INFORMAŢIA PRIVIND MEDIUL - termodeva.ro de MEDIU - S.C... · 655/2001, STAS 12574/1987) şi cea a...
19
INFORMAŢIA PRIVIND MEDIUL LA S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. - 2011 –
Transcript of INFORMAŢIA PRIVIND MEDIUL - termodeva.ro de MEDIU - S.C... · 655/2001, STAS 12574/1987) şi cea a...
INFORMAŢIA PRIVIND MEDIUL LA
S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.
- 2011 –
2
S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.
Loc. MINTIA – com. Veţel - str. Şantierului - nr. 1 - jud. Hunedoara - cod 337532 CIF: RO 14348448 - nr. Reg. Com. J20/876/2001
cod IBAN: RO85 RNCB 0160 0270 8328 0001 - B.C.R. Deva Tel.: +40/254.236407; +40/254.236408 - Fax: +40/254.236404; +40/254.236405;
website: www.termodeva.ro – e-mail: [email protected]
CUPRINS:
1. Descrierea activităţii ……………………………………………………………………... 3
2. Rapoarte privind starea mediului ............................................................................ 5 2.1. Starea elementelor de mediu ................................................................ 6
2.1.1. Aerul ........................................................................................ 7 2.1.2. Apa ........................................................................................ 10 2.1.3. Solul ....................................................................................... 11
2.2. Starea factorilor de mediu ................................................................... 11 2.2.1. Deşeurile ............................................................................... 11 2.2.2. Substanţele şi preparatele chimice periculoase .................... 12 2.2.3. Radioactivitatea ..................................................................... 12 2.2.4. Zgomotul ................................................................................ 13
3. Monitorizarea factorilor de mediului ....................................................................... 13 3.1. Monitorizarea aerului ........................................................................... 13 3.2. Monitorizarea apelor uzate .................................................................. 14 3.3. Monitorizarea solului ........................................................................... 16
4. Cheltuieli pentru protecţia mediului ........................................................................ 16
4.1. Avize, acorduri, autorizaţii privind mediul ............................................ 16 4.2. Fondul pentru mediu ........................................................................... 17 4.3. Investiţiile pentru protecţia mediului .................................................... 18
5. Studii pentru protecţia mediului .............................................................................. 18
3
1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. are ca obiect principal de activitate producerea de energie electricǎ şi termicǎ.
S.C. Electrocentrale Deva S.A. este o centralǎ în cogenerare, cu un randament de conversie de aproxim. 32 %.
Cogenerarea, ca soluţie de producere combinatǎ şi simultanǎ e energiei electrice şi termice, prin avantajele energetice, economice şi ecologice pe care le prezintǎ se încadreazǎ în categoria tehnologiilor "curate" de producere a energiei.
Centrala Termoelectricǎ Mintia – Deva (C.T.E. Mintia)
• Este situată în S-V Transilvaniei, pe malul râului Mureş, la 9 km distanţă de mun. Deva; • Are o putere instalată de 1.285 MW, în 6 grupuri energetice: 5 grupuri energetice (1, 2, 4, 5, 6) de 210 MW fiecare şi grupul energetic nr. 3 de 235 MW; • Combustibilul principal utilizat: - cărbunele din bazinul minier al Văii Jiului (huilă energetică); • Combustibili auxiliari: - gazele naturale şi păcura; • Gospodăria de combustibil solid are capacitatea totalǎ de 530.000 tone (în 2 depozite de cărbune şi 2 fluxuri de alimentare);
• Energia electrică este livrată în S.E.N. la tensiuni de 220 KV şi 400 KV; • Centrala a fost pusă în funcţiune în perioada 1969†1980; • Din anul 1984, termocentrala livrează şi agent termic pentru municipiul Deva; • Evacuarea gazelor de ardere se face prin trei coşuri de fum (cu înălţimea 220 m); • Sursa de alimentare cu apă industrială este râul Mureş; • Evacuarea din centrală a zgurii şi cenuşii (~1 mil. t /an) se face în depozitul de zgurǎ - cenuşǎ Bejan.
