Ingineria materiilor prime naturale: biointerfete pe baza ...eraw.icmpp.ro/files/ERAW_RST_2017.pdfIn...

pagina 1

Aleea Grigore Ghica Voda, nr. 41 A, 700487 Iasi, RomaniaTel.: 0232-217454; Fax: 0232-211299; e-mail: [email protected]

Denumirea Programului din PN III: Programul 4 - Cercetare fundamentală și de frontierăTip proiect: Proiecte de Cercetare Exploratorie

CONTRACT DE FINANȚAREPENTRU EXECUȚIE PROIECTENR. 172 / 2017

PN-III-P4-ID-PCE-2016-0349

Raport stiintific si tehnic in extensoEtapa de executie 1 / 2017

Ingineria materiilor prime naturale: biointerfete pebaza de celuloza pentru detectia de proteine

(ERAW)

Director de proiect: Dr. ing. Habil., Sergiu CoseriInstitutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni” Iasi

pagina 2


Activitatile desfasurate in cadrul acestei etape au fosturmatoarele:

Activitatea 1.1

Realizarea reactiilor de oxidare a diferitelor tipuri de celuloza(microcristalina, "never dried", fibre de bumbac, fibre tipvascoza) utilizand simultan: N-hidroxiftalimida (NHPI),hipoclorit de sodiu, bromura de sodiu, periodat de sodiu,efectuate in afara celulei QCM-D.

Activitatea 1.2

Conceperea unui noi protocol de oxidare selectiva a celulozei(diferite sorturi) mai selectiv, mai prietenos cu mediul, evitandutilizarea compusilor metalici (cu rol catalitic), (One-shotprotocol)

Activitatea 1.3 Caracterizarea fizico-chimica a probelor oxidate.

Activitatea 1.4Studiu depolimerizarii celulozei in timpul reactiei de oxidarecu nitroxi radicalii.

pagina 3


Activitatea 1.1

Realizarea reactiilor de oxidare a diferitelor tipuri de celuloza (microcristalina, "never dried",fibre de bumbac, fibre tip vascoza) utilizand simultan: N-hidroxiftalimida (NHPI), hipoclorit de

sodiu, bromura de sodiu, periodat de sodiu, efectuate in afara celulei QCM-D.

si

Activitatea 1.3

Caracterizarea fizico-chimica a probelor oxidate

Celuloza, cel mai versatile si raspandit polimer natural pe planeta noastra, a fost utilizata inca demilenii pentru nevoile umane de baza, ca de exemplu, material de constructive, pentru fabricareadiverselor articole de imbracaminte, sau pur si simplu, ca sursa de energie termica. In ultimii aniinsa, acest (bio)polimer valoros, si-a gasit intrebuintari in domenii mai exotice, precum industriaalimentara, medicina, cosmetica, fabricarea display-urilor flexibile, diverse componenteelectronice si multe altele.1-3 Pentru realizarea materiilor prime necesare in aceste industrii, un roldeosebit de important il are efectuarea de reactii chimice pe polimerii naturali, asa numitaderivatizare a acestora. Celuloza, poseda trei grupari hidroxilice in fiecare unitateanhidroglucozidica, Fig. 1, susceptibile la reactii chimice, cele mai importante fiind: reactia deesterificare, eterificare si oxidare.

Fig. 1. Structura moleculara a celulozei

pagina 4


In prezent, exista doua mari directii de aplicabilitate a reactiei de oxidare pe celuloza: i) una dintreele, foloseste radicalii nitroxilici, in acest caz reactia de oxidare avand loc la atomul de carbon dinpozitia 6 a unitatii anhidroglicozidice, ii) a doua ruta de oxidare implica prezenta periodatului desodiu, caz in care, reactia de oxidare are loc la atomii de carbon din pozitiile 2 si 3 din unitateaanhidroglicozidica, concomitent cu desfacerea legaturii chimice dintre acestia (C2-C3), Fig. 2.

