! cu 'ucce'( Dup! ce oc1iurile ader! bine la portaltoi $i '-au pornit #n cre$tere, eu tai portaltoiul direct de a'upra locului de altoire $i acop!r rana cu ma'tic( >a metoda de oculare pot %i %olo'i"i mai mul"i mu-uri, ceea ce )a aduce numai a)anta.e( A't%el cre$te probabilitatea 'ucce'ului, deoarece nu orice oc1i poate '! 'e prind!(Altoitul #n puntePrin altoire eu reu$e'c nu numai '! #nmul"e'c 'oiurile %ructi%ere, dar $i '! 'al)ez pomii deteriora"i( Dac! arborele e'te a%ectat puternic, atunci are loc 'toparea circula"iei 'e)ei, pomul #ncepe '! 'e u'uce $i moare( 31iar dac! $i )a 'upra)ie"ui, mai de)reme 'au mai t*rziu ace'ta 'e )a %r*n-e, deoarece locurile a%ectate de)in %ra-ile $i copacul #$i pierde 'tabilitatea( Un a't%el de pom eu de'tul de u$or #l pot 'al)a( 6'te 'u%icient '! une'c cu a.utorul altoiului re-iunea de a'upra a%ec"iunii cu cea de 'ub acea'ta (cel mai bine e'te '! %ie %olo'it altoiul de la acela$i copac) #n a'emenea mod, ca ulterior ace'ta '! reia %unc"ia de tran'portare a 'e)ei $i 'pri.in a trunc1iului( Aici mer-e )orba de'preun %el de punte(Pentru acea'ta la #nceput cur!" locul a%ectat $i tai mar-inile 'coar"ei care at*rn! #n di%erite direc"ii( Dup! care eu altoie'c prin metoda de mai 'u'( >a ace't procedeu 'e )or %olo'i minimum trei cren-u"e(Prin acea't! metod! 'e poate 'al)a c1iar $i arborii care au 'u%erit puternic( Pomii prelucra"i prin acea't! metod! ulterior 'un mai bine ap!ra"i de a%ec"iuni noi, 'pre e/emplu, de ro'!turi, deoarece de)in inacce'ibile de .ur #mpre.ur( A't%el, la )iitoarele a%ec"iuni copacul )a putea '! 'e )indece 'in-ur din interior(n timpul proce'ului de altoire %antezia nu cunoa$te limite(6'te po'ibil de altoit pe un trunc1i mai multe 'oiuri( Acea't! metod! )a a)ea a)anta.ul numai #n cazul c*nd 'pa"iul e'te limitat numai pentru un arbore( 8ulte 'oiuri %ructi%ere, dup! cum am mai men"ionat, nu 'e pot poleniza 'in-ure (mai #nt*i de toate perele $i merele), de aceea, pentru polenizarea lor #ncruci$at!, trebuie '! e/i'te o di)er'itate 'u%icient! de 'oiuri( n'!, pentru a a.uta pomul la polenizare, eu pot altoi #n el o cren-u"! de alt 'oi( , multitudine de 'oiuri pe un pom mai are a)anta.ul, c! eu reduc la minim ri'cul de a pierde roada( Perioada di%erit! de coacere $i di)er'itatea %ructelor #mi dau nu numai o road! bo-at! $i di)er'!, dar $i, culti)a"i cu e%ort propriu, a't%el de copaci prezint! un a'pect ori-inal $i aduc mai mult! bucurie( 6u con'ider c! #n -r!din! trebuie '! %ie permi' orice #"i aduce bucuria( 6/i't! o in%initate de po'ibilit!"i pentru e/perimentare( 6'te nece'ar! doar %antezia(Sem!natul p!durii de copaci %ructi%erin mod normal, pentru pomii mei %ructi%eri, %olo'e'c #n calitate de portaltoi puie"ii de copaci, cre'cu"i din 'emin"e 4 o metod! %oarte 'impl!, ie%tin! $i e%icace pentru crearea unei p!duri lu/uriante de %ructi%ere 'au a unei li)ezi %!r! ri'curi( n continuare a$ dori '! aduc unele detalii(Pomii %ructi%eri, #n -eneral, pre%er! 'olul %ertil( Pentru ca arborii mei '! poat! ulterior %ructi%ica bine,eu pre-!te'c 'olul, #n primul r*nd, cu a.utorul plantelor care #mbun!t!"e'c 'olul( 3um pot cu a.utorul#n-r!