INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 32 �� Decembrie 2014

MALINI

Învăţământul reprezintă una din-tre activităţile cele mai importantedintr-o colectivitate umană. Şi în co-muna Mălini, formarea şi educareacopiilor se află printre preocupărileprioritare, condiţiile create în şcolifiind de la un an la altul tot maibune. În materialul de faţă ne-ampropus să facem o prezentare a acti-vităţii de învăţământ din comunanoastră, a principalelor elementeconstitutive.

Astfel, în comuna Mălini funcţio-nează, în anul şcolar 2014-2015,şase grădiniţe, şase şcoli, eleviiavând la dispoziţie trei biblioteci, osală de sport, patru terenuri desport.

În învăţământul preşcolar suntcuprinşi 213 copii, în învăţământulprimar 361, iar în cel gimnazial 376.În total, în instituţiile de învăţământdin comună, învaţă 950 de copii.

De educarea şi formarea acestorase ocupă 11 educatori, 17 învăţători,33 de profesori – în total 61 de cadredidactice. La acestea se adaugă per-sonalul didactic auxiliar – 5 persoa-ne şi personalul nedidactic – 12 per-soane.

În ultimul timp s-a lucrat pentrumodernizarea unor construcţii şco-lare. La Şcoala Gimnazială Suha s-aînlocuit parţial tâmplăria, s-a înlo-cuit parchetul, s-au efectuat finisăriexterioare.

La Şcoala Gimnazială Poiana Mă-rului s-a înlocuit tâmplăria, s-auamenajat grupuri sanitare interioa-re, s-a dat în folosinţă o instalaţie deîncălzire cu o centrală care foloseştedrept combustibil lemnele.

Şcoala Gimnazială „Nicolae Labiş”s-a dat în folosinţă corpul de extin-dere.

La Poiana Mărului s-a construit onouă grădiniţă.

În şcolile gimnaziale funcţioneazăcabinete de informatică (două în în-căperi speciale, separate, iar trei înîncăperi folosite şi pentru cursuri, înclase). În total, elevii au la dispoziţie70 de calculatoare.

con�nuare în pagina 2

Cu 25 de ani în urmă, în zilele di-naintea Crăciunului, România trăiaepopeea tragică a unor mari transfor-mări. Regimul comunist, regimul dic-tatorial din România era spulberat de re-volta poporului oropsit, înfometat, dis-perat de o politică aberantă care dura de45 de ani.

Spun epopee fiindcă a fost un momentde trezire apoteotică, măreaţă, răscoli-toare, de dimensiuni istorice. Şi spun tra-gică fiindcă mulţi români au murit înacele zile de revoltă, de confruntare, desacrificiu.

Au trecut 25 de ani şi românii încă nuau ajuns la o concluzie în legătură cu na-tura evenimentelor, cu originea ele-mentelor care au făcut ca revolta să aibăloc atunci şi nu altădată. Unii numescevenimentul din decembrie 1989 revo-luţie, alţii lovitură de stat. Unii pun de-clanşarea revoltei pe seama nemulţu-mirii generale, alţii au descoperit com-ploturi şi mişcări oculte, subterane.Unii pun schimbările radicale care auavut loc pe seama unor forţe exterioare,a influenţei şi intervenţiei, prin formemai mult sau mai puţin subtile, a uno-

ra dintre marile puteri ale lumii.Fapt este că dictatura comunistă a fost

înlăturată cu preţul vieţii a sute de ro-mâni. Pe altarul libertăţii noastre s-aujertfit mulţi oameni, mulţi tineri, mulţimilitari. Preţul libertăţii poporului ro-mân a fost viaţa celor mai buni şi mai cu-rajoşi dintre noi. Din păcate, după aceeaau apărut mii de revoluţionari, cei maimulţi văzuseră revoluţia la televizor. Dinpăcate, după aceea au apărut mii de pro-fitori. Trupul ţării a fost sfârtecat, a fosthăcuit şi furat bucată cu bucată.

con�nuare în pagina 2

Din câte sărbători există în calen-darul creştin, nici una nu aduce stră-lucirea şi bucuria Crăciunului. Taina şivraja sărbătorii vin din veac şi inundăinimile celor mici şi celor mari cusentimente suave, calde, diafane.

Iarna, cu decorul ei scânteietor dezăpezi, amintirile din copilărie cu

brazi împodobiţi mai bogat sau mai să-rac, melodiile fără seamăn ale colin-delor picură în sufletele oamenilorbucurie şi speranţă, încredere în zile-le ce vin, dorinţe de curat, de pur, demai bine.

con�nuare în pagina 2

ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA MĂLINI –IMPLICARE, EFORTURI,

PROFESIONALISM

Cu prilejul praznicului nașterii Domnului și al sosirii Anului Nou 2015, primarul Petru Nistor,

Cosiliul Local și întregul aparat administrativ al primăriei comunei Mălini transmit tuturor

cetățenilor din satele alcătuitoare urări de sărbătorifericite, cu sănătate, bucurie, prosperitate

și împlinirea tuturor dorințelor!Crăciun fericit!