Fig. 2. Rute posibile de oxidare a celulozei

In cadrul acestei activitati, am testat un nou protocol de oxidare a diverselor materiale celulozice,incluzand celuloza microcristalina, de tip "never dried", fibre de bumbac si fibre de tip vascoza, inprezenta simultana a celor doua tipuri de agenti de oxidare: un radical nitroxilic: 2,2,6,6-tetrametilpiperidin-N-oxil, TEMPO sau ftalimida-N-oxil, PINO, acesta din urma fiind generat in mediul dereactie din precursorul N-hidroxiftalimida (NHPI) si periodatul de sodiu. Reactiile au fost efectuatela temperatura camerei si la presiune atmosferica, in prezenta hipocloritului de sodiu si a bromuriide sodiu.

Modul de lucru general pentru oxidarea simultana a celor trei grupari hidroxilice din unitateacelulozica

Intr-un balon cu fund plat prevazut cu trei gaturi, se dizolva in 600 mL apa distilata, 0.4 g TEMPO(2.5 mmoli), 2.7 g periodat de sodiu (12.5 mmoli) si 4 g bromura de sodiu (40 mmoli), sub oagitare puternica. Dupa cca 30 de minute se suspenda in balon 5 g de celuloza (celulozamicrocristalina, de tip "never dried", fibre de bumbac si fibre de tip vascoza). Vasul de reactie seinveleste in folie de aluminiu, pentru a fi protejat impotriva radiatiilor solare, care ar puteadezactiva periodatul de sodiu. O solutie de hipoclorit de sodiu cu 9 % clor activ este adaugata apoipeste amestecul de reactie, echivalent cu 2.97 g NaClO (40 mmol), sub o continua agitare si cuurmarirea stricta a pH-ului care trebuie mentinut strict la valoarea de 10.5 prin ajustare cu solutiede hidroxid de sodiu 2M. Reactiile au fost mentinute pentru 4 ore intr-un set de experimente si 24ore pentru alt set de experimente. Dupa trecerea timpului de reactie prevazut, reactia se stopeazaprin adaugarea a cateva picaturi de etanol, apoi amestecul se filtreaza la presiune redusa, celuloza

pagina 5


oxidata fiind colectata de pe filtru, spalata intens cu apa distilata, solutie de acid clorhidric 0.5 M,apoi din nou apa distilata si apoi uscata la presiune redusa si temperatura de 40 oC. Lichidul rezultatin urma filtrarii este colectat separat si precipitat cu etanol, aceasta reprezentand fractia de celulozaoxidata, solubila in apa. Precipitatul este colectat prin centrifugare, redizolvat in apa distilata,dializat in apa distilata, utilizand o membrana de dializa din polieter sulfona (dimensiunea porilorde 10,000 g cm-3), apa fiind schimbata zilnic, timp de 4 zile, pana la conductivitatea apei de 3 Sm-1, celuloza oxidata fiind apoi recuperata prin freeze-drying.

Metode de caracterizare

Pentru caracterizarea fractiilor celulozice oxidate s-au folosit urmatoarele metode de caracterizare:FT-IR, 13C-NMR solid pentru fractiile insolubile, 13C-RMN pentru fractiile solubile in apa,Spectroscopia de Fotoelectroni cu Raze X (XPS). Determinarea continutului de grupari carboxiliceintroduse in urma reactiei de oxidare s-a realizat folosind titrarea potentiometrica, iar gradul depolimerizare a fiecarei probe s-a determinat prin metoda vascozimetrica.

Evidentierea formarii radicalului PINO din NHPI prin spectroscopie UV-Vis

Fig. 3. Spectrul UV-Vis unui amestec de NHPI (1 mmol) si perodat de sodiu (1 mmol) in acetonitril apa (1:1 vol%).Inset: Spectrul UV-Vis al unei solutii de NHPI (1 mmol) in acetonitril.

pagina 6


Figura 3 reliefeaza faptul ca radicalul PINO, cel care este responsabil de initierea ciclului deoxidare a celulozei, se poate forma din NHPI in prezenta periodatului de sodiu, cu alte cuvinte, nueste necesar sa fie introdus in sistemul de reactie a nici unui alt cocatalizator!

