Influenta Structurii Si Parametrilor de Structura Asupra Proprietatilor Tricoturilor Din Batatura

Universitatea “Gheorghe Asachi” Iaşi

Facultatea de Textile – Pielărie şi Management Industrial

Profilul : Textile – Pielărie

Specializarea : Tehnologia tricotajelor şi confecţiilor

Proiect la disciplina

Funcţiile şi proprietătile produselor din tricot

2008 - 2009

2

Tema Proiectului :

Studiul influenţei structurii şi parametrilor de structura asupra

proprietăţilor tricoturilor din bătătură

3

Cuprins

Cap. 1. Realizarea programului experimental

1.1. Definirea variantelor de tricot

1.2. Realizarea variantelor de tricot

1.3. Determinarea parametrilor de structură

Cap. 2. Determinarea proprietăţilor mecanice a tricoturilor

2.1. Definirea metodelor de testare

a) Rezistenţa la plesnire

b) Rezistenţa la rupere (extensibilitate)

2.2. Realizarea determinărilor practice

2.3. Rezultate experimentale; discuţii

Cap. 3. Concluzii

4

Cap. 1. Realizarea programului experimental

1.1 Definirea variantelor de tricot

Varianta 1 – Glat cu OD – NP = 11

Varianta 2 – Glat cu OD – NP = 11.5

Varianta 3 – Glat cu OD – NP = 12

5

1.2. Realizarea variantelor de tricot

S-au realizat în programul M1 Stoll, apoi a fost trecut pe

maşina de tricotat CSM 530 Multigauge

Programul Sintral pentru tricotul GLAT CU OD– NP = 11 1 C CMS530.glat E6.2 /Administrator 11/17/08 14:47:15 <M1> 3.12.015 Build 2 Release (gb) #139=566 #156=0