PLAN AMPLASARE
4
PLAN ANSAMBLU
PLAN CLǍDIRE PRINCIPALǍ
5
SECŢIUNE TRANSVERSALǍ
Activitatea desfǎşuratǎ de S.C. Electrocentrale Deva S.A. este cuprinsǎ în Anexa I
a O.U.G. nr. 152/2005 -privind prevenirea şi controlul integrat al poluǎrii (IPPC), aprobată prin Legea 84/2006: „1.1. Instalaţii de ardere cu o putere termicǎ nominalǎ mai mare de 50 MW”.
S.C. Electrocentrale Deva S.A. deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr.
30/17.10.2007, emisǎ de Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Timişoara. Autorizaţia se aplicǎ tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament sub controlul
operatorului, de la primirea materiilor prime până la transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, inclusiv managementul deşeurilor de la punctul de colectare până la punctul de recuperare sau eliminare în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său, cu respectarea reglementărilor privind calitatea aerului, apei şi solului. Poluanţii principali emişi în aer sunt cei proveniţi din arderea combustibililor: huilǎ şi gaz metan sau pacurǎ. Noxele specifice arderii combustibililor în cazane, conform Ghidului Naţional al Emisiilor de Poluanţi sunt: noxe gazoase (CO2, CO, NOx, SOx), pulberi, matale grele (As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb), pulberi, CH4, N2O, HAP, dioxine şi furani.
2. RAPOARTE PRIVIND STAREA MEDIULUI: Protecţia mediului la S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. este un obiectiv de
interes major, pentru o dezvoltare durabilă. Principalele surse de poluare a mediului înconjurǎtor la S.C. Electrocentrale Deva S.A.
sunt prezentate în schema următoare:
6
PRAFCARBUNE
STERIL(ZGURA+CENUSA)
CO , COSONOxPULBERI
2
2
2
2
EMISII IMISII
EFECT DE SERAPLOI ACIDE
ZGOMOT
PLAN AMPLASARE
Răspândirea poluanţilor rezultaţi în urma activităţilor antropice se realizează pe mai
multe căi, precum: cursurile de apă, apele subterane (freatice), aerul. Cel mai important rol în dispersarea poluanţilor îl are aerul.
2.1. STAREA ELEMENTELOR DE MEDIU
2.1.1. AER Evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurǎtor se
realizeazǎ prin inventarierea emisiilor, prin mǎsurǎtori ale emisiilor, prin modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici şi prin mǎsurarea parametrilor de calitate ai aerului.
Principalele sursele de poluare a aerului la S.C. Electrocentrale Deva S.A. - Emisiile de SO2, NOX, pulberi şi CO2; - Praful de cǎrbune provenit de la gospodǎria de combustibil solid (cǎrbune), care are o acţiune zonalǎ; - Praful provenit de la depozitele de zgurǎ - cenuşǎ, prin fenomenul de deflaţie (vântuire), când particulele solide de zgurǎ - cenuşǎ sunt spulberate
şi antrenate în atmosferǎ, datoritǎ temperaturilor ridicate, umiditate redusǎ şi vânturi foarte puternice, dacǎ nu se umecteazǎ suprafeţele uscate.
Evacuarea gazelor arse se face prin 3 coşuri de fum (3 Instalaţii Mari de Ardere).
7
COŞURILE DE FUM
Legislaţia care reglementeazǎ emisiile de poluanţi în atmosferǎ, aplicabilǎ
instalaţiilor mari de ardere: - Legea nr. 271/2003 -care ratifică Protocolul de la Gothenburg asupra poluării
atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. Plafoanele de emisii, aferente anului 2010, angajate de România sunt de 918 kilotone pentru SO2 şi 437 kilotone pentru NOX, din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 36,6 % (336 kilotone) pentru dioxidul de sulf (SO2) şi 26,08 % (114 kilotone) pentru oxizii de azot (NOx).