Determinarea continutului de grupari aldehidice, carboxilice, a gradului de polimerizare sirandamentului reactiei de oxidare

In Tabelul 1 se prezinta continutul de grupari aldehidice, carboxilice, a gradului de polimerizare sirandamentului reactiei de oxidare, pentru probele celulozice oxidate la 4 ore si 24 ore. Continutulde grupari aldehidice si carboxilice a fost determinat prin titrare potentiometrica, in timpuluistagiului de cercetare efectuat la Universitatea din Maribor. De-asemeni, gradul de polimerizare alfiecarei probe (inclusive materialele de plecare) au fost determinate folosind metodavascozimetrica, prin dizolvarea probelor in solutie de cuoxam, experimentele fiind realizate la

Universitatea din Maribor, in cursul stagiului de cercetare efectuat. Vascozitatea () a fostcalculate din timpul de curgere al unei solutii de celuloza, from the efflux time of the cellulosesolution (t), timpul de curgere al unei solutii de solvent, cuoxam (t0), si respective, concentratiacelulozei in solutie, in g/L (c). Gradul de polimerizare a fost calculate din vascozitatea specifica:= (1)

De unde:= ∙∙ , ∙ (2)

O reprezinta proba celulozica neoxidata

N reprezinta probele oxidate cu NHPI si periodat, indicele fiecarei probe reprezentand timpul dereactive: 4 sau 24 de ore

T reprezinta probele oxidate cu TEMPO si periodat, indicele fiecarei probe reprezentand timpulde reactive: 4 sau 24 de ore

P reprezinta probele oxidate doar cu periodat, indicele fiecarei probe reprezentand timpul dereactive: 4 sau 24 de ore

pagina 7


Tabelul 1. Continutul de grupari carboxilice (aldehidice) si a gradului de polimeizare pentru probele de celuloza,oxidate la temperature camerei, in prezenta a 2.5 mmoli periodat / g celuloza.

Proba Timp dereactie

(h)

NHPI(mmol/gceluloza)

TEMPO(mmol/gceluloza)

Continutul degrupari

carboxilice(mmol/Kg)

Continutulde gruparialdehidice(mmol/Kg)

Randament(%)

Grad depolimerizare

(DP)

O - - - 51 - 140N4 4 0.5 - 456 - 82 86N4s 4 0.5 - - - < 1 n.dN24 24 0.5 - 553 - 79 65N24s 24 0.5 - - - < 3 n.dT4 4 - 0.5 1760 - 52 69T4s 4 - 0.5 3110 - 31 35T24 24 - 0.5 1790 - 48 55T24s 24 - 0.5 3128 - 34 28P4 4 - - - 315 95 107P24 24 - - - 1325 88 75

Analiza probelor de celuloza oxidata folosind spectroscopia in infrarosu, FTIR

Tehnica FTIR poate fi privita drept cea mai la indemana metoda pentru a evalua transformareastructurala a celulozei in timpul reactiilor de oxidare. Acest lucru deriva din faptul ca in urmaoxidarii, benzile noi care ar putea aparea au semnale puternice, in zone distincte, comparativ cumaterialul de plecare. Benzile caracteristice ale celulozei, sunt cele din regiunea 3100-3600 cm-1

datorate legaturilor de hidrogen din structura, picul de la 2900 cm-1 datorat legaturilor C-H, in carecarbonul este hibridizat sp3, banda de la 1640 cm-1 corespunzatoare apei adsorbite, benzile de la1050 cm-1 atribuita legaturilor de tip C-O-C. In urma reactiei de oxidare, devine prezent un picintens, centrat la 1738 cm-1 care este atribuit resturilor carbonilice din gruparile COOH, Figura 4.Mai mult, este evident ca banda caracteristica legaturilor C-H, scade vizibil dupa reactia deoxidare, lucru care atesta faptul ca hibridizarea atomului de carbon se schimba. Acest lucru seintampla prin conversia grupelor >CH-OH in –CHO. In probele oxidate doar cu periodat de sodiu,banda de la 1717 cm-1 este atribuita grupelor CHO din gruparile aldehidice formate.

pagina 8


Fig. 4. Spectrele FTIR ale celulozei neoxidate (O) si probelor oxidate pentru 24 de ore

Spectroscopia de Fotoelectroni cu Raze X (XPS)

Schimbarile de natura structurala care apar intr-o molecula pot fi evidentiate cu succes folosindtehnica XPS. In cazul probelor de celuloza oxidata am realizat determinari ale structurii folosindtehnica XPS, care a evidentiat faptul ca rapoartele atomice O/C se modifica de la celuloza pura laprobele oxidate, prin cresterea procentului de oxige prezent in structura, Figura 5.