2 C #137= C Zus.Anfangsr.E20 (#137=16..18) 3 RS1=5 C Schlauch Rapport

4 RS2=30 C New cycle

5 C RS17= C Abwerfen (RS17=0) 11 C NP1=9.0 Setup Row

12 C NP2=11.0 Tubular Cycle front

13 C NP3=11.0 Tubular Cycle back

14 C NP4=11.0 Loose Row

15 C NP5=12.0 Struc Single jersey front

16 C NP6=12.0 Struc Single jersey back 17 C NP7=12.0 Safety rows

18 C NP20=9.0 Start1

19 C NP21=10.0 Start2 20 C NP22=11.0 Start3

21 C NP24=12.0 Start5

22 C NP25=19.0 _2 23 C MSECI=0.70

39 IF #L=0 #L=51 IF #R=0 #R=550 #LM=0 #RM=0

40 START 41 PF0

42 Y-CR1

50 YGC:1=A 2=K / 2=B; 51 YDF=2

52 C------------------------------------I------------------------------------I

53 C LEFT I RIGHT I 54 C------------------------------------I------------------------------------I

55 C 2=K Comb thread1 I 2=B Rib thread 1 I

56 C 1=A Draw thread1 I I 57 C------------------------------------I------------------------------------I

80 FBEG:M1-SIZES;

81 F1=1-599 82 PA:JA1; PAI:JA1; PANP<>:JA1;

83 PM:1:F1; SEN=1-599 #51=51 #52=550

84 FEND C M1-SIZES 85 JA1=1156(1100-1100)

110 Y-2A:HL1G; Y-2B:HR1G;

111 #99=0 112 IF RS17=0 S0Y #99=1

113 IF RS17=1 S0YCR0 #99=1

114 IF #99=1 #99=0 MS PRINT/CHECK YARN CARRIER/ 115 F:COMBTHREAD; F:M1-SIZES;

116 F:M1-SINTRAL;

117 END 118 FBEG:M1-SINTRAL;

119 SBEG

120 Y-2A:F1*; Y-2B:R25 F1+; 121 IF RS17=0 Y-2A:C; #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550 S1 MSEC4

122 IF RS17=0 W0 123 << S:<1-><+>A(21)-Y(21); Y:=B; S2 WMF1 MSEC4

124 SEND

125 IF RS17=0 W0 126 >> S:<1-><+>A(21)-Y(21); Y:=B; S2

127 IF RS17=0 W0

128 << S:<1-><+>A(21)-Y(21); Y:=B; S2 129 IF RS17=0 W0

130 Y-1A:F1A;

131 >> S:<1-><+>A(22)-Y(22)/<1-><A>A(21)-Y(21); Y:=B/=A; S2 S3 132 << S:<1-><A>A(21)-Y(21); Y:=A; S1

133 >> S0 W0

134 IF #137=>82 IF #137<=92 F:SCHALTER-1; C Zus.Anfangsr.E20

6

135 JA1=1148 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550

136 Y-2B:F1+; 137 << S:<1-><+>A(22)-Y(22)/<1->UVS+/<1->UVS+; Y:=B; S1 S2 S3 WMF1 MSEC4

138 Y-1A:R25;

139 >> S:<1-><+>AH(22)-H(20)/<1-><A>0-Y/<1->U^ST; Y:=B/=A; V0 S1 S2 S3 MSEC3 140 << S:<1-><+>A(21)-Y(21)/<1->0-Y/<1->UVS+; Y:=B/0; S1 S2 S3 MSEC4