- Hotararea nr. 440/2010 -privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 2001/80/CE -privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere. Directiva nr. 2001/80/CE prevede la articolul 4(3) posibilitatea statelor de a opta, în vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluanţi, între următoarele doua variante:
- Respectarea valorilor limită de emisie, pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, prevăzute în partea A a anexelor III-VII din Directivă, de către fiecare IMA existentă;
- Elaborarea unui Plan Naţional de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi provenite din IMA existente.
- OUG nr. 243/2002 privind Protecţia atmosferei, aprobată şi modificată prin Legea nr. 655/2001, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului; principalele obiective ale acestui act normativ sunt:
8
- Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate sau îmbunătăţirea acesteia în zonele în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- Adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării, până la eliminare, a efectelor negative asupra mediului, în context transfrontalier.
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 99/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), materii în suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Prin Ordinul nr. 592/2002 sunt prevăzute obligaţii referitoare la:
- Monitorizarea şi evaluarea calităţii aerului; - Informarea publicului privind calitatea aerului înconjurător; - Elaborarea de planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului în
vederea atingerii valorilor limită intr-un timp stabilit;
Emisii poluante Evaluarea nivelului emisiilor de poluanţi în atmosferǎ (concentraţia noxelor gazoase
şi de pulberi) se face la coşul de fum, pe fiecare canal de gaze arse de la electrofiltrele şi cazanele energetice prin:
- Măsurare continuă (on-line); - Prelevǎri de probe şi analize de laborator; - Calcul cantităţii de poluant (emisia) evacuată în atmosferă: “Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO2, NOX, Pulberi şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice PE-1001/1994”. Emisiile de poluanţi sunt influenţate de calitatea combustibililor utilizaţi (cǎrbune, păcură, gaz natural). Metodologia se bazează pe consumul de combustibili - B, puterea calorifică a combustibililor - Hi şi pe factorii de emisie - e:
E = B . Hi . e [Kg]
EMISII POLUANTE
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
1980
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Can
tita
tea (
ton
e)
SO2
NOX
Pulberi
9
Energia electrica si termica produsa functie de consumul de
combustibil
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
2.500.000
3.000.000
3.500.000
4.000.000
4.500.000
2007 2008 2009 2010
Anul
Consum carbune (tone)
Energie electrica produsa
(MWh)
Energie termica produsa (Gcal)
Situatia emisiilor poluante 2007 -2010
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
2007 2008 2009 2010
Anul
Can
tita
te (
ton
e)
SO2
NOX
Pulberi
10
Monitorizarea emisiilor poluante se face printr-un sistem de monitorizare continuă existent la grupurile energetice şi utilizează un echipament de condiţionare şi măsurare a componenţilor gazoşi la coş cu prelevare secvenţială a probei gazoase, în scopul determinǎrii concentraţiilor de SO2, NOx şi Pulberi, independent măsurandu-se parametri relevanţi procesului de funcţionare (% de O2, temperatură, presiune, umiditate şi debitul de gaze de ardere la coşul de fum).
Imisii poluante Impactul poluanţilor atmosferici generaţi asupra calităţii aerului ambiental se
determină anual prin modelarea matematică a câmpurilor de concentratii asociate valorilor limită şi valorilor de prag, ce se constituie în criterii pentru evaluarea calităţii aerului.
Simularea dispersiei principalilor poluanţi în atmosferǎ se face prin modelarea matematică a emisiilor poluante, ţinând cont de datele aerologice şi meteorologice.
Calitatea aerului ambiental Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenţă se face în
raport cu valorile limită şi valorile de prag prevăzute de legislaţia naţională (Legea nr. 655/2001, STAS 12574/1987) şi cea a Uniunii Europene, transpusă în legislaţia naţională prin O.M. nr.592/2002 -aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Modelele matematice au rezultate mai bune când sunt utilizate pentru estimări imediate pe intervale mari de timp (anuale).