Fig. 5. Spectrele XPS ale celulozei si probelor celulozice oxidate

pagina 9


Spectrele 13C-RMN ale celulozei oxidate solubile in apa si fractiei insolubile in apa

Deosebit de important a fost sa elucidam structura compusului oxidat solubil in apa. Asa dupa cumse poate vedea din Figura 6, spectrul 13C-RMN prezinta o zona cu picuri situata intre 176 si 178ppm. La o analiza mai atenta a acestei zone, s-a putut decela prezenta a trei picuri, ceea cedemonstreaza faptul ca toate cele trei grupari hidroxilice din unitatea de baza celulozica au fostoxidate pana la formarea de grupari carboxilice, lucru absolut remarcabil, in contextul in care nedorim materiale derivate de la celuloza (de la produsi naturali) care sa prezinte solubilitate in apa.

Fig. 6. Spectrul 13C-RMN (in D2O) probei de celuloza solubila in apa, inset este prezentat in detaliu zona semnaleloratomilor de carbon din gruparile carboxilice formate in timpul reactiei de oxidare.

Spre deosebire de probele oxidate care au prezentat solubilitate in apa, probele oxidate partial, nuau putut fi analizate in acelasi mod, fiind necesara efectuarea analizelor 13C-RMN solid printehnica Cross Polarization Magic Angle Spinning (CP-MAS). Aceste experimente au fost efectuatedeasemeni la Universitatea din Maribor, Slovenia, in cursul stagiului de cercetare efectuat. Sepoate observa din Figura 7, ca probele au fost oxidate cu succes, acest nou protocol pe care ilpropunem putand furniza noi materiale pentru a fi folosite in aplicatii ca senzori pentru proteine.

pagina 10


Fig. 7. Spectrul 13C-CP-MAS al probelor de celuloza insolubile in apa

Activitatea 1.2Conceperea unui noi protocol de oxidare selectiva a celulozei (diferite sorturi) mai selectiv, maiprietenos cu mediul, evitand utilizarea compusilor metalici (cu rol catalitic), (One-shot protocol)

si

Activitatea 1.3

Caracterizarea fizico-chimica a probelor oxidate

In cadrul acestei activitati, am incercat sa introducem un nou protocol de oxidare blanda acelulozei, in prezenta NHPI, fara a mai folosi cocatalizatorii de natura metalica, absolut necesariin procesul de generare a radicalului nitroxilic din NHPI.4-8 In acest caz, ne-am „ajutat” de prezentahipocloritului de sodiu, deja prezent in sistem, care a preluat si rolul de cocatalizator pentrugenerarea radicalului PINO, conform Figurii 8. Radicalul PINO poate fi generat din NHPI inprezenta hipocloritului de sodiu, caz in care reactia este mai lenta, adaugarea bromurii de sodiu,conduce la o crestere considerabila a vitezei de reactie, dupa cum se poate observa si din Figura 8.Pentru testarea acestui nou protocol de oxidare, am utilizat trei sorturi diferite de celuloza, sianume: celuloza microcristalina de tip Avicel, celuloza de tip Cellets 350, si o pulpa celulozicaumeda. Reactiile au fost conduse la temperatura camerei si la un pH=10.5, timp de 5 ore pentru unset de analize si 24 de ore pentru un al doilea set de analize.

pagina 11


Fig. 8. Absorbtia in UV-Vis a unui amestec de NHPI (0.5 mmoli) si NaOCl (50 mmoli), in prezenta (50 mmoli) a)sau absenta NaBr b), in acetonitril/apa 1:1 (vol.).

Caracterizarea probelor celulozice s-a realizat similar ca la activitatea 1.1, fiecare proba a fost maiintai analizata utilizand spectroscopica FTIR, continutul de grupari carboxilice a fost detrminatprin titrare potentiometrica. Suplimentar, in acest caz, a fost efectuuat si un studiu privindmorfologia suprafetei celulozei inainte si dupa reactia de oxidare, prin SEM Figura 9, si raze X,Figura 10, pentru determinarea cristalinatii.