141 >> S:<1-><+>A(22)-0; Y:=B; S1

142 << S:<1-><+>AH(22)-H(20)/<1->0-Y(21)/<1-><A>A(24)-0; Y:=B/0/=A!; S1 S2 S3 143 >> S:<1-><+>H(1)-H(1); Y:=B; S1

144 << S:<1-><+>A(2)-0; Y:=B; S3

145 >> S:<1-><+>0-Y(3); Y:=B; S1 146 << S:<1-><+>A(2)-0; Y:=B; S3

147 IF RS1<>0 F:RAPPORT-2; C Schlauch Rapport

148 JA1=1127 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550 149 Y-2B:F1+;

150 >> S:<1-><+>0-Y(3); Y:=B; V0 S1 WMF1 MSEC2

151 << S:<1-><+>A(4)-0; Y:=B; S3 MSEC4

152 >> S:<1-><+>0-Y(4); Y:=B; S1

153 SBEG

154 Y-1A:F1A; 155 Y-1A:C; S1

156 << S:<1->UVS+/<1-><+>A(5)-0; Y:=B; S2 S3

157 SEND 158 >> S:<1-><+>A(5)-0; Y:=B; VU S1 MSEC2

159 IF RS2<>0 F:RAPPORT-3; C New cycle

160 JA1=1111 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550 161 Y-2B:F1+;

162 << S:<1-><+>A(7)-0; Y:=B; VU V0 S3 WMF1 MSEC2 163 REP*3

164 >> S:<1-><+>A(7)-0; Y:=B; VU S1

165 << S:<1-><+>A(7)-0; Y:=B; VU S3 166 REPEND

167 >> S:<1-><+>A(7)-0; Y:=BK; VU S1

168 IF RS17=0 F:SCHALTER-4; C Abwerfen

169 FEND C M1-SINTRAL

170 C ---------- Zus.Anfangsr.E20 ----------

171 FBEG:SCHALTER-1; 172 JA1=1150 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550

173 IF RS17=0 W0

174 Y-2B:F1+; 175 << S:<1-><+>A(22)-Y(22); Y:=B; S2 WMF1 MSEC4

176 IF RS17=0 W0

177 >> S:<1-><+>A(22)-Y(22); Y:=B; S2 178 FEND C Zus.Anfangsr.E20

179 C ---------- Schlauch Rapport ----------

180 FBEG:RAPPORT-2; 181 RBEG*RS1

182 JA1=1131 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550

183 Y-2B:F1+; 184 >> S:<1-><+>0-Y(3); Y:=B; V0 S1 WMF1 MSEC4

185 << S:<1-><+>A(2)-0; Y:=B; S3

186 >> S:<1-><+>0-Y(3); Y:=B; S1 187 << S:<1-><+>A(2)-0; Y:=B; S3

188 REND

189 FEND C Schlauch Rapport 190 C ---------- New cycle ----------

191 FBEG:RAPPORT-3;

192 RBEG*RS2 193 JA1=1121 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550

194 Y-2B:F1+;

195 << S:<1-><+>A%O(5)-0; Y:=B; VU V0 S3 WMF1 MSEC2 196 REP*4

197 >> S:<1-><+>A%O(5)-0; Y:=B; VU S1

198 << S:<1-><+>A%O(5)-0; Y:=B; VU S3 199 REPEND

200 >> S:<1-><+>A%O(5)-0; Y:=B; VU S1

201 REND 202 FEND C New cycle

203 C ---------- Abwerfen ----------

204 FBEG:SCHALTER-4;

7

205 JA1=1103 #L=51 #LM=0 #RM=0 #R=550

206 << S:<1->H(7)-H(7)/<1->H-H; Y:0/0; V0 F:WAZ-18; S2 S3 MSEC=0.70 207 #98=1

208 >> S:<1->H-H/<1->H-H; Y:0/0; F:WAZ-4; S1 S2 MS=2.5

209 FEND C Abwerfen 210 FBEG:WAZ-18;

211 WMF0 WMN=0 WMI=0 WM^2.0,20,M WMC0 WM+C=10 WMK+C=10 W+=1 W+C=10

212 FEND 213 FBEG:WAZ-4;

214 WMF0 WMN=0 WM=30.0 WMI=3 WMC0 WM+C=10 WMK+C=10 W+=1 W+C=10

215 FEND 216 C------------------------------ Comb thread ---------------------

217 FBEG:COMBTHREAD;

218 IF RS17 <> 0 GOTO FEND 219 YDF=1 #L=1 #R=#142

220 IF#52=#142 #52=#52-1

221 #LM=0 #RM=0 #52=#52+1 LK1 Y-2A:R25;

222 IF #137= 3 PA:<AY#52>#52:H 1:<PLNN#51>; IF#51<4 PA:<AY#52>#52:H 1:<N#51>;

223 IF #137= 35 PA:<AY#52>#52:H 1:<PLNN#51>; IF#51<4 PA:<AY#52>#52:H 1:<N#51>;

224 IF #137= 4 PA:<AY#52>#52:H 1:<PLNN#51>; IF#51<4 PA:<AY#52>#52:H 1:<N#51>; 225 IF #137= 5 PA:<AWYY#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AWYY#52>#52:H 1:<N#51>;

226 IF #137= 7 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<N#51>;

227 IF #137= 8 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<N#51>; 228 IF #137=10 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<N#51>;

229 IF #137=12 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<N#51>;

230 IF #137=14 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<N#51>; 231 IF #137=16 PA:<AOG.Y*Z.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AOG.Y*Z.#52>#52:H 1:<N#51>;

232 IF #137=18 PA:<Y*+TAOIB#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<Y*+TAOIB#52>#52:H 1:<N#51>; 233 IF #137=20 PA:2.<AO.ZG.YA.ZG.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:2.<AO.ZG.YA.ZG.#52>#52:H 1:<N#51>;

234 IF #137=252 PA:<AWYY#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AWYY#52>#52:H 1:<N#51>;

235 IF #137=352 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<WYYA#52>#52:H 1:<N#51>; 236 IF #137=52 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<N#51>;

237 IF #137=62 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:<N#51>;

238 IF #137=72 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<N#51>;

239 IF #137=82 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<AOG.Y*..#52>#52:H 1:<N#51>;

240 IF #137=92 PA:<Y*+TAOIB#52>#52:H 1:<PLNNNNN#51>; IF#51<7 PA:<Y*+TAOIB#52>#52:H 1:<N#51>;

241 IF #98 = 0 F:!-PRESS-OFF; 242 IF #140=1 IF #99<10 F:!-COMB-IN-END; GOTO #123

243 IF #139=566 GOTO #123+12 C CMS530

244 IF #149>2 GOTO #123+6 245 << S0 AS0 WMC=0 MSEC=1.0

246 >> S:B*AWGP(25)-YTOHZ(25)/+G-IGZ; Y:=KS/0; #R=#52 #98=0 S1 S2 =-= MSEC=0.4

247 << S:Y+OHZ-AW*IGL/B+GHZ-ITGH; Y:=K!/0; S1 S2 C PSC=1 248 >> S:P(20)-L(20); Y:0; V# S2 =^= MSEC=1.0 ML PRINT/=^= ATTENTION =^=/