$!m*ntului )erde '! creez 'tratul de 1umu', e'te de'cri' #n capitolul 5ertilitatea 'olului #n prima parte a ace'tei c!r"i( n dependen"! de calit!"ile 'olului ace't proce' poate )aria #n timp( 3u toate ace'tea am reu$it '! #mbun!t!"e'c ma.oritatea 'olurilor acide din p!durea de coni%ere din Erameter1o% #n doi ani #ntr-at*t, c! acum pot %!r! probleme '! culti) pe ele pomi %ructi%eri $i alte plante cu cerin"e 'porite( Dar, #n-r!$!mintele )erzi nu 'unt o ac"iune 'olitar! 4 acea'ta trebuie '! con'tituie partea con'tant! a -o'pod!ririi, deoarece 'olul %ertil $i '!n!to' con'tituie c1ez!$ia 'ucce'ului(Dup! ce am pre-!tit totul, e'te nece'ar de a con'er)a 'ectoarele 'upra%e"elor de'c1i'e pentru 'em!natul care )a urma( Pentru acea'ta eu dau drumul pe teren la lucr!torii mei %ideli, adic! la porci( 6i 'ap! pentru mine 'upra%a"a 'olului( A't%el 'e pre-!te$te optimal locul pentru )iitoarea li)ad!, acum eu pot #ncepe 'em!natul( 3el mai bun $i ie%tin material 'emincer r!m*ne la mine 'ub %orm! de turte (de la pre'are #n timpul producerii 'ucului 'au )inului), de a'emenea 'e pot %olo'i cu 'ucce' #n ace't 'cop bor1otul dup! %ermentare, dac! 'e ale- 'emin"ele #nainte de di'tilare( Ace'te turte le la' la %ermenta"ie de la patru la cinci '!pt!m*ni, dup! care e%ectuez 'em!natul( n timpul proce'ului de %ermentare 'e di'tru-e 'tratul, care #n mod natural #n-reuneaz! -erminarea 'emin"elor(n'!, datorit! 'trati%ic!rii procentul de -erminare cre$te de c*te)a ori( n acela$i timp copacii pot '! 'e adapteze la ma/im %a"! de condi"iile 'olului $i climei, deoarece ei -ermineaz! #n acela$i loc, unde)or cre$te #n continuare( Datorit! mul"imii de plante -erminate 'cade ri'cul ca ace'tea '! %ie roa'e de animalele '!lbatice( Dar $i ce)a in'tala"ii de protec"ia nu )or %i de pri'o', deoarece ace't teren poate %i %olo'it #n calitate de padoc( Iar pe'te un an 'au doi, c*nd cop!ceii 'e )or dez)olta 'ati'%!c!tor, ace$tia pot %i altoi"i( Pentru acea'ta ale- numai cele mai puternice plante $i ca rezultat am cei mai buni arbori pentru terenul dat( Acea't! metod! nu numai c! e'te 'impl! $i neco'ti'itoare,dar $i %oarte potri)it! pentru terenurile impracticabile, deoarece pomii mei de.a #n momentul -ermin!rii #ncep '! 'e adapteze la condi"iile de mediu( Acea't! metod! 't*rne$te dorin"a de a e/perimenta, ea nu nece'it! e%ort mare $i e'te practic lip'it! de ri'curi( Prin acea't! metod! cu u$urin"! 'e tran'%orm! p!durea de coni%ere #n una %ructi%er!(Dar pe un a't%el de teren eu nu altoie'c to"i puie"ii, deoarece ace$tia #n anumite condi"ii pot %orma %ructe inedite( A't%el eu de'eori prime'c, mai #nt*i de toate din '*mburi de )i$in!, %ructe %oarte dulci,care pot %i utilizate cu 'ucce' la produc"ia de )inuri $i t!rii( De a'emenea %oarte bine pot %i %olo'ite $i'oiurile '!lbatice, dup! cum am men"ionat mai 'u', de aceea nici #ntr-un caz ele nu trebuie 't*rpite( Pomii '!lbatici #i '!de'c %rec)ent #n calitate de -ard )iu %ructi%er, deoarece ace$tia prote.eaz! de )*ntpomii cu calit!"i 'uperioare( A't%el ei #ndepline'c mai multe %unc"ii( 0u mai e'te nece'ar de l!murit #n continuare c! #n a't%el de locuri )ia"a 'e mani%e't! #n toate %ormele 'ale(8etoda de $ocDrumul meu 'pre $coal! era lun- $i -reu $i c1iar la un pa' caden"at dura aproape de dou! ore( Ace'ta era reprezentat de un drum %ormat de urma de c!ru"! ce trecea prin p!dure $i 'e #ntindea de-alun-ul c*mpurilor( n calea mea de'eori -!'eam lucruri intere'ante: o piatr! %rumoa'! 