Fig. 5. Microfotografii SEM ale celulozei microcristaline neoxidate Mc (a), oxidate cu NHPI/NaClO/NaBr timp de 5ore, (b), Cellets neoxidata (c), Cellets oxidata cu NHPI/NaClO/NaBr timp de 5 ore, (d), pulpa celulozica umedaneoxidata (e), pulpa celulozica umeda oxidata cu NHPI/NaClO/NaBr timp de 5 ore, (f).

pagina 12


Fig. 10. Difractogramele de raze X pentru probele originale (neoxidate) si oxidate folosind protocolulNHPI/NaClO/NaBr in cazul celulozei microcristaline (stanga), cellets (mijloc), si pulpa celulozica umeda (dreapta).

S-a remarcat faptul ca valoarea cristalinitatii fiecarei probe oxidate a crescut in urma reactiei, lucrucare poate fi pus pe seama indepartarii zonelor amorfe in mediul de reactive (alcalin, pH=10.5),dar si a formarii gruparilor carboxilice, cu o tendinta de organizare mai ridicata.

Activitatea 1.4Studiu depolimerizarii celulozei in timpul reactiei de oxidare cu nitroxi radicalii.

Deosebit de important este aspectul depolimerizarii celulozei, fenomen care apare din pacate inmarea majoritate a sistemelor de oxidare propuse in literatura. In cadrul acestei activitati, ne-ampropus sa analizam in detaliu care sunt principalii factori care conduc la fenomenele de degradaresi care sunt mecanismele de degradare, Figura 11.

OOHO

OHO

OH

OO

HOOH

OH

OOHO

OHO

OH

O

HOOH

OH

OO

HOOH

O

OH

OO

HOOH

OH

OOHO

OHO

OH

O

HOOH

OH

NO

NaC

lONaBr

OOHO

OHO

OH

OO

HOOH

OH

OOHO

OHO

OH

O

HOOH

OH

OOHO

OHO

OH

OO

HOOH

OH

OOHO

OHO

OH

O

HOOH

OH

HOOH

O

HOOH

OH

HO

OH

OH

OH

OH

OH

OH

O

HO OH

O

O

OH

HO

HO

OH

HO

OH

OH

pagina 13


Fig. 11. Reprezentarea schematica a proceselor de degradare care au loc in celuloza, in timpul oxidarii cuTEMPO/NaClO/NaBr.

Principalii factori care conduc la degradarea accentuata a celulozei in timpul oxidarii cuTEMPO/NaCl/NaBr, pot fi urmatorii: mediul bazic utilizat in reactie, care favorizeaza reactiile deliminare intramoleculara, concentratia solutiei de hipoclorit de sodiu folosit, timpul de reactie,temperatura.

CONCLUZII

Au fost efectuate cu succes reactiile de oxidare pentru diferite sorturi celulozice, utilizandun protocol adecvat pentru oxidarea simultana a celor trei grupari OH din unitateastructurala a celulozei, structura materialelor oxidate fiind confirmata prin FTIR si 13C-RMN. Aceste materiale reprezinta baza (platforma) pe care se vor imobiliza proteinele, inetapele urmatoare.

A fost elaborat un nou protocol pentru oxidarea selectiva a celulozei (utilizand diferitetipuri de materiale celulozice) mai selectiv, mai prietenos cu mediul, evitand utilizareacompusilor metalici (cu rol catalitic).

A fost studiat fenomenul de degradare a lantului celulozic, in cursul reactiei de oxidare,surprinzand factorii care contribuie la procesele de depolimerizare

pagina 14


DISEMINARE

Site-ul proiectului poate fi accesat la adresa: http://eraw.icmpp.ro

Lucrari stiintifice publicate:

Chibac A., Simionescu M., Sacarescu G., Buruiana E., Sacarescu L., New dansyl labeledpolysilane: Synthesis, characterization and sensor application. European Polymer Journal,2017, 95, 82-92. (IF = 3.531)

Suteu D., Coseri S., Zaharia C., Biliuta G., Nebunu I., Modified cellulose fibers asadsorbent for dye removal from aqueous environment. Desalination and Water Treatment,2017, 90, 341-349. (IF = 1.631)

Lucrari stiintifice acceptate spre publicare:

Coseri S., Biliuta G., Simionescu C. B., Selective oxidation of cellulose, mediated by N-hydroxyphthalimide, under metal-free environment. Polymer Chemistry, 2017, DOI:10.1039/C7PY01710C (IF = 5.375)

Lucrari stiintifice aflate in curs de evaluare (under review):