2.1.2. APA S.C. Electrocentrale Deva S.A. utlizeazǎ douǎ surse de alimentare cu apǎ:
- Sursa de alimentare cu apǎ este reţeaua orǎşeneascǎ de alimentare cu apǎ, aparţinând S.C. Apa Prod S.A. Deva, în scop potabil, menajer, igienico - sanitar (pentru personalul angajat pe întreaga platformǎ industrialǎ), în scop tehnologic (pentru producerea aburului tehnologic necesar în circuitul termic al termocentralei) şi în scopul stingerii incendiilor. Aceastǎ apă este captatǎ şi tratatǎ (dedurizatǎ, deferizatǎ şi demineralizatǎ) la secţia chimicǎ.
- Sursa de alimentare cu apǎ apa de suprafaţǎ din râul Mureş, în scop Tehnologic (pentru rǎcire).
Evacuarea apelor uzate tehnologice de rǎcire, pluviale şi menajere (epurate) se
face prin 3 guri de evacuare (GV1 -în amonte de baraj şi GV2 şi GV3 -în aval de baraj). Apele uzate menajere sunt epurate în douǎ decantoare de ape menajere tip Imhoff. Apele pluviale poluate cu produse petroliere provenite din zona de amplasare a gospodǎriei de pǎcurǎ şi ulei şi de la rampa CF de descǎrcare a cărbunelui sunt colectate prin reţeaua de canalizare şi conduse la un separator de produse petroliere dupǎ care sunt evacuate în reţeaua de canalizare pluvialǎ şi tehnologică, iar apele uzate rezultate de la staţia de tratare chimică sunt evacuate în circuitul hidraulic de transport zgurǎ - cenuşǎ, la staţia Bagger.
Apa de răcire evacuată duce la creşterea temperaturii râului Mureş, în aval cu 3 † 5 ºC, cu diluţie rapidă (cxca 500 m) şi fără depăşiri ale temperaturii maxim admisibile la apa de rǎcire evacuatǎ în emisar.
11
2.1.3. SOL Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre şi este format din
particule minerale, materiale organice, apǎ, aer şi organisme vii. Fiind un sistem dinamic, îndeplineşte mai multe funcţii şi este vital pentru
desfǎşurarea activitǎţiilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Solul poate fi afectat datorită depunerii de pulberi sedimentabile şi a acţiunii
metalelor grele rezultate în urma arderii cărbunilor. Haldele de zgură - cenuşă produc poluarea solului şi a atmosferei, prin spulberarea
zgurii - cenuşii (fenomenul de deflaţie - vântuire). Monitorizarea solului se face periodic (anual) şi nu s-au înregistrat depǎşiri ale
principalilor indicatorilor de calitate (metale grele). 2.2. STAREA FACTORILOR DE MEDIU 2.2.1. DEŞEURI Politica privind deşeurile la S.C. Electrocentrale Deva S.A. are ca obiectiv principal
prevenirea generării deşeurilor şi reducerea impactului asociat al acestora asupra mediului.
Principalul deşeu provenit din procesul ardere al combustibilor solizi (cǎrbune) la
termocentrale este zgura (15%) şi cenuşa (85%). Amestecul de zgurǎ - cenuşǎ provenitǎ de la electrofiltre şi apǎ, denumit hidroamestec, este evacuat în depozitul special amenajat de zgurǎ - cenuşa Bejan.
Toate deşeurile provenite din activitǎţile desfǎşurate în cadrul S.C. Electrocentrale
Deva S.A. sunt colectate, depozitate temporar sau definitiv, transportate, valorificate şi eliminate, corespunzǎtor reglementǎrilor în vigoare, inclusiv cu monitorizarea deşeurilor dupǎ închidere (deşeurile de zgură – cenuşă din depozitele de zsgură - cenuşă).
PUNCTE DE MĂSURĂ A TEMPERATURII APEI RÂULUI MUREŞ
12
DESEU ZGURA SI CENUSA
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
700.000
800.000
2007 2008 2009 2010
Anul
Can
tita
te (
ton
e)
zgura
cenusa
SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE Substanţele şi preparatele chimice periculoase prezintǎ risc pentru mediu şi
sǎnǎtatea umanǎ, din aceastǎ cauzǎ în managementul şi monitorizarea lor sunt implicaţi toţi factorii responsabili din S.C. Electrocentrale Deva S.A.