Anul Nou 2015 - un an mai bun!La mul�i ani!

Sărbătoarea de Crăciun - lumină şi bucurie

25 de ani de la Revoluţia RomânăIstoria la ceas comemorativ

În fotbalul sucevean se evidenţiazătot mai mult un mic concetăţean. Estevorba de un copil talentat, de numai 10ani – Ionuţ Nistor. Ionuţ este în clasaa IV-a, învaţă la o şcoală din Fălticenişi joacă fotbal la clubul sucevean Spor-ting.

El a atras încă de anii trecuţi aten-ţia asupra sa pentru abilităţile deose-bite în controlul mingii şi a eficienţeidovedite în faza decisivă – aceea amarcării golului.

Am extras mici secvenţe din mate-rialele apărute în presă care fac tri-miteri la micuţul fotbalist Ionuţ Nis-tor.

Le reproducem în cele ce urmează.Monitorul de Suceava(iunie 2013)

despre o competiţie care a avut loc laBacău: „ Sporting Suceava a câştigat fi-nala cu 1-0 şi trofeul pus în joc, chiarîn faţa gazdelor acestui turneu, TNTBacău.

con�nuare în pagina 4

Sub ochii noştriUn mare... fotbalist la numai 10 ani

Clasa a V-a B de la Şcoala Gimnazială “Nico-lae Labiş” s-a situat la sfârşitul anului şcolartrecut printre clasele cu rezultate foarte bune –media generală a clasei a fost 9,17.

Într-o discuţie purtată după serbarea desfârşit de an şcolar, am felicitat-o pe doamnaprofesoară Rodica Corduneanu pentru rezulta-tele obţinute de clasa la care a fost dirigintă.Mi-a mulţumit, dar a adăugat că mai întâi me-ritul aparţine doamnei învăţătoare Elena Sava,care a dus copiii din clasa întâi până în clasa aIV-a, inclusiv.

A vrut să spună profesoara Corduneanu că aluat de la învăţătoarea Sava o clasă lucrată, oclasă bine pregătită, capabilă, în continuare, derezultate superioare. A fost încă o dovadă cădoamna Sava este o profesionistă, un om cusuflet bun şi cu calităţi pedagogice deosebite, oînvăţătoare cu har. Calităţi recunoscute şi demai tânăra sa colegă. În ceea ce o priveşte pe

profesoara Corduneanu, ştiam că este un cadrudidactic bine pregătit, dinamic, cu iniţiativă,întreprinzător şi, deşi tânără, cu maturitateprofesională evidentă. După acea discuţie, amdescoperit la domnia sa caracteristici tot mairare în zilele noastre. Mai întâi, modestie, ca-pacitatea de a recunoaşte munca şi eforturilecolegei sale. Apoi nobleţe, generozitate, deschi-dere spre ceilalţi, deprinderea atât de ome-nească de a împărţi succesul cu cei alături decare merge pe drumul anevoios al formării ge-neraţiilor de copii. Felul de a fi al profesoareiRodica Corduneanu îi face cinste, îi potenţeazăcalităţile profesionale şi o aşează pe un podiumal performanţelor tainice,sufleteşti – atât de dorite,atât de necesare timpurilornoastre.

Dumitru AMARIEI

2 INFO M|LINI

urmare din pagina 1La români, tradiţia creştină a făcut din

sărbătoarea naşterii Pruncului Sfânt unbasm plin de îngeri şi lumină, plin de co-linde şi stele purtate din casă în casă „sprelauda lui Hristos.” Se spune că nimic nuarde şi nu încălzeşte precum iubirea pentruIisus. De aici se nutreşte şi iubirea pentrusemenii noştri, pentru ai noştri cei din casă,şi nu numai, iubirea care ne îmbracă pe toţiîn lumina clară şi oţeloasă a clipelor ma-gice.

Crăciunul, reper ancestral al vieţuiriinoastre, se alcătuieşte din spirit, din cre-dinţă şi speranţă şi se iveşte, an de an, cupovestea sa ţesută mirific din aurul colinde-lor, al betelei şi al lumânărilor aprinse înbrad. Iar la ordinea zilei, la ordinea serii deCrăciun stă cuvântul dăruiţi. Dăruiţi celordragi,celor apropiaţi! Dăruiţi celor mai să-raci ca voi! Dăruiţi-vă şi vouă speranţă, visefrumoase, idealuri îndrăzneţe! Dăruiţi dintot sufletul! Şi astfel veţi primi lumina şibucuria pe care le aşteptaţi.

SSăărrbbăăttooaarreeaa ddee CCrrăăcciiuunn -- lluummiinnăă şşii bbuuccuurriiee

urmare din pagina 1Construirea sălii de sport de la Mălini a

constituit un mare pas înainte pentru edu-caţia fizică. La fel şi cele patru terenuri desport asfaltate.

În urma unor eforturi constante din ulti-mii ani, s-au instalat centrale termice laŞcoala Primară şi la Şcoala Gimnazială Vă-leni-Stânişoara, la şcolile gimnaziale dinSuha, Poiana Mărului, Mălini şi Pâraie,precum şi la grădiniţa cu program normaldin Mălini.