249 GOTO FEND

250 << S0 AS0 WMC=0 MSEC=1.0 251 >> S:B*AWGP(25)-YTOHZ(25)/+G-IGZ; Y:=KS/0; #R=#52 #98=0 S2 S3 =-= MSEC=0.4

252 << S:Y+OHZ-AW*IGL/B+GHZ-ITGH; Y:=K!/0; S1 S2 C PSC=1

253 >> S:P(20)-L(20); Y:0; V# S3 =^= MSEC=1.0 ML PRINT/=^= ATTENTION =^=/ 254 GOTO FEND

255 << S0 AS0 WMC=0 MSEC=1.0

256 >> S:B*AWGP(25)-YTOHZ(25); Y:=KS; #R=#52 #98=0 S3 =-= MSEC=0.4 257 << S:+G-IGZ/Y+OHZ-AW*IGL/B+GHZ-ITGH; Y:0/=K!/0; S1 S2 S3 C PSC=1

258 >> S:P(20)-L(20); Y:0; V# S3 =^= MSEC=1.0 ML PRINT/=^= ATTENTION =^=/

259 FEND 260 FBEG:!-PRESS-OFF;

261 << S0 AS1 W0 MSEC=1.0

262 >> S:R(20)-R(20); Y:0; S1 S2 WMC=0 WM^2,20,M 263 IF #139=580 VV0

264 IF #139=581 VZL0 VZR0

265 IF #139=582 VZV0 VZ^0 266 << V0 SX SX WMF0 WM=30

267 >> SX SX

268 FEND 269 FBEG:!-COMB-IN-END;

270 << S0 WMF0 WM=30 WMC=0 #99=#99+1 IF #99>10 #99=0 MS PRINT/ !!! ATTENTION =^= CONTROLL !!! /

271 >> S0 272 IF #140=0 #99=0 MS PRINT/ !!! ATTENTION =^= CONTROLL !!! /

273 FEND

999 S0 W0

8

1.3. Determinarea parametrilor de structură

1. Calculul desimilor pe orizontală şi verticală:

V1: Do=21

Dv=33

V2: Do=17

Dv=32

V3: Doc=15

Dv=26

2. Pasul ochiului (A) A = 50/ Do [mm]

V1 = 2.38[mm]

V2 = 2.94 [mm]

V3 = 3.33 [mm]

3. Înălţimea ochiului (B) B = 50/Dv [mm]

V1 = 1.51[mm]

V2 = 1.56 [mm]

V3 = 1.92 [mm]

4. Lungimea de fir dintr-un ochi (l) [mm]

V1 =5.6 [mm]

V2 = 6.25 [mm]

V3 = 6.8 [mm]

5. Masa [g/m2].

V1 : M = 236 [g/m2] V2: M = 209 [g/m

2] V3: M = 180 [g/m

2]

6. Dimensiunile panourilor după tricotare:

V1: L = 117 cm V2: L = 119 cm V3: L = 137 cm

l = 33 cm l = 36 cm l = 28 cm

9

7. Dimensiunile panourilor după relaxare:

V1: L =112 cm V2: L = 121 cm V3: L = 141 cm

l = 29 cm l = 32 cm l = 26 cm

8. Dimensiunile panourilor după aburire:

V1: L =116 cm V2: L = 131 cm V3: L = 152 cm

l = 29 cm l = 32 cm l = 28 cm

Cap.2 Determinarea proprietăţilor mecanice a tricoturilor

2.1. Definirea metodelor de testare

a) Rezistenţa la plesnire

1.Scopul:

Această metoda de testare se foloseşte pentru determinarea rezistenţei la

plesnire a meterialelor sau a articolelor de îmbrăcăminte din tricot care au un grad

mare de alungire. Nu este recomandat pentru ţesătura sau îmbrăcăminte făcută din

materiale ţesute.

2. Sumarul metodei de testare

Un material sau un produs de îmbrăcăminte este prins cu grija între cleme,

tensiunea între orificii, platourile circulare fac ca ataşamentul mingii de plesnire să

asigure tragerea fălcii pentru roata constantă de parcurgere a maşinii care

efectueaza testarea.

O forţa se exercită asupra materialului de către o bila de otel finisată ataşată

de pendulul care actioneaza asupra masinii pana in momentul ruperii.