Suteu D., Biliuta G., Rusu L., Coseri S., Vial C., A regenerable microporous adsorbentbased on microcrystalline cellulose for persistent organic pollutants adsorption. SeparationScience and Technology, 2017, (IF = 1.106)

Zavastin D.E., Biliuta G., Dodi G., Macsim A.M., Lisa G., Gherman S.P., Breaban I.G.,Miron A., Coseri S., Metal content and crude polysaccharide characterization of selectedmushrooms growing in Romania. Journal of Food Composition and Analysis, 2017 (IF =2.752)

Baron R.I., Culica M.E., Biliuta G., Coseri S., New findings on cellulose – poly(vinylalcohol) (PVA) composites, TAPPI Journal, 2017 (IF = 0.803)

Participari la conferinte cu prezentari orale:

Sergiu Coseri, Gabriela Biliuta, Metal-free system for the cellulose oxidation, DanubeVltava Sava Polymer Meeting: Vienna, Austria, September 5-8, 2017

pagina 15


Gabriela Biliută, Ana-Maria Macsim, Sergiu Coseri, Progrese în evaluarea mecanismuluireactiei de oxidare selectivă a celulozei mediată de radicalii nitroxilici, Progrese in stiintacompusilor macromoleculari, Zilele Academice Iesene, Iasi, 5-6 octombrie, Romania.

Andreea-Laura Chibac, Tinca Buruiana, Violeta Melinte, Compozite polimere hibride pebaza de nanoparticule de TiO2 functionalizate utilizate in purificarea apelor, ZileleAcademice Ieşene A XXVI-a sesiune de comunicări ştiinţifice “Progrese in stiintacompusilor organici si macromoleculari” Iaşi, 5 - 6 octombrie 2017.

Andreea-Laura Chibac, Violeta Melinte, Tinca Buruiana, Tuning the photocatalyticperformance of TiO2 nanoparticles embed in polymer matrices by their combination withothers inorganic components, Zilele Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,IaşiChem 2017 Iaşi, 26 - 28.10.2017

Participari la conferinte cu postere:

Gabriela Biliuta, Sergiu Coseri, Cellulose derivatization using green routes, ZileleUniversităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, IaşiChem, Iasi, Romania, 26-28. 10. 2017

Iulia Nica, Gabriela Biliuta, Sergiu Coseri, Carmen Zaharia, Daniela Suteu,Microcrystalline cellulose as adsorbent in removal of dyes from textile wastewaters,Zilele Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, IaşiChem, Iasi, Romania, 26-28. 10.2017

pagina 16


BIBLIOGRAFIE

1. D. Klemm, F. Kramer, S. Moritz, T. Lindstrom, M. Ankerfors, D. Gray and A. Dorris, Angew.

Chem., Int. Ed., 2011, 50, 5438–5466.

2. Y. Habibi, L. Lucia and O. J. Rojas, Chem. Rev., 2010, 110, 3479–3500.

3. R. J. Moon, A. Martini, J. Nairn, J. Simonsen and J. Youngblood, Chem. Soc. Rev., 2011, 40,

3941–3994.

4. G. Biliuta, L. Fras, M. Drobota, Z. Persin, T. Kreze, K. Stana-Kleinschek, V. Ribitsch, V.

Harabagiu and S. Coseri, Carbohydr. Polym., 2013, 91, 502-507.

5. S. Coseri, G. Biliuta, B. C. Simionescu, K. Stana-Kleinschek, V. Ribitsch and V. Harabagiu,

Carbohydr. Polym., 2013, 93, 207-215.

6. S. Coseri and G. Biliuta, Carbohydr. Polym., 2012, 90, 1415-1419.

7. S. Coseri, Catal. Rev. Sci. Technol., 2009, 51, 218-292.

8. S. Coseri, G. Nistor, L. Fras, S. Strnad, V. Harabagiu and B. C. Simionescu,

Biomacromolecules, 2009, 10, 2294-2299.

Ingineria materiilor prime naturale: biointerfete pe baza ...eraw.icmpp.ro/files/ERAW_RST_2017.pdfIn...

Documents

Transcript of Ingineria materiilor prime naturale: biointerfete pe baza ...eraw.icmpp.ro/files/ERAW_RST_2017.pdfIn...