'au o buturu-!, uneori -!'eam $i cop!cei, pe care #i tran'plantam #n -r!dina mea micu"!( ,dat!, la '%*r$it de iunie, #n drum 'pre ca'! dup! $coal! eu am z!rit c*"i)a meri '!lbatici, care cre$teau pe o pant! de 't*nc!( 0u am putut rezi'ta i'pitei $i i-am luat cu mine( n detrimentul %aptului, c! erau mai #nal"i de doi metri, eu am reu$it, %!r! ai '!pa, '!-i 'mul-, deoarece r!d!cinile care cre$teau printre pietre nu a)eau de ce '! 'e a-a"e( Plin de bucurie, duceam aca'! ace$ti pomi $i )roiam #nainte de plantare '!-iar!t mamei( Dar #n loc de laud! ea a #nceput '! m! certe, con'ider*nd, c!-i e'te mil! de ace$ti cop!cei %rumo$i, deoarece #n acea't! perioad! a anului, cu %runzele %ormate de.a ei nu )or putea '! 'e prind!( I-nor*nd ace'tea, totu$i i-am r!'!dit pe micu"ul meu lot (9*mele mu$c!toare), ad*ncindu-i c*t am putut de tare $i, ca de obicei, am acoperit locul '!p!turii cu %runze( S!-i ud nu a)eam nici o po'ibilitate, deoarece -r!dina-li)ada mea era %oarte #ndep!rtat! de cea mai apropiat! 'ur'! de ap!, de aceea nu nutream mari 'peran"e, c! pomii 'e )or prinde( 8ama mi-a e/plicat c!, ei 'e )or pierde, deoarece era prea t*rziu pentru tran'plantare, $i plu' la acea'ta arborii erau #n%runzi"i( Atunci m-am -*ndit: probabil, %runzele #i )or #ncurca, $i din acea't! cauz! mi-a ap!rut un -*nd copil!re'c '! le rup toate %runzele(Acum ei 't!teau -oi, de parc! ar %i %o't u'ca"i, #n -r!dina mea, iar eu #n %iecare zi m! duceam '!-i pri)e'c cu 'peran"a, c! )or mani%e'ta 'emne de )ia"! $i, po'ibil, 'e )or prinde( Au trecut c*te)a '!pt!m*ni, p*n! c*nd unul din pomi nu mia produ' 'urpriza 4 el a dat l!'tari noi( 3*nd am )!zut ace't lucru, eram de neoprit( Am aler-at la mama $i am tra'-o de $or", pentru a o aduce #n -r!dina mea( 6a nu )roia '! cread! celor 'pu'e de mine, de aceea a)eam ne)oie '! o aduc, '! 'e con)in-! la locul %aptei( +i ea a %o't pl!cut 'urprin'!, $i m! #ntreba 4 cum de ai reu$it '! %aci a$a, ca ei '! crea'c!, p!i, "i-a mer'(Datorit! ace'tei #nt*mpl!ri eu am elaborat metoda de $oc( 8er-e )orba de'pre 'itua"ii e/cep"ionale #n care pomii cu un 'i'tem radicular pro't totu$i pot %i tran'planta"i %!r! 'ol, c1iar $i atunci, c*nd ei 'unt acoperi"i de %runze $i au %lori 'au c1iar %ructe( Pentru acea'ta eu la' pomii la 'oare ca '! 'e u'uce %runzele( 9!d!cinile, de'i-ur, trebuie '! %ie acoperite, deoarece nu rezi't! razelor 'olare directe( Pentru a acoperi r!d!cinile eu %olo'e'c 'aci de p*nz!( >a' copacii la 'oare p*n! nu 'e u'uc! %runzele, iar ace't lucru 'e petrece rapid, totodat! ace$tia nu 'e ud!( Sacii de p*nz! uda"i #n prealabilnu )or permite r!d!cinilor '! 'e u'uce, dar acea't! umezeal! nu e'te 'u%icient! pentru a a'i-ura %runzele cu ap!