10

3. Aparatul

- top section = partea superioara

- upper adjustable ring clamp = inel de prindere

superior

- polished steel ball = bilă de oţel finisată

- bottom section = partea inferioară

- lower ring clamp = inel de prindere inferior

- capstan screw device = dispozitiv de rotire

- to upper jaw of mach…pentru partea superioară a

fălcii maşinii.

Mişcarea dispozitivului de prindere al inelului împinge materialul împotriva

bilei de oţel.

Mingea de oţel finisată va avea un diametru de 1.0000 - 0.0002 in. (25.400-

0.005 mm) şi va fi SPHERTICAL între 0.0002 in.(0.005 mm). Clema inelului va

avea un interval de diametru între 1.750- 0.001 in. (44.450- 0.025 mm).

4.Pregătirea mostrelor

Din fiecare rolă sau bucata de material, se taie 5 mostre care să fie pe toată

lăţimea sa plus 1 mm.

11

5. Procedura propriu- zisă

Toate testele se fac asupra mostrelor tratate precedent în condiţii de

atmosferă standard.

Se plasează mostra netensionată în clemele inelului şi se fixează cu grijă cu

ajutorul şurubului sau a dispozitivului LEVER.

Maşina se pune în funcţiune, folosindu-se de maneta de tragere până la 12-

0.5 in./min(305-13 mm/min) şi se continuă cu viteza de tragere până în momentul

plesnirii mostrei.

6.Rezultatele

Se menţioneză ca mostrele au fost testate conform ASTM TEST METHOD

D 3787. Se descrie tipul materialului testat, mostra propriu zisă.

Se specifică forţa de plesnire a fiecărei mostre în parte şi media forţei de

plesnire pentru toate mostrele, precum şi cele 5 mostre tratate în laborator care au

forţa de plesnire în jur de 0.1 lbf (0.5 N)

b) Rezistenţa la rupere (extensibilitate)

Forţa de alungire până la rupere

1. Scopul

Această metodă de testare cuprinde metoda Grab şi metoda Grab modificată

pentru determinarea forţei de alungire până la rupere. Aprovizionarea se face cu

mostre umede.

Aplicabilitatea metodei Grab este pentru procesele textile sau materiale

textile şi pentru alte materiale non textile, în timp ce metoda Grab modificată se

adresează în special pentru produsele din materiale textile.

Definţii:

Forţa de rupere – forţa sub care se rupe materialul sau mostra testată;

Elongaţie – proporţia de alungire a materialului în raport cu lungimea acestuia;

12

Extensie – schimbarea lungimii materialului prin întindere;

Tensile test – este un test prin care un material este întins într-o singură direcţie

pentru a se determina caracteristicile acestuia de alungire, rupere sau alungirea la

rupere.

2. Sumarul metodei de testare

O mostra de 100 mm este montată central în clemele unei maşini de testare

şi se aplică o forţă asupra materialului până în momentul ruperii. Valorile forţei la

rupere şi a alungirii sunt obţinute de pe scările gradate ale maşinii, numere, grafice

sau chiar şi o interfaţă de calculator cu maşina pe care s-a efectuat testarea.

Metoda Grab este metoda de testare pentru determinarea forţei de alungire la

rupere şi este considerată satisfăcătoare ca metodă de testare pentru cei care fac

comerţ cu materiale textile sau produse textile, materiale non textile, iar metoda

Grab modificat se adresează numai pentru produsele textile.

În cazul apariţiei unor neînţelegeri între producător şi cumpărător, aceştia

vor recurge la efectuarea unor anumite teste că să determine dacă testele efectuate

într-un laborator sunt compatibile cu cele efectuate în alt laborator. Pentru aceste

investigaţii sunt chemate persoane competente care urmează să analizeze

problema.

Mostrele supuse testării vor fi luate la întamplare în număr egal pentru

fiecare laborator. Mediile rezultatelor obţinute la cele două laboratoare , vor fi

comparate. Dacă se gaseşte o discrepanţă între cele două medii ale laboratoarelor,

fie trebuie aflată cauza şi corectată ori, cumpărătorul şi vânzătorul trebuie să

ajungă la o întelegere pentru interpretarea următoarelor rezultate obţinute în urma

unei viitoare testări.