S.C. Electrocentrale Deva S.A are posibilitatea de a depozita cantitǎţi semnificative
de substanţele chimice periculoase, care intră sub incidenţa H.G. nr.804/2007 -privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, modificatǎ de Hotǎrârea nr. 79/2009, fiind încadratǎ ca obiectiv cu risc major.
S.C. Electrocentrale Deva S.A a elaborat un raport de securitate, pentru a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora asupra sǎnǎtǎţii populaţiei şi a mediului.
Substanţele chimice periculoase identificate conform H.G. nr.804/2007 sunt: hidrazină (soluţie hidrat de hidrazină 24%), clor lichefiat sub presiune, hidrogen, motorinǎ, acetilenǎ, oxigen, amoniac (soluţie 24%), acidul clorhidric (soluţie 33%), păcurǎ, ulei de transformator, ulei de turbinǎ, clorurǎ fericǎ (soluţie 40%) şi hidroxid de sodiu (soluţie 50%). Dintre aceste substanţe cele mai toxice sunt: soluţia de hidrazină, clasificată ca având o toxicitate redusă şi clorul lichefiat, cu o toxicitate foarte ridicată. Doar clorul lichid, depozitat la staţia de clorinare poate produce accidente cu consecinţe în afara limitelor amplasamentului
RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontanǎ radiaţii corpusculare şi electromagnetice, fiind un fenomen natuaral ce se manifestǎ în mediu şi acţioneazǎ asupra organismelor vii.
13
Principala sursǎ de radioactivitate la S.C. Electrocentrale Deva S.A este cǎrbunele, care conţine urmǎtorii radionuclizi: U-238, Th-232 şi U-238, K-40. Prin ardere substanţele radioactive naturale din cǎbune se concentreazǎ în cenuşǎ şi zgurǎ, iar concentraţia radioactivǎ creşte. Chiar dacă, cantitatea de elemente radioactive este mare, ţinând cont de faptul că distribuţia în depozitul de zgură - cenuşă este omogenă, efectul de iradiere „in situ” nu este important.
Mǎsurǎtorile efectuate în incintă, la depozitul de cǎrbune, la depozit zgurǎ - cenuşǎ, apele suprafaţă şi ape uzate evacuate şi zona din vecinǎtatea termocentralei aratǎ cǎ nu existǎ un risc radiologic, valorile fiind situate sub limitele admisibile.
ZGOMOT Principalele surse de zgomot sunt constituite din:
- Procesele de producţie desfăşurate în spaţii închise: secţia termomecanică, atelier termoficare, sala turbinelor, staţiile de pompe, secţia chimică; - Gospodăria de cărbune: descărcarea, încărcarea şi transportul cărbunilor; - Staţia C.F.U. - Procesele de producţie desfăşurate în spaţii deschise: pompele de termoficare.
In vecinătatea acestor surse se fac determinări periodice ale zgomotului: la nivelul anului 2009 s-au înregistrat uşoare depăşiri ale nivelului zgomotului admis în majoritatea punctelor monitorizate, cu excepţia gospodăriei de var (secţia chimică) şi a benzilor de alimentare a buncărilor de cărbune.
Se poate aprecia că activitatea din termocentrala Mintia nu contribuie semnificativ la creşterea zgomotului ambiental.
In afara măsurătorilor efectuate periodic pentru determinarea nivelului de zgomot la locurile de muncă, au fost efectuate studii pentru determinarea zgomotului ambiental, la limita amplasamentului. Au fost efectuate studii de soluţie pentru identificarea măsurilor necesare minimizării emisiilor de zgomot, urmând să se pună în practică soluţiile identificate.
3. MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea aerului Valorile emisiilor principalilor poluanţi în atmosferǎ pentruanul 2010 sunt:
EMISII 2010
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
18.000
20.000
SO2 NOX Pulberi
CA
NT
ITA
TE
(to
ne)
14
Monitorizarea apelor uzate Indicatorii de calitate pentru apele uzate evacuate în emisar - râul Mureş prin gurile
de evacuare: GV 1 (amonte baraj), GV 2 (aval baraj), GV 3 (aval baraj) pentru anul 2010 sunt:
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Arsen Plumb Cadmiu Mercur PAH TBT Triclorbenzen Difenileter
bromurat
Naftalină Antracen
VMA GV1 GV2 GV3
0
20
40
60
80
100
120
140
mg/l mg/l mg/l mg/l
CBO5 CCO-CR Azot amoniacal Crom
VMA GV1 GV2 GV3
Indicatorii de calitate pentru apele descǎrcate din sistemul de drenuri al depozitului
de zgură - cenuşă Bejan pentru anul 2010 sunt:
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
mg/dm3 mg/dm3
Crom Zinc
CMA A Bejan AV
15
Monitorizarea apelor subterane Indicatorii de calitate pentru apele subterane în zona depozitului de zgură - cenuşă
Bejan în anul 2010 sunt:
0
100
200
300
400
500
600
gra
de
germ
an
e
mg
/l
mg
/l
mg
/l
mg
/l
mg
/l
mg
/l
mg
/l
Duritate
totală
Cl – Oxidabilitate Calciu Magneziu pH
CMA G I 0 G II 0 G II 3 P I 1
Indicatori de calitate pentru apele subterane din incinta termocentralei în anul 2010 sunt:
0
100
200
300
400
500
600
700
CM
A P1
P2
P3
P4
P5
P7
P8
P10
P11
P12
P13
P14
P15
Indicator U.M. Duritate totală grade germane
Cl – mg/l Cl – mg/l
Oxidabilitate mg/l Oxidabilitate mg/l
Calciu mg/l Magneziu mg/l
pH pH mg/l
16
Monitorizarea solului In concluzie, emisiile S.C.Electrocentrale Deva S.A. contribuie la incarcarea
solurilor cu metale grele , dar impactul este slab – moderat. In ceea ce priveste poluarea cu sulfati ( SO4
-2) se trage concluzia ca toate punctele analizate din arealul limitrof SC ELECTROCENTRALE DEVA S. A corespund solurilor nepoluate (87 – 398 ppm).
Toti indicatorii de radioactivitate se incadreaza sub limita valorilor normale, exceptie facand prezenta izotopilor de cesiu 137 produsi de fisiunea nucleara care se datoreaza accidentului de la Cernobal.
3. AVIZE, ACORDURI, AUTORIZAţII PRIVIND MEDIUL S.C. Electrocentrale Deva S.A. deţine urmǎtoarele avize, acorduri şi autorizaţii
privind mediul:
Nr. crt.
AVIZ / ACORD / AUTORIZAŢIE
DE MEDIU
Nr. / DATA EMITERII
EMITENT
TERMEN
DE VALABILITATE
1 Autorizaţia integrată de mediu nr.
30/17.10.2007 ARPM Timişoara 31.12.2013
2 Autorizaţie privind gazele cu efect de serǎ nr.
8/29.02.2008 ARPM Timişoara 2012
3
Aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la sistarea depozitǎrii deşeurilor industriale
nepericuloase pe depozitul mal drept râu Mureş (cu suprafaţa de 55 ha, capacitatea ocupata de 20,54
mil. Mc, cota actualǎ 245 mdMB)
nr. 12/14.07.2008
APM Hunedoara nelimitat
4
Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţǎ a depozitului de zgurǎ şi cenuşǎ Bejan, aferent S.C.
Electrocentrale Deva S.A., amplasat pe valea pârâului Bejan, la cca 1,5 km de CTE Deva, judeţul
Hunedoara.
nr. 211/2/ 30.10.2008
Ministerul Mediului şi Dezvoltǎrii Durabile
31.12.2010
5
Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţǎ pentru depozitul de zgurǎ şi cenuşǎ Mureş mal drept, aferent S.C. Electrocentrale Deva S.A. , amplasat pe râul Mureş, la cca 600 m de CTE
Deva, judeţul Hunedoara, funcţionare autorizatǎ în condiţii de avarii la depozitul Bejan.