Privind procesul de învăţământ de la noidintr-o altă perspectivă, trebuie să arătămcă toate cadrele didactice din comuna Mă-lini sunt calificate, iar cele mai multe din-tre acestea participă la cursuri şiprograme de perfecţionare.

Un rol important în desfăşurarea activi-tăţii cadrelor didactice îl au comisiile me-todice, iar la Mălini funcţionează cu bunerezultate şapte astfel de comisii.

Elevii şcolilor din comună participăactiv la numeroase concursuri şcolare pediscipline şi la concursuri extraşcolare,

unele dintre acestea cu caracter naţional şiinternaţional. Rezultatele sunt entuzias-mate – zeci de diplome şi premii vin an dean ca rezultat al pregătirii şi activităţii ele-vilor din comuna Mălini.

Numeroase acţiuni se desfăşoară în sco-pul educării şi formării copiilor în spiritulgrijii faţă de mediul înconjurător – parti-ciparea la plantări de puieţi, la igienizareacursului de apă Suha Mare sau a zoneiverzi de pe lângă drumurile din comună,la alte activităţi ECO.

Rezultatele vin în unele cazuri foarte re-pede, iar în altele se vor concretiza în vii-tor. Iată şi un rezultat relativ recent: lasfârşitul anului şcolar 2013-2014, procen-tul de promovabilitate a fost de 99,86 lasută. Remarcabil! O finalizare a eforturilorşi profesionalismului cadrelor didactice şi,desigur, a străduinţei elevilor. O finalizarea condiţiilor create, tot mai bune în fiecarean, prin implicarea administraţiei locale, aprimarului, a Consiliului Local al comuneiMălini.

IINNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTTUULL LLAA MMĂĂLLIINNII --IIMMPPLLIICCAARREE,, EEFFOORRTTUURRII,,

PPRROOFFEESSIIOONNAALLIISSMM

PPeerrffoorrmmaannţţăă şşii mmooddeessttiiee

de George Coşbuc

Cad fulgii mari,încet zburândŞi-n casă arde focul,Iar noi pe lângă mama stând,De mult uitarăm jocul.Demult şi patul ne-aştepta,Dar cine să se culce?Rugată, mama repetaCu glasul rar şi dulce

Cum sta pe paie-n frig HristosÎn ieslea cea săracă,Şi boul cum sufla milos,Căldură ca să-i facă,Drăguţ un miel cum I-au adusPăstorii de la stânăŞi îngeri albi cântau pe sus,Cu flori de măr în mână.

Şi-auzi! Răsar cântări acum,Frânturi dintr-o colindă,Şi vin mereu, s-opresc în drum,Se-aud acum în tindă-Noi stăm cu ochii pironiţiŞi fără de suflare:Sunt îngerii din cer veniţi,Cu Lerui, Domnul mare !

Şi până nu tăceau la prag,Noi nu vorbeam niciunul-Sărac ne-a fost, dar cald şi dragIn casă-ne Crăciunul.Şi în târziu ne biruiaPe vatra caldă somnul,Şi-n vis vedeam tot flori de mărŞi-n faşă, mic, pe Domnul.

25 de ani de la Revoluţia RomânăIstoria la ceas comemorativ

Scrisoare împuşcată

urmare din pagina 1

Bogăţiile României au devenit mai întâi vileşi vilişoare, mai apoi construcţii particulare cupretenţii, după care s-au regăsit în proprietă-ţile uriaşe ale unora deveniţi peste noapte mi-lionarii şi miliardarii unei ţări sărăcite,secătuite, condamnată pentru ani mulţi la oexistenţă fără orizont. Hoţi patentaţi, farsori,golani politici au distrus şi s-au înfruptat câtau putut de mult din ceea ce un popor întregînfăptuise în 45 de ani de muncă şi de sufe-rinţă.

Totuşi, la 25 de ani de la evenimentul dindecembrie 1989, România respiră un alt aer,românii au alte idealuri decât o bucată depâine şi un kilogram de carne, tinerii noştri,mulţi dintre ei, sunt în elita mondială a unorprofesii speciale.

De aceea, acest ceas, care va fi numit de

elita noastră politică aniversar, trebuie să-lconsiderăm comemorativ. Să ne amintim decei care au murit atunci, de cei care nu s-augândit la viaţa lor, ci la viitorul neamului lor,la cei care s-au jertfit pentru a trăi noi maibine.

Nu vom depune toţi flori la statui şi monu-mente, nu vom participa toţi la adunări evo-catoare, dar suntem datori cu toţii să gândimcu recunoştinţă la aceşti eroi cunoscuţi saunecunoscuţi, suntem datori cu toţii să le mul-ţumim peste timp pentru jertfa lor generoasăşi să ne rugăm pentru ei.

Ei, eroii Revoluţiei Române din decembrie1989, se află în panteonul marilor eroi ai ne-amului, ei sunt reperele urcate la cer ale re-naşterii poporului român, ei sunt pildelenepieritoare ale sacrificiului în numele mari-lor valori actuale şi viitoare ale României.