Metoda de testare nu este recomandată pentru materiale din tricot datorită

forţei lor mare de întindere.

13

Este posibilă modificarea tehnică în cazul în care se testează un material cu o

forţă mai mare de 200 N/cm. Măsuri de precauţie sunt prevăzute în cazul în care

sunt testate materiale rezistente.

Procedura metodei Grab este aplicată pentru determinarea rezistenţei

efective a materialului.

Metoda Grab necesită mai puţin timp de pregătire, dar

necesită mai multe mostre pe material.

3. Maşina, reglări şi materiale

Cleştii şi feţele fălcilor – fiecare faţă de falcă este

finisată, plată şi din metal. Feţele vor fi paralele şi vor

avea un centru comun una faţă de cealaltă.

Pentru metoda Grab fiecare clema va avea o falcă

frontală care măsoara 25- 1 mm, perpendiculară pe

direcţia forţei, si nu mai puţin de 25 şi nici mai mult de 50 mm paralele pe direcţia

aplicări forţei.

Faţa fălcii din spate(sau de jos) a fiecărei cleme va fi cel puţin egală cu perechea

sa. Folosirea unei forţe mai mari pentru cea de-a 2 falcă reduce problemele legate

de fălcile faţă şi respectiv spate.

4. Pregătirea mostrelor ce urmează a fi testate:

Lotul eşantion – se iau la întamplare role sau bucaţi de material care

constituie lotul eşantion după programa bine stabilită;

Probe de laborator – de la fiecare rolă sau bucată de material luată de la lotul

eşantion se taie cel puţin o mostră de laborator de lărgime integrală şi de 1 m de-a

lungul lizierei (panoul de comandă al maşinii).

14

Testarea specimenelor – de la fiecare probă de laborator, se iau 5 specimene

de pe maşina şi 8 specimene de pe direcţia de umplere de la fiecare condiţii de

testare.

5. Procedeul:

Se prinde mostra ce urmează a fi testată între fălcile clemelor care au fost

reglate după cerinţe, în partea superioară cât şi în cea inferioară. Liniile paralele

servesc ca un ghid care asigură ca lungimea firelor de material să fie prinsă în

ambele cleme şi ca forţa aplicată să fie la un unghi corespunzător pentru testarea

materialelor nontextile. Tensiunea exercitată asupra materialelor ar trebui să fie

uniforma pe toată suprafaţa clemei.

Se strâng clemele pentru ca presiunea să se distribuie în mod uniform pe

toată suprafaţa fălcii superioare. Clemele ce sunt prea strânse (tensionate) se vor

rupe la faţa fălcii, iar cele ce sunt prea libere(lejere) vor produce alunecarea sau

ruperea la spate a fălcii.

Alungirea depinde de lunginea mostrei iniţială care este afectată de orice

presiune sau forţă în timpul montării mostrei pe maşina de testat. Dacă se cere

măsurarea mostrei, se montează aceasta în clemele superioare ale maşinii şi se

aplică o pretensiune uniformă, care să nu depăşească 0.5% din scara de încărcare.

Pentru a obţine o tensiune egală şi uniformă, se mai ataşează o clema

auxiliară la partea inferioara a mostrei şi cu putin mai jos clema inferioară a

maşinii de testat. Apoi se strânge clema inferioara a maşinii, cea auxiliară fiind

îndepărtată.

Se marchează pe mostră muchia interioară a fălcii frontale de prindere

pentru a observa dacă la un moment dat intervine alunecarea. Dacă aceasta

intervine, semnul se va deplasa de la muchia fălcii.

15

Dacă este necesar, se citeşte forţa de rupere şi alungirea de pe mecanismul

prevăzut în acest scop. Fiecare umplere sau strâmbare a maşinii se inregistrează

separat.

Pentru aceeaşi maşina de testare, datele pot fi obţinute cu ajutorul unei

interfaţe computerizate.

Dacă o mostră alunecă din falcă, se rupe la margine sau în falcă sau oricare

ar fi motivul pentru care rezultatele nu sunt cele aşteptate, nu se iau în considerare

rezultatele şi se alege un alt tip de mostră.