( Pe'te o zi, dup! ce %runzele 'e u'uc!, pomii 'unt '!di"i( +i aici ei nu 'e ud!, unica protec"ie care le e'te a'i-urat!, o con'tituie 'tratul de mulci, care p!'treaz! umiditatea( Plu' la ace'tea, la noi #n -o'pod!rie nu e/i't! nici o po'ibilitate de a uda to"i copacii, ace't procedeu ar %i con'umat prea multe puteri $i timp(n'!, pomii planta"i prin acea't! metod! ulterior %ormeaz! rapid r!d!cini noi, care a'i-ur! planta cu ap! $i 'ub'tan"e nutriti)e( Pomul poate 'uporta in'u%icien"a dea ap! de la #nceput, deoarece e'te lip'it de %runze $i %ructe( Dar dac! l-a$ %i plantat cu tot cu %runze $i %ructe $i l-a$ %i udat, atunci el ar %i cedat toat! ener-ia pentru p!'trarea %runzelor( Si'temul radicular nu '-ar %i dez)oltat $i c1iar dac! copacul ar %i #nceput '! crea'c!, ar de)enit %oarte %ra-il( Un a't%el de arbore poate %i comparat cu %lorile din )az!, care prime'c numai ap!, care aproape c! nu le alimenteaz!, iar copacii mei, care au 'uportat $ocul, 'e concentreaz! la %ormarea 'i'temului radicular $i porne'c cre$terea l!'tarilor numaiatunci, c*nd au %or"e pentru acea'ta( Arborele, dac! e '! ne e/prim!m de'pre el ca de'pre un om, cre$te de 'ine 't!t!tor(Prin acea't! metod! eu am plantat $i culti)at mii de copaci(3ump!ram din pepiniere r!m!$i"ele de puie"i, care pur $i 'implu erau ar$i 'au m!run"i"i, la un pre" %oarte mic $i-i plantam la mine con%orm metodei de $oc( n baza e/perimentului am depi'tat, c! cel mai bun loc pentru acea'ta e'te 'pa"iul dintre 'traturile #nalte( Umiditatea acolo 'e acumuleaz! cel mai mult, $i pomii 'e re'tabile'c rapid( Pe'te doi-trei ani pomii 'e rami%ic! at*t de puternic, #nc*t eu pot cu tot cu 'ol '!-i )*nd 'au '!-i tran'plantez( A't%el e/perien"a mea din copil!rie a de)enit o a%acere bun! pentru mine(In lumina luniiFPublicat de Sorin pe data de 10 noiembrie 2011 Pentru practicantii de biodinamica, intre-ul pamant e'te o re%le/ie a ceea ce 'e intampla in uni)er', o idee aparuta cel putin in timpul 9omei antice 'i care le-a %o't con%irmata prin e/perimentele e%ectuate in laborator dar 'i pe teren in ultima .umatate a 'ecolului trecut( 3a indicatie a %aptului ca omul intele-ea cand)a puterea interactiunii dintre 'oare, pamant 'i plante, ei e)identiaza 1iero-li%elee-iptene ale zeului 'oare 9a, de'cri' cu raze care 'a termina in maini manipulatoare( Steiner 'i adeptii %ilo'o%ie 'ale 'u'tin ca pe ma'ura ce 'oarele, luna, 'i planetele 'e mi'ca prin cele 12 'emne zodiacale ale cerului , ele in%luenteaza in moduri di%erite pamantul 'i plantele care cre'c in el(In %iecare zi, 'oarele, luna, alte planete 'i 'telele , au un e%ect pro%und 'i puternic a'upra cre'terii plantelor( Steiner 'i adeptii %ilo'o%ie 'ale 'u'tin ca pe ma'ura ce 'oarele, luna, 'i planetele 'e mi'ca prin cele 12 'emne zodiacale ale cerului , ele in%luenteaza in moduri di%erite pamantul 'i plantele care cre'c in el(Pentru ca in %iecare zi 'oarele ra'are cu 2 minute mai tarziu decat 'telele %ata de care 'a depla'at in ziua precedent, intr-un an el tra)er'eaza intre-ul ciclu al zodiacului, petrecand o luna in %iecare con'telatie( >una in