Mă iartă mamă dacă dorm sub cruceŞi visu-mi odihnesc acum pe armă.Azi aş fi vrut colinde a-ţi aduceDar ţara, mamă, este în alarmă.

Tu spune-i tată, mamei să nu plângă,Să fie mândră că am fost bărbat,Eu sunt al patriei şi-n partea stângăAud mereu cum clopotele bat.

Nu am putut să stau de-o parte, iartă,Dac-o făceam n-aş mai fi fost românŞi în pământ, să ştii, iubite tată,Sunt tot român şi tot aşa rămân.

Şi fiţi, vă rog, puternici cum vă ştiu,Căci nu e încă timp de parastas,Chiar dacă-am încetat să mai fiu viu,Ea, inima, tot vie mi-a rămas.

Încă odată va mai cer, nu plângeţi,Nu este loc de plânsete acum,Pentru noi toţi românii tineri, iată,Într-o colindă plânge Moş Crăciun.

Sergiu VitalianVAIDA- decembrie 1989 -

CCoolliinnddăăttoorriiii

Centrala termică de la Şcoala Gimnazială “Nicolae Labiş” La Poiana Mărului a fost construită o nouă grădiniţă

3INFO M|LINI

Ciobanul cel credinciosCălătorind prin ţară sa, un profet întâlne-

ște un cioban. Ciobanul îi povestește profetu-lui cum, la sfârșitul fiecărei zile, punea într-unblid cel mai bun lapte, după care așeza blidul peo piatră în apropierea stânii.

Dar pentru ce pui laptele acolo? – a întrebat pro-fetul.

Este laptele pe care eu îl dăruiesc lui Dumnezeu, a răs-puns ciobanul.

Văzând cum gândește omul, profetul a zâmbit și l-a în-trebat foarte serios:

Și Dumnezeu îl bea?Da!, a răspuns ciobanul. Dumnezeu bea de fiecare dată

laptele pe care i-L ofer!Profetul se hotărăște să-l lumineze pe păstorul naiv.:Dumnezeu este Spirit Pur. El nu cunoaște setea sau foa-

mea și nu are nevoie de laptele tău.Eu gasesc dimineaţa blidul gol și, cu siguranţă, Dumne-

zeu își potolește setea cu acest lapte…Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să stai de pază

și vei vedea cine bea laptele.În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un

animal roșcat se apropie și bea laptele din blid. Dimineaţa,foarte trist, cu faţa întunecată şi inima îndurerată, păsto-rul îi spune profetului:

Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu!În noaptea următoare, Dumnezeu i se arată profetului şi

îi spuse: „ Profetule, este adevărat că sunt Spirit Pur, daram primit cu bucurie dovada de iubire a ciobanului şi, fi-indcă nu aveam nevoie de laptele acela, am îndreptatîntr-acolo animalul înfometat. Tu ai lasat animalul fărăhrană, pe om fără bucuria că Eu îi primesc preţiosul dar, iarpe Mine fără iubirea cuprinsă în nobilul gest al ciobanului...”

Ce dăm şi ce primimLa judecătoria unui orăşel se prezintă brutarul locali-

tăţii care îl reclamă pe un alt negustor, pe băcan. Bruta-rul se plânge că bacanul îl înşeală atunci când îi vindeunt. Reclamantul aduce şi martori care adeveresc că defiecare dată când brutarul cumpără un kilogram de untîi lipsesc câteva sute de grame, uneori chiar şi 250, adicăun sfert din cantitate.

În ziua cuvenită, părţile se prezintă la judecătorie. Ju-decătorul îl ascultă pe reclamant, îi ascultă şi pe martori,după care îl întreabă pe băcan:

Ce fel de cântar foloseşti dumneata?Nu am un cântar ca atare, domnule judecător, dar am

o balanţă. Când îi vând unt brutarului, pun pe un talgero pâine de un kilogram, pe care am cumpărat-o de la el,iar pe al doilea talger pun unt până îl aduc la acelaşinivel cu cel pe care am aşezat pâinea...

Morala: să fim atenţi la ceea ce dăm şi abia dupăaceea să ne facem probleme în legătură cu ceea ce pri-mim...

DDee cciittiitt llaa gguurraassoobbeeii

Contemporan cu voievodul Ştefancel Mare, Daniil Sihastru s-a născut laînceputul secolului al XV-lea într-unsat din apropierea oraşului Rădăuţi.La botez a primit numele Dumitru. La16 ani, a fost călugărit cu numeleDavid. O bucată de timp s-a aflat laMănăstirea „Sfântul Laurenţiu” delângă satul Vicovu de Sus. Mai târziu,a primit numele de schimnic Daniil şis-a retras într-o zonă greu accesibilă,în apropierea actualei localităţiPutna. Aici a găsit o stâncă în care adăltuit un paraclis. În anul 1451, dupăuciderea tatălui său, Ştefan cel Mare avenit la acest paraclis, iar Daniil Si-hastru i-a proorocit că va devenidomn al Moldovei. Ceea ce s-a şi în-tâmplat în anul 1457. În timp, au avutloc mai multe întâlniri între Daniil Si-hastru şi marele voievod al Moldovei.La îndemnul monahului, Ştefan celMare ridică Mănăstirea Putna. Dupăsfinţirea acestui lăcaş, la 1470, DaniilSihastru părăseşte zona Putnei şi seaşează pe malul pârâului Voroneţ,sub stânca Şoimului, unde îşi conti-nuă viaţa monahală. Ştefan cel Mareîl vizitează şi în acest loc, după înfrân-gerea de la Războieni din 1476. Daniil