6. Calcule

Forţa de rupere – pentru fiecare mostră de laborator şi fiecare mostră tratata,

se calculează suma medie a forţei de rupere observată pentru toate mostrele

aprobate şi testate, adică forţa maxima de alungire a mostrei care este indicată de

directorul maşinii de testare.

O corectare similară poate fi necesară când comparăm forţa de rupere a unei

mostre condiţionate a unui material după un tratament de umezeală cu acelaşi

material înaintea tratării acestuia, dacă tratamentul a cauzat micşorări.

16

2.2. Realizarea determinărilor practice:

Glat cu OD

Plesnire

NP=11.0 NP=11.5 NP=12.0

daN/m

m1 51,25 47 35

m2 47 49,4 39,5

m3 51,4 44,3 39,2

m4 49,5 42,2 38,8

m5 50,9 44,8 43,5

medie 50 45,5 39,2

săgeata-cm

S1 4,4 4,2 3,9

S2 4,2 4,5 4

S3 4.4 4,3 4

S4 4,4 4,3 4,2

S5 4,3 4,2 4,1

medie 4,3 4,3 4

Rezistenta la strapungere

51.2547

51.4 49.5 50.947

49.444.3

42.244.8

3539.5 39.2 38.8

43.5

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

Sageata

4.4

4.2

4.4 4.4

4.3

4.2

4.5

4.3 4.3

4.2

3.9

4 4

4.2

4.1

3.6

3.7

3.8

3.9

4

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

4.6

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

17

Extensibilitate

NP=11 NP=11.5 NP=12

Rând Şir Rând Şir Rând Şir

%

m1 55 65 64 74 50 74

m2 60 65 74 65 59 65

m3 56 62 59 70 51 64

m4 54 74 66 64 62 65

m5 50 59 57 76 49 70

medie 55 65 64 69,8 54,2 67,6

Extensibilitate pe rand

5560

56 5450

64

74

59

66

57

50

59

51

62

49

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

Extensibilitate pe sir

65 6562

74

59

74

6570

64

7674

65 64 6570

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

18

Glat cu OR

Plesnire

NP=11 NP=11.5 NP=12

daN/m

m1 24,5 52,5 49,5

m2 25 53 47,4

m3 26 47,6 48,3

medie 25,1 51 48,4

săgeata-mm

S1 3,8 4,3 4,4

S2 4,2 4,2 4,3

S3 4.4 4,2 4,3

medie 4,13 4,2 4,3


24.5 25 26

52.5 53

47.649.547.4 48.3

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3

v1

v2

v3

Sageata

3.8

4.2

4.4

4.3

4.2 4.2

4.4

4.3 4.3

3.5

3.6

3.7

3.8

3.9

4

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

1 2 3

v1

v2

v3

19

Extensibilitate

NP=11.0 NP=11.5 NP=12.0


%

m1 68 37 76 39 115 31

m2 79 35 78 50 118 38

m3 71 31 76 47 111 37

medie 72,6 34,3 76,6 32,3 114 35,3


6879

7176 78 76

115 118111

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3

v1

v2

v3


37 3531

39

5047

31

38 37

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3

v1

v2

v3

20

Glat Plesnire

NP=11.0 NP=11.5 NP=12.0

daN/m

m1 23,4 20 20

m2 23 21,7 20,3

m3 22,8 22,8 20

m4 23 21,5 21

m5 21,3 22,5 21

medie 22,7 21,7 20,46

săgeata-mm

S1 37 40 41

S2 33 40 38

S3 36 39 38

S4 37 38 39

S5 36,5 39 38,5

medie 35,9 39,2 38,9


23.423 22.8 23

21.3

20

21.7

22.8

21.5

22.5

2020.3

20

21 21

18

19

20

21

22

23

24

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

Sageata

37

3336 37 36.5

40 40 39 38 3941

38 38 39 38.5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

21

Extensibilitate

NP=11.0 NP=11.5 NP=12.0


m1 85 31 101 40 110 45

m2 84 33 98 41 120 44

m3 85 29 99 42 110 40

m4 80 32 102 43 120 38

m5 79 30 97 41 110 40

medie 82,6 31 99,4 41,4 114 41,4


85 84 85 80 79

101 98 99 10297

110120

110120

110

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5

v1

v2

v3


3133

2932

30

40 41 42 4341

45 4440

3840

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 2 3 4 5

v1

v2

v3

22

Cap. 3. Concluzii

Dimensiunile tricoturilor au fost preluate imediat după tricotare. Au fost

lăsate la relaxat timp de 72 ore, apoi au fost preluate din nou dimensiunile acestora.