ciclul 'au lunar, petrece doar apro/imati) C zile in %iecare ( In a%ara de %enomenul cre'terii'i de'cre'terii (a carei in%luente a'upra mareelor 'i plantelor nu mai poate %ii conte'tata) luna e%ectueaza alte doua mi'cari care a%ecteaza atat plantele cat 'i planeta( Prin orbita 'aeliptica, luna, uneori 'e apropie alteori 'e indeparteaza de pamant, creind a't%el un e%ect 1armonic comparabil cu cel al pamantului care 'e apropie ()ara) 'i 'e indeparteaza (iarna)de 'oare( 3and luna a.un-e in punctual cel mai apropiat (peri-eu) 'i o luna Gde iarna apare , relatia plantelor cu 'oarele,con%orm %ermierilor biodinamici, e'te 'tin-1erita in 'en'ul ca 'emintele culti)ate la peri-eul lunii produc plante care tind 'a %ie )ulnerabile la boli %un-ice 'i daunatori(396S?696HIIIIIJ D6S396S?696Practicantii de biodinamica, din europa, care urmare'c e)olutia lunii, cum ar %i 8aria ?1un, e)identiaza %aptul ca atunci cand luna e'te in cre'tere 'e)a 'i ener-iile plantelor au o traiectorie predominant a'cendenta, care imbiba plantele cu )italitate( Dar cand luna a atin' punctual culminant'i incepe 'a de'crea'ca , plantele, 'pun ei, 'e orienteaza 'pre radacini ,aceata %iind o perioada mai buna pt tran'plantari deoarece planta poate %orma mai repede radacini noi cu care 'a 'e ancoreze(3and %lu/ul 'e)ei 'e diminueaza e'te o perioada buna pt altoire 'i curatare(taierea cren-ilor)( 3and luna 'e depla'eaza .o' pe linia orizontului, o-lindind in%luenta pe care o are 'oareletoamna 'i iarna 'e 'pune ca )italitatea plantelor e'te concentrate in partile in%erioare, timp in care atentia -radinarului e'te %ocalizata pe compo'tare, %ertilizare, taieri, plantari 'i recoltarea radacinoa'elor(?ot ei 'u'tin ca %ortele care 'e 'cur- in mod continuu din directia con'telatiilor 'unt concentrate de catre luna 'i prin puterea 'a 'unt capabile 'a a%ecteze )iata plantelor(De aceea, lucreaza cu plantele in acele zile in care luna intra in zone ale cerului care imbunatate'c )italitatea anumitor parti ale plantelor, parti pe care dore'c 'a le incura.eze(Stiind care din zile 'unt %a)orabile pt %runze 'au %ructe, 'eamana )arza intr-o zi pt %runze 'i a'teapta o zi %a)orabila %ructelor, pt ro'ii( 3ele patru a'pecte ale unei plante 4 radacina, %runze-cren-i, %loare,%ruct-'amanta 4 au calitati 'i %unctii di'tincte( 3ulti)and, in biodinamica, 'e incearca incura.area cre'terii radacinilor la morco)i, ridic1ii,carto%iFK cre'terea %runzelor la 'alata,'panac, iarbaFK cre'terea buc1etului %lorilor pe%erate K 'i %ormarea de %ructe 'i 'eminte la culturi cum ar %ii -rau, porumb, ro'ii, %a'ole, do)leacF Steinerienii a%irma ca luna in'u'i actionand nu doar ca un mecani'm de re%le/ie, ci 'i prin propia putere a%ecteaza pamantul prin elementul apa , di'ponibil plantelor prin ploaie 'au iri-are 'i e'te purtatoarea acelor %orte care tind 'a in%luenteze reproducerea 'i cre'terea )e-etati)a(Un alt ritm de baza e'te dat de rotatia zilnica a pamantului in .urul proprie a/e( Pe parcur'ul unei 'in-ure zi, 'pune 8aria ?1un, o planta e'te a%ectata de rotatia complete a pamantului( 3am de pe la C dimineata