Sihastru îl sfătuieşte să lupte în conti-nuare împotriva turcilor pentru că îieste sortit să învingă. Acest lucru s-aşi întâmplat, iar în amintirea izbânzii,domnitorul a construit MănăstireaVoroneţ. După sfinţire, monahul Da-niil se mută în mănăstire. Este alesegumen (stareţ) al acesteia. A trăitpână în anul 1496 şi a fost înmormân-tat în biserica mănăstirii. Pe piatra demormânt, care s-a făcut la dorinţa luiŞtefan cel Mare, stă scris: „Aici estemormântul părintelui nostru David,schimonahul Daniil.” Daniil Sihastrua nutrit o adevărată mişcare isihastăîn nordul Moldovei, având mulţi uce-nici în preajma Voroneţului, precumşi la schiturile şi mănăstirile din zonă.

Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne l-a canonizat pe Daniil Si-hastru în iunie 1922.

Daniil Sihastru nu a devenit sfântpentru asceza sa din chilia de la Putna

sau pentru îndrumareacomunităţilor monahaledin vremea sa. Daniil estesfânt pentru că, la rândulsău, a ridicat în calenda-rul ortodox un sfânt marepentru tot neamul româ-nesc, un „atlet al luiDumnezeu”, după cum îlnumea Papa Sixt al IV-lea pe Ştefan cel Mare.Daniil este sfântul „antre-nor”, omul din umbrăcare îl sfătuia pe sfântul„atlet”.

DDaanniiiill SSiihhaassttrruu

Să ai întotdeauna ceva de iubit șide respectat.

Mai bine să știi ceva mai mult șisă trăiești mai puţin, decât invers.

Cei care au privilegiul de a ști au șidatoria de a acţiona. (Albert Ein-stein)

În carieră, trebuie să te consideripermanent începător, așa vei ajungela vârf.

În toate acţiunile tale să iei sfatnumai de la cei care se tem de Dum-nezeu și de legile Lui.

Teme-te de omul care nu se temede Dumnezeu.

Caii destinului știu drumul, noiţinem hăţurile.

Ca să izbândești în mod sigur înviaţă, culcă-te mai târziu cu o oră și,scoală-te mai devreme cu o oră.

Foamea și nevoile se uită pe geamîn casa omului truditor și n-au obrazsă intre.

Cel mai frumos dar pe care poţisă-l oferi cuiva este speranţa: nu tezgârci!

Tot ce-i trebuie răului ca săreușească este ca oamenii buni să nufacă nimic.

Înţelept vei fi doar atunci când veiînvăţa să pierzi.

Fă lucrul ușor ca și cum ar fi greu,iar lucrul greu ca și cum ar fi ușor.

Când nu mai poţi suporta cruntarealitate, fugi în visul tău cel prefe-rat.

Mâncarea de dimineaţă las-o pen-tru seara, dar lucrul de seară nu-llăsa pe dimineaţă căci timpul tace șitrece.

Să ai întotdeauna picioarele pepământ și capul printre stele.

Hrăniţi-vă rădăcinile în adâncuri,aici la suprafaţă sunt furtuni grele.

În orice clipă fă rai din ce ai.

Rugăciunea noastră va fi ascultatăatunci când vocea care o rostește apierdut puterea de a răni.

Să nu cerem de la Dumnezeu ceeace putem obţine prin munca noastră.

Lasa-L pe Dumnezeu să facă dintine cineva și nu lăsa societatea săfacă ceva din tine. (Dan Puric)

Trebuie să facem liniște în sufletulnostru dacă vrem ca Domnul să nevorbească.

Prin înălţare, laudă, mărire cobo-râm pe scara vieţii; prin smerenie neînălţăm. (I Scăraru)

Astăzi oamenii se iubesc fără dra-goste și se urăsc fără motive. (DorelVișan)

Aflându-ne în pragul PrazniculuiNașterii Mântuitorului Iisus și al ma-rilor sărbători de iarnă, permiteţi-mi (în contextul celor enumerate maisus) să mă alătur acelor colindătoricare în viaţă se ostenesc să aibă inimide mame faţă de semeni, inimi de fiifaţă de Dumnezeu și inimi de judecă-tori faţă de ei – și care vă urează cualeasă consideraţie și respect un Cră-ciun binecuvântat de Dumnezeu, cumultă sănătate și tihnă sufletească.