nr. 211/2/ 30.10.2008
Ministerul Mediului şi Dezvoltǎrii Durabile
31.12.2010
6
Acord de mediu pentru realizarea proiectului: „ Extindere pe orizontalǎ a depozitului de zgurǎ şi cenuşǎ mal drept rau Mureş (Construire depozit
nou)” În extravilanul comunei Soimuş, judeţul Hunedoara.
nr. 11/19.12.2008
ARPM Timişoara
pe perioada punerii în aplicare a proiectului dar
îşi pierde valabilitatea dacǎ lucrǎrile nu încep în maxim 2 ani de
la data emiterii
7
Acord de mediu pentru realizarea proiectului „ Instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere de la grupurile 3,4,5,6 CTE Mintia în localitatea Mintia,
comuna Veţel
nr. 4/16.03.2009
revizuit la 20.11.2009
ARPM Timişoara pe perioada
punerii în aplicare a proiectului
8 Autorizaţie de mediu pentru transport şi distribuţie energie termicǎ în punctele termice din municipiul
Deva
nr. HD-89/03.05.2010
APM Hunedoara 03.05.2020
9
Autorizatia de mediu de transporturi rutiere de mǎrfuri periculoase
nr. HD-126/ 02.07.2010
APM Hunedoara 02.07.2020
10 Notificare privind stabilirea obligatiilor de mediu
la sistarea depozitarii deseurilor industriale nepericuloase pe depozitul Bejan
Nr. 4315/ 24.08.2010
ARPM Timişoara
11
Aviz privind documentatia de expertiza a proiectului tehnic de inchidere si ecologizare a depozitului de
zgura si cenusa Bejan, aferent S.C. Electrocentrale Deva S.A. , amplasat pe valea Bejan, Bazinul
hidrografic Mures, la cca. 1,5 km de CTE Deva, jud. Hunedoara
Nr. 55 / 17.12.2010
Ministerul Mediului şi Padurilor
Autoritatea pentru Inundatii
si Managementul Apelor
17.03.2011
17
4. FONDUL DE MEDIU
In conformitate cu legislaţia română privind Fondul pentru Mediu:
Legea nr. 73/2000 -privind constituirea Fondului pentru Mediu;
Legea nr. 293/2002 -privind aprobarea O.U.G. nr. 93/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind constituirea Fondului pentru Mediu;
O.U.G. nr. 196/2005 -privind Fondul pentru Mediu;
Ordinul nr. 578/2006 -privind aprobarea metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru Mediu;
Ordinul nr. 549/2006 -privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia;
agenţii economici sunt obligaţi să achite o taxă lunară de mediu la Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti.
Această taxă a fost achitată de către S.C. Electrocentrale Deva S.A. începând cu iunie 2002. Taxa privind Fondul de Mediu se plăteşte lunar şi este calculată în conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005, în funcţie de: - Cantitatea consumată (cărbune, păcură, gaz natural); - Putere calorifică inferioară (cărbune, păcură, gaz natural); - Conţinutul de sulf din combustibil (cărbune şi păcură); - Tarifele impuse pentru indicatorii poluanţi (SO2, NOX, Pulberi).
Calculul taxei privind fondul de mediu depinde de cantitǎţile de poluanţi emişi în atmosferă, în conformitate cu PE 1001/1994 – „Metodologia de evaluare operativǎ a emisiilor de SO2, NOX, Pulberi şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice”.
Fondul pentru Mediu este constituit conform principiilor europene „Poluatorul
plǎteşte” şi „Responsabilitatea producǎtorului”, în vederea implementǎrii legislaţiei privind protecţia mediului înconjurǎtor, armonizatǎ cu prevederile acquis-ului comunitar şi este gestionat de cǎtre Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publicǎ, aflatǎ în coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
TAXA FOND MEDIU 2002 -2010
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
2.500.000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Valoa
rea (le
i)
TAXA FOND MEDIU
5. CHELTUIELI DE MEDIU Cheltuielile pentru protecţia mediului includ taxa privind fondul pentru mediu, taxele
de autorizare, avizare şi acorduri de mediu, cheltuielile efectuate pentru desfǎşurarea
18
activitǎţilor de supraveghere şi de protecţie a mediului, precum şi cele pentru prevenirea şi repararea prejudiciilor de mediu.