pana la amiaza 'e)a 'e ridica din cauza ace'tui ritm zilnic, iar de la C dupa amiaza pana la miezul noptii ace't ritm tinde 'a in%luenteze partile .oa'e ale plantelor(3and Steiner a ob'er)at ca acele cri'tale de -1eata care 'e %ormeaza iarna in %ere'tre , au o %orma total di%erita la o %lorarie decat cele de la o macelarie i-a 'u-erat lui P%eip%%er 'i lui >il< Eoli'=o, 'a %aca e/perimente in laborator cu %ormarea cri'talelor pt a demon'tra ceea ce el numea G %orte %ormati)e in natura( Pt a 'ati'%ace dorinta lui Steiner de a dez)alui ce 'e a%la dincolo de )alul materiei, P%eip%%er a dez)oltat un 'i'tem numit cromato-ra%ie, in care di%erite 'olutii de 'aruri minerale, imbibate in randuri de 1artie, au %o't %acute 'a dez)aluie tiparurile di%erite ale %ortelor carein%luenteaza 'olul 'i )iata plantelor( 3u o metoda 'imilara , cuno'cuta ca dinamoliza capilara, Eoli'=o a mer' mai departe )alidand nu doar 'pu'ele lui Steiner dar 'i pe Paracel'u' care 'punea ca %iecare planeta e'te conectata cu un metal, a'upra caruia are un e%ect 'pecial in %unctie de mi'carile planetei( 3u metoda 'a Eoli'=o , a reu'it 'a e/plice mi'tere cum ar %ii ca obiecte din metal %oarte ra%inat ca bilele de rulment pot %i de calitate proa'ta daca au %o't %abricate intr-o %aza planetara nepotri)ita(6a a de'coperit ca acelea'i %orte 'ubtile %unctioneaza 'i in celulele )ii ale plantelor, a%ectand atat cre'terea lor din 'eminte( capacitatea de -erminare) dar 'i calitatea %ructelor 'i le-umelor( Ba mai mult 'e pare ca 'i calitatea lemnului e'te a%ectata de %aza lunii in momentul taierii(Studentii de la %erma Eimerton Hill' 'unt in)atati 'a ob'er)e culorile, mi'carile 'i tran'%ormarile -raduale din natura( A't%el 'unt capabili 'a recunoa'ca ceea ce ei nume'c G%iinta plantaG care traie'te'i 'e mani%e'ta in toate %ormele 'ale, de la 'amanta, la radacina, trunc1i 'i din nou 'amanta( Prin aplicarea practicilor normale din a-ricultura cum ar %ii 'emanatul, tran'plantarea, culti)area 'i recoltarea la momentul in care elemente potri)ite lucreaza mai inten' din'pre uni)er', au demon'tratca 'e poate imbunatatii marimea, %orma, -u'tul 'i perioada de con'er)are a recoltelor(Sa demon'trat de a'emenea ca plantele reactioneaza puternic la 'c1imbarile climatice trimitand 'e)ain radacini anticipand %urtuna ce )a )enii( A'ta le permite 'a trimita din nou in 'u' za1aruri 'pre %runze 'i cren-i cand atmo'%era 'e lini'te'te 'i 'a repare 'tricaciunile pro)ocate de %urtuna( 31iar daca ramane un mi'ter cum i-'i dau 'eama plantele ca )a )enii o %urtuna, 'e poate e%ectua un 'implute't ma'urand continutul de za1ar al unei plante inainte, in timpul 'i dupa orice %urtuna(3ele patru parti ale plantei core'pund celor patru elemente cla'ice ale naturii: pamant, apa, aer, %oc(6'te clar ca radacina e'te concentrata in pamant, partile )erzi,)e-etati)e 'unt le-ate de %lu/ul umezelei, %lorile 'e de'c1id in aer iar %ructele 'e maturizeaza u'or,u'or in caldura 'oarelui(A'trolo-ic, ei a'ociaza cele patru elemente cu patru 'e-mente ale zodiacului: panatul cu ?aur, 5ecioara 'i 3apricorn Kapa cu 