„ La mulţi ani! ”Teodora PLĂCINTĂ

De la lume adunate şi iarăşi la lume date

În continuarea unui mai vechi obi-cei al publicaţiei „Info Mălini”, ne vomreferi, în cele ce urmează, la apariţiaîntr-o altă publicaţie a unor materialecare fac referire la zona noastră.

De această dată semnalăm un re-portaj apărut într-o publicaţie cen-trală: revista „Lumea satului”, reportajrealizat de o tânără jurnalistă: Lore-dana Larissa Sofron. Larissa este con-săteanca noastră care a plecat la studiipentru a deveni ziaristă şi iată că a de-venit. Lucrează la o revistă serioasă,realizată de profesionişti, o revistă careapare lunar şi se distribuie în întreagaţară. Între altele, vom spune că Larissaare norocul şi cintea să semneze înaceeaşi publicaţie în care semnează şiunul dintre cei mai talentaţi şi maicompleţi jurnalişti români: omul deteleviziune, de radio şi de … condeiGheorghe Verman – un sufletist ne-obosit şi un patriot pilduitor.

În materialul intitulat „Transforma-rea unei comune în staţiune turistică,Larissa Sofron reface „drumul” zoneinoastre parcurs în ultimii 10 ani: din2004, când a fost ales primar Petru

Nistor, şi până în 2014. Se fac referirila ceea ce s-a realizat, dar şi la obiecti-vele viitoare pe care le are în vedereprimăria Mălini. Dintre pasajele inte-resante şi relevante pe care am puteasă le redăm din reportaj, am ales unulcare cuprinde şi experienţa autoarei pecând era elevă „la ea în sat”: „Nici şco-lile nu mai arată ca în 2004, atuncicând eu am terminat cursurile gimna-ziale. Îmi amintesc cum sălile de curserau uneori la fel de…calde precumvremea de afară, soba de teracotă eraîncălzită cu lemne aduse în sacoşe decătre elevi, iar tâmplăria veche ne per-mitea să auzim şi cel mai fin şuierat alvântului. Acum aceste fapte par a fipoveşti, elevii tuturor şcolilor din co-mună putând învăţa într-un mediumodern, cu centrale termice, tâmplă-rie nouă, grupuri sanitare sau calcula-toare.”

Reportajul, unul cuprinzător, esteagrementat cu câteva fotografii rele-vante şi poartă în bună măsură nostal-gia autoarei faţă de locurile natale.Mulţumim, Larissa! Şi mult succes înprofesie!

Revista „Lumea satului” desprecomuna Mălini:

„„TTrraannssffoorrmmaarreeaa uunneeiiccoommuunnee îînn ssttaaţţiiuunnee

ttuurriissttiiccăă””

Zâmbiţi, vă rog…

Fiecare bărbat de succes areîn spate o femeie inteligentă.Dacă succesul continuă, vorapărea şi ale femei…frumoase.

***Un ţigan, ajuns bulibaşă,

povesteşte nepoţilor săi:- Când eram mic, mama îmi

lua tot ceea ce îmi doream, iartata ţinea de şase….

***Ambulanţa aduce în mare

urgenţă un pacient la spital.

De cămaşa pacientului eraagăţat un bilet: „Domnilordoctori, eu sufăr de epilepsie,nu de apendicită. De apendi-cită am fost operat de treiori!”

***După ce a făcut bărbatul şi

femeia, Dumnezeu îşi admirăopera. Întâi îi cad ochii pebărbat. Îl priveşte şi spune:

- Ce minunăţie, ce operăreuşită, câtă armonie, câtăfrumuseţe!

Apoi se uită la femeie:- Tu…Şi tu eşti bine, dar tre-

buie să te fardezi puţin…

***Un român şi un japonez fac

schimb de experienţă privind pro-cesul muncii.

- Câte ore pe zi lucrezi tu acolo,în Japonia?

- Opt ore – răspunde japonezul.Dar tu, în România, câte ore lu-crezi pe zi?

- Tot opt. Auzi, adaugă românul,dar pentru cine lucrezi tu în acesteopt ore?

- Păi, două ore pentru patron,două ore pentru mine, două orepentru Împărat şi două ore pentruJaponia. Dar tu pentru cine lu-crezi?

- Două ore pentru patron, douăore pentru mine, Împărat nuavem, iar cât priveşte Japonia, ceproblemă am eu cu ţara voastră!

�� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII ��

urmare din numărul 31

Femeile purtau catrinţa în aşa felîncât aceasta acoperea genunchii iarpuii de pe poale erau cu 5-10 cm. maijos de catrinţă. Femeile vărstnice pur-tau catrinţa lungă care acoperea pulpa

piciorului. Acum este tendinţa gre-şită de a purta catrinţa lungă, iarpoalele să „măture” pământul,pentru că altfel nu eşti „vedetă”.Catrinţele erau ţesute din lână saustrămătură şi erau ornamentatecu „vrâste” cu motive geometricecusute cu mătase albă, iar lapoale aveau bată simplă sau batăcu model („lâncez”).