Din totalul cheltuielilor de protecţia mediului pentru anul 2010, o parte importantă o reprezintǎ investiţiile de mediu pentru obiectivele:
Instalaţii de desulfurare a gazelor arse de la grupurile energetice nr. 3, 4, 5, 6 de 210 MW;
Extinderea pe orizontalǎ a depozitului de zgurǎ - cenuşǎ mal drept râul Mureş;
Inlocuirea pompelor de circulaţie şi revenirea în schema de refulare directǎ pentru pompele aferente grupurilor energetice nr. 1 † 4;
Colectarea şi transportul zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare. Situaţia investiţiilor de mediu pe perioada 2007 † 2010 este prezentatǎ în graficul
urmǎtor:
0
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
Valoarea (lei)
2007 2008 2009 2010
Anul
INVESTITII DE MEDIU
INVESTITII DE MEDIU
6. STUDII DE MEDIU In 2010 s-au realizat următoarele studii de mediu
“Elaborarea fişelor de emisii-imisii la S.C. Electrocentrale Deva S.A. pentru anul 2009” realizat de SC ECOTERM ENGINEERING SRL Bucureşti
“Analiza emisiilor de dioxid de carbon (CO2), oxizi de sulf (SOX / SO2), oxizi de azot (NOX / NO2) şi pulberi (totale, PM10, PM2,5).Stabilirea ponderii pulberilor totale, PM10 şi PM2,5 din totalul pulberilor” emise realizat de Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND Bucureşti
“Implementarea la S.C. Electrocentrale Deva S.A. a programului de calculul „CORINAIR” pentru inventarierea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), oxizi de sulf (SOX / SO2), oxizi de azot (NOX / NO2) şi pulberi (totale, PM10, PM2,5)” realizat de S.C. Filiala I.C.E.M.E.N.E.R.G. S.A. Bucureşti
“Evoluţia calităţii solurilor sub influenţa emisiilor poluante rezultate din activitatea S.C. Electrocentrale Deva S.A.‟‟ realizat de O.S.P.A. Hunedoara-Deva
19
“Evoluţia calităţii solurilor sub influenţa emisiilor poluante (metale grele) rezultate din activitatea S.C. Electrocentrale Deva S.A.” realizat de O.S.P.A. Hunedoara-Deva
“Redarea în circuitul verde a depozitelor de zgura – cenuşă de la S.C. Electrocentrale Deva S.A.” realizat de O.S.P.A. Hunedoara-Deva
“Stabilirea naturii deşeurilor industriale de la S.C. Electrocentrale Deva S.A. pentru: Depozitul de zgurǎ - cenuşǎ mal drept râul Mureş şi Depozitul de zgurǎ - cenuşǎ Bejan. realizat de S.C. LANDSCAPE CONSULTING S.R.L. Petroşani
“Elaborarea documentaţiei de închidere a depozitului de zgurǎ –cenuşǎ Bejan (bilanţ de mediu nivel I şi II) „‟ realizat de S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare.
„Determinarea nivelului emisiilor de poluanţi în sol, din incinta S.C. Electrocentrale Deva S.A. pentru anul 2010 ” realizat de O.S.P.A. Hunedoara-Deva
„ Determinarea arsenului si plumbului din probe de cǎrbune, hidroamestec, stereil, apǎ de suprafaţǎ, prelevate din zona depozitului de zgurǎ şi cenuşǎ Bejan şi interpretarea rezultatelor” realizat de S.C. Filiala I.C.E.M.E.N.E.R.G. S.A. Bucureşti
„Documentatia de expertiza a proiectului tehnic de inchidere si ecologizare a depozitului de zgura si cenusa Bejan, aferent S.C. Electrocentrale Deva S.A. , amplasat pe valea Bejan, Bazinul hidrografic Mures, la cca. 1,5 km de CTE Deva, jud. Hunedoara”
DIRECTOR GENERAL ing. BORCA Tiberiu Mircea