S-a constatat o uşoara creştere a dimensiunilor după relaxare, faţă de cele după

tricotare.

Înainte de supunerea la tratamentul umidotermic s-au realizat măsurători, iar

mostrele de tricot au suferit modificări dimensionale în urma relaxarii şi a migrării

firului în ochi (84h) scad valorile, iar dupa aburire dimensiunile se măresc.

Odată cu creşterea adâncimii de buclare, scade desimea tricotului pe

orizontală, (se măreşte pasul ochiului A), creşte lungimea firului din ochi, iar

desimea pe verticală scade (se măreşte înalţimea ochiului B).

Pentru tricoturile cu adâncimea de buclare mică (NP = 11.0) masa este mare

(236 g/m2), odată cu creşterea adâncimii masa scade (NP = 12.0 – M = 180 g/m

2).

Mostrele de tricot au fost supuse unor testări în vederea determinării variaţiei

proprietaţilor mecanice. În acest sens s-au folosit utilajele pentru determinarea

extensibilităţii şi rezistenţei la plesnire, determinările realizându-se pe baza a unor

mostre de tricot cu structuri diferite (Glat, Glat OR, Glat OD).

În urma realizării acestor testări s-a constatat următoarele:

- Odată cu creşterea adâncimii de buclare, valorile extensibilităţii oscilează

atât pe direcţia rândului cât şi pe direcţia şirului.

- Comparând cele trei structuri de glat(evoluţie normală, cu OR, cu OD) din

punct de vedere al extensibilităţii pe direcţia rândului s-a constatat că în

cazul tricotului glat cu evoluţie normală este mai mare decat a glatului cu

OR aceasta la rândul este mai mare decât a glatului cu OD.

23

Extensibilitatea pe rand

5564

54.2

72.6 76.6

114

82.6

99.4

114

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3

GLAT OD

GLAT OR

GLAT

- Comparând cele trei structuri de glat(evoluţie normală, cu OR, cu OD) din

punct de vedere al extensibilităţii pe direcţia şirului s-a constatat că în cazul

tricotului glat OD este mai mare decat a glatului cu evoluţie normală, aceasta

la randul este mai mare decat a glatului cu OR.

Extensibilitatea pe sir

6569.8 67.6

34.3 32.335.3

31

41.4 41.4

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1 2 3

GLAT OD

GLAT OR

GLAT

- În ceea ce priveşte rezistenţa la străpungere tricotul cu structură glat cu OD

este mai rezistent decât glatul cu OR, pe ultimul loc, cu rezistenţa cea mai

mică fiind tricotul cu structură glat cu evoluţie normală.

24


5045.5

39.2

25.1

5148.4

22.7 21.7 20.46

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3

GLAT CU OD

GLAT CU OR

GLAT

Pentru structurile glat cu OD creşterea valorii adâncimii de buclare implică

totodată scăderea valorilor atât a forţei cât şi a alungirii datorită compactităţii mai

mari a tricoturilor cu adâncime de buclare mai mică.

Odată cu apariţia OR forţa de străpungere este cea mai mare în cazul

tricotului cu adâncimea de buclare medie şi cea mai mică în cazul tricoturilor cu

adâncime de buclare mare.

În cazul tricoturilor glat cu evoluţie normală creşterea valorii adâncimii de

buclare implică totodată şi scăderea valorilor atât a forţei cât şi a alungirii datorită

compactităţii mai mari a tricoturilor cu adâncime de buclare mai mică.

În urma supunerii la testarea extensibilităţii a mostrelor cu structură glat

rezultă faptul că odată cu creşterea NP-ului creşte şi valoarea extensibilităţii atât pe

direcţia rândului cât şi pe direcţia şirului.

Influenta Structurii Si Parametrilor de Structura Asupra Proprietatilor Tricoturilor Din Batatura

Documents

Transcript of Influenta Structurii Si Parametrilor de Structura Asupra Proprietatilor Tricoturilor Din Batatura