Iarna, atât bărbaţii cât şi fe-meile purtau cojoace din pielede oaie şi sumane din pănură.La început cojoacele au fostsimple, neornamentate, tivitecu burdujel, iar mai târziu,când au început să se coase co-joace la Valea Seacă, acestea aufost ornamentate ca şi bonzileşi aveau prim negru de miel înfaţă, la guler şi la poale.

Sumanele erau din pănurăneagră, croite drept şi ornamentate cuşnur din lână, „sarad”. Erau şi sumanefăcute din pănură, cu croială de paltonşi cu guler de blană de miel. Odată culăsarea frigului, mălinarii foloseau, atâtla costumul naţional de sărbătoare, darşi la cel de lucru, flaneaua împletită dinlână de culoare brumărie sau albă, care

se purta pe sub boandă, suman şi chiarpe sub cojoc.

Pentru încins, femeile foloseau bâr-neaţa care era ţesută din lână şi orna-mentată cu motive geometrice. Bărbaţiise încingeau cu „chingă” (un fel de brâuţesut din lână cu motive florale colo-rate) sau foloseau cureaua din piele ,simplă sau cu ornamente (din zona Bis-triţei). Bătrânii se încingeau cu brâu delână ţesut în „ozoare” de culoare roşie.

Pe cap, bărbaţii purtau iarna căciulăde miel, înaltă, ţuguiată şi plesnită într-o parte, iar vara pălărie cu borul lat şicu panglică (cordică). Copiii purtau pă-lării verzi cu şnur („găitan”). Femeilepurtau pe cap, iarna, „bertă”,un fel detulpan mai gros ţesut din lână, iar vara,de sărbători, purtau batic înflorat („ca-sâncă”), iar la lucru purtau batic dinpânză albă. Femeile mai bătrâne pur-tau tulpan negru cu ciucuri.

De încălţat se încălţau cu opinci dinpiele de porc în care se purtau ciorapiîmpletiţi din lână sau obiele din pănurăşi se legau cu nojiţe de lână. Mai târziuau apărut opincile din cauciuc (din an-velopă de maşină sau de motocicletă),care se foloseau în special la lucru de-oarece erau mai rezistente. La costu-

mul naţional de sărbătoare se foloseauşi cizmele, bocancii sau pantofii care cutimpul au înlocuit în totalitate opincile,chiar şi la lucrul câmpului sau în gos-podărie.

Acum 40-50 de ani, în Mălini au în-ceput să apară bonzile din piele de oaiecu prim negru din piele de miel şi cu-sute cu pui coloraţi şi înfloraţi ca în sa-tele vecine, Băişeşti şi Brăieşti.

În urmă cu 30-40 de ani au apărutfotele, asemănătoare celor din Munte-nia care înlocuiau catrinţa tradiţională,iar cămăşile au început să se coase pematerial sintetic şi transparent, kits-churi care acum se folosesc tot maipuţin, iar în îmbrăcămintea formaţiilorfolclorice care reprezintă zona nu semai folosesc deloc.

profesor Ioan ILIŞESCU

4 INFO M|LINI

urmare din pagina 1

CCu zece goluri marcate pe parcursulcelor cinci meciuri, Ionuţ Nistor afost declarat golgeterul competi-

ţiei.”NEWS Bucovina(septembrie 2013): „Su-

ceveanul Ionuţ Nistor a câştigat titlul degolgeter, la categoria 2004, a Cupei E.ON-Kinder la fotbal”. A fost vorba de un turneuinternaţional foarte puternic, organizat laTârgu Mureş şi la care au participat 114echipe din România şi de peste hotare. S-aujucat 368 de meciuri în patru zile de com-petiţie.

Gazeta de Suceava (noiembrie2013): LaPlopeni, în competiţia pentru „WinterCup”, echipa Sporting Suceava a ocupatlocul doi, iar atacantul Ionuţ Nistor a fostgolgeterul cu nouă goluri reuşite în şasemeciuri.

În vara acestui an (iunie 2014), echipaSporting a câştigat Cupa Municipiului Su-ceava, la categoria 2004, iar Ionuţ Nistor afost declarat golgeterul întrecerii.

În august 2014, a avut loc un turneu lacare au participat 3200 de copii din 7 ţărieuropene. Ionuţ Nistor a fost declarat celmai bun jucător al întrecerii.

În sfârşit, în actualul campionat judeţeande juniori, Ionuţ a marcat în opt etape 39de goluri.

În paralel cu antrenamentele şi competi-ţiile la care participă, Ionuţ îşi vede detreabă şi la şcoală, unde obţine constant re-zultate foarte bune.

Revenind la extrasele din materialele depresă, să ne oprim la ceea ce scrie în Moni-torul de Suceava(din aprilie 2014): „Ulti-mul produs al „alb-verzilor” (echipaSporting) care a atras atenţia formaţiilor cunume din fotbalul românesc este foarte tâ-nărul Ionuţ Nistor, în vârstă de numai 10ani! Acesta a fost remarcat de reprezentan-ţii Stelei la o serie de turnee tari, unde areuşit, de fiecare dată, să cucerească titlulde golgeter. Drept urmare, a fost chemat lao acţiune de selecţie organizată de grupareadin Ghencea, reuşind să-i ia ochii italianu-lui Massimo Pedrazzini, şeful Academiei deFotbal a Stelei.” În acelaşi timp, de golgete-rul Ionuţ se interesează Academiile de Fot-bal Gheorghe Hagi (din Constanţa) şi DaniComan (de la Piteşti), precum şi reprezen-tanţi ai unor cluburi puternice din Europa,cum ar fi Atletico Madrid sau Borussia Dor-tmund.