9ac, Scorpion 'iPe'ti K aer cu Lemeni, Balanta'i ;ar'ator K %ocul cu Berbec, >eu 'i Sa-etator( Si au a.un' la concluzia ca luna, trecand prin %ata ace'tor con'telatii permite anumitor %orte elementale 'a in%luenteze mai puternic )iata plantelor(8aria ?1un 'i autorii calendarului de la Eimberton Hill', au ob'er)ant 'i inre-i'trat de-a lun-ul anilor e%ectele pe care le au a'upra cre'terii plantelor, opozitiile planetare , con.unctiile 'i tri-oanele( ,pozitiile 'i tri-oanele 'e 'pune ca 'unt po'iti)e , iar nodurile ( cand orbitele 'e inter'ecteaza), eclip'ele partiale 'i eclip'ele totale 'unt con'iderate in -eneral ne%a)orabile pt lucrul cu plantele , pro)ocand de obicei e%ecte ad)er'e , in 'pecial la 'emanat( A'a cum cre'terea numarului accidentelor din tra%ic in timpul zilelor cu nod au %o't con%irmate 'tati'tic, la %el 'i e%ectele lunii a'upra inmultirii la )ite au %o't 'tablite de catre %ermierii biodinamici de-a lun-ul anilor( Daca )aca e'te du'a la monta intr-o zi cu nod, ea nu )a ramane -e'tanta, 'au, mai rau )itelul 'e )a na'te a)and caracteri'tici nedorite( 6/perienta a aratat ca atunci cand planetele intra in opozitie la 1M0 de -rade, cu 'oarele 'au una cu alta, )italitatea plantelor cre'te 'emni%icati), incepand c1iar cu cate)a zile inainte( Steinerienii 'u'tin ca %ortele ambelor planete care 'e a%la in opozitie %ata de pamant, in%luentate de pul'urile con'telatiilor zodiacale pe care le au in 'pate, interpenetreaza, %ructi%ica 'i 'pore'ce%ectul pe care il au a'upra pamantului( 6%ectul lunii , 'pune 8aria ?1un, poate %i 'porit prin opozitie dar in unele cazuri 'e diminueaza(?oata acea'ta G%renezie care 'una a intelepciune antica a'trolo-ica e'te de %apt rezultatul a multor ani de e/periente in laborator , condu'e cu o metodolo-ie 'tiinti%ica ri-uroa'a de catre urma'ii )iziunii lui 9udol% Steiner( 3and 8aria ?1un 'i-a inceput 'tudiul a'upra ciclurilor ritmice ale lunii , nu 'tia ca -radina 'a din Ea''el era in apropiere de centrul unui inel de dealuri, %iecare dintre ele conectat inca de pe )remea Druizilor 'i a 3eltilor cu un 'emn zodiacal 'peci%ic( 0u a trecut mult timp pana 'i-a dat 'eama ca i'toria ace'tor locuri ii permit 'a creeze inter%ata e%ectelor lunii, 'oarelui'i a planetelor, ane/ate celor doi'prezece 'emne zodiacale care 'unt )izibile noaptea in anumite perioade ale anului( 9ezultatul a %o't crearea unui calendar, Biodinamic SoNin- 31art (-ra%icul biodinamic pt in'amantat), incorporind toate datele de'pre cele trei ritmuri lunare, pozitiile planetelor 'i 'emnele zodiacului( 3on'truindu-'i calendarul pe ace'te pricipii, ea a %o't atenta 'a %ie corecta nu doar -eometric 'i teoretic dar 'i %aptic( 8ecanica ace'tui calendar poate parea comple/a, dar premiza e'te 'impla( Acea'ta planeta e'te parte inte-rata a 'i'temului 'olar dar 'i a co'mo'ului iar %iecare %ir de iarba e'te a%ectat de intre-(Ace't articol a %o't in'pirat in mare parte de cartea Secret' o% t1e Soil 'cri'a de Peter ?omp=in' 'i 31ri'top1er Bird(>in=uri utile : 1ttp:OONNN(a'trolo-ie-in%o(comOmocal(c-iPlan-ua-eIen-Q'idtropI'id1ttp:OONNN(boo=depo'itor