Iată ce spune şi antrenorul său, BogdanPantea: „Ionuţ este un copil plin de calităţi.Este deosebit de abil în duelurile unu launu, izbutind să marcheze constant.”

Ce ar mai fi de adăugat? Doar că aştep-tăm ca Ionuţ să evolueze, în continuare, peaceleaşi paliere de sus ale performanţeisportive. Şi dacă nu ne vom bucura de pres-taţia sa la Foresta Mălini, vom fi mândricând va evolua la Steaua, la Atletico Ma-drid, Borussia Dortmund sau la oricaremare echipă de fotbal din ţară sau de pestehotare. Succes Ionuţ!

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Tudosia

Andreea TudosiaTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Sub ochii noştriUn mare... fotbalist

la numai 10 ani

Costumul naţional în comuna Mălini

Într-o atmosferă de iarnă autentică, pensiunea„La Filuţă” a găzduit o acţiune consacrată copiilorde la instituţia pentru Servicii Multifuncţionalepentru copii aflaţi în dificultate, din Fălticeni. Estevorba despre ceea ce numim în mod obișnuit „că-minul de copii”, instituţie care are în grijă inclusivcopii cu probleme, cu nevoi speciale.

Exterioarele și interioarele pensiunii au fost ame-najate ca la marile sărbători de iarnă. În salonulîn care au servit masa copiii, strălucea un brad îm-podobit, înalt de vreo zece metri, iar în șemineuardea un foc vesel, dogoritor. Ideea „de acasă” a fostcompletată de vesela în care le-au fost aduse lamasă bucatele. Deși temperatura era destul de scă-zută, atmosfera de afară a fost agrementată de fan-fara „Trandafirul” de la Calafindești.

De asemenea, un grup vocal de la SeminarulTeologic „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava a in-terpretat, într-un mod cu totul deosebit, colindetradiţionale. Chiar dacă spectacolul era total, la unmoment dat, după înserare, a apărut și Moș Cră-ciun într-o caleașcă deosebită purtată de doi cai deo mare frumuseţe. Copiii au cântat colinde, iarMoșul le-a împărţit cadouri.

A urmat masa cu bucate tradiţionale de post.A fost o seară cu adevărat „de Crăciun”, iar cei 80

de copii s-au simţit minunat.Și asta datorită unor oameni de suflet care sunt

Dan Andi Stan (de la ROMFOUR-Fălticeni), FiluţăCerlincă, preotul Adrian Brădăţanu (din Fălticeni),

Iulia Pârlac și familia Obreja (din Suceava). Spriji-nul și generozitatea lor au aprins în sufletele copii-lor năpăstuiţi de viaţă luminile și bucuriaCrăciunului. Un gest mai frumos, acum, înainte deNașterea Domnului, nici că se putea.

A fost o activitate în cadrul căreia domnul FiluţăCerlincă s-a arătat din nou ca un maestru al des-fășurării evenimentelor – întreprinzător, cu iniţia-tivă și imaginaţie, cu spirit organizatoric impecabil.

Pensiunea „La Filuță” a găzduitO seară de vis în întâmpinarea

Crăciunului

La fel ca și în exerciţiul bugetar din 2014, Consi-liul Local Mălini a hotărât ca, exceptând două si-tuaţii, taxele şi impozitele pentru anul 2015 sărămână la acelaşi nivel cu al celor din 2013. De re-ţinut că în comuna Mălini se menţine acelaşi nivelal taxelor şi impozitelor încă din 2010.

De asemenea, se menţine hotărârea ConsiliuluiLocal Mălini privind reducerea cu 10 la sută a cu-antumului unor taxe şi impozite în cazul în caresunt achitate până la 31 martie 2015.

Se vor bucura de această reducere persoanele fi-

zice şi juridice care vor plăti impozitul pentru clă-diri, persoanele fizice care vor plăti impozitul pen-tru terenul agricol, persoanele fizice şi juridice carevor achita taxele pentru terenuri şi mijloacele detransport.

Având în vedere majorarea preţurilor la energiaelectrică şi combustibili, la piesele de schimb pen-tru autoutilitara din dotarea primăriei, precum şi ataxelor la groapa de gunoi, Consiliul Local a stabi-lit nivelul taxelor ce se vor încasa în 2015 de la per-soanele fizice pentru serviciile de canalizare la 50lei pe an. La fel, taxele plătite de persoanele fizicepentru serviciul de salubrizare vor fi tot de 50 lei pean.

TAXE ŞI IMPOZITE 2015

Ionuţ Nistor (în echipament albastru)